Sunteți pe pagina 1din 2

L 5 - SCHIMBUL DE OPINII.

COMPARAREA OPINIILOR
SCHIMBUL DE OPINII

Art. 12 din Convenția ONU cu privire la drepturile copilului


Orice copil are dreptul de a-și exprima liber opinia asupra oricărei probleme care îl privește, opinia sa fiind
luată în considerare în funcție de vârsta și gradul de maturitate.
Schimbul de opinii presupune exprimarea propriei opinii, dar și ascultarea și luarea în considerare a
opiniei altor persoane.
Când opiniile sunt diferite, acestea trebuie comparate și analizate.
Schimbul de opinii poate contribui la luarea unor decizii și la soluționarea unor probleme.
Modalităţi de a susţine o opinie – discurs, articol scris, interviu, scrisoare, jurnal, eseu, postare pe reţele sociale,
blog, discuţie, dezbatere.
Pregătirea susţinerii opiniei într-un discurs:
- acordă atenţie faptelor şi opiniilor celorlalţi;
- caută informaţii relevante;
- verifică veridicitatea şi actualitatea informaţiilor;
- notează câteva aspecte pe care să le utilizezi în discurs;
- stabileşte care este opinia ta şi argumentele cele mai relevante care pot fi folosite în sprijinul opiniei
tale.
În timpul susţinerii prezentării:
- priveşte auditorii pentru a le capta atenţia;
- vorbeşte fluent, clar pentru a te face înţeles;
- variază tonul vocii în funcţie de importanţa mesajului transmis;
- vorbeşte suficient de tare pentru a vă face auzit dar fără să ţipi;
- utilizează mimica şi gesturile pentru a da valoare şi expresivitate mesajelor transmise.
Reguli practice pentru respectarea diferențelor de opinie:
- Lasă-i și pe ceilalți să-și exprime opinia!
- Ascultă opiniile celorlați, chiar dacă nu ești de acord cu ele.
- Reține opiniile și explicațiile altor persoane.
- Compară argumente pro sau contra.
- Nu ataca persoana, ci doar ideea pe care o susține.
- Dacă opinia celorlați este convingătoare, fii pregătit/pregătită să îți schimbi părerea.
Expresii:
Expresii folosite pentru exprimarea acordului: Expresii folosite pentru exprimarea dezacordului:
Bineînţeles că… ! ; Mă tem că nu am acelaşi punct de vedere !;
Desigur! ; Îmi pare rău dar am ală opinie !;
Ai perfectă dreptate! ; Trebuie să-ţi spun că am altă opinie!;
De accord! ; Nu sunt convins că …!;
Am aceeaşi părere! ; Imi pare rău dar cred că te înşeli pentru că …! etc.
Cred acelaţi lucru! etc.
Participă! Susține-ți opinia cu argumente!
 Transmite opiniile tale, chiar dacă acestea nu sunt clar definite.
 ascultă cu atenţie opiniile celorlalţi;
 Reţine opiniile şi explicaţiile colegilor
 Respectă dreptul celorlalţi la opinie şi nu formula comentarii nepotrivite şi răutăcioase ;
 Susține-ți opinia aducând argumente convingătoare, bazate pe fapte, date, experiențe personale.
 Nu-ți prezenta opinia ca fiind singura posibilă sau cea mai bună.
 Compară opiniile exprimate şi notează aspectele cheie aduse în discuţie;
 Așteaptă-ți rândul și discută la subiect, fără a schimba tema discuției.
 Dacă consideri că ai dreptate, păstrează-ți opinia!Acceptă că este în regulă să ai altă părere!
 Dacă opinia celorlalţi este convingătoare fii pregătit să îţi schimbi păarerea;

REGULILE UNEI DEZBATERI


• Subiectul dezbaterii este enunțat clar, fără echivoc, sub forma unei idei sau a unui punct de vedere, cum ar fi :
Temele pentru acasă nu sunt utile; Copiii nu ar trebui să muncească; Școala nu încurajează gândirea critică;
Pedepsele nu au valoare educațională; Elevii nu ar trebui să folosească telefonul mobil în timpul orelor; Ar
trebui mărit numărul orelor de educație fi zică etc.;
• Subiectul dezbaterii trebuie să fi e o idee care nu întrunește acordul tuturor și pentru care pot fi formulate
argumente pro și contra;
• Discuția trebuie să se rezume la schimbul de idei și numai la acele idei legate de subiectul acesteia;
• Fiecare aduce în sprijinul a ceea ce susține argumente, teorii, fapte concrete relevante, potrivite pentru
problema discutată;
• Nu se apelează în acest sens la opinii sau convingeri personale care nu pot fi argumentate, dovedite;
• Fiecare poate adresa întrebări părții adverse pentru a clarifi ca sau înțelege mai bine o idee sau un argumente;
• Nimeni nu se referă la caracterul, temperamentul sau trecutul adversarului;
• Nimeni nu se abate și nu distrage atenția de la problema discutată;
• Fiecare îl lasă pe celălalt să vorbească, sa-și prezinte ideile și argumentele, fară să-l întrerupă;
• Fiecare combate ideile și argumentele celuilalt, nu persoana.

COMPARAREA OPINIILOR
• A COMPARA = a confrunta două sau mai multe lucruri sau idei, pentru a stabili asemănările și deosebirile
dintre ele.
• CRITERIU (în cazul comparării opiniilor) = normă, regulă, punct de vedere în funcție de care se stabilesc
asemănările și deosebirile dintre două sau mai multe opinii.
• OBIECTIV = însușirea de a reda fi del, netrunchiat, independent de părerile sau convingerile personale un
anumit lucru sau împrejurare reală.
• SUBIECTIV = însușirea de a reda un anumit lucru sau împrejurare în funcție de părerile sau convingerile
personale, de dorințele tale, de impresiile tale, fără a ține cont de realitate.
• APTITUDINE = pricepere, înzestrare, capacitatea de a face ceva.
• STRES = factor care provoacă o tensiune, un dezechilibru.
De ce comparăm opiniile între ele?
 DIVERSITATEA OPINIILOR - Două persoane pot avea opinii diferite, chiar opuse față de același lucru
sau împrejurare.
 COMPARAREA OPINIILOR - Opiniile diferite pot fi comparate între ele în funcție de mai multe aspecte
sau criterii.
 CU CE SCOP? - Comparăm opiniile pentru: a înțelege mai bine; a alege cele mai bune opinii; a decide cum
să acționăm.
În analiza unui schimb de opinii se urmăresc:
1. CLARITATEA
o Opiniile trebuie să fi e clar exprimate, prin cuvinte cunoscute, prin expresii cu un singur sens
2. OBIECTIVITATEA
o Opiniile trebuie să descrie fi del faptele, lucrurile, detașat de părerile și convingerile personale.
o Opiniile nu trebuie să conțină evaluări, aprecieri ale situației respective sau ale persoanelor implicate.
o Opiniile trebuie să fi e neutre, dezinteresate, să arate cum stau lucrurile, nu cum ne-am dori noi.
3. SUSȚINEREA
o Opiniile trebuie să corespundă realității, lucrurilor la care se referă, să fi e adevărate sau, cel puțin,
probabil adevărate.
o Opiniile trebuie să se sprijine pe fapte reale, pe dovezi, probe, să fi e argumentate .
Formularea răspunsurilor - Răspunsul- comunicare verbală sau scrisă, generată de o întrebare adresată de
cineva.
Clasificare:
a. Scurte sau cu precizări sau argumentări
b. De confirmare sau negare
c. verbale sau nonverbale ( prin gestică sau mimică)
d. spuse (se transmit direct, față în față, prin telefon sau prin intermediul altei persoane) scrise (sub
formă de scrisori, mesaj, email)
Caracteristici:
 Corelat cu întrebarea;
 Bine dimensionat: conține un nr. suficient de cuvinte, fără însă a plictisi;
 Clar: este ușor de înțeles și nu produce confuzii;
 Realist: este susținut cu fapte, argumente, opinii personale;
 Adaptat situației: folosește un limbaj potrivit în funcție de persoana care adresează întrebarea.

S-ar putea să vă placă și