George Marcu

LTCB

III.Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre istoria

constituţionalismului românesc, având în vedere (30 de puncte):
– menţionarea a două dintre constituţiile României;
– menţionarea unei cauze şi a unei consecinţe a adoptării uneia dintre aceste constituţii;
– prezentarea unui principiu înscris într-una dintre cele două constituţii şi precizarea unei deosebiri
existente între cele două constituţii;
– formularea unui punct de vedere referitor la necesitatea adoptării unei constituţii în România şi
susţinerea acestuia printr-un argument istoric.

Sinteză rezolvată
Istoria constituţionalismului românesc

• Odată cu începutul modernizării societăţii româneşti (prima jumătate a sec. XIX) şi mai ales după unirea
Principatelor (24 ian. 1859) a apărut necesitatea redactării unor legi fundamentale.
• Constituirea statului român şi aducerea unui principe străin, care dorea să alinieze România celorlalte
state europene, au impus elaborarea Constituţiei din 1866, prima constituţie a românilor. După Primul
Război Mondial şi Marea Unire, schimbările teritoriale, demografice, etnice şi confesionale, precum şi
legiferarea votului universal (1918) şi a legii agrare (1921), duc la amendarea legii fundamentale. În
1923 este elaborată, pe baza prevederilor celei din 1866, o nouă Constituţie, care face trecerea de la un
tip de monarhie constituţională la una parlamentară. Constituţia din 1923 va creea cadrul democratic al
vieţii politice din România până la introducerea regimului autoritar din 1938 şi va sta la baza
Constituţiei din 1991.
• Principiul separării puterilor în stat în Constituţia din 1923:
– Puterea legislativă:
✓ deţinută de Rege şi Parlament (Camera Deputaţilor şi Senat);
✓ Regele iniţiază şi promulgă legi;
✓ Regele poate convoca şi dizolva Parlamentul.
– Puterea executivă:
✓ deţinută de Rege prin intermediul guvernului (Consiliul de Miniştri);
✓ atribuţiile Regelui: numeşte şi demite guvernul, este comandant suprem al armatei, bate monedă, încheie
tratate şi convenţii internaţionale (după ce au fost aprobate de către Parlament), acordă decoraţii şi grade
militare;
✓ actele Regelui devin valabile numai dacă sunt contrasemnate de ministrul de resort;
✓ nu se poate amesteca în problemele justiţiei.
– Puterea judecătorească:
✓ deţinută de organele judecătoreşti centrale şi locale;
✓ Curtea de Casaţie: cel mai înalt for judecătoresc al ţării;
✓ hotărârile se execută în numele Regelui.
• Deosebirile dintre Constituţia din 1866 şi cea din 1923 constau în:
✓ Votul censitar (1866) şi cel universal (1923);
✓ Dreptul de veto al Principelui/Regelui (1866) şi cel suspensiv (1923);
✓ Condiţionarea calităţii de cetăţean de apartenenţa la creştinism (1866), în timp ce în Constituţia din 1923
nu există nicio condiţionare a acesteia.
• Înlocuirea primei constituţii prin introducerea unor prevederi care statuează noile schimbări cu cea din
1923, era imperios necesară. Aceasta a creat cadrul democratizării vieţii politice din România până în
anul 1938 şi a servit ca model legislaţiei constituite după Revoluţia din decembrie 1989.