Test 1

Subiecul I.

1. Pontus et Bithynia de Traian

2. „Trupa a asigurat capetele podului peste Dunăre, la Drobeta şi
la Transdrobeta.”
3. P. Cominius Clemens şi L. Antonius Marinianus
4. A
5. Cauză- Trupa a asigură capetele podului peste Dunăre, la
Drobeta şi la Transdrobeta
Efect- cucerirea Daciei
6. Două motive pentru care armata romană a staționat în
provincia romană Dacia sunt: recrutarea locală a barbaților și
granițele de la nord de Dacia erau foarte bine păzite de către
popoarele ce se aflau în acea zonă. Arata a avut un rol foarte
important în procesul de romanizarea deoarece în jurul
castrelor militare s-au creat așezări limba de comunicare fiind
cea latină iar după terminarea serviciului militare soldați
primind cetățenie romană.
7. O caracteristică a urbanismului din Dacia Romană este
impunerea modelului culturar roman astfel existau două tipuri
de orașe: municipii de de drept italic și colonii.

Subiectul II

1. Costantin VII Porfirogenetul și Mauricius.

2. Secolul VII
3. Arg. I: „În afara triburilor geto-dace care s-au supus romanilor,
deci n-au fost exterminate, toponomia, hidronomia.”
 Arg. II: „din provincie s-au recrutat numeroase trupe auxiliare şi
îndeosebi descoperirile arheologice dovedesc prezenţa
neântreruptă a autohtonilor atât în Dacia, cât şi în Moesia [...].”
4. Slavi au avut un rol foarte important la nord de Dunăre pentu că
după micșorarea acestora din acea zonă raportul „ de forțe s-a
schimbat în favoarea autohtonilor” astfel s-a creat și o
„organizare social-politică mai adecvată împrejurimilor
istorice.” Cu ajutorul slavilor s-a născut poporul român.
5. Purismul latin afirmă că români sunt urmași coloniștilor latini iar
două personalități ce au susținut această exagerare sunt August
Treboniun Laurean și Dimitrie Cantemir.
6. Anonymus, cronicarul regelui Bela al III-lea, menționează
venirea ungurilor în Panonia unde i-au găsit pe slavi și "blachi"
în lucrarea Gesta Hungarorum. (Secolul XII)
Geograful Moise Chorenati - "Geografia armeana" - numește
"țara necunoscută ce-i zic Balak-Valahia" (Secolul IX)

Subiectul III

Romanitatea românilor în viziunea istoricilor din secolele XIX-XX

Romanitatea românilor a reprezentat o importantă componentă

de bază a istroriei naționale a poporului nostru care face referire la
caracterul romanic al poporului român, originea latina a limbi române
și unitatea de neam a românilor astefel Romani s-au impus prin limba
latină în teritoriul Daciei de la sud și de la nord de Dunăre.
Romanitatea românilor a atras atenţia cronicarilor și istoricilor care
au stăruit să demonstreze continuitatea romană în Dacia după
retragerea aureliană, originea latină a limbii române, formarea
conştiinţei de neam, a originii romane a românilor.
 În epoca modernă unii istorici maghiari şi austrieci constată, din
motive politice, originea și latinitateaa poporului român deasemenea
remarcă și formarea poporului român de la nordul Dunării. Istoricii
combat teoria imigraţionistă care susţinea că românii sunt un popor
de origine slavă și că aceștea s-au format la sudul Dunării și pe urmă
au emigrat la nordul Dunării. Motivul pentru care romanitatea
românilor a devenit subiect de polemică istorică și politică în epoca
modernă a fost disputa între istoriografia română şi austriacă dar mai
ales cea maghiară care afirma originea românilor şi formarea
poporului român.

O teorie care a fost elaborată pe marginea romanității românilor

este cea imigraționistă a lui Robert Roeser fiind redactată în anul
1871 după ce s-a format Imperiul Austro-Ungar unde Transilvania era
anexată Ungariei. Această teorie a avut un scop politic demostrând că
romanii nu au nici un drept în Transilvania iar baza acestei teorii
constă în afirmarea că romani s-au format ca și popor în Peninsula
Balcanică de unde au venit la nordul Dunării. Istorici români au adus
o serie de cotraargumente care arată continuitatea daco-romană
având ca dovadă obiecte de cult creștin datând din secolul al-IV-lea,
donariul de bronz de la Bietan și inelul de bronz descoperit la micia.
Cea mai importantă dovadă istorică este Columna lui Traian de la
Roma sculptată de Apolodor Damasc unde se află scene din lupte
dintre daci și romani în care daci cer îndurarea romanilor apoi,
aceștia împreună construiesc orașe, drumuri și poduri.

Teoria continuități gândită de A. D. Xenopol, constituie

continuitatea poporului român iar adversarii acesteia neagă autohnia
românilor pornind de la două premeise. Prima premisă afirmă că în
tipul domniei lui Aurelian toată populația a fost retrasă din Dacia la
sud de Dunăre iar a doua premisă arată ca în următoarele secole
izvoarele istorice anticee, bizantine și romane nu mai fac amintire de
populația daco-română de la nord de Dunăre. Acestă teorie este cea
mai larg aceeptată de către istoricii români și străini ca si explicație a
disputei origini a românilor. Descoperile arheologice dovedesc
continuitatea populației daco-romane și păstarea unor obiceiuri cum
ar fi cel funebru si circulația monetară. Așadar, au fost aduse ca
argumente orașele: Nistru, Olt, Argeș, Criș și Dunărea care atestă
dinainte de cucerirea romană, originea latină a mai multor cuvinte
cum ar fi numele vloh care a fost dat românilor de către slavi
orientali. Această teorie a fost continuată de către Nicolae Iorga,
Dimitrie Onciul și Gheorge I. Brăteanu care publiă în anul 1940 o
lucrare întitulată O enigmă și un miracol istoric: poporul român” care
este un contraargument teoriei imigraționiste.

Romanizarea a fost cel mai important componet al alcătuiri

poporului român, care s-a desfăşurat în etape şi în condiţii specifice,
prin acţiunea unor factori cu acţiune vizibilă şi urmări dovedite cum
ar fi: (administraţia, armata, veteranii, coloniştii, urbanismul și
religia). Etnogeneza românească a reprezentat rezultatul unui
îndelungat şi complex proces etno-lingvistic. Primii care s-au referit la
originea romană a românilor au fost cronicarii bizantini, slavi și
maghiari. Cronicari maghiari Anonymus şi Simon de Keza afirmă
prezența „vlahilor” sau a ,,păstorilor şi colonilor” romanilor în zona
Dunării. În momenul formări poporului român și a limbi române s-a
abandonat contextul de exagerare și s-au adoptat unele teorii.
Cunoașterea unor date despre romanitate este esențială pentru
fiecare dintre noi deorece trebuie să știm despre formarea limbii
române și a luptelor dintre daci și romani.

Așadar, în concluzie procesul de romanizare a pus bazle formări

poporului român iar în urma acestuia s-au înregistrat modificări
etnice, lingvistice dar și spirituale.
 Testul 2

Subiectul I

1. Ducele Menumorout
2. „Țara care însă este între Tisa și pădurea Igfon, ce este situată
înspre Ardeal, de la fluviul Mureș până la fluviul Someș, a
ocupat-o pentru sine ducele Morout al cărui nepot a fost numit
de către unguri Menumorout, pentru că avea mai multe soții și
teritoriul acestuia îl locuiau niște neamuri ce se numesc Cozar.”
3. Câmpia Pannoniei a stârnit interesul maghiarilor datorită
salinelor existente în aceea zonă.
4. Țaratul Bulgar din secolul X este nimicit de către maghiari iar
după ce trupele bizantine își fac intrarea în Bulgaria după
bătălia dde la Keidion toate bastioanele bulgare se predau iar
țaratul bulgar a fost desfințat. Se vor institui formațiuni politice
precum în „Crișana, Banat și Transilvania” unde „ființau mai
multe formațiuni româno-slave conduse de ”duci” precum
Menumorout, Glad și Gelu”.
5. Grigore Ureche și Miron Costin
6. Manualul de tactică militară, „Strategikon” a lui Pseudo-
Maourikos (Sec. VII) îi amintește pe români sub numele de
„romani” care locuiesc la Nord de Dunăre.
7. Așadar, după ce a apărut Renașterea în Italia s-a întărit ideea
cunoașterii origini latine a românilor care a început în orașul
Toscana și s-a centrat spre Florența. Gian Francesco Poggio
Bracciolini a fost un filozof umanist italian care a afirmat
originea romană a poporului român și acesta a constatat
elemente comune ale limbii latine și ale limbii române.
Subiectul II

1. Teoria imigraționistă
2. Populația Română se formează la nord de Dunăre iar în Dacia se
crează o adevărată țară de colonizare.
3. I. „ea a fost produsul unei fericite deznaţionalizări a unei
populaţii numeroase preexistente care a continuat să reprezinte
majoritatea, a atragerii acestei populaţii la un alt mod de a
gândi şi a vorbi, a amestecului unei părţi a sângelui roman
imigrat cu cel local.”
II. „a fost creată o adevărată ţară de colonizare dintr-un
teritoriu slab locuit şi înconjurat de o populaţie duşmănoasă, în
care însă romanitatea nu şi-a înfipt rini atât de adânci,
nesprijinindu-se pe bazele singure ale unei naţionalităţi cucerite
şi din punct de vedere spiritual.”
4. Teoria lui Roesler este o teorie potrivit căreia poporul român s-a
format la sud de Dunăre, de unde o mare parte a populației a
emigrat la nord de fluviu. Ocuparea Transilvaniei și apoi Unirea
de la 1859 au determinat Imperiul Austriac să caute justificări
ale ocupației și să înceapă o „luptă științifică împotriva dreptului
românesc”, având printre exponenți pe Rösler.
5. Romaniatatea românilor se bazează pe continuitatea
neântreruptă a populaţiei „de la geto-daci la daco-romani” și
din „faptul că din provincie s-au recrutat numeroase trupe
auxiliare şi îndeosebi descoperirile arheologice dovedesc
prezenţa neântreruptă a autohtonilor atât în Dacia, cât şi în
Moesia [...]”.
6. Conviețuirea dacilor cu slavi
7. Germani
8. I. Cronicarul rus Nestor povestind despre venirea ungurilor(896
d.Hr.) în lucrarea „Povestea vremurilor de demult” amintește că
maghiarii se luptă cu slavii și cu romanii.(Secolul al-XI-lea)
II. Geografia armeană a lui Moise Choenti din secolul al-IX-lea
amintește de țara „balak” din nordul Dunării.
9. Cauză- micșorarea slavilor
Efect- asimilarea slavilor de către daco-romani