George Marcu

LTCB

Fişă de lucru pentru Academia de Poliţie

Romanitatea românilor în viziunea istoricilor

Marcaţi litera corespunzătoare răspunsului pe care îl consideraţi corect:

1. Limba română este asemănătoare limbii:

a.maghiară; b.greacă; c.italiană; d.engleză.
2. Ideea descendenţei românilor din coloniile romane stă la baza teoriei:
a.imigraţioniste; b.roesleriene; c.autohtoniste; d.originii pur dacice.
3. Spaţiu etno-lingvistic care cuprinde popoarele romanice:
a.romanizare; b.etnogeneză; c.imigrare; d.romanitate.
4. Cronicar bizantin din secolul al XII-lea care face referire la romanitatea românilor.
a.Ioan Kynnamos; b.Kedrenos; c.Maurikios; d.Simon de Keza.
5. Cel care pune bazele teoriei imigraţioniste despre originea poporului român este:
a.Ion Neculce; b.Franz Sulzer; d.Robert Röesler; e.Leopold I.
6. Ortodoxia este situată în aria spiritualităţii:
a.romanice b.germanice c.bizantine d.slave
7. Cea dintâi atestare a elementului romanic la N de Dunăre apare în:
a.corespondenţa lui Vasile II b.geografia armeană c.cronica turcă d.geografia armeană
8. Despre ţara necunoscută Balak vorbeşte:
a.cronica turcă b.geografia armeană c.Gardizi d.Rogerius
9. Geografia armeanăp datează din sec.
a.IX b.X c.XI d.XII
10. Autorul lucrării „Despre administrarea imperiului” este:
a.Moise Chorenati b.Constantin VII c.Kekaumenos d.Vasile II
11. Primul document din timpul lui Vasile II care-i atestă pe vlahi datrează din anul:
a.1020 b.1167 c.980 d.1012
12. Autorul geografiei armene este:
a.Moise Chorenati b.Rogerius c.Gardizi d.Kekaumenos
13. La originea numelui de vlah se afla numele unui trib celt „volcae” amintit de:
a.Gardizi b. Caesar c. Moise Chorenati d. Gardizi
14. Termenul de vlah este preluat apoi de:
a.slavi b.germani c.arabi d.români
15. Românii sunt numiţi „volohi” de către:
a.slavii răsăriteni b.slavii sudici c.maghiari d.bizantini
16. Românii sunt numiţi „valachus” de către:
a.unguri b.slavi c.latino-catolici apuseni d.bulgari
17. Românii sunt numiţi „olah” sau „blach ”de către:
a.bizantini b.unguri c.germani d.latino-catolicii apuseni
18. În sec. IX, despre o ţară a vlahilor (Ulak-ili) ne vorbeşte:
a.geografia armeană b.cronica turcă c.Gardizi d.Rogerius
19. Împărat bizantin din sec. X care-i desemnează pe români cu termenul romani şi pe bizantini cu cel de romei:
a.Maurikios b.Constantin VII c.Vasile II d.Alexios Comnenul
20. Geograf persan din sec. XI care-i situează pe români „între Dunăre şi un munte mare”:
a.Gardizi b.Moise Chorenati c.Rogerius d.Kekaumenos
21. În sec. XI, vlahii sud-dunăreni care trăiauîn apropierea Dunării şi pe Saos (Sava) sunt amintiţi de:
a.Kekaumenos b.Ioan Kinamos c. Anonymus d.Simon de Keza
22. Secretar al împăratului Manuel Comnenul care descrie o campanie bizantină împotriva maghiarilor în 1167:
a.Kekaumenos b.Ioan Kinamos c. Anonymus d.Simon de Keza
23. Cronicar din sec. XII care afirmă că românii sunt veniţi din Italia este:
a.Kekaumenos b.Ioan Kinamos c. Gardizi d.Simon de Keza
24. Cea mai bogată şi completă relatare medievală despre relaţiile româno-maghiare este făcută de:
a.Cronica lui Nestor b.Ioan Kinamos c. Anonymus d.Simon de Keza
25. Autor al lucrării „Podoaba istoriilor” care relatează despre originea românilor este:
a.Kekaumenos b.Gardizi c. Moise Chorenati d.Nestor
26. Desăvârşirea procesului de românizare la Dunărea de Jos are loc în secolele:
a.sec. III – VII/VIII b.sec. III – IV c. sec. III – V d.sec.III – VI
27. Spaţiul danubiano-pontic a fost integrat Imperiului Roman în sec.:
a.I b.II c.III d.IV
28. Ideea romanităţii românilor apare în corespondenţa dintre papa Inocenţiu III şi:
a.Vasile II b.Constantin VII c.Maurikios d.Ioniţă Kaloian
 29. Autor din sec. XIII care arată că „românii sunt păstorii romanilor”:
a.Ioan Kinamos b.Simon de Keza c.Flavio Biondo d.Kekaumenos
30. Umanist italian care a contribuit cel mai mult la răspândirea teoriei despre originea romană a românilor este:
a.Flavio Biondo b.Antonio Bonfini c.Enea Silvio Piccolomini d.Poggio Bracciolini
31. Secol care marchează europenizarea conştiinţelor despre originea romană a românilor şi prima afirmare a limbrii
române scrise:
a.sec. XIV b.sec. XV c.sec. XVI d.sec.XVII
32. Umanist italian care a argumentat romanitatea românilor cu informaţii culese din spaţiul românesc:
a.Flavio Biondo b.Antonio Bonfini c.Enea Silvio Piccolomini d.Poggio Bracciolini
33. Umanist italian care a devenit papă sub numele de Pius II:
a.Flavio Biondo b.Antonio Bonfini c.Enea Silvio Piccolomini d.Poggio Bracciolini
34. Primul cărturar care a reprodus o propoziţie în limba română „sti rominest” a fost:
a.Flavio Biondo b.Antonio Bonfini c.Enea Silvio Piccolomini d.Francesco della Valle
35. Enea Silvio Piccolomini şi-a cules innformaţiile de la misionarii:
a.templieri b.teutoni c.ioaniţi d.dominicani şi franciscani
36. Primii care s-au referit la originea romană a românilor au fost cronicarii:
a.bizantini, slavi, maghiari b.români, germani, ruşi c.italieni, polonezi, slavi d.germani, ruşi, slavi
37. Scriitor maghiar care admite explicit prezenţa vlahilor sau păstorilor şi colonilor romani în spaţiul românesc
înainte de cucerirea lui Arpad:
a.I. Szamoskozy b.H. Andrasz c.Simon de Keza d.B. Jozsef
38. În contextul luptei pentru emanciparea politică a românilor din Transilvania a fost politizată:
a.romanizarea românilor b.etnogeneza românească c.continuitatea daco-românilor d.prezenţa ungurilor în Pannonia
39. Componenta dacică este reprezentată în cadrul etnogenezei româneşti în:
a.substrat b.adstrat c.strat d.superstrat
40. Umanist italian care a trăit la curtea regelui Ungariei şi afirma că românii sunt urmaşii legiunilor romane:
a.Flavio Biondo b.Antonio Bonfini c.Enea Silvio Piccolomini d.Poggio Bracciolini
41. Secol care marchează începutul scrisului în limba română:
a.XIV b.XV c.XVI d.XVII
42. Persecutarea creştinior a atins cel mai înalt nivel în timpul împăratului:
a.Decius b.Domitian c.Diocletian d.Constantin cel Mare
43. Religia creştină devine religie de stat în timpul lui:
a.Constantin cel Mare b.Theodosius c.Domitian d.Diocletian
44. Primul umanist român care a susţinut unitatea de limbă şi neam:
a.Nicolaus Olahus b.Dimitrie Cantemir c.Constantin Cantacuzino d.J. Honterus
45. Cărturar maghiar care l-a sfârşitul secolului XVI îşi exprima neîncrederea faţă de teoria originii romane a
românilor:
a.I. Szamoskozy b.H. Andrasz c.Simon de Keza d.Jan Laski
46. Cronicar care afirma în 1666 că elementul romanic de la N Dunării s-a produs în urma invaziei bulgare:
a.Lucius b.Eder c.Engel d.Sulzer
47. Istoric austriac care a eliminat elementul romanic de la N de Dunăre din teoria de mai sus:
a.Lucius b.F.J.Sulzer c. R.Roesler d.I.C.Engel
48. Ofiţer de justiţie al armatei austrice care susţinea într-o lucrare că românii nu au origine romanică şi că s-au
format la S de Dunăre:
a.Lucius b.F.J.Sulzer c. R.Roesler d.I.C.Engel
49. Istorici străini care au criticat teoria imigraţionistă:
a.E.Gibbon, Th. Mommsen, J. Jung b.I.C.Engel, F.J. Sulzer, R. Roesler c.E. Gibbon, Th. Mommsen, R.Roesler
d.I.C. Engel, F.J. Sulzer, Th. Mommsen
50. Istorici germani care l-au combătut pe Szamoskozy:
a.Engel şi Sulzer b.Engel şi Roesler c.Troester şi Toppeltinus d. Troester şi Roesler
51. Cronicar român din sec. XVII care a studiat în Polonia:
a.G. Ureche b.C. Cantacuzino c. Miron Costin d.I. Neculce
52. Autor al lucrării „De nemul moldovenilor”:
a.G. Ureche b.C. Cantacuzino c. Miron Costin d.I. Neculce
53. Autor muntean care afirma că la originea etnogenezei româneşti se aflau dacii şi romanii.
a.G. Ureche b.C. Cantacuzino c. Miron Costin d.I. Neculce
54. Cronicar moldovean care abordează în treacăt romanitatea românilor în „Descrierea Moldovei”:
a.G. Ureche b.D. Cantemir c. Miron Costin d.I. Neculce
55. Lucrare în care Dimitrie Cantemir analizează amănunţit ideea romanităţii românilor:
a.”Letopiseţul Ţării Moldovei” b.”Descrierea Moldovei” c.”De neamul moldovenilor” d.”Hronicul vechimii a
româno-moldo-vlahilor”
56. Autor al lucrării „Istoria Ţării Româneşti”:
a.G. Ureche b.C. Cantacuzino c. Miron Costin d.I. Neculce
57. Cronicar moldovean care a anticipat ideile Şcolii Ardelene despre romanitatea pură:
a.G. Ureche b.C. Cantacuzino c. Miron Costin d.D. Cantemir
58. Istoricul sas care a contribuit cel mai mult la răspândirea originii romane a românilor a fost:
a.Troester b.Toppeltinus c.M. Schmetzel d. von Frankenstein
 59. Confuzia cronicarilor saşi care identificau pe daci cu goţii a fost desfiinţată în sec. XVII de către:
a.Troester b.Toppeltinus c.M. Schmetzel d. von Frankenstein
60. Afirma că „românii de la Râm se trag”:
a.G. Ureche b.C. Cantacuzino c. Miron Costin d.D. Cantemir
61. Autor al unei petiţii din prima jumătate a sec. XVIII în care sunt solicitate drepturi pentru românii din
Transilvania:
a.G. Ureche b.Inochentie Micu-Klein c. Miron Costin d.D. Cantemir
62. Primul program politic al Şcolii Ardelene a fost:
a.Supplex Libellus b.Supplex Libellus Valachorum c.Sudii Româneşti d. Transilvania sive magnus Transilvaniae
Principatus
63. Afirma „am rămas români pentru că nu ne-am putut despărţi de amintirea Romei”:
a.Nicolae Iorga b.Dimitrie Cantemir c.Miron Costin d.Inochentie Micu-Klein
64. Primul istoric român care a luat atitudine faţă de teoria imigraţionistă şi de exagerările latiniste a fost:
a.B.P. Hasdeu b.A.D. Xenopol c. N. Iorga d.George Bariţiu
65. Autorul lucrării „Studii româneşti ...”:
a.FJ Sulzer b.R. Roesler c.AD Xenopol d.N. Iorga
66. Lucrarea a fost tipărită în 1971 la:
a.Viena b.Berlin c.Paris d.Leipzig
67. Primele teorii tendenţioase cu privire la originea românilor au apărut ca o reacţie la activitatea lui:
a.G. Ureche b.Inochentie Micu-Klein c. Miron Costin d.D. Cantemir
68. Autor al lucrării „O enigmă şi un miracol istoric: poporul român”:
a.Gh. Brătianu b.V. Pârvan c. N. Iorga d.A.D. Xenopol
69. Romanitatea românilor a fost susţinută cu argumente arheologice de către:
a.N. Iorga b.Gh. Brătianu c.V. Pârvan d.A.D. Xenopol
70. Autor al lucrării „Teoria lui Roesler” publicată în 1884:
a.Gh. Brătianu b.V. Pârvan c. N. Iorga d.A.D. Xenopol
71. Monarh austriac care-i numea în sec. XVIII pe români „cei mai vechi şi mai numeroşi locuitori ai Transilvaniei”:
a.Maria Tereza b.Iosif II c. Frantz Iosif d.Ferdinand V
72. Afirma că „nici o naţiune nu are limba atât de apropiată de acea veche romană”:
a.contele Teleki b.Huszti Andras c. F. Sulzer d.Bolla Marton
73. Afirma în cartea sa, „Transilvania sive magnus Transilvaniae Principatus”, 1778, că la abandonarea Daciei „mulţi
romani împreună cu dacii indigeni au rămas pe loc”:
a.E. Gibbon b.Benko Jozsef c.IC Eder d.Bolla Marton
74. Învăţat sas care scria, în timpu răscoalei lui Horea (1784), că românii sunt cei mai vechi locuitori ai regiunii:
a. Benko Jozsef c.IC Eder d.Bolla Marton d.Michael Lebrecht
75. Zona Dunării de Jos a fost anexată Moesiei în anul:
a.15 b.28 c.46 d.602
76. Limesul danubian cedează şi slavii năvălesc în Peninsula Balcanică în anul:
a.46 b.106 c.602 d. sec. VIII
77. Imperiul Bizantin revine la Dunărea de Jos (Dobrogea) în sec.:
a.IX b.X c.XI d.XII
78. Grupare de cărturari cu idei şi preocupări comune şi program de emancipare naţională care exagerează importanţa
elementului roman în etnogeneza românească:
a.extremiştii de stânga b.extremiştii de dreapta c.Şcoala Ardeleană d.liberalii radicali
79. Autor al lucrării „Gesta hunorum et hungarorum”:
a.Anonymus b. Simon de Keza c.Bolla Marton d.Huszti Andras
80. Argumentul întâietăţii istorice şi a discuţiilor legate de etnogeneza românească şi-a pierdut din importanţă după:
a.destrămării URSS b.prăbuşirii regimurilor comuniste c.sfârşitul Războiului Rece d.integrarea în UE
81. Element etnic exagerat de istoriografia comunistă:
a.grec b.roman c.slav d.geto-dac
82. Şcoala Ardeleană şi-a sintetizat argumentele într-un lung memoriu, Supplex Libellus Valachorum, adresat curţii
din Viena în anul:
a.1790 b.1791 c.1792 d.1793
83. Autorul lucrării „Getica” este:
a.V. Pârvan b.N. Iorga c.Gh.. Brătianu d.Al. Rosetti
84. Cea mai întinsă lucrare istorică de analiză a originii românilor a fost:
a.”Letopiseţul Ţării Moldovei” b.”Descrierea Moldovei” c.”De neamul moldovenilor” d.”Hronicul vechimii a
româno-moldo-vlahilor”
85. Lucrarea care susţine unitatea de neam, limbă şi obiceiuri a românilor:
a.”Hungaria” b.”Gesta Hunorum et Hungarorum” c.”Teoria lui Roesler” d.”Studii româneşti”
86. Istoric englez, autor al „Istoriei Imperiului Roman”, afirmă că au rămas daco-roamni în SCDP după retragerea
aureliană:
a.J. Jung b.C. Patsch c.E. Gibbon d.P.J. Schafarik
87. Autor al lucrării „Romanitatea românilor”:
a.N. Iorga b.V. Pârvan c.A. Armbruster d.Gh. Brătianu
88. Mare slavist care arăta că vlahii de la N şi S de Dunăre au aceeaşi origine:
a.Huszti Andras b.P.J. Schafarik c.M. Lebrecht d. Benko Jozsef
 89. După instalarea slavilor la S de Dunăre, comunităţile locale vorbitoare de latină au fost fragmentate→astfel apar
dialectele. Greaca devine limba oficială a Imperiului Bizantin:
a.din sec. VI b.din sec. VII c.din sec. VIII d.din sec. IX
90. Limba română literară, constituită în sec. XIX, are la bază:
a.graiul muntenesc cu un important aport al operelor literare create în Moldova b. graiul moldovenesc cu un important
aport al operelor literare create în Muntenia c.graiul dobrogean d. graiul oltenesc
91. Limba română este influenţată de limba sud slavă (slavona). Aceasta va deveni limba liturgică în sec.:
a.VII – VIII b.VIII – IX c.IX – X d.X – XI
92. Autor român, adept al curentului criticist în scrierea istoriei:
a.BP Hasdeu b.D. Onciul c. AD Xenopol d.N Densuşianu
93. Autor român al „Daciei preistorice”, pe baza căreia se pun bazele protocronismului:
a.BP Hasdeu b.D. Onciul c. AD Xenopol d.N Densuşianu
94. Un motiv al preocupării umaniştilor faţă de români a fost:
a.critica teoriei imigraţioniste b.justificarea drepturilor românilor din Transilvania c. preocuparea occidentalilor în
stăvilirea expansiunii otomane d.promovarea tradiţiilor româneşti
95. Legalizarea creştinismului a avut loc în anul:
a.46 b.212 c.313 d.381
96. Simbolul descendenţei romane este:
a.Columna lui Traian b.Tropaeum Traiani c.Lupoaica d.Forul lui Traian
97. Un important obiect paleocreştin a fost descoperit la Biertan în sec.:
a.IV b.V c.VI d.VII
98. Primul umanist italian care afirmă originea romană a românilor a fost:
a.Flavio Biondo b.Poggio Bracciolini c. Enea Silvio Piccolomini d.Antonio Bonfini
99. Umanist sas, creator al unei hărţi pe care a scris Dacia în teritoriile româneşti:
a.J. Honterus b. Paul Joseph Schafarik c. Michael Lebrecht d. David Hermann
100. Ioan Budai-Deleanu afirmă ideea:
a. unirii Transilvaniei cu Principatele b. unirii spaţiului românesc sub autoritatea Habsburgilor c. unităţii de neam,
limbă şi religie a românilor d. unirii Principatelor.