MODEL ESEU CONSTITUTII

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția politică a României în secolul al XX-lea,
având în vedere:

- menţionarea celor două constituții adoptate în România, în primele patru decenii ale secolului al XX-lea și
a câte unei prevederi a fiecăreia dintre acestea;
- prezentarea unei asemănări între prevederile legilor fundamentale ale României, adoptate în 1948,
respectiv în 1952;
- precizarea constituției adoptată în România în deceniul șapte al secolului al XX-lea;
- formularea unui punct de vedere referitor la organizarea politică a României în ultimul deceniu al secolului
al XX-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.

Evoluția politică a României în secolul al XX-lea

(intro)Evoluția politică a României în secolul XX a dus la modificarea statutului juridic al țării în

momente cheie, date de schimbările politice survenite ca urmare a Primului Război Mondial. Astfel, pentru
România, încheierea conflagrației mondiale se încheiat cu un adevărat succes: o unirea teritorială a
provincilor istorice, Basarabia (martie 1918), Bucovina (noiembrie 1918) și Transilvania (decembrie 1918),
cât și p recunoaștere a noilor granițe în cadrul negocierilor de la Paris.

(1)Datorită acestor modificări survenite, imediat după realizarea idelaului national reforma agrară și
cea electorală prevesteau o nouă epocă jurisdicțională: cea sub egida Constituției din 1923. Aceasta a fost și
constituția după care se va guverna România în anii interbelici. A fost o constituție cu un caracter
democratic care recunoștea principiul separației puterilor în stat, garanta drepturi și livertăți universal și
confirma dreptul la vot. Acest cadru democratic se va menține doar până în preajma celui de al Doilea
Război Mondial, când regele Carol a adoptat Constituția din anul 1938. Ce a adus nou? Multe…în primul
rând, această constituție a marcat trecerea României de la un cadru politic la unul autoritar, sporind
considerabil puterile regelui. În al doilea rând, ea asgiurat tranzitulo spre regimul totalitar-comunist.

(2)Finalul celui de al Doilea Război Mondial și intrarea României sub sfera de influență sovietică
avea să schimbe cursul istoric al acestei țări. Începând cu anul 1944, Partidul Comunist va înregistra o
impreisonantă evoluție, acaparând treptat puterea în stat prin: falsificarea alegerilor, interzicerea celorlalte
partide democratice, eliminarea opoziției și obligarea regelui Mihai să abdice. Astfel, începând schimbarea
regimului politic într-unul communist a dus în mod firesc și la necesitatea adoptării unei noi legi
fundamentale. În acets sens, afost adoptată în anul 1948 o nouă Constituție care prevedea principii noi după
care statul se va guverna: unipartidism, naționalizare, economie dirijată. Aceasta a fost înlocuită de o nouă
Constituție, câțiva ani mai târziu, în 1952, care în fond păstra aceleași principii: controlul populației,
existența unui singur partid politic, restrângerea drepturilor și libertăților cetățenești.

(3)Ulterior morții liderului communist Gh. Gh Dej, puterea va fi preluată de Nicolae Ceaușescu.
Această shcimbare de conducere a dus și la adoptarea Constituției din 1965, act fundamental care prevedea
de această data că denumirea oficială a României va fi Republică Socialistă. Constituția a păstrat în genere
aceleași direcții politice trasate de cele precedente, parcând încheierea procesului de colectivizare. Aceasta
se va menține până în anul 1989, când a avut loc și prăbușirea regimului Ceaușescu.

Ultimul deceniu a debutat pentru România sub auspiciile revenirii la democrație. Prăbușirea pe cale
violentă a regimului și moafrtea soților Ceaușescu au deschis calea spre o nouă etapă istorică. Astfel, în anul
1991 a fost adoptată o nouă Constituție care prevedea principiul separației puterilor în stat, organizarea
alegerilor libere, recunoașterea și garantarea drepturilor și libertăților cetățenești, existența unei economii de
piață. Ulterior, România se va îndrepta spre alianțele euro-atlantice, din care va devein parte începând cu
anii 2000.

Concluzionând, putem afirma că secolul XX a reprezentat pentru evoluția juridică a țării o adevărată
provocare. România a experimentat diverse regimuri, de la unul democratic la unul autoritar, iar apoi
totalitar, revenind în anii 90 la cel democratic. A fost un traseu sinuos, cu numeroase provocări, confirmand
și astăzi, că evoluțiile istorice se produc de la o perioadă la alta cu numeroase consecințe politice. În present,
Constituția din 1991, a fost reactualizată în anul 2003 în contextual aderării la NATO și reprezintă actul
fundamental aflat încă vigoare.