este prima constituție internă românească, elaborată fără concursul străinilor a fost promulgată fără a se cere acordul Marilor Puteri apare pentru prima oară numele oficial de România a fost elaborată după modelul Constituției Belgiene din 1831 este un act de factură liberală și introduce principii ale unui stat modern: proclama suveranitatea națională guvernarea era reprezentativă și responsabilă se instituia principiul separării puterilor în stat monarhia reprezenta forma de guvernământ în stat și era ereditară stabilea libertăți și drepturi cetățenești includea un nou sistem electoral, bazat pe votul cenzitar este prima realizare a lui Carol I a fost considerată una din cele mai democratice constituții din Europa s-a menținut cu unele modificări până în 1923 cuprinde 8 titluri și mai multe articole Instituțiile centrale ale statului erau: Monarhia era ereditară, în familie pe linie bărbătească, moștenitorii tronului urmând să fie crescuți în religia ortodoxă. Guvernul reprezinta puterea executivă și era condus de primul ministru; împarte puterea executivă cu monarhul. Avea ca sarcini prezentarea proiectelor legii Parlamentului și punerea în practică a legilor votate de Parlament Parlamentul reprezinta puterea legislativă și era format din Senat și Camera Deputaților structura bicamerala ce fusese introdusa pentru prima oara de A.I.Cuza in 1864 prin "Statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris" Atribuțiile instituțiilor:
Puterea executivă Puterea legislativă Puterea judecătorească
Domn / principe / rege din 1881: Domn / principe / rege din 1881: numește revocă miniștii/guvernul sancționează și promulgă legile are drept de grațiere și de amnistie politică, însă acesta are drept de veto absolut nu se aplică în cazul miniștrilor Monarhul conduce armata, are drept de a emite monedă, conferă distincții și decorații, încheie convenții cu alte state. Guvern: Parlament: Or Domn / principe / prezintă proiecte de lege în fața Camerelor Bicameral rege din 1881: are dreptul Ales prin vot cenzitar la judecată Inițiază și votează legi organe de judecată Acordă sau retrage încrederea sa în Înalta curte de Casație guvern are drept de interpelare a miniștrilor ( de a cere socoteală în privința anumitor decizii, etc.) are drept de inițiativă și sancțiune (aprobare) a legilor Adunarea Deputaților discută și votează bugetul de stat Drepturi și libertăți cetățenești: - Libertatea conștiinței, presei, întrunirilor - Egalitatea în fața legilor; - Dreptul la azil politic; - Drepturi politice garantate doar pentru creștiniZ; - Libertatea individuală; - Dreptul la proprietate - ,,sacra și inviolabilă”
Modificări aduse Constituției din 1866
1878: modificarea Art. 7 ce condiționa cetățenia română de apartenența la rituri creștine 1881 – modificarea statutului – România devine Regat 1884 – modificarea articolului privind succesiunea – în condițiile lipsei unui moștenitor direct regale Carol I va fi urmat la tri=on de un nepot (fiul fratelui său – Ferdinand) 1884: numărul colegiilor electorale se reducea de la 4 la 3 pentru Adunarea Deputatilor și se scade censul – se lărgește astfel dreptul de vot insa nu semnificativ (încă nu este vot universal) 1917: se renunță la articolul ce declara proprietatea sacră și inviolabilă, se modifică art. 57 și 67 pentru a se putea realiza reforma electorală (1918) și agrară (1918-1921) ce prevedea împroprietărirea soldaților pe baza promisiunilor din 1917
Consecintele și importanșa elaborarii Constitutiei din 1866
Romania devine un stat modern, guvernat dupa principiile liberalismului: separatia puterilor in stat, drepturi si libertati cetatenesti, garantarea proprietatii private. Romania va avea o viata politica stabila, al carei garant este regele, care are, prin constitutie, rolul de a pastra echilibrul intre fortele politice si institutiile statului. A contribuit la consolidarea statului român modern A afirmt dorința de independență a românilor