Proiect – Carpații Meridionali

Carpații Meridionali
 Alpi Transilvaniei
 Carpații Meridionali, numiți și
Alpii Transilvaniei, alături de
Carpații Orientali și Carpații
Occidentali reprezintă cele trei
mari grupe muntoase ale
României.

 Carpații Meridionali reprezintă

cea mai masivă, tipică și
spectaculoasă regiune montană
a țării, având unele similitudini
cu Alp
 Așezare

 Carpații Meridionali sunt

așezați in partea central-sudica
a tarii, in sudul Podșului
Transilvaniei.
Hartă
 Limitele
 Limitele:
 ‫ﬦ‬în nord-Depr. Brașov, Pod.
Transilvaniei si Culuarul
Bistrei.

 ‫ ﬦ‬în sud-Subcarpații de
Curbura, Subcarpații Getici si
Pod. Mehedinți.

 ‫ﬦ‬în est-Valea Prahovei.

 ‫ﬦ‬în vest-Culuarul Timiș-Cerna

 Carcteristici generale

‫ ﬦ‬au cele mai mari altitudini, sunt masivi, puțin fragmenți ți

relativ rigizi datorita substratului predominant cristalin;
altitudinile mari (la peste 1800 – 2000 de m) le confera un
caracter alpin evident.
 ‫ﬦ‬deși resursele sunt relativ puține, existența bazinului
huilifer Petroțani ți a resurselor hidroenergetice le confera
un potențial energetic ridicat.
 ‫ﬦ‬climatul montan ți alpin ți dezvoltarea pe altitudine a
reliefului influențează etajarea verticala puternică a
vegetației, faunei și solurilor; în acest fel, în cadrul
Carpațiilor Meridionali) se observa cel mai bine etajarea
caracteristicilor fizico-geografice.
 Caracteristicile reliefului

 ‫ ﬦ‬au fost identificate și descrise trei platforme de eroziune: la peste 200

m (platforma Borascu), la 1200 – 1600 m (platforma Riu-Ses) și la 100
m (platforma Gomovita.
 ‫ﬦ‬relieful glaciar este foarte bine exprimat la altitudini mari (circuri,
vai, morene).
 ‫ﬦ‬sisturile cristaline dau reliefului un caracter masiv și puțin
fragmentat și conserva foarte bine platformele de eroziune.
 ‫ ﬦ‬pe alte roci (calcare, indeosebi) există fenomene carstice și forme
structurale;
 ‫ ﬦ‬culoarele marginale, vaile transversale mari (Oltul si Jiul) și
depresiunile au favorizat instalarea unei circulații active.
 Climă
 Carpații Meridionali, după cum
era de așteptat, au clima etajată
corespunzător altitudinilor la care
facem referire: o climă temperată
sub 1000 de metri altitudine,
între 1 000 și 1800 - 2000 metri
un climat montan, un climat alpin
la peste 2000 metri.
 În zona cu climat montan
temperatura medie anuală
variază între 6°C la 1000 m și 2°C
la 1800 m, iar în zona alpină
temperatura medie anuală ajunge
la 0°C la 2200 m altitudine.
 Vegetație
 Vegetația, etajată după altitudine,
are, în baza, etajul fagului:
 Etajul pădurilor de foioase
 → etajul stejarului
 → etajul fagului
 Etajul pădurilor de conifere
 → domină molidul,brad, pin, zadă,
tisa
 → păduri de amestec (foioase +
conifer)
 Etajul subalpin: ienupăr, jneapăn,
afin, merișor, salcie pitică, bujor de
munte, floare de colț.
 Etajul alpin: (păiuș, firuța,
vulturica, iarba vântului)
 Fauna

 Fauna asociată cuprinde specii

caracteristice acestor etaje.
Râsul, ursul brun și cerbul
carpatin sunt animalele mai
reprezentative. La mari înălțimi
trăiește și capra neagră, specie
glaciară relictă, repopulată în
Parâng, Bucegi și Făgăraș.
 Solurile

 Predomină cambisolurile și
spodosolurile: brune acide,
podzoluri montane, de pajiști
alpine.
 Cele 4 grupe

I. Grupa montană Bucegi-Leaota-Piatra Craiului

II. Grupa montană Iezer-Păpușa-Făgăraș

III. Grupa montană Șureanu-Parâng-Lotrului

IV. Grupa montană Retezat-Godeanu

 I. Grupa montană Bucegi-Leaota-Piatra Craiului

 Este grupa majoră extrem

estică a Carpaților Meridionali.
Grupa, așa după cum îi arată și
numele cuprinde trei grupe
montane, uneori numite sub-
grupe montane, care au
denumiri de munți:
 Munții Bucegi

 Munții Leaota

 Munții Piatra Craiului

 II. Grupa montană Iezer-Păpușa-Făgăraș
 Este grupa majoră estică a
Carpaților Meridionali. Grupa,
așa după cum îi arată și numele
cuprinde două grupe montane
cristaline cu altitudini de 2.400
- 2.500 de m, numite munți, și
trei grupe montane) cu
altitudini de 1.500 - 1.600 de
metri, numite masive:
 Munții Iezer-Păpușa
 Masivul Ghițu
 Masivul Frunții
 Munții Făgăraș
 Masivul Cozia
 III. Grupa montană Șureanu-Parâng-Lotrului

 Este grupa majoră centrală a

Carpaților Meridionali. Grupa
cuprinde șase grupe montane
cristaline cu altitudini cuprinse
între 2.000 și 2.500 de m,
numite toate munți. Grupa
majoră centrală a Carpaților
Meridionali este cea mai
omogenă din cele patru grupe
ale acestora atât petrografic, cât
și ca distribuție geografică și
altitudine.
 IV. Grupa montană Retezat-Godeanu
 Numele grupei este dat de
Munții Retezat și Munții
Godeanu, cele mai mari masive
montane ale grupei, se află în
vestul Carpaților Meridionali,
între râurile Jiu și Strei la est și
Culoarul Timiș-Cerna la vest.
La nord, Culoarul Bistrei îi
desparte de Munții Poiana
Ruscă, iar la sud intră efectiv în
contact cu Podișul Mehedinți și
Subcarpații Olteniei
 Obiective turistice

I. Babele și Sfinx

II. Munții Făgăraș

III. Peștera Muierii

IV. Lacul Bucura

 I. Babele și Sfinxul

 Babele și Sfinxul sunt

monumente ale naturii situate
în Munții Bucegi, care s-au
format în urma fenomenului de
eroziune eoliană, manifestat
prin procese de distrugere
(eroziune), transport și
sedimentare a materialului
rezultat.
 II. Munții Făgăraș

 Reprezintă un masiv muntos

care face parte din Carpații
Meridionali, și în care se află
cel mai înalt vârf montan din
România, vârful Moldoveanu,
cu altitudinea de 2.544 de
metri. Până în perioada
interbelică Vârful Negoiu, cu o
altitudine de 2.536 de metri,
era considerat cel mai înalt vârf
din Carpați, exceptând vârfurile
din Munții Tatra.
 III. Peștera Muierii
 Se află în comuna Baia de Fier,
Județul Gorj, pe teritoriul
Depresiunii Getice a Olteniei.
Peștera a fost sculptată în
calcarele mezozoice de pe
marginea sudică a Masivului
Parâng, de către râul Galbenul.
Cu o istorie foarte bogata,
peștera în timpuri străvechi a
adăpostit în timpul războaielor,
când bărbații plecau la lupte,
foarte mulți copii și femei, de
unde i se trage și numele. Este
prima peșteră electrificată din
România.
 IV. Lacul glaciar Bucura
 Se află în căldarea Bucura, sub
Vârful Peleaga și Șaua Bucurei,
fiind orientat în direcția nord -
sud, la altitudinea de 2.040 m.
Suprafața lacului este de 8,90 ha,
având lungimea de 550 m și
lățimea medie de 160 m, iar
perimetrul de circa 1390 m.
Lățimea maximă este de 225 m,
iar volumul estimat este de circa
625.000 m³. Adâncimea maximă
a apei lacului este de 15,5 m, în
dreptul intrării Izvorului Pelegii
în lac. Lacul este alimentat de 5
izvoare principale.
 Bibliografia

 https://ro.wikipedia.org/wiki/Carpa%C8%9Bii_Meridional
 https://
muntiicarpatialexandra.weebly.com/carpa539ii-meridionali.html
 https://
ro.wikipedia.org/wiki/Grupa_montan%C4%83_Bucegi-Leaota-Piatra_
Craiului
 https://
ro.wikipedia.org/wiki/Grupa_montan%C4%83_Iezer-P%C4%83pu%C
8%99a-F%C4%83g%C4%83ra%C8%99
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Grupa_montan%C4%83_%
C8%98ureanu-Par%C3%A2ng-Lotrului
 https://
ro.wikipedia.org/wiki/Grupa_muntoas%C4%83_Retezat-Godeanu
 https://sites.google.com/site/viziteazaintreagalume/extra-credit
 https://pe-harta.ro/obiectiveturistice/tag/carpatii-meridionali