LAROUSSE ae. toria lumii in Me (TYPVS ORBIS TERRARVM|PREISTORIA SI ANTICHITATEA 8 Cronologie preistorie 10 Originite omului 2 -Verii” omului 2 Genul Homo 2 Raspandirea omului modern “4 ‘Omul de Neandertal 16 Origine agriculturi ” Gronologie Antichitate 18 Orientul antic a ‘Anatolia antica 24 Mesopotamia antics 25 Orientul Mijloci sub dominatia Egiptulul 26 Declinul Egiptulul si ascensiunea Asiriei 27 Egiptul arheologic 28 Tora evreilor si Exodul 29 CCreta minoicdsilumea micenians 30 Fenicieni i cartaginezii 2 Asiria, expansiunea maxima 32 Imperiul ahemenia 33 Antichitatea greac’ 3a Expansiunea greaca In epoca clasica 34 Razhoaiele medice 35 Grecian secolul al V-lea LH, 36 Rézboiul peloponesiac 37 Expeditia lui Alexandru 38 LLumea elenisticd in secolul al Heat H. 39 Lumea elensticd in secolul al ILlea iH. 40 Lumea celtics 4a Antichitatea romana a Ewurla 2 Cucerirea Halil de catre romani 43 Primul rdzboi punic 44 ‘Al dollea razboi punic 45 Cuceriile Romei republican 46 Campanile lui Caesar a7 alia in jurul anual 605 a8 ‘Cuceritea Gallet 49 Rascoala galilor 50 Cucerirea Spaniel de catre romani Cucerirle Rome’ imperiale Drumurile romane Imperiul trziv inainte de marile Raspandirea crestnismului ‘in Imperial Roman pana in 395 Marite migratit Migratille popoarelor in Eurasia din secolul al V-lea In secolul al Vi-lea lnvaaile barbare Ate cvilizati antice India antica China antiea China in timpul dinastiei Han Aparitiacivilizatillor precolumbiene EVUL MEDIU Cronologie Evul Mediu timpuriu Spania vizigots Gallia in secolele V-VI Imperil Bizantin la moartes Tht lustinian Expansiunea crestinismului intre secolele al (Vea gal Vil-lea Nasterea si expansiunea islamului Iranul in epoca Sassanizilor Arabia intre secolulIsial Viklea Expansiunea islamului In vremea Omelazilor Cucerirea Spaniel ‘Abbasizi din secolul al Vil-lea pang in secolul al Diles Primele imperi turcice Creptinitaten in secolele VIKXI__ Expansiunea crestinismulul ‘in secolele VFX! Formarea Imperiulul Carolingian Vikingi si vareai Imperiul Carolingian amenintat Italia bizantina si longobarda 31 52 33 5a 55 56 56 5e 62 a 66 Cy 76 6 7 8 79 80 Bt 82 84 85 36 86 37 8a 9 90 astatele Bieri {umes ecidentalé Tn anul 1000 Polonia in timpul dnastic Past foe X30) sfantlimperi in secolul al Xea statulKievean pansiunea manstiior Safire secolee a Xl sal XIea faspandirea arti romanice Raspandire arei gotice Imperial aizantin in vernea iui Vasile al Ire cradle Prima cruciada dou cruciad’s fs treiacruciads Imperial Comnenilor Oriental latin ‘patra cruciad8 Lames musulmand in secolele XXIV Almoraviai ‘lmahoat {ipl in secoele XI-XVI impeiul Selgiuczlor Occidentul medieval in secolele XI-KV Lumea occidental in secolul al X-lea Relatile comerciale In Occident in secolul al Xll-Iea Productia de alimente side textile in Occident in secolu al xll-lea Productia mestesugareascd si miniers “in Occident In secolul al Xi-lea Reconquista in secolele XIX Comunitatile de evrei in Occident Seandinavia in Evul Mediu Sfaneul Imperiu in epoca dinastiel Hohenstaufen Tarile de Jos in secolele XIII Anglia si teritorlle dependente ‘de pe continent Franta [a moartea lui Filip August Italia in secolele XIF-XI Imperiul venetian -Megiterana din secolul al Xl-lea pans la inceputul secolulul al XV-lea Lumea occidertala intre 1270 5 1454 Universittile « Ciuma neagr’ Hansa teutonica Confederatia Elvetian’ 99 100 100 101 102 103 108 105 108 106 107 108 109 10 110 m nz na na ns 16 a7 18 19 120 121 122 123 124 125 126 127 Inceputul Razbotulul de 100 de Ani Cucerirea englezd si recucerirea francez’ intre 1356 s 1380, Franta intre 1415 $i 1436 ‘Achizitile ui Ludovic al Xt-ea Statul burgund Razboiul celor Doua Roze Imperiul Bizantin in secolul al XIV-lea Bulgaria si Serbia in secolele XILXIV ‘Africa in Evul Mediu ‘Statele din Sudan In secolele XXIV Asia in Evul Med Sultanatul de la Delhi CChina in secolele VX China in timpul dinastilor Song si Yuan Imperiul mongol al lui Ginghis-ran Imperiul mongol in secolul al Xi-lea Imperiul lui Timur Lenk Japonia si Peninsula Indochina ‘America in Evul Mediu Cuilizatile precolumbiene Inainte de cucerirea spaniols EPOCA MODERNA Cronotogie Europa in epoca Renaste Maile descoperir geografice (secolele XV-XV1) Descoperirea Americii Imperiul colonial portughez Imperiul colonial spaniol Imperiul ui Carol Quintul Tarile de Jos in timput lui Carol Quintul Italia in secolul al XVL-ea Razboaiele din Malia Renasterea si umanismul Raspandirea Reformei Raspandirea Contrareformel Princip germani si Reforma Contrareforma in Germania Razboaiele religioase Protestantii dupa Edictul ‘din Nantes statele casel Jagelioniior ‘Arta barocé in Europa 128 129 130 13 1D 133 134 135 136 136 137 137 138 139 140 141 1a 13 a8 148 146 148 152 12 154 156 .s7 158 159 160 161 162 163 168 165 165 167 169 m‘Luma musulmand in secolele XV-XViIl 172 Statul safavid m Islamul in Asia de Sud ies ‘Arta islamica| 7m Formarea Imperiului Otoman 75 Africa in secolele XVLXVIM 176 Protectoratul otoman in Algeria 176 ‘Marocul in secolele XVEXVI Ww Negotul cu sclavi 178 Africa in secolele XVI-XVI 179 Oceanul Pacific si Asia in epoca moderna ie) Descoperirea Pacificului 180 Imperiul Mogul 12 China in timpul dinastilor ‘Ming si Qing 183 Vietnamul in secolele X1-xvit 184 Japonia in secolele XVI-XVI 185 Europa in secolul al XVIMIe 186 Statele germane in timpul Razbotului de 30 de Ani 186 Razboiul de 30 de Ani si consecintele acestuia 187 Tarile de Jos intre 1555 si 1648 188 Tarile de Jos si Provinciile Unite Tire 1648 $1 1715 189 Imperiul colonial olandez 190 Confederatia Elvetiand ‘in secolele XV-XVII 191 Frontierele de nord si de est ale Frantel Tn timpul lui Ludovic al XIV-lea 192 Imperil colonial francez 193, Posesiunile spaniole in Europa pang in 1714 198 Revolutile engleze 195 Europa in epoca Luminilor 196 Formarea Imperiului colonial britanic 195 Europa in timpul suprematiet britanice 197 Scandinavia si regiunea Baltic! In ‘secolele XVI-XVIIL 198 Regiunile siugoslave” in secolele XVE-XVI 199 Brandenburg si Prus in secolele XVILXUI 200 Statele germane la sfrsitul Secolului al XVil-lea 201 tala intre 171451 1748, 202 Statul rus intre 1300 i 1689 203 Rusia tn vremea lui Petru cel Mare si Ecaterina ai 208 Polonia in secolul a Xvi-dea Iimpsrires Poloniei Th secolu a XVli-ea Continentul american sub tutela Europel Nowa Franta Colonizarea englezssifrancezs intre 1657 51713, ‘America de Nord intre 1763511774 Rizbolul de Independents SECOLUL AL XIX-LEA Cronologie Revolutia $1 imperiul Revolutia in Europa intre 1789 si 1795 Republicile surori Franta in timpul Conventiei Razboiul din Vendeea Campanile din tala Expedia din Egiot Coalitile din 1805-1809 Razboiul din Spania Europa napoleoniana In 1811 Confederatia Rinului Intervent in Rusia si in Polonia Europa dupa Congresul dela Viena Europa si Congresul de la Viena Revolutia industrials Revolutile de la 1848, Contederatia German’ Europa nafiunilor Italia intre 1858 $1 1870 Imperiul Austeac si Austro-Ungar Estul Europei Unificarea Gerraniel Razboiulfranco-german Continentele colonizate Imperiul colonial francez Imperiul colonial britanic India tn perioada colonials China in timpul dinastiei Qing Japonia intre 1868 si 1912 Capitalisti europeni cuceresc ‘Asia (1850-1914) Fxploraren afiit Arica dup colonizare ‘Africa de Sud in secolul al XDlea 205 206 208 208 209 210 an 212 214 218 218 219 220 221 222 223 224 225 225 227 228 229 229 230 231 2a 233 24 235 236 BI 2a 239 29 240 281 282 243 244 Das 285 207Statele din America, Independenta Americ Latine Formarea statelor din America Latina ‘riburile amerindiene de pe tertoriul SUA. Intrarea statelor in Uniune Razboiul de Secesiune LUMEA CONTEMPORANA cronologie rimul Rézboi Mondial Aazboaiele baleanice Luumea In r8zbo! Frontul francez fensivele din 1918 Fronturile din Europa de Est Sidin Orlentul Mijlociy Frontul din italia Perioada interbelicd Europa intre 1919 31 1923 aeboiul Cull din Rusia Polonia dupd Primul Rézboi Mondial Noile frontiere din Europa Central CehoslovaciaIntre 1920 si 1985, Formarea Ungariel Romania si Bulgaria in secolele XIX lugoslaviaintre 1918 si 1948, Grecia intre 1920 $i 1947 Formatea Turciei contemporane China intee 1911 i 1935, Japonia intee 1931 §1 1939 Commonwealthul (1931) Iimpartiea Afrci Razboiulitalo-etiopian. Razboiul Civil din Spania Expansiunea hitlerist’ Tintee 1935 311929 AlDoilea Rézboi Mondial Europa dictaturilor Rézboiul-fulger in Europa Fortele Axel la apogeu Polonia intre 1939 si 1945 Franta in timpul regimului de la Vichy Invazia japonezi in China Ofensiva japonezd in Pacific Americanil recuceresc Pacificul 248 248 249 250 251 252 254 256 262 262 263 264 265 266 267 268 268 270 2n 22 273 274 275 276 277 278 279 280 2ar 2a2 283 284 226 287 288 289 290 291 292 293 298 Debarcarea th Normandia sinaintarea Aliatiior 295 Eliberarea Europel si frontul germano-sovietic 296 yemewyps le Europa la sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial 298 Germania dupa cel de-al Doilea Razbol Mondial 299 'URSS dupa cel deal Doles Rabo’ Mondial 300, Polonia intre 1945 si 1990 301 Marile etape ale decolonizarii 302 China intre 1945 si 1949 304 Razboiul din Coreea 305 Independenta si impartirea Indiei 306 Rézboiul din Algeria 307 Rizboiul din Indochina 308 Razhoiul din Vietnam 309 Rizboaiele arabo-israeliene 310 Conflictele din Orientul Mijlociu intre 1948 si 1991 312 Europa intre 1957 si 1990 383 Lumea dupa caderea Zidului Berinulut 314 Lumea in 1990 34 Prezenta militard americana 315 Integrarea europeana dupa 1990 316 Impartirea Cehoslovaciei 317 Principalele zone de tensiune in Europa de Sud-Est 318 Popoarele din Balcani 319 impartivea Bosniei 320 azboiul din Kosovo 321 Conflictele din Caucaz 322 Rusia postsovietica 323 [a teenie ebay _ _3 Principalele zone de tensiune din Asia 324 Kashmir, Pakistan, Afghanistan 325 Primul rézbol din Golf 326 Al dollea r3zboi din Golf 227 Palestinien’ si israelient 228 Regiunea Marilor Lacuri, Africa 330 -Atentate atribuite terorismulul ilamist 331 CCestinismul in lumea de azi 332 ‘slamul in lumea de a2i 333 ludaismul in lurmea de azi 334 Populatia mondial 335 INDEX 336Preistoria 7.000 000 ~ 9 000 m6? eA. Antichitatea 3500 LH. - 476 D.H.PREISTORIA CRONOLOGIE Istoria Terret si a primelor vietuitoare care au populato 15 mitre 2 milarde 45-44 3.8 miliarde 35 miliorde ‘Naserea Univrsulu (@g-84ng) Formarea Galaxie noaste Naser Soarell a Sstemului solar (inci Tera) -Aporitio viet pe Trea molecule biologie) Primelevietitoare 5401265 miloane Primele organise animale plurieltare [ERA PRIMARA Formara lanturor de munti Heri Caledonieni * Vieutoareleparasescmedul svat cucerese continentele * Dezveltarea vei st dversifcaea repnutl animal | Valur e extinct, inte care cal din permian (sparta a 90% din speci * Deming reptile {Dhverefcares dnosaurlor ‘ Aparina memifeeioe {valu de extinct din cretace aparia a ma bine de jumatate din speci) ‘extingladinezaurllor ERA TERTIARA * Evolutacontinenteor sre forma lor actual (formareaoceanelor Atlantic Indian, aparia Alp pin increta scoatel) + Raspindiea momifeelor { Aparita austsepitecier genull Homa (emul) ERA CUATERNARA *Suezunenperoaeagacore car, Mind Ris Worm) ‘Marile subdiviziuni geologice = iia ant Petionda 40-500 ambrian 50005 rdovcan anwar dsa0 Shunan (psleczoi) 41060 evonian 360.295 Carbonifer 295.205 Permian SECUNDARA 45205 Trae {meze2oi) 205135. Jura 13585 Grete Tea es 235 Palzoger CURTERKARA 235-168 Neogen (eenorsi) edwilemeate —CanternerPreistoria 1 milioane mloane Srlioane <<222 milloan £525 miloane < Suporte deformare care, ata ‘uridcareaplatourior ai et 2 ‘Geato barter catia alts ta ‘orginea diferente! dire mura ‘mull cee a marr maimute: into ce srdmeyt empanzcior Haigorieor ucontinusts8 {ras in padres opal din ves, primatele care wou la et ‘Se Rift au fost nevote 8 ‘adapteze [aun media cusavane teat sa reac Ta ocomons binds, cing ate nastere hominzor. cu toate aestoa, Tocure near au fort decoperite {esi fac err msi putin ‘evidente, Doct Orrin (62 mi- Toane dean) a fost descopert I kenya ar Arcolthecus tre 538s aa milaane ce ani in iol, lest de tcl ‘noi veh hominid unos, Toumai (6-7 milane de an), provine din ado regione Stunt Invert fe Rife oeGENUL HOMO (DE ACUM 2,5 MILIOANE DE ANI PANA IN ZILELE NOASTRE) [| PREISTORIA oceanue ATIANTIC Q (om pi oceanut s ee acta AUSTRALIA elena an ‘enero unc autsigess shat rand ren 28) Sele Some eroster Smanctnede tarmooneg™ + BATES Genul Homo. Genul Homes unelterudimentare(unelte de acest continent, tee prin Spstut acum 25 miloane de ari, pron). Mairecent, H-ergaster_ Oren Asropat sin Cauca, i hab (Nvca Ge Esti Africa Qmiioane de ai) ete multmai pervu a deveni M erectusin Asia {ie Suc) 3M udotfensie ales evlustexcusibiped, de tale 4 heldeborgenss in Europa Dino) cre deosebesc de mare. coumereermai mare, Prime ina ale taps sunraloptec print-o ponie Ela cuceritLumea Veche acum _foculldateaza de acum bipeds mai scantaats o dentiie 1Srniloane dean (Sescper de aproxmativ 500000 da 3 omnivors a tending carniora unten Arca de lord, etope Tre timp, acum 1,6 miioene Inalmareats mai les, pinto china; dn ext el ecupa toate dean, au spar cei ral vec ‘apactate caniana mai Dia, ape ajuns Ia extremitatea repeezentant al genulul Home Iinportanta Si 1 Gopleaxs de nord vii Ril, paraueste (WAabiis gH cudlfensis impidur. De ate paakia mal bine de miioane de ani. sau parartvopi Paranthropus ‘uturor acertor primate este inca Se diting ate Aspect de robust PaetiopeussP bose, ost defini (ramos fausalopied insert suet al marched relntoacarea la un Einpaneelor,sigorieirsu si termenul Toate au o alienate regim complet vegetarian pe bard primatelr care preceda seperareaomnword catenin vegetarand. de vagetale due, cum sau Smimarlemaimus), Sttutul womorfologe gracias esteworba mitre mallee lr foarte SustalopiteclorGntre 4S despre sforentn specie cris puternice cu molar mar 2 miioanede an este mailer. partie clebrul scholar lu Lucy Ausaloptect au rst pe elma vech australopitecus (38-35 miloane dean; despre. primi caren (geal Hom} tp pamenss este foarte primi, -AbeI(A bahrelghazall,de3m- Ge mai mole mi desecole. Srindieutab biped” loan dean descoperit lad, Un ulti reprezentant ab fcoaits stati, ade doveda ca sicespe spel gars! hominialer webute mentiona: Un proces de umanaore a ineeput A-afcanus. alt fomura de Kenyanthropus, ae reprezita Ino cert in Ac in Susralopitec pum wrobusi” —prebebile ramura Zola ORIGINILE OMULUI 13PREISTORIA 4 RASPANDIREA OMULUI MODERN Col Resegereer crass iene Cikewe ‘ORIGINILE OMMULUT ‘éspéneitenomulu modern Spetia nostra, Homo sapiens se lteremizs progres period cuprins inte 300.0005 00600 dea Fe pecan de ‘ome erectus Gn Aria), dps ‘nur auto, fesimutan independent in Afiea, In Europa slim Asi (eu mutiple amu Succes}, dupa ai In eszul prime! veesiun acum mai bine de a0 000 e an, Home sapiens, plecat din Aria, a ajursin Orient Apropiat vec pen ‘de hominis mai vechintalate ‘eco: Homo erectusin Asia ome neandertalenss in Europ.(JNTRE 160 000 $1 1.000 DE ANI) PREISTORIA ‘anaes Weg ten cme ah pn preg ode 2 franc 8 0 de ot ica mpi scam 1 504600 oar 0 Spat Sn de on Se rplindese ulterior in mea nau Madagascar 9 aripee- ‘cups cea maimere guile din centul Pail sunt fartea iullor din aces! colonzate mairacent (este vorba Dont; afange in tralia com de numa 000 ean incor ‘maine de 50000 de an dons unora). Anum Homo sapien se Sproximatv 10000 dean atinge Into in Afra acum 10 000 de {rtril aba fest din ape al” ai cand ain acest continent de actuallStramtori Bering se Grigne loclin care se intznese "Sspandeste rap pe continental 3321 cle mal mar aferente mercan genetice ‘ORIGINILE OMULUT 15OMUL DE NEANDERTAL (INTRE 300 000 $1 30 000 DE ANI) PREISTORIA ‘omul de Neandertal. Descendenul ui Homo ergaster Tn eurapa, Homo heldloergens 2 evo La andl su, nto pede apropieta de Homo {apie Isa mortoogia par filara a acsteia 0 wansforma, ‘scum 200000 de anno Specie cy ttl apart Homo fneandertalesie Neandertalen {so ual in principal n Europe ‘ceidentats in Oriental ioc, In timp fazelor ele mai el ale ‘hime’ lactis cd calota ‘lair bloce oe communcare (cui, au ria nei oat [cine mani 2 tar Jn mai mule epiz in Europa; Tn Umpul pedoadelor mal calde, ‘au Sept spre Orlentul Apropiat unde au intnit. populate Homo spies, ramon oli de Co-Magnen Mets foarte robust veou un {rani feat volumings luna, {are adspoete uncer cl putin [set de mare ea al om ae. Fata, foarte lata, prezenta un burt gros deasupra ooteor fo barbie foarte reas Uri eprezentent ai speci _esustinrn Spas earn 4000 dean 16 ORIGIN OMULUTORIGINILE AGRICULTURII (ACUM 10 000-1 800 DE ANI) ovate aru agicatra proximate 10.000 dear Coe ‘al veh ure se inalnese in OrientlApropit sn Papustous Guinee, apt datate Inte 8 00 14000 dean, pe toate continental, Independent Unele de ates Se cunose puting Ter despre zonele weal tumede (nai ales ne, din {usa mirror inaubeiente lisse e cultur dar culivarea planter tebe fo foarte ‘eche. Asta sunt aesate 50 entre de origine a agrculturi a Oriental Apropiat unl ta China, unul in Papus-Nou Sines, Acola comune de vandtorpescareulegstor eau ‘ranvformet in acetone Soret a8 @. oan tage ‘wei pe continental american, woul PREISTORIA fs, oo Dctorsrrimaecereree @ secor wpe sgrcutra, Condit cimatice {avorabile au proveeat probabil concontrareaspecior animale ‘vegetae,facitand astfl fexplatarea or A at loc Sedentarizares unr grr Uumane, lar etarea demogratics ea urmat a feat necesrs fblinerea de limente mai pin Bleatoare deci prin eulegere, Pesci sna vinstoare, Oameri au domestic animalae silbatice pentru leceste In turme au {nlecionatsnumite plone pentru ecultva, ale recotta Glalestoca, Cenree de onigine 2 dau sau esting, putin {te putin in zone mai mar ‘caste cenre sarin zone de ‘enter se gases vestige cle trai vechi care dovedese Jomestives animators «utvareaplartetr. ORIGINLE OMULUT 17 Se eee eeeANTICHITATE CRONOLOGIE Ofientul Apropiat Ainelust Egipta 3200-2263 Regatl Vchiin Eat 129002300 orasele state sumerene din sud (Uruk Urrtippur gs tagaen seme din nord (sy Mar bl) se confrunts entra preponderenta in regiune omnia fraonulu Zoer: constavea rami! dea Sakkarah 2675 Ghilgares, regele Uruk 2600-2480 Consuirea pamelor a Sfinnulul tin compes funerarde in Gizeh 2370 Fondatearegtull Akad 2osa.1170 eget Milocu in Eaiet 12000-1300 nstalaee indo-ewropenlor in Asa Mia simran Cod ur Hamma in Mesopotamia Invaaa his tn delta Nil Regatul Now in int Suppluluma | fondeaza imperial itt Bara amenafeal Vien (Akston) Primal imperaAsiian emia hu Rares a ea Inearea felon Tara Fagaduintel i ‘a arameeniorn Mesopotamia Pergnda ludedtonlorn 38 Invazia poposrelr mar Dispartia Imperial Hitt, Ditrugerea Upartla srize-1103 Nabucodonosor | regee Bailout 3005332 epoca trie In Egiot. Iersaim, capital gat lu David Fendores Temi din ersalim Rogatu el Regatul ud Fendarea regatull ror Fenian fondesra Cortina Constuirea palatal asian alu Senneherib a Naive 3081238 1200-1020 71 Asiriencuceres alu de Jos 662 RecucerreaEgptut si cstrugerea Tebel de cite asent 25562 _Invatia vor in As {610504 Coma farsonuli Nechao, construe. torul canal dela Marea Rose eos-se2 Nrbucodonoror ata, regele Babilonulat 600 Dispartaregaull Urartu See Nabucodonosor al ea cuereste feruslimul ses4e Chemis cegel Lyd Europa (recs, Rome s cet) 3500 Inceputl epaci bronzulu in Anatolia, ‘3200-2000 Aosta civlzatel presence n Gade 27002500 Aporia cvilizatil mineice increta (aoartia metaluuis 9 ceramic petate) 2500-2100 Megalin Europa Ocidentalt 2000 Stabirea primilor een onini) im Grecia ‘157041500 Apatitiacllizatie micenione in Grecia ‘oiforreainfluetalmiceniene pe 1230-1200 Inceputulnvaieldevene in Grecia {230.1188 Ruzbolulvoian 1200 Inceputul colonise grees in Asia 4950 Oistrugerea Micene 950525 Prime epoca fell in cizatiavilanors 900-500 Prima epoca lull n Europe Centvlrcvlzaia Haat 50-800 Sunt compuse poamele homerice Inds Odbees 776 Prime ecu Olimpice 753 Fondarea Rome! (ata tastionsla) 750 Taceputl colonia grecest in Occident ‘0550 Cucerivea ets In tla Goo. Facenl fondeszs Masai Masi) 582 Organiaren defini Jocuror Price la Del ‘566565 Cfoarea ator Panatenee la tens 2CRONOLOGIE Asia America 3500. Fasolea ere cultvati in America Central 3000. Treera a sedenarat in Aerca centrale ANTICHITATE 2500-1500. Ciilzatia vl induslu (Harappa st Mohenso-Dar) 21se1945.Dinastia Xie (Ha) in China 1766-1112 Dnata Shang (Chang) n China 1500-1000 Dezvolties metalurgiel in Perv {300 |" Sosa arenlorpe malunieInduslai 1500-400" Cutursclmeca pe coataGolflu) {912.771 Dinas chinezs Zhou (Chou) de ves ‘MexiIseriginea enormelorcapete 1000:800 Arlen colonizeszsvalea Gangelut monoitce 722221 Dinatinchinez8 Zhou Chou) deest—Secolele Xv Cultura Chvi, i nordl 7224881 Epc Regemonirn China Peruut Secolul vn it= Ctra Praca, n Per, seeolul dM. celebra pent texte Tunerares ceramics 18ANTICHITATE CRONOLOGIE Oriental Apropiat (indus Egiptud 539 Clusallie cel Mae, regele pers, ‘capa Bablonul.Inceputal dominate! themenide a Ont sin Medierana sas Pes eucere Fetal 519 Reorganzatea administatvs a Egipull de ate Doi reasle penilor ‘450400 Cartagineri fc cucerriin rien de Nord co 165 —_—Revotasatrapiorimpotrha regelul Persie! 247 Lite Dinastla Arsciorn Pata . SI 1165160 Revolt lu luda Macabeulmpotiva Sire seleuede 64 Anochos al Vea Epiphanes pune o ‘an pe practlares ctl tueilor sap-129_ tuthiaate, rege partir, ccereste Mesopotamia 5120 Cleopatra Via, gina Eoitul Europa (Grecia, Boma cet) 509 Cderea monathie!Tarquinilr Input festelor consular Roms soe-so7 Retormele li Cintene la tena S00iN- A douaepoctefierulu tn Europa Seam. Cental cizaia La Tene rimulrzbol mai. Grectabtin vitor ‘ela Marathon impotrva perslor tegee i Temistcle pune bazele puters mertime a Atene [Aldoienrarbo edie Serif rege! Spare, Leonia, a Thermepile Vitra naval aterienior Insalamina impo prior 77408 Liga dela Delos (prime confederatic senian’) ‘asra9 Perce conduce Atera 1450400 Cicer cartagneze In Ain de Nord aatana — Rérboil peloponesiae ‘a 7) eae et ne para Pri Hegeronia Sparen Grecia 399 Procasul si moartea i Socate 37328 Addous confederate tenis 4371362 Hegemon Tebel In recs 359336 Fpalillen ragele Maceconie) Baa Primul total romano-caragine: Jan Flipalil ea i inteange pe grec la {Cheronees Lig dela Corin 336222 Alosan cel More, regle Macedorsh 34304 Expedia |i Alexandeu cel Mare 300-100. Chlzta ceil Ua Tene Primul abo punie Regotul etal a Pergamului Vitali Seiio ican [Aldoiles rzboi punie Hannibal nvinge Roma la annze 146 AV eles rzbo) pun Sia Legea agrra rumentara judi lor Sempron Grachus itian (© vevopan © Omens comptnte — Zonele emus 30° ORIENTUL ANTI.Fencenl i cartaginzi Ferien sunt sem din gyupul canaanean ‘a cum stau martri abtele de {as Samra (oe XIV), excoperte pe loca atialut gor cette lor sunt conduse ce regi aver eunostin, 0 ‘scl al Xiea tH, de estenta Is ram gin Tye Alt ‘gritos el devin smarinart hraparet caren corbi or reagra au mi de marfur™ (Casseea xv, 45) Byblos esigure relate cu Egiptl (edi din Ubon eau sehimbst eu gras) Pepin is Overt, vine rode de ise (prtumu, Stra, biter, stote de purpura). Tye sidon fac MAREA NEAGRA FENICIENII SI CARTAGINEZII (SEC. XIV-VII LH.) ANTICHITATEA, comer eu locur mal ndepartate: Sreia, Aico, Spana, unde ‘inde presse de xs “omparau male pana), fdes (fra), sav este to, au conn sean ip din coll a1 le 1H. n Rhodes Insecoul al Vliea iH; In vest medterancean ‘mal ales dupa fondaea colonilor Utica s cartagina, de unde au slfuzat cle st produse in Principal gra, cir 5 dincolo ‘Je Colosree lu Hercule (ae sramtoares Gata, important sai mare aanto nventie fstraorinara 9 acer popor:alfabetu ORIENTULANTIC. 31ANTICHITATEA [J tateagee ar paeriioe ——SUMER agai OK Rn ee er ‘Arabi tapos 2 ASIRIA, EXPANSIUNEA MAXIMA (SEC. IX-VII LH.) ae Asia, expansanes maxima {cole CVI TH, Asn a purtat Ui lung de raboaie yl 8 constitu un imperiy ens In ‘impul ui assurnatsi-apal Hea {cum grestassuraziepal Mea 83-6591, Asa sa tentne spre Marea Heap in nord, pre Mediterana in ves ore Sablon ia sun timpul EM) seal lupe irvinase Urartu, pe ‘ama, Samaria, tchipata (re lance, sable lng) ‘ORIENTUL ANTIC si bine organizes (nfaterie, fare, eavaere ent nobil poloreetica#devento sini Polat fl Sargon a iea (722.705 14) este martorul cess grander se cracterzea28 Prin arhitecurs giants, Sbundenta omamentelr,n timp {Nine afer onl releturor Sle cslate. Om cultvat rege ud, assurbanpal (Asurtb-apl 659.cc9 630M) 2 stra Tee dn Eph in 653 ida sata ain Assur ous2 Sloe atat de ceporte de boele Sale Dr Babson s meri inehele coalifiegin 612M. evcerer strug Nive,IMPERIUL AHEMENID (556-330 1.H.) (ponrul eos te Inmpeilahemenid. Mei pers ‘ori probsbiln milena al se Tek imran (ume de leer | Sinona exit din milena a Mea LH). Ciusal hea. (cca 3565530 [Hi organieazs Spre vest. cuceteste Lyla (sare ste cuca Sa 546), oat Asia Mes (xa 54014), Mesopotamia (deen ‘ebilanoluin 5391) a ex in influent pn uteri bazeaz fora pe Supetes dominate persane si pe Unvtates moral cueeitoron In facet timp se denelta mazdesmul {Ur zarathusra Zoroast)rlgla ical: regete, purtstor al une! fharsme pe care oconcetizear5 ‘corn import justia din palatul su (oe obiei dela Sus, ANTICHITATEA, Fries ai pam dr are mai multe plat) (Cambie alle (580-522 1H) adug3 Egiptl (2514) feghunea Cyrene a czas Imostenire. Darts (522-4861), Supa cereprima o revolt in in Elam chien esi, o campanie pina in la Sin terre sein poi fdgug8 Taco (Skoda) est Imperis dar este ma ales un bun ‘rganiator:creeazs o dministrati enta mba ‘nia, aramecana, desert de (Galea vegala care ducea de la Sd Ia usa ese doutzed de satrap sunt cremacriot pentru Celecarea mpoatlor Fecrutareasodetior. In 499 toni se revolts aga debutear3 sous secole de conte srecopersane, cae se vor inca invremea li Alexandru ‘ORIENTUL ANTIC 3EXPANSIUNEA GREACA IN EPOCA CLASICA (SEC. IX-VI LH.) ae | oceanue ATLANTIC aii ANTICHITATEA tH ies Expansiunea greats in epoca independent are consrv cu ime CGasch. Stabltates cre domnea orice pret lgatuile ca metropola oe InGretiain seco al eas. de ongine (etateamam):n se Snotdroptrenutatocestere parla, eapastrenrdaciasi ei tte Semegratics mportoms Nu protector Arurite colon -au ce peste multtimn, pamartel nu efit in regiun producoare or fnalforceutioens ‘acetate de mater prime Alatri de or ‘rece time grupur de emi colonile de popular, grec au ‘i Stont spre nol terri, Se sting infiat in jul Mediterane ina ‘Sous alu de colons: neapul comptoate (ua fl de agent Me ‘sl dint een 7754665 41). comercial), adevirate pete de Inradevir,conicertite agricole desfacere pentru produsele lr a otf predomina ncaa celul Timp de aproape dou secoe, om fll dole (en 6755501H).fenemenulcolonizri permis pa Preocupéritecomercile ou evut limb si cvizatielarecest sé se the Prebadi mai mak importants. aepandeasa pest tot in bazinul we Colonists ocetaterat ‘Mari Medterane, oe Per oe or ve ce 34 ANTICHITATEA GREACARAZBOAIELE MEDICE (499-479 I.H.) AAREA NEAGRA own’ frowrut eux) ANTICHITATEA Sree tasatag — Nat. eu, [ste ear ogee tee lgegeasics, te Vicor gretor — pene Ik Meat prane mul iho madi. La rginga lb oers Pes "etonetor medie se fs 3c010 {Stiglor greet dn tna (58-458 Ln) inpotrivasetrapilr pers care Al doilen rtbol medic leguiernag, Rego perioral = menor, Doris reavoneaza "robetepeerienia ade # ‘upure leu Deoarece Aten si Freie partipaserd Ie cuceriea ‘eat Sar el wee 8 trasorme Greca in sattapie. © pins igeiie esueaad in 4924.08 ‘dua 00H) ditruge Een, inant capers fi wir lo Moration de eve Mitade ‘lees boi medi Int 1 ‘xo Kegel i Dai, fatrnd n rei prin or Pe ‘Scat reget sprtan Leonidas Souris a Thermopl cel 300 socal pe mae feck Sovran Atrio de Temste Dar, gre aces, ‘ec ota I Salaminao viora oval dedi completa pe lc gwanidn ine —~ pena ie Ueto Poees, in 79TH. Aten) saat beterne ieee wi oivsauofensiainASa Meise geearane,@ \ittisearcio: ‘ei de yale cere SORSSENSES, ewer senine ‘ati Seton net de ecole LL} Teme teen sera agrelor din ona. (impel Pesn "ANTICHITATEA GREACA 35ANTICHITATEA GRECIA IN SECOLUL AL V-LEA LH. Grecian ycollalVleaIn Aten care ajucat co msi coll 31a, Grecia lnaportant alin timpul elo dous Continental Ploponesl coosta Gaboaie medica se aiaes cx ‘Suei Mic sinalee dinMares ged gin irsule, formsnd Liga d gee consttule un marsicde le eos. Este ceputul egemo- (etatestate, Uncle au o constitute resale in Maree Egee. Aceasta ‘emocratics (tena, Arges), aisle Infntazs sic colon mailtare Suneguermstede a cligarnie(clerouki In ocutsvategice (Sparta, Corns, Teba)-Oupa (ute sistirtor, Atene cunoaste Fboaele medice, Alena sparta. apogeut ciate sale: Peile Sntccle mi puternice domind ext eblema s polis Fis feriqlede mai mics importants. Sofede Eurpie,Socate sunt Sparta extinge infventa in fiat cultural cele mal Belopones a inregumile propite arcane. rsa zai {eaactest din secolulalVileapeloporesia, cave debuteaz3 In TH, Lge peloponesiaca, gropsnd 931 1H, va inser stastl cette aiat in scop defers). imperiuu stern, SS a . se ee 36 _ANTICHITATEA GREACA MaREA TIREWIANARAZBOIUL PELOPONESIAC (431-404 I.H.) ree \ . wwancaneaca wa N omuceuxns apniaticA abe E xX = . 8 aN = a E z t awe eidtatvendel@raas oo so ton ppanscs ° Aton deel ti Pte TE estaseocan naar iy Iaxbolulpeloponesse Cotsble lot face vag pe conte ‘Avena sSpata, cele ova puteri_Peloponesult spartan, pe de ‘ae domina lames greacsin ata parte, initiaca divarse Secolu al ea tH. sunt foarte expedti mitae. Dupd ep ‘ert Cetaten din Ata graeme de cuma care decmeand “onsitut un peru ecto popula tena cele dou eta Marea ége; Sparta va replat inchee cea lui Ms in 4211 Pelopones intimpee Atena In aTSiM, ainiatva ia reprezita demarratia, Sparta se Aldbiade,Atena organzeaza'o gata de recut staieste cape n St, poten temandte deo evots = Sircuae Dar Alebiade acess {lrlor sa In 21h, allot Ata se refghar a Sparta, Spare intro conflict cu Atena: cre trie sutoareSracuze Ultima asecazaPotdeea sustine lta sarmataateniana sunt Cores (crf) impotivn Infnus (213) sparta se alana Iretropole sale Cont interaie cu imperul eran pregatete patrunderes in Aca anegusto- scoala lone! impotva dom Flor gin gaa, eea ce provoacs_ rail atensene (31218). Atenien ulna cet Dupa cident si Sunt vcore! pe marin irslele Infruntarirazboiul abueneste.—_Arginuse (406 LH), apo sunt i Primi anitraces operat imitate, rani laAigorPtamor (0). opulatia All serevage'n_ASeat, Atenas prabuseye; ‘uel idulor Atel n Smo ce. nceoe heoemonia Sate “ANTICHITATEA GREACA 37EXPEDITIA LUI ALEXANDRU (334-323 ILM.) MAREA NEAGRA (powrut eux) ANTICHITATEA Seren ncaa rd MEE — Ww ate 250 TT sees erry —> tet scr S200 Expedia Alexandra. Tanarul rege al Macedoniela wuts ducd mal departe aventura parsons 3 {atau sd, lip A pect ain Sraclain 341, rantan medieraneean (ori dela Granicon oso ett Hatem) Eoptul apo' +2 Indreptt spre Persia. Regee ‘cesta Darural ees {fran la Gaugarmta in 34 1 (are sant 3301) ‘pitaile persone (Sablon, uss, Persepolis cape nd. Alesanciu ‘u continuperpalin Ala Cental pnd la sl Hysases, pecare ders fontera ego sh ant rset ator). Poot prc fondears cotati «areliportarumele,pune bazle Une’ adminis wasears cde omuniete. Amstel revi in Psa pe rae ert (una pe rare, cu Neathos,sdeua pe uct, Craters Alexandra) 50 Teas a Susan 320 LH ‘Alexandr conductor tl mal tare mperi cucert weodat, ‘acres Babion in 223 38 ANTICHITATEA GREACALamea lenis in scala lhlea LH. Alxandeu visa 3 realizezeunitatea lum 8 Uineoes Orient Orient Cras focare de ims curs reac In ntregu imperil permis apart une perioade de “renasere elonstia",neare ‘ultra arta greacs ang in entaccu umes orentala,Dupa ‘ipa Alexandr, fst it (general ladoh,renunt ile sale polices pare imperil Aewipts ia Macedon, Sleucos(fondatorl inate Seleucia Bein, Jar Antigonos Menophtalmos {ondatorul nati Atgonilo?) Ja Ala Mea cesta sin ur doing scena nani rms. Pralemeu (fondatoru nase! {aot pastreaza Egptu Darin acste state de oigine ‘reac, elerentele de diverstate anc wcacea (jonrut e0xt) gata ean amet onto esa "ANTICHITATEA GREACA, LUMEA ELENISTICA IN SECOLUL AL III-LEA LH. devin dominant. Foarte putersieu rege a Egiptlu lagi Ircepe si semene tt mal malt cu tu freon Incudaarganird dn Strap 8 eae de ras, Sia fompun sia mediocrtti egy Si cu excep Antiochor al ites Regs (223-187 LH), Macedon, unde popors continua 3a joace un anumit ol, teste monarhie mitra: n 222 i ea doming ctaile din Grecia (Gaiaia dea seas) stares de ‘abo exe permanent Egil, ‘unworn Pega {ind impotive Macedonie ind Immpotva Sr etoria dela aphia, 217 LH). Nimen muse ‘ere nea de part cae, sub ‘onduceree a Arsakes (A134), mu Norintiaaeéntemeteze un regat nic de Roma, sonra STAN P eases, 3 ANTICHITATEA,< E < E = & e 2 < @ cei grast nein a LUMEA ELENISTICA IN SECOLUL AL I-LEA LH. ‘wanes on, ont sunt a gc [a sinvnnne toma umes eens n seco aliea UH. Dups al doa rbot Punic (218-201 4), Roms poate Sintering in Ore, dae nao face dec pentrisedregele Mace- dona Fiipal We (224-1791 H), ® peovaaa, since cu Hannibal in dous reprize, acest, sueran i salvea28regatl day, ‘mai putin norecos fs succe ‘orul stu, Perse, este infant le Pyne. Cucerit in 1687, Macedonia a devent province Foman$ In 18 1 sia a revistat ‘ral malt ambi Antioenos Sieg Megas 223-187 LH) Serie cetapie Rhodos si Pergam, re er autor Rome ex suveran sleucld te infant dec dol Silo la ‘ANTICHITATEA GREACA — eect rt a SERA Seoperei esac Magnesia din ipyos (189.4) siperde toate Ava Mic pin ‘ratatul de la Apamecs (188 LJ; pol antiochos alts Epipnanes (175 1661) rebuie sfc {ats unl revote a udellor Condi de taesboi in 1411, pon esaci ecerese Babiana Foi Pompei revinesrcina de 2 transtorm in province ceea ce ral ramasese din sia (6588 TH), La andul su, bogatalEoiot ‘atrage Rome, cu tat ma mult cu it polite se afl in completa decadent dup ce Octavian 0 Inrange le Aetam (311), Cleopatra se sina, Sor Egiptal devine province romans (01H.LUMEA CELTICA (SEC. VIF LH.) a < s z g g umes cle. ep sunt cimpia Padi enon exeree Indosuropenisctoragine Roma n 30H. dopa bata de tamaretech unis perl lla AX cela n Getecot perruprimacurca Dstt la elf unde pads Predepetartorulde stil ‘cea Ae Mik init cues oliatt Unde fondeara feral | Galati! (7514) In reiun, se amestecs (@00-5001H).Aceseta Ti urmeszd Clzatia La Tene: cu durata de anu Sproximati pat secoe, Populate autontons: devin ‘arsinduse dupscucerirea Gale} ceiberiin Span, cettoigu a de cite Caesar, aceasta Provence, scores regiunes ‘mareheaza apageulexpansunliBelgradulul.Dups epoca Caitlor in Europe Intradevae de migra, iumea cee se Instant wecollu al Vea i. stablizeard, penta vece inet ‘oli pSrvercprimeleregiuni de inet, sub control republic Tocuire (Germania desu, Soemia, fomane. Revolt cltbetlor ‘Austria, vein barn paitian) so ustanr este deintiy Sse aspandesesresudsispre ifr dups sedi est Malmulte popustise— pcucerrea ett Numantia Instaleazglanotdslasudde (330K), LUMEA CELTICA 4ETRURIA (SEC. VII-V LH.) < # < = = u = z2 = [Tei print a encore cece ett © Oren Etrutia, Tertorul locuit de etrusci comertulul respectiv migrate! Populonis si vetulona, cupru) in seafla in tli, in spatiul ‘eduse. Grupate in confederat si domeniul cultural, necropolele de dlimitat de Arno, Tibru sl tarmul conduse de eq apoi de oligarhii a Terguiia'siCaere(n care ea Mati Tireniene.Aicitvaia un —_finceputul see Vii), descoperit obiecte din ur $i opor cu origin misterioase, 0 dezvolatcetat bogste; acestod __argin,ceramicd, fresce) ne ‘colizatie erientalzanta:se bbeneficiau de solul ert, do mine, dezvluia 0 chilzatio clits do Amite, n general, cB era elcatuit de un comert infloritor. Apogeul | oameni care fad indoial lin indigent (mediteraneeni) i puteri struse se situeaza in _stiaus traiasca, dar care se italic (indo-europeni); cSt despre secolul al VileaiHi-eentrulse temeau de moarte. Roma. fost ‘vlizatiei alsa fanum Volumnae, ngs influentata mult deetus, Sale anumit sped ered cra Vols or influena sas ntinde Ine 7H. cn acazut sub Intatium,campania, impia—dominaia Tarquin 513961. FdulutIn omental economic, cand a desist cueren etusciaudenelat metalurais Etre cesau,cuceriren (erin insula iba, foyele dela cetat Vel. 42 ANTICHITATEA ROMANACUCERIREA ITALIEI DE CATRE ROMANI (SEC, VI-II LH. ANTICHITATEA, [a romaine eepiegapacanonat aren, (1 Bite cb nie (0nd Popati Pinca Ccucerte tale de care romani. peninsl exte relat sami ‘Aparutain seco Vives \H. Sunt inant upd. upta pln unre sateloraspandite pe SSogerass(Sertinum, cea 295 ele sate cole ale sle,cetatea in sud tal, oman ucerese Roms. derotat, in principal Tarentun (272M), una dine cle : subbinfluentaregretrsc, mal vech colons greet cin Tarquin Dopa slungaree rita nceputl ect acertorasinsauraros republci alles ZH, Roma poste x8 {Goa 1H) expandionamal va reazezeunitatenpotics a dou ‘aacteriza pala Rome are treimi in peninsula, cu un satut ‘Simos mat inti fara. ier inere egiunescentala \ecir latin sets (asedial (ager romana} si est ari ager ‘et Vel 406-396 sloru), unde oasele sunt ‘moreatcuerives Eure! ‘onl, cea federate su eta rrevdionsle) Acunoscutapoi _Mbere. Dupa rSzboaele pune, Uelvelu de invedatoricel: _Romave damina campia Padi ‘devatats dips btaliade pe rdul (Gale Chalpina sh insuele din ‘Alia (090 1H), reusrte si jurul pennsule Corse, Seria Fespinga pe gall Coenen Sits: an ANTICHITATEA ROMANA 43ANTICHITATEA PRIMUL RAZBOI PUNIC (264-241 1LH.) if sano’ TIAENIANA rae Ss Prim abo! pun. Miza Drimul raza puie (258281 1H) este sia Stapana aes inl, Cartagina ‘toca are atuut importante ma alsin ceea ce reste navigatia scorer, dar fin domenol age Cu toate ‘caren 9 i abondoneess pirate in mail wnor ‘ercenarisn fa acestora, Seldapifarani al Rome! saad 5 ‘va (expr agresivtates, In ‘omit centuriate,impotria nul sent prudent, fe presiun pent interventia Rome! favoarea mercenaria pera, dependent de Rom, ‘ontolaustramtoarea Bupa sucesso iil ore a ANTICHITATEA ROMANA 1 Yawnialecaaoneioe em “4 Viole rman area romica Seen, emonstre6z8 makers Somers i [i corrects > Atoorcmemin dni 5 Sepenie anpanile ui Caesar. CucrresSrundisum ssa mbar pentru Cetateaeaptleass,incle ain (Galor, in SBIn 41H, fox Grecia. Caeser ups Rall pol se rman. 1 cn fl mare azboipurtat de indreapt pe scat spre tertoril_ Caesar ardeste Epps s0 (eta, crea cstigat bogtisi de ai al Spaniel unde se Increapt impotrvs a Drei Ca Roma etustapoliearefugiaers mui suitor ailui_ Pharmac rege Ponul ul Stents destl de repede, Pompe. Asediaz3 Masala. areal Mita) care awadst Srrasto! cil dvaopunelul revolt, care caitulazs, ‘liana asm. Ajunge rapid Pompe, eprezentantul Inrange pe partzani i Pompe! in Anatoli zdroberte fsatrcentor eontervator aunt laleda reine a Roma, unde se pe aestala Zea Relad acest enrol ues de enatlcore na ofera dctatte, apolconsulatul spied, vasere Ven id vl ‘evssulburan Summit deun grap penta dH, gasndastfelo (im veri, am zu am invins”). Cloiiert fhe side oldaticare lngitintate nauk Seindreapta Ina id se al in Ao, unde @ Sora gratis servile, Caesar, spe Epi, apotspre Teal sil infdnge pe partizani i Pompe! Gupa cea eatatsaseangajeze_Ifrange e Pompe la Parsalos in [a Thapsussecereste Mumia intrun conf joacs tot peo BLM, Acetafugein Eat, unde Caesar se ndreaps pel spre Care ecind Rubconul Q9iH]. ee asasinat de eamen reget Spania, unde sau refughat tial ‘Ale jacta eat Zari au fost Ptolemeu Auletes Porta nu este Sistindtor a lu Pompe, sb Suncate") spane el Coesar——defintv castigated partizant_—Comanda fa ul Pompe, Dorcseste Gata Calpina, a tel adversarululséusunt dspersat, Craeus Pompe cesta sunt Coniucere nso fom oferta i dar ina ots. Casarramane ifrnfila Mundo, n 5H trance inaia,ondeprezenta lature Cleopata, pe area Legianari au ce 32000 de [Bin trontes une armete ste istalata pe ton EQIGTUUL 91 omen, Raoul ia het fg ‘egal, Chad sleet tesa, eotervot sto felBunel cu acon tiie, core precedld ros ige din ms. Dupl ce insure la Aranda, conduct eu cine ni moors tor “cere cortinum, sjnge'la desustiniorlulProlemeu. In ele hr mari, na “ANTICHITATEA ROMANE 47ANTICHITATEA, GALLIA IN JURUL ANULUI 60 1.H. -aaonica Bow Seve Some Oe ay asin anus 60. caia ‘Tanapns (de cl de eno aer wte cones Erdounsan oss, SProvnc curt BS17 08 {ate flventa pe cout de un or Seon gees sola a Marsa, snrdvest alin tue Clears Haste} Scalp uns) te toate dr bg une de ear be eh” Dopesan Spronmatre0 deur ee {@e ANTICHTATEA ROMANA GERMANIA _aveau dre centr un appidum (le mari, acest creeaza uneor confederati regate" raigia ‘ur conse singur ‘loment real de unitate. Cu toate ‘easea Calla are economic Prospera: pe domenilenoaiior se (al gu soc ca une perlectionate;sunt eset bovine cabain: sunt exploatate retalele ern vstelr pir Dar aceste hog atrag ast pe romani, it pe germanCCUCERIREA GALLIEI (58-54 I.H.) ainsi sin Tins y ssyimstin cucerires Glin 58H. Felts or Io Caesar, pe ‘stun procnsul al Gale GialpnesiTransapine, autoraatia sa waverseze rapid Gala Yransalpns. caesar a refuzet Hele au pateurs in Gala independents, povocind eine in rand aeduior. Ca lend In ajo, Cesar sa ‘onduslegiileimpotriva heer va batut pe aut Sean In curs scsi an ete Insarenat 3 apee Gala de german, eandus de ious un ANTICHITATEA, iar une Set ein stor suai, adn conc econ Sedu hg cron un preter nce peta Seaenpe beg ae art nie Grit sein coca Iran evens ap Icesteneni sau oct vests salvenul in arate SSintonge Agena n ‘aula. Dp epee ‘mpora geemariorin SiH opt pe tomol msn apo 8 ct dows eno de ebacre inbred nent ANTICHITATEA ROMANA 48ANTICHITATEA, RASCOALA GALILOR (54-51 [.H.) ofr Adscoal gallor. peat la Caesar nrc Gael au fost in ‘general medioere Deca general sh pasta la Roma, prestigul de ‘uceritor nu sel ery sa Tnedmpla n Gal, unde au fost forganizate mai mute completr InS4UH, olegiure a fost atacats Ge ebuten.Represunea 2 Incepat un an mat arate oman devacteazt Ardenne feglunl inconjratoae, {jutoralocaonal lunar “venture chiar al lator ‘german inom, semnatal, a reirremine [Deere state conan ari rescoale ete dat de ‘masacrul negusteilor romani "Mablila Cenaburn nar Cornutilor Veringetorix are Insotse ovremne wupeleromane, Impreun ea gal smal mult su mai pin volonton sau ‘stat Lert Gromer 56 dstinge ase al coal populatilorzclat, Coors 56 Intoare in grabs din tai ‘edie Avarcum $5 Iateceaod advereaiDarsuterd Un eect fat ett Gergovi, in pe ely ll at ora He tire retragere spre provines amare. a de vei gal, omar ‘woman drut il urmarese lin a optimal del Alesis, Unde se adapostesc scare este ‘rind ince Dypa diverse Derpeti sn cada faptut cso Brat de gal lea venitn Bajtor, asta tebul 50 Feeunoasc nving Rascona este Fnsbusita un an ma tare, in StH, dup infengerea ultimo 50. ANTICHITATEA ROMANACUCERIREA SPANIEI DE CATRE ROMANI (SECOLELE III- LH.) areanric ANTICHITATEA, mime eet 291 severe ssimgnetrenntne Mn SEL Een Sounds IE cect snp Cocerea Spaniel de cate romani, «oul dea dies rSzbo pune 3 Delastarstulmicniiu al ilea sfrsiul acest abo, Roma Hi glec's fencent au intintst pune mina pe psesurile ‘comptoare pe coastelePercsule:Cartagine In Spanaimparte Teer In seeollal Vilea iH, acer triton doud provi Invadetoni elt sau contopitcu Hispania ulterior waspanie. iber, primi locator ‘terior Ccerivea eeu penile ezuténd eetiberi. In peninsula durt sproape dous i ifluenta_Secle Populate autohtone vent Feasta, apo sunt cert unele breponderentsinsuduslestal dup altel: celsber euceres peninslelExpansiunea Numantie in 1331) stan, CGaracine! in spania consis fa gallaec, maitre, cantabris ech Rome un cases bel [tt Hispania oman este sede de ctre Hennibal »__imétitsn tel prvinl: Basic, ‘tat Saguntum, alata cu Roma, stan st Hspanis Jn 2187H, marcheazsInceputel_Tarraconerss "ANTICHITATEA ROMANA 51ANTICHITATEA, CUCERIRILE ROME! IMPERIALE (SEC. | I.H.-SEC. II D.H.) oceanut ATEARTIC AREA NEAGR ceonrus eux} ag AREA MEDITERANA fe Om STR [1 roma inverete pee gus [EE] guests ort (7) Sones pon tea weil See aaa — Cucerile Romeiimperile. a __Traian'latacs pe pat cucereste 2septembrle 311M, Octavianus~ oparte din Armenia continua sé titel Augueus-ilinsnge pe Inaiteze pnd in Babin si Gofal [Antonie si cleopstanAcioms erie Intenioneaza si reeze sceasts vcore marcneaza tarsi province in ASN {ul republic omane To curs!” Mesopotamia, dar est iit st ‘occlu urmator Roma arevsit_renune,Succesorl su Hadrian, Sunfce umes mediteraneeand. Intreprinde oclstorie in imper, Fondatorl mperulu Augustus, renuna Ta expansione tla ‘reorgoniaesza sdminsiatiasiullmele cuceri ale i Traian rmata coceestenord-estol—_— dncole de Eufrat care sunt pres Spaniel Alpi province din sudul_ grew de administra evacueazs | Buse nre 1498.3, terre cere rinareste ‘uceiieurmaqler la Augustus dspoatvl de protectiea \ ‘adaugé impanuu Mauritania fonterelr, mes acum este (Gahgula) seritares (Gaudin), const sul ere separ scotia ‘alan care sjursimparat in de Anglia alts suo dominatie 98:4.H, Ti supune 2e dac! in urma romans (zidul li Hedrien, care | dows campaniicl, pute inva ear de un nou a fi Ey Toran yi0s108 In Tos, avabia” construe mal nore de uw. festeintegrata in imperial suecesrulsdu, Antoninus Ps, a 52__ANTICHTATEA ROMANADRUMURILE ROMANE (SEC. 1! D.H.) ANTICHITATEA Drumurie romane. Dun esopotomia, so din sia Minor onslidareaimperiuil impor sia (ea rocoss Petra Palmyra Fomanitaudetateuoretes Wa gratin care dices dinitla le reser drome nu erau Teraloni (148M); enstau Intotdeaune pavatecu dae, dar erumr cae peau din Aaulees au previzte cu pod Sau treceau prin eesti dn Imaretecu bore mile fo mild All pentru a ajunge in province danbiane; drum care legou Taco (Tarragona) de Leon s Mata. tn Spara.Acestora lisa ‘sdbugau retell din Brana ou ‘de peimesurifortieatie dela feonserele pri Roman), ‘i drumurile care duceau dn Drovincale dela Cartagina spre imperiuin tare barbare.Accasta {ambaesissau siti in lias de rees de rma jue un rl |G Amtohiasre Petra, Tapecus. eset in romanizaree tertoilor (Mrapezunt, Trebizonds}sau Sucre, “ANTICHITATEA ROMANA 53IMPERIUL TARZIU INAINTE DE MARILE INVAZII (SEC. IIL-1V D.H.) oceanut aniannic ANTICHITATEA Trewin Zara e Imperleiv nsinte de mae taal in secolele Vipera ‘2 confeunté avo tpl amet la nord, sunt asap german, Sumero instal s elcoss la ‘sper sonal nvngdtor ak Sontlor esac, constuie sing tl statorganisat care a rut slept Romeo, noma in Sahara steer putin pei ‘of, Crza este deorabit de grav ‘tre 256s 26, ced dusmar 5 ‘anjuga tac: shahpur | pe uta (al act prianie pe ‘paral Valen in 260, (ng desis), gol pe Dunare (ctor Impstatlui Gallienus, aN, in 265) franc pe Ria ievadares Salen 253 $258 259), Dar dea a Hea (268-270) la Diocletian (28405), imparap ht ‘edreseaz tua, n cua ifeattior eae alamani 54 ANTICHITATEA ROMANA ‘anc tac Galan 275 leo se de ata, mal aes ‘cssranis, dar Diolevan Frorganizeae8armata untat ‘rae In frontiere, ezervs mobs In ariergarda,provocid astfel Infrangeres pergo, © gotlor sia ‘eandiorsasigurénd imperiukeio jumatate de seco de isto — paceainchaiats geal caracterlu Fotarat al ui Valentinian (304373). Ins i din 376378, Imorcata de infengerea romarilor TS Aarianopol de cave zig repune neouz8 echinal imperil ere ext impart a ous la moartea is Theodesis, 1n395. Operaimpiratior din Imperial ale prabuseste in ‘relent, dar supravietegte In ‘lent unde apararea roman’ permite crear InperultRASPANDIREA CRESTINISMULUI IN IMPERIUL ROMAN PANA IN 395 ANTICHITATEA, Me ea MEDITERANA Aispindireacestinizmull in Insecoll a ea, ajunge in Impetil Roman pana In395. fia, mal ales n aase Hispana Prove din daism,cestnismal 5 Gali nusunt cuadevar se dierentiazd repede de acest, atinse deci na dousjumatate a insite de ase opune-InsaSecolu ales. La babar Ditrande in proving adesee pia afaraefantelor imperium Intemedil sinagogiors. in” obtine prea mul suces in Oven, Oceident rimane mult vreme 9 Sb atrage pe german prin feigiea sraior fst site de imermesl une sre (eran) predzatederecultl unui grup spe berber prin intermedi une rect tcligie saraclor la Schisme (donatsmuD. Opozitia Srgie ating cusna taste satu (recat! Nero. steatirie sda; tieasta doar Mares Rurelus, Decis, Diocle- redial ural fel putin ia Gallas lan), ncwaata de alone “Gmrtl paion— pagan” in cancurenlr mai putin nerocos limba francesa —vine dela (ute orientale se indulceste Dayan aron‘}9\ anumite—Incepain ca mparatl Consortia fer de sanatoridin Roma. (paces bier, dupa batalia de ‘Apart leur creenamal—Ia pod i) paren ‘dgics, cd din soll Sila vemea i Theodosun care (Gort an Aroha), Asia Mies, dedaracestinismalrelige de stat Grecia Aleandhia, Ostia s Roma, prin eictul dn 28 februaie 30) “ANTICHITATEA ROMANA 55ANTICHITATEA, 55 MARILE WIGRATI MIGRATIILE POPOARELOR IN EURASIA DIN sean 5 4 g poo 7 Ta tone naa Hegre deaed LE Pea To 5 Warsi eranesrevet st opi Toba nc ] reese pnipopie ate! aa Mae er nl i eines erm ait Migrate popoarelrin Eurasia Manca, Xiongnu din nord estl dinsecoll a Vea seco! al ovul Huang He); popoarele de Vileansecoul al We, Eurasia pastor din Orientul Aoropiat fee dominats de patra mari (lakh ghssonia ain Ata Imperi: chine, ingian (Gupta), de Nord (bem, berber petsan (asanie)$ifoman, bine vanatoricresator! de animale pirate de obstacle naturale sau agriclton in padre # {tun din Aaa Cental st Munt camille Europe (german (aucaa) sau artical (Marele Zid pesca pial de pe armarile din China, mesure romane). mater ain nord sn anda (Ge ple, german) In secaul s1tvea, 0 posta degracarea imei mai sigue, ctestere futatur de popocre fderste!_Somogratiea antvenand 0 supra- roman erection de animale din neSrere a pgunor dating Stepele asiatice(ianbei din acest popula asatezeccoLUL AL IV-LEAIN SECOLUL AL VI-LEA ANTICHITATEA Se Tana tone ie Sapna Se) TE) Nericene cent Creer a intares viburlor Xiong i preseaza pe huni pe germ: Lajangin 31%, mainte ce patrunda in pat valor limnote de popula nomads Suc, in itrirulmperiull iano: tbl Mong, spot Romar, Incepand in 375. in 476, ‘eb Tooba, fondatoru imperil Roman de Apus se ‘egatulel Toba (ere va ha prdbusest, ae invadator umele de Wie), damins China de fordeaza regatebatbate, din care ‘orp in 3-58. Ininima cela important este ca al Euros tibunle Niengusl—franellor fel este wblinits Jmping pe hunt eal cin Altai unitatea profunds a store ‘re Dla Contra, spol F Erasiy le cre man imperiise eterna 8 ace impo prdbusesn aceas epace sub Sassanid Gupte lahotarele fovitule popoarelrstepel. in Crores ment panainjural —cautare a spatleapanie sale ‘rut S55. fine lave bsiguresubrsterta.ANTICHITATEA INVAZIILE BARBARE (SEC. IV-V D.H.) oceawut See [Ep eeetnetior = ini a mpc Romaninoh aa — res EE) montana fopire sae ete one Gorman in rat oceans arannic 5a WaRILE miGRATHINVAZIILE BARBARE (SEC. IV-V D.H.) ANTICHITATEA MAREA MEDITERAWA ee i TO Tete moraine tnt .o Invatileborbare,Provecate de insu dn vestl Meters hun cave au atacatn 375 egatul_ ite 455 $48, nfne cea Crrogotir, imacile germane burgunor in Sabaudla ou auabstt in polrsvalur asupra Sepauda: savolas elveta de az) Inmprils Roman Prim cl alin 4. La fil seco a \izigotor, rece Dunsres in 376, oa vltimol val ante rman lin rast Iinfrange pe imparatl Valens, migrata oxtrogotir ital ucla Adranopal in 378, siatinge (48.483), cel al anger itor si vgs Ineale din unm’ Aquitania in 418, saxonilor in Bretana, de unde Bi Sr vinoo SON tam ss seauy Aldo celal vandaiay 3 brtanisuneslonga in Armovia, 1 Fils thegems dels eu)” suebilor sal alailo, se imal ales acesta provoaca intre nipustesteasupra Galella 486.511, cuceries Galle de Hi decembrie 406, tecSnd inal. tre franc condusi de Cows, = oso Prinbreja.ceats vec burgunl, cre, 9 507, alunga e vaigot FS Moe eeroonar careseistaleaz rte Worms i Ta Sparia imperil Roman de Speyer: alamani ore aug in Apu dspare In 476, sn local a ‘Alsai. Mai lent, altel val apar mai mus regate barre, eee permitestebilveadefinitva 2 care erau terete federate ale = Sceblor in note-sstul Spaniel in imperil sin cares es 403, c2a,vandallor in Aca de supraviqut doar unl sngur: cl vent poe Nord inte 423432, apolin al franco. MARILE MIGRATI 59eee eensa assess eee ey ees aera Cece Cesc INDIA ANTICA (2500-150 IH.) | tat tn te nna = & ta Lees, a 5] tame z aa Oo a Aon ee A Suripeiieme 6 Serlianps © Oaerepe oueut CD reeisiinte nn 2 erm © ireeutniten @ SIN, 60 ALTE CIVIUZATW ANTICE vilzata din valea indus fete num sles din ales Toul cultura ere corespun dd, n aceat ron, peroades protlsterice scare se coacter {22223 prin aspndirea prec bronzull (ea 2500 <¢91500 8), Principle str sunt Mahe: \| je-Dare, ChanhuDara sh ms alex Harapps: ac pot fvazute vestige unororase co cadels sleariere de ocung.Exstents “una surplas de vecate (mar eporte de grane)expca Indeparate, atestat de deseo re unor sign Mesopotamia. Dirragerea clr Haran corespunde sos unorcovale Inarmat eu arme de fer, ani (indo-2uropen veniam, Imperial a Asoka st ddezmembrare sertia, omnis Ii Asoka (ea 269-ca 232 14) ‘marcheae8 apogeu dinate Maurya pent india, prima unieare eorant In capitala Pateliputa, egele se converse Iabbudsm ssearata un pronalit ervent cum 0 atest edtele ‘gyavate pe sting stp (tp). Profitind de retragereagrecior 8 sme mort ui Alexandr n 32318, evoloatand mostenres| lui Chandragupta, Anos | extinde imperl cae cupindea “iil vitor indus Gangs, ord-vestl Indl stl ‘Aghanistanalu ia hotarele nish Gea, fara Assam sud Falgiass, faa exces, ciiatio tte mit fond inion 30 adaug3 influent iranian s recs Unitatesaneambii nd Fasupravietit Ashoka: ‘inasta Andhra dommes in suc psi ecupa gure Indus at ‘readin Bacriana il stabilese ominatia asupra nord-vestlul Ina acastia nu vor rensta stacunr sonal ven in pordvestul Chine: kasha core or forma cong in imperis Infloritor.