George Marcu

LTCB

2. Constituţiile din România.

2. A. Documente constituţionale din secolul al XIX-lea.

a. Documente având caracter constituţional înainte de anul 1866.

Nr. Anul Documentul Locaţia Iniţiator Prevederi

crt. adoptării
1. 1822 Constituţia Iaşi Ionică Tăutu Ideea separării puterilor în stat, garantarea libertăţii religioase;
cărvunarilor Egalitatea tuturor la dobândirea unor slujbe publice.
2. 1831, 1832 Regulamentele Bucureşti, Pavel Kiseleff Pune în practică pentru prima dată principiul separării puterilor
organice Iaşi (regimul de în stat;
ocupaţie rusă) Domnie electivă şi ereditară;
Sfat alcătuit din şase miniştri;
Adunare obştească;
Favorizează dezvoltarea noilor relaţii economice;
Introduce norme şi instituţii moderne de organizare a statului.
3. 1848 Proclamaţia de Islaz, Ţara Ion Heliade Independenţa administrativă şi legislativă;
la Islaz Românească Rădulescu, Separarea puterilor în stat;
Nicolae Egalitatea drepturilor politice;
Bălcescu Alegerea domnului din toate categoriile sociale, pe termen de
cinci ani.
4. 1857 Rezoluţii Bucureşti, Adunările ad- Unirea Principatelor într-un stat autonom numit România;
Iaşi hoc Prinţ străin ales dintr-o dinastie europeană;
Neutralitate.
5. 1858 Convenţia de Paris Puterile Principiul separării puterilor în stat: doi domni pământeni, două
la Paris Garante guverne, două adunări;
Comisia Centrală de la Focşani dezbate legile comune celor
două principate;
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
Egalitatea în faţa legii.
6. 1864 Statutul Bucureşti Alexandru Sporesc puterile domnitorului: iniţiativă legislativă,
Dezvoltător al Ioan Cuza numeşte membrii Consiliului de Stat;
Convenţiei de Separarea puterilor în stat,
la Paris Bicameralism: este instituit Corpul Ponderator.
 b. Constituţia din anul 1866.

Istoric Forma de Statut Puterea Puterea Puterea Limite Importanţa

guvernământ/ politico- legislativă executivă judecătorească
Principii juridic
Are ca model Monarhia Nu este Deţinută de Deţinută de Deţinută de Votul Este baza pentru
Constituţia constituţională, prevăzută domnitor domnitor (rege, tribunale şi censitar. dezvoltarea
belgiană din ereditară în suzeranitatea (rege, după după 1881) prin curţi juridice. Drepturi democratică a
1931 familia lui otomană şi 1881) şi intermediul Hotărârile politice statului român.
Carol I, în linie garanţia Parlament guvernului. acestora se doar A reprezentat o
10 mai 1866 directă colectivă a (Camera Domnitorul execută în pentru atitudine de
– Adunarea masculină, Puterilor Deputaţilor şi (regele, după numele creştini independenţă faţă
electivă s-a moştenitorii Garante Senat). 1881) are drept domnitorului (art. 7). de Poartă şi
transformat fiind crescuţi în Domnitorul de veto absolut. (regelui, după Puterile Garante.
în Adunare religia ţării. (regele, după Prerogativele 1881). A fost prima
Constituantă 1881) domnitorului constituţie internă.
(va dezbate Principii: iniţiază şi (regelui, după Înalta Curte de Drepturi şi libertăţi
noua - suveranitatea promulgă 1881): numeşte Casaţie şi cetăţeneşti clar
Constituţie). naţională; legi. şi demite Justiţie este definite.
1 iulie 1866 - separarea Domnitorul guvernul, instanţa
– este puterilor în stat; (regele, după comandant supremă.
promulgată - guvernare 1881) poate suprem al
de principele reprezentativă. convoca şi armatei, bate
Carol I şi dizolva monedă, încheie
publicată în Parlamentul. tratate şi
„Monitorul convenţii
Oficial”. internaţionale,
acordă decoraţii
Modificări: şi grade
 1879, militare.
 1884,
 1917.
 2. B. Constituţiile României în secolul al XX-lea.

a. Constituţia din anul 1923 („Constituţia unificării”)

Istoric Forma de Statut Puterea Puterea Puterea Limite Importanţa

guvernământ/ politico- legislativă executivă judecătorească
Principii juridic
Reprezintă o Monarhia România Deţinută de Deţinută de Deţinută de Numirea de Statuează
revizuire a constituţională, este stat Rege şi Rege prin organele către Rege a schimbările
celei din 1866 ereditară, naţional, Parlament intermediul judecătoreşti prim- datorate actului
(din 138 masculină. unitar şi (Camera guvernului centrale şi ministrului unirii din 1918,
articole, 76 au indivizibil, Deputaţilor şi (Consiliul de locale. înainte de votului
rămas Principii: având Senat). Miniştri). Curtea de alegeri universal şi
neschimbate). - suveranitatea teritoriul Regele Prerogativele Casaţie: cel mai (guvernul reformei agrare.
Mart. 1923: naţională, inalienabil. iniţiază şi regelui: înalt for acţiona în aşa Prin
guvernul - separarea promulgă legi. numeşte şi judecătoresc al fel încât prevederile
depune puterilor în stat, Regele poate demite ţării. partidul din referitoare
proiectul - guvernare convoca şi guvernul, Hotărârile se care făcea la drepturile
(elaborat de reprezentativă, dizolva comandant execută în parte să şi libertăţile
P.N.L.). - legalitatea, Parlamentul. suprem al numele regelui. câştige cetăţeneşti a
Adunarea - descentralizarea armatei, Regele nu se majoritatea în creat cadrul
Constituantă îl bate monedă, poate amesteca Parlament). democratic
discută şi-l încheie tratate în problemele al vieţii
trimite spre şi convenţii justiţiei. politice din
promulgare internaţionale România
regelui. (după ce au fost până în anul
28 mart.: este aprobate de 1938.
promulgată către
prin decret Parlament),
regal. acordă
29 mart.: este decoraţii şi
publicată în grade militare.
„Monitorul Actele regelui
Oficial”. devin valabile
numai dacă
A fost sunt
abrogată în contrasemnate
febr. 1938. de ministrul de
resort.
 b. Constituţia din anul 1938

Istoric Context Forma de Statut Puterea Puterea executivă Puterea Limite

guvernământ/ politico- legislativă judecătorească
Principii juridic
Proiectul a Pe plan Regimul de România Deţinută de Deţinută de Curtea de Restrângerea
fost întocmit extern: autoritate este stat rege, prin rege (numit „capul Casaţie este cel drepturilor şi
de juristul instaurarea de monarhică naţional, intermediul statului”) prin mai înalt for de libertăţilor
Istrate regimuri (regimul unitar şi Parlamentului intermediul judecată al ţării. cetăţeneşti.
Micescu, autoritare în autoritar indivizibil, (Camera guvernului Judecătorii sunt Înlocuirea
care a ţinut mai multe carlist). având Deputaţilor şi (Consiliul de inamovibili. pluralismului
cont de state teritoriul Senat). Miniştri). Regele se politic cu
sugestiile europene. inalienabil. Rolul Prerogativele amestecă în partidul unic.
regelui Pe plan intern: Principiul parlamentului regelui: bunul mers al Modificarea
Carol II. imposibilitatea supremaţiei devine pur numeşte şi demite justiţiei. sistemului
24 febr.: este de a se forma regelui în decorativ guvernul, comandant electoral prin
supusă un guvern dauna Guvernul suprem al armatei, creşterea
plebiscitului. majoritar pe suveranităţii conduce prin bate monedă, încheie vârstei de
27 febr.: este baza alegerilor naţionale şi decrete-legi. tratate şi convenţii participare la
promulgată. din 1937. separării internaţionale, vot (de la vârsta
28 febr.: este puterilor în acordă decoraţii şi de 30 de ani).
publicată în stat. grade militare. Se acordă
„Monitorul Miniştrii răspund pentru prima
Oficial”. numai în faţa dată în
regelui. România
A fost Consiliul de Coroană dreptul de vot
abrogată în devine organ pentru femei,
sept. 1940. permanent ele nefiind însă
consultativ, membri eligibile.
săi sunt numiţi de Limitarea
rege. separării
puterilor în stat.
 c. Constituţiile României din perioada comunistă.

Constituţiile totalitare Prevederi

- Este adoptată după instaurarea regimului comunist.
- Foloseşte ca model constituţia sovietică din 1936.
- Impune comunismul de tip sovietic ca mod de organizare.
- Principii:
 centralism politic,
 monopartitism,
 generalizarea proprietăţii de stat.
Constituţia din 1948 - Forma de stat: republică populară.
- Puterea de stat: legislativă (Marea Adunare Naţională), executivă (guvernul, numit de
puterea legislativă) şi judecătorească (Curtea supremă, tribunalele, curţile şi judecătoriile
populare), toate controlate de la centru.
- Structura social-economică: mijloacele de producţie aparţin Statului.
- Drepturi şi libertăţi cetăţeneşti prevăzute formal.
- Este adoptată ca urmare a consolidării comunismului în România (impunerea
naţionalizării şi colectivizării).
- Principii:
 sporeşte rolul conducător al Partidului Muncitoresc Român (ca partid unic),
 baza puterii de stat: alianţa clasei muncitoare (rol dominant) cu ţărănimea
muncitoare,
Constituţia din 1952  generalizarea proprietăţii socialiste în toate sectoarele,
(„Constituţia construirii  centralism şi planificare.
- Forma de stat: republică popular.
socialismului”) - Puterea de stat: legislativă (Marea Adunare Naţională), executivă (Consiliul de Miniştri,
numit de puterea legislativă) şi judecătorească (Tribunalul Suprem al Republicii Populare
Române, tribunalele regionale şi tribunalele populare).
- Structura social-economică: toate instituţiile, de orice natură, sunt în proprietatea statului.
- Drepturi şi libertăţi cetăţeneşti recunoscute formal.
- Constituie baza regimului dictatorial al lui Nicolae Ceauşescu.
- Principii:
 rolul conducător al Partidului Comunist Român,
 suveranitatea poporului (întemeiată pe alianţa dintre muncitori şi ţărani), exercitată
prin intermediul M.A.N.,
 proprietatea socialistă în toate domeniile.
- Forma de stat: republică socialistă.
- Puterea de stat:
 legislativă: Marea Adunare Naţională – organul suprem. Atribuţii:
 adoptă şi modifică legea fundamentală,
Constituţia din 1965  alege şi revocă preşedintele R.S.R. (din 1974), Consiliul de Stat şi Consiliul
de Miniştri,
 stabileşte bugetul şi planificarea economiei,
 executivă: Preşedintele, Consiliul de Stat, Consiliul de Miniştri. Atribuţiile
preşedintelui:
 preşedinte al Consiliului de Stat,
 numeşte şi revocă membrii administraţiei de stat,
 emite decrete prezidenţiale,
 încheie tratate internaţionale,
- Structura social-economică: toate instituţiile, de orice natură, sunt în proprietatea statului.
- Drepturi şi libertăţi cetăţeneşti recunoscute formal.
 d. Constituţia României din anul 1991.

Istoric Context Forma de Statut Puterea Puterea executivă Puterea Importanţa

guvernământ/ politico- legislativă judecătorească
Principii juridic
Proiectul Trecerea de Republică. România Parlamentul Preşedintele Se exercită prin Îmbină
elaborat de o la regimul este stat bicameral (garantul intermediul tradiţia
comisie de comunist la Principii: naţional, (Camera independenţei Înaltei Curţii de democratică a
jurişti a fost unul - suveranitatea suveran şi Deputaţilor şi naţionale, al Casaţie şi României cu
dezbătut în democratic naţională; independent, Senat). unităţii şi al Justiţie şi prin principiile
Adunarea în urma - separarea unitar şi Adopta legi integrităţii instanţele de constituţionale
Constituantă şi revoluţiei din puterilor în indivizibil, constituţionale, teritoriale a ţării). judecată. europene.
adoptat la 21 dec. 1989. stat; având legi organice şi Guvernul numit de Judecătorii sunt Cuprinde
nov. 1991. - guvernare teritoriul legi ordinare. preşedinte din independenţi şi majoritatea
A fost supus reprezentativă; inalienabil. Organizează rândul partidului se supun numai drepturilor
referendumului - pluralism guvernul şi majoritar sau după legii. omului ce se
(8 dec. 1991) politic; Consiliul consultarea regăsesc în
şi publicat în - garantarea Suprem de partidelor Declaraţia
„Monitorul Statului de Apărare a parlamentare. Universală a
Oficial”. Drept şi a Ţării. Răspunde pentru Drepturilor
Societăţii activitatea sa în Omului.
A fost Civile. faţa Parlamentului.
revizuită în
2003.

Reţineţi!

 Cele mai importante legi cu caracter constituţional: Regulamentul Organic (1831), Proclamaţia
de la Islaz (1848), Convenţia de la Paris (1856) sau Statutul Dezvoltător al Convenţiei de la Paris
(1864).
 Rolul unei Constituţii este esenţial în dezvoltarea statului, ea asigură funcţionarea instituţiilor şi
organizarea acestuia.
 Constituţiile democratice ale României: 1866, 1923, 1991.
 Constituţiile nedemocratice ale României: 1938 (regimul de autoritate monarhică al lui Carol II),
1948, 1952 şi 1965 (regimul comunist).
 Importanţa primei constituţii elaborată în România (1866): contribuie la consolidarea statului
modern român, permiţând obţinerea independenţei şi transformarea în regat a României.
 Constituţiile democratice cuprind referiri la separarea puterilor în stat, pluralismul politic,
libertate economică şi socială, drepturi şi libertăţi cetăţeneşti etc.
 Constituţiile nedemocratice au prevederi referitoare la centralism politic şi economic,
monopartitism, drepturi şi libertăţi cetăţeneşti formale etc.
 Constituţiile din 1866 şi 1923:
- asemănări: în ambele sunt prevăzute separarea puterilor în stat şi regimul politic al
monarhiei constituţionale;
- deosebiri: în Constituţia din 1866 sunt prevăzute acordarea dreptului de cetăţenie doar
creştinilor şi votul censitar, în timp ce, în Constituţia din 1923 cetăţenia este acordată
tuturor locuitorilor României, indiferent de religie, şi votul universal masculin.