George Marcu

LTCB

Fişă de lucru pentru Academia de Poliţie

Romanitatea românilor în viziunea istoricilor

Marcaţi litera corespunzătoare răspunsului pe care îl consideraţi corect:

1. Umanist italian care a trăit la curtea regelui Ungariei şi afirma că românii sunt urmaşii legiunilor romane:
a.Flavio Biondo b.Antonio Bonfini c.Enea Silvio Piccolomini d.Poggio Bracciolini
2. Secol care marchează începutul scrisului în limba română:
a.XIV b.XV c.XVI d.XVII
3. Persecutarea creştinior a atins cel mai înalt nivel în timpul împăratului:
a.Decius b.Domitian c.Diocletian d.Constantin cel Mare
4. Religia creştină devine religie de stat în timpul lui:
a.Constantin cel Mare b.Theodosius c.Domitian d.Diocletian
5. Primul umanist român care a susţinut unitatea de limbă şi neam:
a.Nicolaus Olahus b.Dimitrie Cantemir c.Constantin Cantacuzino d.J. Honterus
6. Cărturar maghiar care l-a sfârşitul secolului XVI îşi exprima neîncrederea faţă de teoria originii romane a
românilor:
a.I. Szamoskozy b.H. Andrasz c.Simon de Keza d.Jan Laski
7. Cronicar care afirma în 1666 că elementul romanic de la N Dunării s-a produs în urma invaziei bulgare:
a.Lucius b.Eder c.Engel d.Sulzer
8. Istoric austriac care a eliminat elementul romanic de la N de Dunăre din teoria de mai sus:
a.Lucius b.F.J.Sulzer c. R.Roesler d.I.C.Engel
9. Ofiţer de justiţie al armatei austrice care susţinea într-o lucrare că românii nu au origine romanică şi că s-au
format la S de Dunăre:
a.Lucius b.F.J.Sulzer c. R.Roesler d.I.C.Engel
10. Istorici străini care au criticat teoria imigraţionistă:
a.E.Gibbon, Th. Mommsen, J. Jung b.I.C.Engel, F.J. Sulzer, R. Roesler c.E. Gibbon, Th. Mommsen, R.Roesler
d.I.C. Engel, F.J. Sulzer, Th. Mommsen
11. Istorici germani care l-au combătut pe Szamoskozy:
a.Engel şi Sulzer b.Engel şi Roesler c.Troester şi Toppeltinus d. Troester şi Roesler
12. Cronicar român din sec. XVII care a studiat în Polonia:
a.G. Ureche b.C. Cantacuzino c. Miron Costin d.I. Neculce
13. Autor al lucrării „De nemul moldovenilor”:
a.G. Ureche b.C. Cantacuzino c. Miron Costin d.I. Neculce
14. Autor muntean care afirma că la originea etnogenezei româneşti se aflau dacii şi romanii.
a.G. Ureche b.C. Cantacuzino c. Miron Costin d.I. Neculce
15. Cronicar moldovean care abordează în treacăt romanitatea românilor în „Descrierea Moldovei”:
a.G. Ureche b.D. Cantemir c. Miron Costin d.I. Neculce
16. Lucrare în care Dimitrie Cantemir analizează amănunţit ideea romanităţii românilor:
a.”Letopiseţul Ţării Moldovei” b.”Descrierea Moldovei” c.”De neamul moldovenilor” d.”Hronicul vechimii a
româno-moldo-vlahilor”
17. Autor al lucrării „Istoria Ţării Româneşti”:
a.G. Ureche b.C. Cantacuzino c. Miron Costin d.I. Neculce
18. Cronicar moldovean care a anticipat ideile Şcolii Ardelene despre romanitatea pură:
a.G. Ureche b.C. Cantacuzino c. Miron Costin d.D. Cantemir
19. Istoricul sas care a contribuit cel mai mult la răspândirea originii romane a românilor a fost:
a.Troester b.Toppeltinus c.M. Schmetzel d. von Frankenstein

20. Confuzia cronicarilor saşi care identificau pe daci cu goţii a fost desfiinţată în sec. XVII de către:
a.Troester b.Toppeltinus c.M. Schmetzel d. von Frankenstein
21. Afirma că „românii de la Râm se trag”:
a.G. Ureche b.C. Cantacuzino c. Miron Costin d.D. Cantemir
22. Autor al unei petiţii din prima jumătate a sec. XVIII în care sunt solicitate drepturi pentru românii din
Transilvania:
a.G. Ureche b.Inochentie Micu-Klein c. Miron Costin d.D. Cantemir
23. Primul program politic al Şcolii Ardelene a fost:
a.Supplex Libellus b.Supplex Libellus Valachorum c.Sudii Româneşti d. Transilvania sive magnus Transilvaniae
Principatus
24. Afirma „am rămas români pentru că nu ne-am putut despărţi de amintirea Romei”:
a.Nicolae Iorga b.Dimitrie Cantemir c.Miron Costin d.Inochentie Micu-Klein
25. Primul istoric român care a luat atitudine faţă de teoria imigraţionistă şi de exagerările latiniste a fost:
a.B.P. Hasdeu b.A.D. Xenopol c. N. Iorga d.George Bariţiu
26. Autorul lucrării „Studii româneşti ...”:
a.FJ Sulzer b.R. Roesler c.AD Xenopol d.N. Iorga
27. Lucrarea a fost tipărită în 1971 la:
a.Viena b.Berlin c.Paris d.Leipzig
28. Primele teorii tendenţioase cu privire la originea românilor au apărut ca o reacţie la activitatea lui:
a.G. Ureche b.Inochentie Micu-Klein c. Miron Costin d.D. Cantemir
29. Autor al lucrării „O enigmă şi un miracol istoric: poporul român”:
a.Gh. Brătianu b.V. Pârvan c. N. Iorga d.A.D. Xenopol
30. Romanitatea românilor a fost susţinută cu argumente arheologice de către:
a.N. Iorga b.Gh. Brătianu c.V. Pârvan d.A.D. Xenopol
31. Autor al lucrării „Teoria lui Roesler” publicată în 1884:
a.Gh. Brătianu b.V. Pârvan c. N. Iorga d.A.D. Xenopol
32. Monarh austriac care-i numea în sec. XVIII pe români „cei mai vechi şi mai numeroşi locuitori ai Transilvaniei”:
a.Maria Tereza b.Iosif II c. Frantz Iosif d.Ferdinand V
33. Afirma că „nici o naţiune nu are limba atât de apropiată de acea veche romană”:
a.contele Teleki b.Huszti Andras c. F. Sulzer d.Bolla Marton
34. Afirma în cartea sa, „Transilvania sive magnus Transilvaniae Principatus”, 1778, că la abandonarea Daciei „mulţi
romani împreună cu dacii indigeni au rămas pe loc”:
a.E. Gibbon b.Benko Jozsef c.IC Eder d.Bolla Marton
35. Învăţat sas care scria, în timpu răscoalei lui Horea (1784), că românii sunt cei mai vechi locuitori ai regiunii:
a. Benko Jozsef c.IC Eder d.Bolla Marton d.Michael Lebrecht
36. Zona Dunării de Jos a fost anexată Moesiei în anul:
a.15 b.28 c.46 d.602
37. Limesul danubian cedează şi slavii năvălesc în Peninsula Balcanică în anul:
a.46 b.106 c.602 d. sec. VIII
38. Imperiul Bizantin revine la Dunărea de Jos (Dobrogea) în sec.:
a.IX b.X c.XI d.XII
39. Grupare de cărturari cu idei şi preocupări comune şi program de emancipare naţională care exagerează importanţa
elementului roman în etnogeneza românească:
a.extremiştii de stânga b.extremiştii de dreapta c.Şcoala Ardeleană d.liberalii radicali
40. Autor al lucrării „Gesta hunorum et hungarorum”:
a.Anonymus b. Simon de Keza c.Bolla Marton d.Huszti Andras
41. Argumentul întâietăţii istorice şi a discuţiilor legate de etnogeneza românească şi-a pierdut din importanţă după:
a.destrămării URSS b.prăbuşirii regimurilor comuniste c.sfârşitul Războiului Rece d.integrarea în UE
42. Element etnic exagerat de istoriografia comunistă:
a.grec b.roman c.slav d.geto-dac
43. Şcoala Ardeleană şi-a sintetizat argumentele într-un lung memoriu, Supplex Libellus Valachorum, adresat curţii
din Viena în anul:
a.1790 b.1791 c.1792 d.1793
44. Autorul lucrării „Getica” este:
a.V. Pârvan b.N. Iorga c.Gh.. Brătianu d.Al. Rosetti
45. Cea mai întinsă lucrare istorică de analiză a originii românilor a fost:
a.”Letopiseţul Ţării Moldovei” b.”Descrierea Moldovei” c.”De neamul moldovenilor” d.”Hronicul vechimii a
româno-moldo-vlahilor”
46. Lucrarea care susţine unitatea de neam, limbă şi obiceiuri a românilor:
a.”Hungaria” b.”Gesta Hunorum et Hungarorum” c.”Teoria lui Roesler” d.”Studii româneşti”
47. Istoric englez, autor al „Istoriei Imperiului Roman”, afirmă că au rămas daco-roamni în SCDP după retragerea
aureliană:
a.J. Jung b.C. Patsch c.E. Gibbon d.P.J. Schafarik
48. Autor al lucrării „Romanitatea românilor”:
a.N. Iorga b.V. Pârvan c.A. Armbruster d.Gh. Brătianu
49. Mare slavist care arăta că vlahii de la N şi S de Dunăre au aceeaşi origine:
a.Huszti Andras b.P.J. Schafarik c.M. Lebrecht d. Benko Jozsef
50. După instalarea slavilor la S de Dunăre, comunităţile locale vorbitoare de latină au fost fragmentate→astfel apar
dialectele. Greaca devine limba oficială a Imperiului Bizantin:
a.din sec. VI b.din sec. VII c.din sec. VIII d.din sec. IX
51. Limba română literară, constituită în sec. XIX, are la bază:
a.graiul muntenesc cu un important aport al operelor literare create în Moldova b. graiul moldovenesc cu un important
aport al operelor literare create în Muntenia c.graiul dobrogean d. graiul oltenesc
52. Limba română este influenţată de limba sud slavă (slavona). Aceasta va deveni limba liturgică în sec.:
a.VII – VIII b.VIII – IX c.IX – X d.X – XI
53. Autor român, adept al curentului criticist în scrierea istoriei:
a.BP Hasdeu b.D. Onciul c. AD Xenopol d.N Densuşianu
54. Autor român al „Daciei preistorice”, pe baza căreia se pun bazele protocronismului:
a.BP Hasdeu b.D. Onciul c. AD Xenopol d.N Densuşianu
55. Un motiv al preocupării umaniştilor faţă de români a fost:
a.critica teoriei imigraţioniste b.justificarea drepturilor românilor din Transilvania c. preocuparea occidentalilor în
stăvilirea expansiunii otomane d.promovarea tradiţiilor româneşti
56. Legalizarea creştinismului a avut loc în anul:
a.46 b.212 c.313 d.381
57. Simbolul descendenţei romane este:
a.Columna lui Traian b.Tropaeum Traiani c.Lupoaica d.Forul lui Traian
58. Un important obiect paleocreştin a fost descoperit la Biertan în sec.:
a.IV b.V c.VI d.VII
59. Primul umanist italian care afirmă originea romană a românilor a fost:
a.Flavio Biondo b.Poggio Bracciolini c. Enea Silvio Piccolomini d.Antonio Bonfini
60. Umanist sas, creator al unei hărţi pe care a scris Dacia în teritoriile româneşti:
a.J. Honterus b. Paul Joseph Schafarik c. Michael Lebrecht d. David Hermann
61. Ioan Budai-Deleanu afirmă ideea:
a. unirii Transilvaniei cu Principatele b. unirii spaţiului românesc sub autoritatea Habsburgilor c. unităţii de neam,
limbă şi religie a românilor d. unirii Principatelor.