Tema II.1.

ARHITECTURA INTELIGENŢEI EMOŢIONALE ÎN VIZIUNEA LUI DANIEL

GOLEMAN ŞI ROLUL EI ÎN EDUCAŢIE

Cel mai important element al inteligenţei emoţionale îl constituie emoţiile. Emoțiile

reprezintă impulsuri care te determină să acționezi. Rădăcina cuvântului emoție înseamnă „a
mișca”, „a se da la o parte”, deci o reacție firească ce conduce la fapte, lucru ușor de observat mai
ales în cazul copiilor.
Termenul de inteligenţă provine de la latinescul intelligere, care înseamnă a relaționa, a
organiza sau de la interlegere, care presupune stabilirea de relații între oameni. Chiar
terminologia sugerează faptul că inteligența depășește gândirea care se limitează la stabilirea
relațiilor dintre însușirile esențiale ale obiectivelor și fenomenelor și nu a relațiilor între oameni.
Cât de complexă este această latură a personalității reiese din modul ei de abordare în istoria
filozofiei și psihologiei. Părerile față de inteligență au oscilat de la acceptarea și sublinierea
rolului ei în cunoaștere, până la diminuarea semnificației ei sau chiar până la eliminarea ei din
existența umană. Studiile arată că inteligenţa emoţională este cel mai bun predictor pentru
achiziţiile viitoare ale copiilor, pentru succes, faţă de inteligenţa tradiţională, cognitivă şi
abilităţile tehnice. Dinamica schimbărilor sociale contemporane solicită o bună capacitate de
adaptare a individului la mediu care se poate realiza numai dacă înţelegem rolul extraordinar pe
care îl are folosirea inteligentă a emoţiilor
Definiția propusă de Daniel Goleman, psiholog și jurnalist de știință, în prezent copreședinte
în Consorțiul pentru cercetarea inteligenței emoționale la Universitatea Rutgers a statului New
Jersey, în anul 1995, prin conținutul și accentele sale, se dovedește a fi mai apropiată de
preocupările noastre cotidiene. În opinia lui inteligenţa emoţională - ale cărei componente sunt:
autocunoaşterea, auto-reglarea, auto-motivarea, empatia şi abilitatea de a stabili relaţii cu
ceilalţi - determină modul în care ne descurcăm cu propriile emoţii şi cu ale celorlalţi Îmbinând
propriile analize şi cercetări cu rezultatele obţinute până atunci în domeniu, Goleman arată în
prima carte că, în esenţă, avem două creiere, respectiv două minţi: cea raţională şi cea
emoţională.
Ea reprezintă capacitatea de control și autocontrol al stresului și emoțiilor negative; o
metaabilitate, care determină și influențează modul și eficiența cu care ne putem folosi celelalte
capacități și abilități pe care le posedăm, inclusiv inteligența educațională. Goleman arăta,
bazându-se şi pe o analiză făcută pe mii de bărbaţi şi femei, că atunci când e vorba de totalul
inteligenţei emoţionale, femeile nu sunt mai "deştepte" decât bărbaţii şi nici bărbaţii nu sunt
superiori femeilor, fiecare având un profil personal de puncte forte şi slăbiciuni în fiecare din
domeniile inteligenţei emoţionale. De asemenea, arăta că nivelul nostru de inteligenţă
emoţională nu este fixat genetic şi nu se dezvoltă numai la începutul copilăriei. Inteligenţa
noastră emoţională determină potenţialul pe care-l avem pentru a învăţa abilităţile practice
bazate pe cele cinci elemente ale inteligenţei emoţionale: auto-cunoaşterea, auto-motivarea,
auto-reglarea, conştiinţa socială şi abilităţile sociale. Fiecare element are o contribuţie unică la
performanţa obţinută la locul de muncă dar, în acelaşi timp, se "trage" într-o anumită măsură din
celelalte.
 Teoriile moderne despre inteligenţă s-au dezvoltat prin observarea faptului că persoana,
de-a lungul vieţii, este într-o permanentă dezvoltare. Pentru a avea succes trebuie să
îndeplinească anumite condiţii. Aceste condiţii de obţinere a succesului în viaţă depind de
abilităţi care se formează pe tot parcursul educaţiei formale sau cel puţin ar trebui să fie
urmărite ca obiective, dincolo de discipline. Un număr tot mai mare de educatori şi cercetători în
domeniul educaţiei recunosc faptul că la sfârşitul anilor de şcoală, absolvenţii sunt nepregătiţi să
facă faţă provocărilor vieţii de fiecare zi, atât la nivel personal, cât şi ca membrii ai societăţii.
Abordarea prin excelenţă cognitivă a demersurilor curriculare şi didactice nu este suficientă
pentru a avea succes şi a fi fericit. În consecinţă, la ora actuală, aria învăţării emoţionale se
dezvoltă pe baza cercetărilor în domeniu, respectiv al noilor teorii privind natura emoţiilor şi a
inteligenţei în relaţie cu succesul şi fericirea.
Prin învăţare socială şi emoţională, inteligenţa emoţională a indivizilor este dezvoltată,
constituind un bagaj enorm pentru viitorul lor personal şi profesional. În linii mari, astăzi sunt
cunoscute trei modele pentru acest concept:
1.Modelul de capacitate dezvoltat de către Peter Salovey și John Mayer, pune accentul pe
capacitatea individului de a procesa informația emoțională și de a o utiliza pentru a „naviga” în
mediul social.
2.Modelul dezvoltat de Konstantin Vasily Petrides înglobează dispozițiile comportamentale și
auto-percepția capacităților, și se măsoară prin auto-raport.
3. Modelul final, modelul mixt este o combinație a primelor două. Acest ultim model definește
inteligența emoțională ca, un evantai de abilități și caracteristici care asigură performanța
leadership-ului, el fiind propus de psihologul Daniel Goleman.

CADRUL COMPETENŢELOR EMOŢIONALE :

COMPETENŢE PERSONALE
 Auto-cunoaştere
 îţi conştientizezi propriile emoţii şi motivul acestora
Conştiinţa  poţi face legătura între ceea ce simţi, gândeşti, zici şi faci
emoţională  ştii care dintre sentimente îţi pot afecta performanţele
 te ghidezi după valori şi obiective personale
 îţi ştii punctele tari şi slabe
Auto-evaluare
 înveţi din experienţele anterioare
precisă
 eşti deschis spre feed-back, perspective noi, eşti auto-didact
 ştii să te faci observabil; ai prezenţă de spirit
Încredere de  ai puterea să susţii anumite lucruri în care crezi dar care nu sunt
sine îmbrăţişate de majoritatea lumii
 capabil să iei decizii, în ciuda unor presiuni sau incertitudini
 Auto-reglare
 îţi poţi depăşi uşor pornirile impulsive sau frustrările
Autocontrol  îţi poţi păstra calmul chiar şi în cele mai tensionate momente
 gândeşti şi te poţi concentra chiar şi sub presiune
 acţionezi etic şi impecabil
Demn de  îţi câştigi încrederea prin autenticitate şi originalitate
încredere  îţi recunoşti propriile greşeli
 susţii anumite principii în care crezi, chiar dacă nu sunt îmbrăţişate de
 restul majorităţii
 îţi iei angajamente şi îţi ţii promisiunile
Conştinciozitate  te simţi responsabil pentru atingerea obiectivelor personale
 eşti organizat în muncă
 poţi face mai multe lucruri deodată, eşti flexibil în priorităţi
Adaptabilitate  îţi adaptezi acţiunile conform mediului de desfăşurare
 eşti flexibil în percepţia anumitor evenimente
 cauţi idei noi din mai multe surse
 găseşti soluţii originale
Inovativitate
 generezi idei noi
 ai o perspectivă modernă asupra lucrurilor
 Auto-motivare
 eşti orientat spre rezultate, dorind să-ţi atingi obiectivele şi
standardele stabilite
Ambiţie  îţi propui obiective îndrăzneţe şi îţi asumi riscuri
 cauţi orice informaţie pentru soluţii noi
 înveţi cum să-ţi îmbunătăţeşti performanţele
 faci uşor sacrificii personale pentru binele grupului
 te conformezi valorilor şi credinţelor grupului atunci când iei decizii
Implicare
sau faci anumite alegeri
 cauţi neîncetat oportunităţi pentru atingerea obiectivelor de grup
 identifici imediat oportunităţile
 îţi urmăreşti obiectivele până la extrem
Iniţiativă
 treci peste reguli când e vorba de atingerea obiectivelor
 ai capacitatea să-i mobilizezi şi pe ceilalţi
 persişti în ciuda obstacolelor sau greutăţilor care apar
Optimism
 lucrezi gândindu-te la succes, nu la posibilitatea de a greşi

COMPETENŢE SOCIALE
o Conştiinţa socială
o eşti sensibil la emoţiile celor din jur şi ştii să asculţi
o înţelegi punctele de vedere ale celorlalţi
Empatie
o sari în ajutor pe baza înţelegerii sentimentelor sau trăirilor
celorlalţi
o înţelegi nevoile clienţilor şi le potriveşti cu produsele sau
serviciile oferite
Asertivitate
o cauţi căi de creştere a satisfacţiei şi loialităţii clienţilor
o oferi cu uşurinţă asistenţă sau consultanţă
o vezi şi recunoşti capacităţile şi rezultatele celorlalţi
Dezvoltarea o dai feed-back constructiv şi identifici nevoile de dezvoltare ale
celorlalţi celorlalţi
o eşti văzut ca un mentor sau coach
Toleranţă o respecţi şi manifeşti înţelegere faţă de oameni din diferite
medii sociale
o înţelegi diferite puncte de vedere şi observi uşor diferenţele din
cadrul grupurilor
 o vezi diversitatea ca pe o oportunitate
o te opui intoleranţei
Conştiinţă o identifici uşor relaţiile de înalt nivel
politică o detectezi reţelele sociale importante
o înţelegi forţele care dau formă punctelor de vedere sau
acţiunilor clienţilor sau competitorilor
o conştientizezi cu claritate realităţile externe organizaţiei tale
Abilităţi sociale
te pricepi la a face presiuni
foloseşti modalităţi foarte convingătoare de prezentare,
adaptate situaţiei
Influenţă te foloseşti de strategii complexe precum influenţarea indirectă
pentru a-ţi atrage susţinerea sau înţelegerea de partea ta
te foloseşti de dramatismul unor evenimente pentru a sublinia
anumite opinii personale
faci faţă cu rapiditate unor situaţii diferite
eşti un bun ascultător, cauţi înţelegerea mutuală şi accepţi
Comunicare schimbul sau împărtăşirea unor informaţii
susţii comunicarea deschisă şi eşti receptiv atât la veştile bune,
cât şi la cele proaste
subliniezi entuziast şi susţii o viziune şi misiune comună
preiei rolul de conducător dacă e nevoie, indiferent de poziţie
Leadership sau situaţie
îi călăuzeşti pe ceilalţi înspre reuşită
conduci prin exemplu
Catalizator al recunoşti nevoia de schimbare şi dai la o parte barierele
schimbării provoci obişnuitul pentru a identifica nevoia de schimbare
faci din schimbare o prioritate şi îi antrenezi şi pe ceilalţi în
atingerea ei
Managementul te descurci cu persoanele şi situaţiile dificile folosindu-te de
conflictelor diplomaţie şi tact
identifici potenţialele conflicte, neînţelegeri şi ajuţi la
soluţionarea lor
încurajezi discuţiile de grup sau dezbaterile
conduci spre soluţii win-win
Construirea de cultivi şi menţii reţelele informale
relaţii cauţi relaţii care sunt benefice pentru ambele părţi
construieşti raporturi interumane şi îi implici şi pe alţii
îţi faci şi întreţii relaţii personale de prietenie cu colegii sau
partenerii
Colaborare şi echilibrezi munca cu relaţiile personale
cooperare colaborezi, faci schimb de idei, informaţii şi resurse
promovezi un climat pozitiv, de prietenie şi înţelegere
identifici sau întreţii relaţiile de colaborare
Aptitudini de modelezi calităţile echipei precum respectul, cooperarea şi
echipă întrajutorarea
 atragi toţi membrii echipei în activităţi entuziaste şi
participative
construieşti identitatea echipei, spiritul de echipă şi implicarea

Capacitatea de a recunoaşte şi de a face faţă emoţiilor duce la performanţe mai mari la şcoală,
la muncă şi în relaţiile interumane. Indivizii inteligenţi din punct de vedere emoţional sunt
capabili să recunoască ceea ce simt şi să genereze intenţionat alte stări de spirit pentru a- şi
atinge scopul. Inteligenţa emoţională este o abilitate pe care oricine o poate îmbunătăţi cu puţină
răbdare şi un pic de efort.

BIBLIOGRAFIE:

1. Ann Vernon, „Dezvoltarea inteligenţei emoţionale”, Editura ASCR, Cluj-Napoca, 2006

2. Goleman, D., Inteligenţa emoţională, Curtea Veche, Bucureşti, 2001