“

Dacă și
Când au fost
plantate. Nimic
a crescut.
- Proverb
Fenomenul Akrasia: De ce nu facem ceea
ce ne-am promis că vom face

Ce este procrastinarea?

Cum să nu mai procrastinezi, începând de acum

Cum să devii consecvent: Învață să elimini

amânarea

FINAL: Cum să antrenezi mușchiul concentrării

 Am scris cartea digitală „Procrastinarea:
Cum să oprești timpul în loc și să faci
ceea ce e important” pentru a împărtăși
câteva dintre „secretele” legate de ceea
ce înseamnă, de fapt, amânarea la infinit
a lucrurilor importante.
Pe scurt, vei înțelege cum, când și de ce
apare procrastinarea. Sau „amânarea
prelungită”. Ca o mică paranteză,
eu sunt, la bază, medic și am creat
această platformă pentru a veni în
sprijinul tuturor elevilor și studenților
care urmează să susțină examenul de
admitere la o universitate de medicină și
farmacie în viitorul apropiat.
E amuzant cum scriu despre
procrastinare, dar eu însumi am
procrastinat în timp ce învățam pentru
rezidențiatul în medicină. Eu însumi am
procrastinat, de asemenea, în timp ce
depuneam eforturile necesare pentru a
publica textul de față. Am scris în avion,
în mașină, într-o cafenea, dar nu m-am
pus cu adevărat pe treabă decât atunci
când m-am lovit de deadline-ul lansării
noi versiuni a www.grile-rezidentiat.ro
(2017). Am decis ulterior să refacem
4
acest ebook și pentru comunitatea
Grile-Admitere, pentru că informațiile
prezentate în continuare sunt valabile
pentru fiecare ființă umană.
Această cărticică digitală trebuia să fie
gata la timp. Se pare că am reușit.
Am fost și încă sunt (uneori) un maestru
al procrastinării. E în natura umană să
credem că miracole se vor întâmpla mai
târziu, iar eu nu sunt vreun caz special.
Am avut zile în care am citit trei pagini
într-o zi normală și zile când am citit 100
de pagini pentru rezidențiat sau orice
alt examen. Probabil ți s-a întamplat și
ție, indiferent că era vorba de un simplu
examen sau de cel de la barou sau INM.
Am avut zile în care trebuia să răspund
la un singur e-mail de 100 cuvinte
și am amânat o săptămână „Marele
Eveniment”.
Am avut zile în care mi-am amânat
alergarea zilnică până seara târziu, iar
uneori am renunțat complet la căderea
nopții.
4
 Niciodată nu am reușit să fiu 100% perfect în ceea ce
privește obiectivele pe care le-am fixat, dar le-am atins pe
toate.

Foarte multă lume mă întreabă:

„Cum reușești să faci atât de multe lucruri? Ziua are 24 ore.”

Răspunsul e simplu. Am studiat procrastinarea și am înțeles

cum apare, când apare și de ce apare.

Îmi aduc aminte că, prin 2015, pe când locuiam în Turcia pe

perioada Erasmusului, l-am sunat pe un prieten, psiholog
în București, și am stat de vorbă vreo trei ore pe tema
procrastinării.

Avusesem una dintre cele mai proaste zile din viața mea, iar
după ce am început să văd totul mai clar, motivația mea de a
face lucrurile să se întâmple s-a modificat exponențial.

Ca să fac o paranteză, nu am mai consumat zahăr artificial

de pe 28 decembrie 2014. Ai să vezi imediat de ce menționez
asta. Eram cel mai mare fan al zahărului, dulciurilor de orice
fel, carbohidrații fiind combustibilul meu la orice oră din zi
sau noapte.

Cochetam de mult timp cu ideea renunțării la zahăr, mai ales

că eram deja în anul V la vremea aceea, așadar aveam mai
multe noțiuni despre cum funcționează corpul uman.

Concluzionând, după ce am înțeles CUM funcționează zahărul

și după ce am citit un studiu pe șoareci (click pe link pentru
a-l citi) în care aceștia, după o anumită perioadă, începeau
să prefere zahărul în pofida cocainei. Acela a fost punctul de
cotitură.

În ceea ce privește procrastinarea, dincolo de studiile și

cărțile pe care le-am citit, am descoperit o metodă banală,
dar extraordinar de eficientă pentru a face lucrurile să se
întâmple.

5
 Trebuie doar să începi.

Dacă ai un obiectiv pe care l-ai împărțit în 100 „pași” pe

care să-i „digeri” mai ușor, începe cu primul pas din primul
pas.

Începe cu ceva banal.

Pune roțile în mișcare.

Ai să vezi că nu te mai poți opri.

Dacă vrei să nu mai procrastinezi, trebuie să înțelegi, în

primul rând, care sunt mecanismele procrastinării.

Așa a luat naștere cartea de față, din dorința de a-i ajuta

pe utilizatorii platformei Grile-Admitere.ro să nu mai
procrastineze.

Îți mulțumesc pentru că citești și îmi acorzi o parte din

timpul tău prețuit. Apreciez enorm.

Încă ceva... poți aplica noțiunile de aici oriunde, nu doar

pentru învățatul pentru examenul tău din domeniul juridic.

Cu prietenie,
Mihai Voinea
co-fondator Grile-Admitere.ro

6
 01
Fenomenul Akrasia:
De ce nu facem ceea
ce ne-am promis că
vom face

7
 În vara lui 1830, Victor Hugo se confrunta cu un deadline imposibil.
Cu douăsprezece luni mai devreme, faimosul autor francez semnase
un contract cu editorul său că va scrie o nouă carte intitulată
Cocoșatul de la Notre Dame.

În loc să scrie cartea, Hugo a petrecut anul viitor urmărind alte proiecte, distrând
oaspeții și întârziind lucrările sale asupra textului. Editorul lui Hugo a devenit
frustrat de scuzele lui repetate și a stabilit unui termen limită șocant.

Editorul i-a cerut ca Hugo să termine cartea până în februarie 1831 - la mai puțin
de 6 luni distanță

Hugo a elaborat un plan pentru a reuși să ducă proiectul la bun sfârșit. Și-a strâns
toate hainele, le-a scos din camerele locuinței sale și le-a închis undeva, unde
să nu aibă acces atât de ușor. Nu avea nimic de purtat în afară de un șal mare.
Lipsindu-i haine adecvate și potrivite pentru a merge afară, Hugo nu mai era tentat
să părăsească locuința și să fie distras.

8
 A rămâne înăuntru și a scrie devenise unica opțiune.

Strategia a funcționat. Hugo a rămas în biroul său în fiecare

zi și a scris furios în toamna și iarna anului 1830. Cocoșatul
de la Notre Dame a fost publicat cu două săptămâni mai
devreme, pe 14 ianuarie 1831.

Akrasia, O Problemă Antică

Ființele umane au procrastinat de secole. Nici artiștii prolifici

precum Victor Hugo nu sunt imuni la distragerile din viața
de zi cu zi. Problema este atât de atemporală, de fapt, că
filozofii greci antici precum Socrates și Aristotel au dezvoltat
un cuvânt pentru a descrie acest tip de comportament:
Akrasia.

Akrasia este starea de a acționa împotriva judecății tale

mai bune. Atunci când faci un lucru (adesea greșit), chiar
dacă știi că ar trebui să faci altceva. În traducere, ai putea
spune că akrasia este o amânare sau o lipsă de auto-control.
Akrasia este ceea ce te împiedică să urmezi planul, ceea ce
ai de gând să faci, de fapt.

De ce Victor Hugo s-ar angaja să scrie o carte și apoi s-ar

preface că a uitat, timp de peste un an? De ce facem planuri,
stabilim deadline-uri și ne angajăm la obiective, dar nu
reușim să le respectăm?

Îți respect puterea de concentrare, mai ales că ți-ai luat

din timpul tău pentru a citi despre procrastinare și cum
funcționează aceasta.

O explicație a motivelor pentru care akrasia ne domină

viețile și procrastinarea intervine are legătură cu un termen
de comportament economic numit „inconsistență de timp”.
Inconsecvența sau inconsistența de timp se referă la
tendința creierului uman de a evalua recompense imediate
mai mult decât recompensele viitoare.

Când îți stabilești un obiectiv - să zicem că vrei să repeți 20

de pagini pe zi pentru admitere, sau să pierzi în greutate,
faci planuri pentru viitor. Îți imaginezi cum dorești să arate
viața ta în viitor și când te gândești la viitor, este ușor pentru
creierul tău să vadă valoarea în luarea de decizii cu beneficii
pe termen lung.

9
 Când vine timpul să iei o decizie, totuși, nu mai faci o alegere pentru viitorul
tău. Acum ești în momentul în care creierul tău se gândește la sinele prezent. Și
cercetătorii au descoperit că sinele prezent adulează satisfacția instantanee, nu cele
(promise) pe termen lung. Acesta este motivul pentru care te-ai culcat cu motivația
de a face o schimbare în viața ta, dar când te trezești, te trezești cu vechiul obicei.

Emoția de moment e mult prea puternică.

Creierul tău prețuiește beneficiile pe termen lung atunci când acțiunile necesare se
află în viitor, dar caută o satisfacție imediată atunci când vine vorba de momentul
prezent.

Acesta este motivul pentru care abilitatea de a întârzia satisfacția este un predictor
important al succesului în viață. Există un studiu celebru pe tema asta, publicat în
anul 1972 la Stanford.

Voi face o mică pauză aici și îți voi descrie experimentul ca să înțelegi mai bine cum
amânarea plăcerii/satisfacției imediat te ajută enorm în viitor.

Experimentul Bezelei (The Marshmallow Experiment)

Am momente în care urăsc limba română, precum acum. Am încercat să caut o

alternativă mai comercială a traducerii pentru cuvântul „Marshmallow” (Bezea), dar
nu am găsit, deci rămâne așa.

10
 În anii 1960, un profesor de la Stanford numit Walter
Mischel a început să desfășoare o serie de studii psihologice
importante.

În timpul experimentelor sale, Mischel și echipa sa au testat

sute de copii - majoritatea în vârstă de 4 și 5 ani - și au
dezvăluit ceea ce se crede a fi una dintre cele mai importante
caracteristici pentru succesul în viață, sănătate, carieră și
practic orice altceva.

Să vorbim despre ce s-a întâmplat și, mai important, despre

modul în care tu te poți folosi de acele rezultate.

Experimentul a început prin aducerea fiecărui copil într-o

cameră privată, așezându-l pe un scaun și plasând o bezea
pe masă în fața lor.

În acest moment, cercetătorul îi oferea copilului puterea de a

alege.

Cercetătorul îi spunea copilului că va pleca din cameră

și că dacă acesta nu va mânca bezeaua în timp ce el
era plecat, atunci urma să fie recompensat cu o a doua
bezea.

Cu toate acestea, în cazul în care copilul decidea să mănânce

bezeaua înainte ca cercetătorul să se întoarcă, atunci nu mai
primea a doua bezea.

Deci, alegerea era simplă: o bezea acum sau două bezele mai
târziu.

Cercetătorul părăsea camera timp de 15 minute.

11
 După cum îți poți imagina, imaginile copiilor care așteptau singuri în cameră au
fost destul de distractive. Unii copii au sărit și au mâncat prima bezea de îndată ce
cercetătorul a închis ușa.

Alții s-au zbătut și s-au scufundat în scaunele lor în timp ce încercau să se

împiedice, dar în cele din urmă au cedat tentației câteva minute mai târziu. Și, în
cele din urmă, câțiva dintre copii au reușit să aștepte tot timpul.

Publicat în 1972, acest studiu popular a devenit cunoscut sub numele de

Experimentul Bezelei (considerând că bezeaua e o delicatesă dulce, un fel de simbol
al zahărului și plăcerii gustative imense), dar nu acest lucru l-a făcut cunoscut.

Nu era vorba doar despre servirea de bezele unor copii de 4-5 ani.

Partea interesantă a venit ani mai târziu.

Puterea Gratificării Întârziate

GRATIFICÁ, gratífic, vb. I. Tranz. A acorda cuiva o favoare, o recompensă; a răsplăti.

Pe masură ce anii au trecut și copiii au crescut, cercetătorii au efectuat studii de

urmărire și au înregistrat progresele fiecărui copil într-o serie de domenii.

Ceea ce au descoperit a fost surprinzător.

Copiii care erau dispuși să întârzie satisfacția și așteptau să primească a doua bezea
au avut scoruri mai mari la SAT (testele standardizate de admitere la universitate în
Statele Unite), niveluri mai scăzute de abuz de substanțe, probabilități mai scăzute
de obezitate, răspunsuri mai bune la stres, aptitudini sociale mai bune (raportate de
părinți) și rezultate în general mai bune într-o serie de alte domenii în viață. (Puteți
vedea studiile de urmărire aici, aici și aici.)

Cercetătorii au urmărit fiecare copil timp de mai mult de 40 de ani și de fiecare

dată, grupul care a așteptat cu răbdare pentru a doua bezea a reușit mai multe, per
total, decât primul grup. Cu alte cuvinte, această serie de experimente a demonstrat
că abilitatea de a întârzia satisfacția de moment a fost esențială pentru succes în
viață.

12
 Înțelegerea modului de a rezista plăcerii imediate (poate
fi verificarea telefonului mobil, răspunderea la un apel
telefonic, invitația de a ieși în oraș) - cel puțin ocazional,
dacă nu în mod consecvent - te poate ajuta să depășești
decalajul dintre locul unde te afli și locul în care dorești să
ajungi.

Dacă te uiți în jurul tău, vezi exemple ale gratificării

imediate peste tot:

Dacă amâni să cumperi chips-uri când ești în oraș, vei

mânca mai sănătos atunci când ajungi acasă

Dacă amâni să vezi serialul sau să privești la TV ultimul

film care a apărut, vei avea mai mult timp de învățat/
citit (cu rezultate mai bune pe termen lung)

Dacă amâni invitația de a ieși în oraș (la o cafea/ceai/

apă) și mergi să îți faci antrenamentul la sala de fintess,
vei avea rezultate mai bune, în timp

Aristotel a inventat termenul enkrateia ca antonim al

akrasiei. În timp ce akrasia se referă la tendința noastră de a
deveni victimă a amânării, enkrateia înseamnă a fi „în putere
peste sinele tău”. Proiectarea acțiunilor viitoare, reducerea
fricțiunii de a începe comportamente bune și utilizarea
intențiilor de implementare sunt pași simpli pe care îi poți
face pentru a trăi o viață plină de enkrateia, în loc de una
plină de alrasia.

13
02
Ce este
procrastinarea?
 Procrastinarea este o provocare cu care ne-am confruntat cu toții la un
moment dat. În momentele noastre mai productive, când ne dăm seama
temporar cum să oprim procrastinarea, ne simțim mulțumiți și împliniți.
Mai departe, voi intra în detalii despre cum să facem acele momente rare
de productivitate o rutină.

Scopul acestui ghid este de a explica știința din spatele motivului pentru care
procrastinăm, tehnici dovedite pe care le poți folosi pentru a bate procrastinarea și
strategii utile care ne vor face mai ușoară dorința de a acționa.

Iată o definiție modernă a procrastinării.

Procrastinarea este actul întârzierii sau amânării unei sarcini sau unui set de sarcini.
Deci, indiferent dacă te referi la ea ca la o întârziere sau o numești akrasia, este
forța care te împiedică să urmezi ceea ce ai de gând să faci.

15
 De ce procrastinăm?

Ok, definițiile sunt minunate, dar de ce am procrastina, până la urmă? Ce se

întâmplă în creier astfel încât ne face să evităm lucrurile pe care știm că ar trebui să
le facem?

De ce ai amâna învățatul pentru admitere dacă știi că este cheia care deschide
oportunitățile în cariera ta?

Pare important.

Studiul psihologiei comportamentale a dezvăluit un fenomen numit „inconsecvență

de timp”, pe care l-am menționat și în capitolul precedent și care menționează
de ce amânarea pare să ne tragă în direcția opusă în ciuda bunelor noastre
intenții. Inconsecvența de timp se referă la tendința creierului uman de a evalua
recompense imediate mai mult decât recompensele viitoare.

Sinele Prezent și Sinele Viitor

Cea mai bună modalitate de a înțelege acest lucru este imaginându-ți că ai două
sine: Sinele Prezent și Sinele Viitor.

Când îți stabilești un obiectiv - să zicem că vrei să repeți 20 de pagini pe zi pentru

admitere, sau să pierzi în greutate, faci planuri pentru viitor. Îți imaginezi cum
dorești să arate viața ta în viitor și când te gândești la viitor, este ușor pentru
creierul tău să vadă valoarea în luarea de decizii cu beneficii pe termen lung. Sinele
Viitor este activ.

Când vine timpul să iei o decizie, totuși, nu mai faci o alegere pentru viitorul
tău. Acum ești în momentul în care creierul tău se gândește la Sinele Prezent. Și
cercetătorii au descoperit că Sinele Prezent adulează satisfacția instantanee, nu
cele (promise) pe termen lung.

Acesta este motivul pentru care te-ai culcat cu motivația de a face o schimbare în
viața ta, dar când te trezești, te trezești cu vechiul obicei.

Cu toate acestea, în timp ce Sinele Viitor poate stabili obiective, numai Sinele
Prezent poate lua măsuri. Când vine momentul să iei o decizie, nu mai faci o
alegere pentru viitorul tău. Creierul se gândește la Sinele Prezent. Cercetătorii au
descoperit că Sinele Prezent se bucură, într-adevăr, de satisfacția instantanee, nu
de recompensa pe termen lung.

16
 Cu toate acestea, în timp ce Sinele Viitor
poate stabili obiective, numai Sinele
Prezent poate lua măsuri. Când vine
momentul să iei o decizie, nu mai faci o
alegere pentru viitorul tău. Creierul se
gândește la Sinele Prezent. Cercetătorii
au descoperit că Sinele Prezent se
bucură, într-adevăr, de satisfacția
instantanee, nu de recompensa pe
termen lung.
Deci, Sinele Prezent și Sinele Viitor sunt
adesea în contradicție între ele. Sinele
Viitor vrea să fie în formă, fit, fresh, dar
Sinele Prezent vrea o gogoașă.
Sigur, toată lumea știe că ar trebui
să mănânce sănătos astăzi pentru a
evita supraponderea în 10 ani. Dar
consecințele precum un risc crescut de
diabet sau de insuficiență cardiacă sunt
17
la câțiva ani distanță, iar Sinele Viitor nu
are mare putere.
În mod similar, mulți tineri știu că a face
economii este important, dar beneficiul
acestei acțiuni va fi peste decenii. Este
mult mai ușor pentru Sinele Prezent
să vadă valoarea cumpărării unei noi
perechi de pantofi decât beneficiile
acumulării timp de ani și ani a aceleași
sume, până când va crea ceva imens.
Pe scurt, creierul tău prețuiește beneficii
pe termen lung atunci când se află în
viitor (mâine), dar preferă o satisfacție
imediată atunci când vine vorba de
momentul prezent (astăzi).
 Linia de Acțiune a Procrastinării

Nu te poți baza pe consecințe și recompense pe termen

lung pentru a motiva Sinele Prezent. În schimb, trebuie
să găsești o modalitate de a transfera recompense și
pedepse viitoare în momentul prezent. Trebuie să faci
ca respectivele consecințe viitoare să devină consecințe
actuale.

Acesta este exact ceea ce se întâmplă în momentul în

care, în cele din urmă, depășim procrastinarea și luăm
măsuri. De exemplu, să presupunem că ai de repetat un
capitol mare, cardiologia. Aveai planificat asta de câteva
zile și ai continuat să amâni zi de zi, din momentul în care
a apărut în calendarul tău. Experimentezi un pic anxietate
pentru că știi că urmează hematologia și nefrologia (alte
capitole mari), iar timpul trece în defavoarea ta.

Apoi, dintr-o dată, consecințele viitoare se transformă în

consecințe actuale și te panichezi. Te apuci de repetat.
Durerea procrastinării a escaladat în cele din urmă și ai
trecut „linia de acțiune”.

18
Aici trebuie menționat ceva important. De îndată ce treci de
linia de acțiune, durerea începe să dispară. De fapt, durerea
din mijlocul procrastinări este adesea mai mare decât cea
din timpul efortului propriu-zis.

Punctul A de pe tabelul de mai sus este adesea mai dureros

decât punctul B.

Vina, rușinea și anxietatea pe care o simți în timp ce amâni

sunt de obicei mai rele decât efortul și energia pe care
trebuie să le depui în timpul efortului. Problema, așa cum
am menționat și mai devreme, nu este să depui efortul, ci să
începi efortul.

Dacă vrem să oprim procrastinarea, atunci trebuie să facem

cât mai ușor posibil ca Sinele Prezent să înceapă și să aibă
încredere că motivația și impulsul vor veni după ce vom
începe.
03
Cum să nu mai
procrastinezi,
începând de acum
Există o varietate de strategii pe care le poți folosi pentru a opri
procrastinarea. Mai jos, voi schița și explica fiecare concept și chiar
voi oferi exemple pentru fiecare în parte.
 Creează recompense imediate pentru
momentul în care începi să depui
efort

Dacă poți găsi o modalitate mai bună de a face beneficiile

alegerilor pe termen lung mai rapide, atunci devine mai ușor să
eviți amânarea. Una dintre cele mai bune modalități de a aduce
recompense viitoare în momentul de față este cu o strategie
cunoscută sub numele de gruparea tentațiilor.

Gruparea tentațiilor este un concept publicat pentru prima dată

de de Katy Milkman la Universitatea din Pennsylvania în timpul
cercetării comportamentului economic.

Pur și simplu, strategia sugerează să asociem un comportament

care este bun pentru noi pe termen lung cu un comportament care
se simte bine pe termen scurt.

Exemple:

• Ascultă audiobook-urile sau podcast-urile tale preferate în

timp ce alergi/faci orice alt sport.
• Dacă ești femeie, fă-ți pedichiura în timp ce repeți un capitol
ușor pentru examen.
• Mănâncă ciocolată, chipsuri sau alte guilty foods doar când
înveți.

21
 • Dacă îți place să desenezi, desenează în timp ce creezi
scheme și tabele pentru examen.
• Dacă îți place să asculți audiobook-uri, ascultă compendiul
în timp ce faci un alt lucru care îți place.

Transformă consecințele
procrastinării, fă-le imediate

Există multe modalități de a te obliga să plătești mai devreme costurile

procrastinării, mai degrabă decât mai târziu. De exemplu, dacă faci sport singur/ă,
faptul că sari peste antrenamentul de săptămâna viitoare nu îți va afecta deloc
viața. Sănătatea ta nu se va deteriora imediat pentru că ai pierdut acel antrenament.

Costul de amânare a exercițiului devine dureros numai după câteva săptămâni și

luni de comportament leneș.

Exact la fel funcționează și admiterea. Nu e mare pierdere (aparent) dacă nu termini

de învățat capitolul astăzi. Dar peste câteva luni/săptămâni, la examen, rezultatele
inacțiunii vor fi acolo.

Cu toate acestea, dacă îi promiți unui prieten că vei învăța cu el/ea sau veți merge
împreună la alergat sau oriunde altundeva, costul inacțiunii devine imediat.

Nu vrei să te scuzi în fața unui prieten.

O altă strategie este de a folosi un serviciu ca Stickk pentru a plasa un pariu. Dacă
nu faci ceea ce spui că vei face, atunci banii merg la ONG care nu îți place. Ideea aici
este de a-ți pune banii la bătaie împotriva procrastinării.

Ca fapt divers, acum câteva luni am primit un telefon de la un prieten de anul IV.

„Mihai, până mâine dimineață trebuie să termin ortopedia, mai am 150 pagini. O
să învăț toată noaptea. Să mă suni dimineață, iar dacă nu termin, îți trimit 50 lei pe
card.”

Nu a terminat.
Mi-a trimis 50 lei.
Dar a învățat 128 pagini.

Interesant, nu?

22
 Automatizează-ți munca

Ia-ți angajamente. Ele te pot ajuta să oprești procrastinarea

dacă pictezi și definești acțiunile viitoare înainte de timp. Cu
alte cuvinte, trebuie să îți ușurezi/automatizezi munca.

De exemplu, dacă vrei să nu mai folosești telefonul mobil

când înveți, șterge jocurile și aplicațiile de social media,
precum Facebook, Instagram, Twitter, Snapchat. Dacă
vrei să reduci viitoarele obiceiuri alimentare, începe prin
cumpărarea de alimente în pachete individuale, mai degrabă
decât vrac.

Exact cum a făcut Victor Hugo cu hainele, așa poți proceda și

tu.

Dacă vrei să economisești bani, automatizează un transfer,

o dată pe lună, din contul curent în contul de economii.
Șansele ca tu să faci asta manual, lună de lună, sunt foarte
mici.

Mușchiul motivației obosește repede.

Pe aceeași notă, folosește un serviciu ca FutureMe.org și

trimite-ți în avans un email pe săptămână - de exemplu,
lunea. Dacă automatizezi 12 e-mail-uri scurte acum, vei
primi mesaje de la tu, cel din trecut, în fiecare luni. Asta te va
motiva să te ții de treabă.

După ce termini de învățat, pregătește absolut tot ce trebuie

pentru ziua următoare. Automatizează.

Nu uita, începutul trebuie să f ie ușor.

23
 Fă obiectivul mai ușor de atins

Am menționat deja că fricțiunea confortului de la început este cea care provoacă

procrastinarea și este, de obicei, centrată în jurul pornirii. Odată ce începi, este mai
puțin dureros să continui să depui efortul. Acesta este un motiv bun pentru a reduce
dimensiunea obiceiurilor tale, deoarece dacă obiceiurile tale sunt mici și ușor de
început, atunci va fi mai puțin probabil să le amâni.

Eu folosesc regula de 2 minute, pe care mi-a explicat-o un prieten cu câțiva ani în

urmă și sună în felul următor.

Când începi să faci ceva, fie că este un obicei sau un lucru aleatoriu, efortul ar
trebui să dureze mai puțin de două minute. Ideea este să faci începutul cât mai ușor
posibil și pentru a genera încredere în această mini-motivație. Odată ce începi să
faci ceva, este mai ușor să continui să faci acel lucru. Regula de 2 minute elimină
procrastinarea și lenea, făcând mai ușor startul.

O altă modalitatea de a face obiectivul mai ușor de atins este să îl împarți în bucăți
mai mici. Dacă ai de învățat 100 de pagini, împarte task-ul în două, trei, patru, cinci,
zece mini-task-uri.

Dacă îți spui: „Mă apuc să învăț 100 pagini acum”, nu vei face asta.

E un calup prea mare.

Dar dacă spui, „Voi învăța 10 pagini acum și 10 pagini după amiază”, obiectivul
devine mai realist și nu mai sună atât de „periculos” pentru creierul care caută doar
satisfacția de moment - adică ceea ce e mai ușor de făcut.

Ce este procrastinarea?

24
04
Cum să devii
consecvent: Învață să
elimini amânarea
Am discutat câteva strategii pentru a combate
procrastinarea zilnică. Acum, să discutăm câteva
modalități prin care productivitatea poate să devină
un obicei pe termen lung. Să vedem cum poți să
devii consecvent.

Unul dintre motivele pentru care este atât de ușor să

intrăm, din nou, într-o perioadă de procrastinare extremă
după un anumit timp este că nu avem un sistem clar
pentru a decide ce anume este important și la ce ar trebui
să lucrăm mai întâi.

Unul dintre cele mai bune sisteme de productivitate pe

care le-am găsit este, de asemenea, unul dintre cele mai
simple.

• La sfârșitul fiecărei zile de lucru, scrie cele 5 lucruri

importante pe care trebuie să le îndeplinești în ziua
următoare. Nu scrie mai mult de 5 sarcini.
• Prioritizează cele 5 sarcini în ordinea importanței lor
reale.
• Ziua următoare, concentrează-te numai asupra primei
sarcini. Lucrează la ea până când o termini și doar
atunci poți trece la a doua sarcină.
• Atacă restul obiectivelor în același mod. La sfârșitul
zilei, mută toate elementele neterminate într-o nouă
listă de 5 sarcini pentru ziua următoare.
• Repetă acest proces în fiecare zi.
 Iată ce îl face atât de eficient:

E simplu să depui efortul. Critica primară a metodelor ca

aceasta este că ele sunt prea banale. Unde sunt complexitățile și
nuanțele, ai întreba. Ce se întâmplă dacă apare o urgență? Dar cum
să folosim cea mai recentă tehnologie pentru a obține un avantaj
maxim? Complexitatea este deseori o slăbiciune deoarece face mai
dificilă revenirea pe calea cea bună. Da, urgențele și distragerile
neașteptate vor apărea. Ignoră-le cât mai mult posibil, rezolvă-le
când trebuie și revin-o la lista de priorități, cât mai curând posibil.

Utilizează reguli simple pentru a ghida comportamente complexe.

Te obligă să iei decizii dure. Nu e nimic special legal de acel 5.

Îl poți înlocui cu cât vrei tu. Cu toate acestea, există ceva magic
în ceea ce privește impunerea limitelor asupra propriei persoane.
Consider că cel mai bun lucru pe care trebuie să-l faci atunci când
ai prea multe idei (sau când ești copleșit de tot ceea ce trebuie să
faci) este să tai tot ceea ce nu este absolut necesar.

Trebuie să te obligi să faci ceva, altfel vei fi distras de tot.

27
 Face startul mai ușor. Cel mai mare obstacol în calea finalizării celor mai multe
sarcini este începutul. Reiterez acest mesaj pentru că este, probabil, cel mai
important din această cărticică. Dacă știi ce ai de făcut din momentul în care te-ai
trezit, poți începe imediat. Nu ai nici o alegere de făcut.

Îți cere să faci o singură sarcină. Societatea modernă iubește multi-tasking-

ul. Mitul multi-tasking spune că a face mai multe lucruri în același timp înseamnă
productivitate crescută. De fapt, opusul este cel adevărat. Citește despre experți
de clasă mondială în aproape orice domeniu - sportivi, artiști, oameni de știință,
profesori, directori executivi - și vei descoperi că toți au în comun același lucru:
abilitatea de a se concentra pe un singur lucru în același timp. Motivul este simplu.
Nu poți face o singură sarcină la nivel exemplar dacă îți împarți timpul în zece
moduri diferite. Măestria necesită concentrare și consistență.

Mitul Multitasking-ului

A - arată destul de simplu, însă chiar oferă rezultate bune

B - arată destul de complex, însă se pierde foarte mult timp

28
05
FINAL: Cum să
antrenezi mușchiul
concentrării
 Alege o sarcină principală. Cea mai bună îmbunătățire
pe care o poți face în programul tău pentru a fi mai
motivat(ă) și productiv(ă) este să te concentrezi pe un
singur lucru atunci când înveți/lucrezi. Trebuie să ai o
sarcină prioritară care să nu fie negociabilă. Cel mai
important lucru. Astfel, vei fi motivat(ă) să îți ghidezi
eforturile în funcție de acesta și te vei putea concentra
mai bine.

Gestionează energia, nu timpul. Dacă o sarcină necesită

atenția ta deplină, atunci programeaz-o pentru o anumită
perioadă de timp când ai energia necesară pentru a te
concentra. De exemplu, dacă tu înveți bine în timpul nopții,
planifică-ți capitolele mai grele pentru intervalul orar
nocturn.

Toate celelalte sarcini mai mici pot fi luate astfel în

considerare dimineața sau după-amiaza. Nu uita, nu
trebuie să gestionezi timpul, ci energia. Degeaba ai timp,
dacă nu ai energie.

Amână verificarea actualizărilor din social media când te

trezești. Te vor distrage. E-mailul poate fi unul dintre cele
mai mari distrageri. La fel și Facebook-ul. Dacă nu verifici
toate acestea dimineața (sau când te trezești), ai timp mai
multe pentru tine și pentru ceea ce este important.

Aceasta este o victorie uriașă, pentru că nu pierzi

energie mentală gândindu-te la toate mesajele primite
pe Facebook/Snapchat/Instagram. Nu pierzi timp
reacționând la semnalele altora, ci te concentrezi pe ceea
ce este important pentru tine.

____________

Nu uita: începe cu pași mici, înregistrează progresul și fă-ți

planul cu o zi înainte.

Mult succes la admitere,

Mihai de la Grile-Admitere.ro

Sursă ilustrații: JamesClear.com

30