George Marcu

LTCB
Fişă de lucru Academia de Poliţie
Romanitatea românilor

Ordonaţi cronologic:

1. Adolf Ambruster
2. N. Iorga
3. Vasile Pârvan

1. „Dacia Preistorică”
2. „Istorie şi mit în conştiinţa românească”
3. „Getica”

1. Prima propoziţie scrisă în limba română

2. „Psaltirea” diaconului Coresi
3. Prima lucrare tipărită în limba română

1. Atestarea ţării vlahilor: „Ulak-ili”

2. Prima atestare a etnonimului „vlah” într-o sursă istorică
3. Prima atestare a originii romanice a populaţiei nord-dunărene

1. „Gesta Hungarorum”
2. „Carmen miserabile”
3. „Podoaba istoriilor”

1. Corespondenţa împăratului bizantin Vasile II

2. Corespondenţa lui Ioniţă Caloian cu Papalitatea
3. Cronica lui Nestor

1. Atestarea vlaho-rinchinilor
2. Blachi ac pastores Romanorum în cronicile maghiare
3. Se face distincţie între romani şi romei

1. Prezintă denaturat originea cuvintelor valachi şi Valachia

2. Vorbeşte despre luptele lui Bogdan I cu maghiari
3. Primul umanist care afirmă originea romană a românilor

1. Cancelar al Poloniei participă la Conciliului de la Lateran

2. Umanist care a trăit la curtea regelui maghiar Matei Corvin
3. Secretar apostolic (la curtea papei)

1. Numeşte daci pe cei de la N de Dunare şi vlahi pe cei de la sud

2. Şi-a cules informaţiile de la misionarii dominicani şi franciscani: „Cosmografia”
3. I-a cunoscut direct pe români: prima propoziţie în limba română

1. Anton Verancsics
2. Antonio Bonfini
3. Nicolae Istvanffy

1. „Perit-au dacii?”
2. „Istoria dacilor transalpini”
3. „Studii istorice”

1. Teoria puristă
2. Protocronismul
3. Teoria circulaţiei cuvintelor

1. Georg Soterius
2. Martin Opitz
3. I.C.Eder

1. Istoric și diplomat al împăratului Rudolf al II-lea

2. Profesor la Univ. din Halle unde predă un curs de istorie a Transilvaniei
3. Istoric maghiar cu studii umaniste la Heidelberg și Padova
1. Descoperiri arheologice descoperite în Brateiu, Poian şi Alba Iulia
2. Obiectele paleocreştine sunt puţin numeroase (mai ales datorită persecuţiilor)
3. Donariul de la Biertan

1. Cronicile maghiare atestă prezenţa românilor înainte de sosirea maghiarilor

2. Afirmarea limbii române scrise
3. Apar dialectele limbii române

1. Supplex Libellus Valachorum

2. „Studii româneşti. Cercetări asupra istoriei mai vechi a românilor”
3. „Istoria dacilor transalpini”

1. Grigore Ureche
2. Nicolaus Olahus
3. J. Honterus

1. Miron Costin
2. Constantin Cantacuzino
3. Dimitrie Cantemir

1. „Hungaria”
2. „Descrierea Moldovei”
3. „Istoria Ţării Româneşti”

1. Gheorghe Brătianu
2. Nicolae Densuşianu
3. C.C. Giurescu

1. „Istoria României” a lui Mihai Roller

2. „Istoria românilor” în 10 vol
3. „Istorie şi mit în conştiinţa românească”

1. „De neamul moldovenilor, din ce ţară au ieşit strămoşii lor”

2. „Letopiseţul Ţării Moldovei”
3. „Istoria Ţării Româneşti”

1. Apariţia teoriei imigraţioniste

2. Apare teoria puristă (latinistă)
3. Este lansată teoria circulaţiei cuvintelor

1. George Bariţiu, „Părţi alese din Istoria Transilvaniei pre două sute de ani în urmă”
2. August Treboniu Laurian, „Dicţionarul limbii române”
3. B.P. Hasdeu, „Perit-au dacii?”

1. Petru Maior, „Istoria pentru începuturile românilor în Dacia”

2. Ion Budai-Deleanu susţine teza unirii celor trei Principate sub autoritatea Habsburgilor
3. Gheorghe Şincai, „Hronica românilor şi a mai multor neamuri”

1. Naum Râmniceanu, „Cronica Ţării Româneşti”

2. Dionisie Fotino, „Istoria generală a Daciei”
3. Dimitrie D. Philippide, „Istoria României”

1. B.P. Hasdeu ia atitudine faţă de purismul Şcolii Ardelene

2. Discurs al lui Kogălniceanu despre Decebal
3. Naum Râmniceanu afirmă ideea unirii Principatelor cu Transilvania

1. Petru Maior susţine originea pur latină a românilor

2. Gheorghe Şincai demonstrează netemeinicia afirmaţiilor lui Sulzer
3. Ion Budai-Deleanu susţine unirea celor trei spaţii româneşti

1. „Scrieri istorice”
2. „Teoria lui Roesler”
3. „Perit-au dacii”
1. Apariţia lucrării „Hronica românilor şi a mai multor neamuri”
2. Apariţia lucrării „Pierit-au dacii?”
3. Apariţia lucrării „Hungaria”

1. Supplex Libellus Valachorum

2. „O enigmă şi un miracol istoric: poporul român”
3. „Perit-au dacii?”

1. Retragerea aureliană
2. Dobrogea intră sub stăpânirea romană
3. Constantin cel Mare acordă libertate de credinţă creştinilor

1. Contele Teleki recunoştea că „românii sunt locuitorii cei mai vechi ai Transilvaniei”
2. Cronica lui Ioan Lucius
3. Robert Roesler scrie lucrarea „Studii româneşti”

1. Apariţia lucrării „Teoria lui Roesler”

2. Apariţia lucrării „Studii româneşti”
3. Apariţia lucrării „Scrieri istorice”

1. Apare lucrarea lui C. Durandin, Istoria românilor

2. Apare lucrarea lui Vlad Georgescu, Istoria românilor
3. Apare lucrarea lui Adolf Armbruster, Romanitatea românilor

1. Ioan Kynnamos consemna despre vlahi: „se zice că sunt coloni veniţi de demult din Italia”
2. În tratatul militar bizantin „Strategikon” populaţia de la nord de Dunăre este menţionată cu termenul de „romani”
3. Simon de Keza subliniază că „românii sunt păstorii romanilor”

1. Încheierea procesului etnogenezei româneşti

2. Limesul dunărean cedează şi slavii se revarsă în Peninsula Balcanică
3. Donariul de la Biertan

1. „Teoria lui Roesler. Studii asupra stăruinţei românilor în Dacia Traiană” (A.D.Xenopol)
2. „Istoria dacilor transalpini” (Franz Joseph Sulzer)
3. „Hronica românilor şi a mai multor neamuri” ( Gheorghe Şincai)

1. Trecerea masivă a slavilor la Sud de Dunăre

2. Retragerea aureliană
3. Desăvârşirea etnogenezei româneşti

1. Dacia devine regat clientelar al Romei

2. Desăvârşirea etnogenezei româneşti
3. Atestarea donariului de la Biertan

1. „Geografia armeană” a lui Moise Chorenati

2. „Sfaturile şi povestirile” lui Kekaumenos
3. „Despre administrarea imperiului” a împăratului Constantin al VII-lea Porfirogenetul

1. Activitatea Şcolii Ardelene

2. Promovarea curentului latinist de către August Treboniu Laurian
3. Activitatea episcopului unit Inochentie Micu-Klein

1. Martin Felmer a scris un tratat despre originea românilor

2. Antonio Verancsics a scris a scris „Descrierea Transilvaniei, Moldovei şi Ţării Româneşti”
3. Antonio Bonnfini a scris „Decadele”

1. Conciliul din Lateran

2. Johannes Honterus înscrie în harta sa numele de Dacia pentru teritoriul locuit de români
3. Nicolaus Olahus afirmă unitatea etnică şi lingvistică a românilor

1. Franz Sulzer publică „Geschichte des transalpinischen Daciens”

2. Robert Roesler redactează „Romanische Studien”
3. Samuil Micu publică „Elementa linguae daco-romanae sive valachicae”