ESEU ARGUMENTATIV

GÂNDIREA CRITICĂ

Termenului „critic” i se atribuie în general o conotație

negativă, înseamnă a nu fi de acord cu cineva,cu idea cuiva, a te
împotrivi unor reguli, norme, însă trebuie spus că a gândi critic
nu înseamnă neapărat a avea o pozitiție negativă, ci chiar
dimpotrivă înseamnă a susține cu argumente convingătoare,
raționale anumite opinii ale noastre. Gândirea critică este
gândirea clară, rațională și liberă. A gândi critic” nu este totuna
cu „a gândi corect”, dacă prin aceasta din urmă expresie se
înţelege a avea credinţe adevărate, „sănătoase”. Măsura în care
gândirea cuiva este critică ţine nu atât de calitatea intrinsecă a
ideilor în care crede, cât de modul în care aderă la ele: pasiv şi
nereflectat, sau activ şi cumpănit în lumina unor considerente
raţionale. Gândirea critică este, aşadar, nu gândire „corectă”, ci
gândire autocorectivă, capabilă şi disponibilă de a-şi examina şi
reexamina credinţele atunci când în temeiurile pe care acestea
se sprijină intervin schimbări de un fel sau altul.
Aceasta nu se bazează pe acumularea de informație, ci pe
dezvoltarea capacității de a procesa informația.În gândirea
critică apar următoarele capacități, cum ar fii: de a identifica,
înțelege și realiza conexiuni logice între idei și argumente
proprii,de a rezolva probleme cu dificultate mare, de a detecta
anumite greșeli de raționament în argumente, de a înțelege
importanța unor idei, de a construi argumente și idei noi pe
baza celor acumulate până la momentul actual și multe altele.
Este extrem de important să dezvoltăm gândirea critică la
copii. Un elev care posedă aceste calități poate rezolva mult mai
ușor problemele de matematică, poate înțelege mult mai bine
orice text sau argument de la orice materie, fără să necesite să
rețină cantități enorme de informație .Gândirea critică este o
calitate esențială atât în viața personală, cât și în cea
profesională. 
În primul rând, facilitează transmiterea propriilor idei și
înțelegerea ideilor altora, făcând comunicarea mult mai
benefică și productivă,  accelerează asimilarea informațiilor noi
și derivarea consecințelor acestora. Aceste abilități sunt
esențiale în orice domeniu de muncă, oricărui elev indiferent de
vârstă, aducând beneficii și pentru societatea din care face
parte.
În al doilea rând, având gândire critică apare rezistența la
manipulare, spiritul deschis adică disponibilitatea de a cântări
argumentele pro și contra a unei opinii, iar dacă observi că nu e
bine, să abandonezi propria opinie de până atunci în favoarea
uneia despre care se constată că are baze mai solide,
disponibilitatea pentru dialog, o persoană cu gândire critică
este curioasă, pune întrebări , caută răspunsuri, etc.
Gândirea critică este o muncă pe care o putem face doar
noi și pentru noi.Nimeni nu poate să gândească critic în locul
nostru, fiecare își formează propriile valori și credințe.Gândirea
critică este un lucru pe care fiecare îl posedă deja într-o măsură
sau alta, dar care totodată poate fi ameliorat și consolidat.
În concluzie, ca viitori dascăli, învățători trebuie să
dezvoltăm copiilor care vor deveni viitori adulți această gândire
critică oferindu-le informații, date, teorii,probleme care să le
rezolve singuri, să caute soluții, menținându-le curiozitatea, să îi
încurajăm în a împărtăși cu alții, a dezbate, a discuta ce
știu.Dezvoltarea gândirii critice devine din ce în ce mai
importantă, deoarece factorii de decizie din întreaga lume se
luptă pentru a-și echipa cetățenii cu educația potrivită.