Gandirea critica

-proiect-

Motto:
” Intamplarea nu ajuta decat o minte pregatita”
spunea Pasteur- “caci o minte nepregatita nu vede
mana pe care o intinde intamplarea” completeaza Fleming.

Ardeleanu Irina Alexandra

Baciu Liana
Gaspar Ioana
Sindean Victor Sebastian
Stoica Simona Giorgiana
 Gandirea critica
In anul 1973 Carter afirma ca gandirea critica este tipul de gandire care se structureaza pe baza unei
atente evaluari a premiselor si dovezilor si care formuleaza concluzii cat mai obiective luand in considerare
toti factorii pertinenti si utilizand toate procedeele logice valide.
In zilele noastre, in sens mai larg, gandirea critica este definita ca fiind gandirea centrata pe testarea
si evaluarea solutiilor posibile intr-o situatie, pe alegerea solutiei adecvate si respingerea argumentata a
celor mai putin adecvate; un mod de functionare a mintii care presupune activism, flexibilitate si deschidere
spre schimbare si inovare.

Gandirea poate fi abordata din trei perspective: o perspectiva functionala care defineste gandirea ca
fiind o modalitate specifica a vietii de relatie, un schimb specific intre organism si mediu care are ca rezultat
cunoasterea realitatii si cresterea adaptabilitatii si care confera comportamentului uman trasatura
rationalitatii; perspectiva istorica si psihogenetica conform careia gandirea inseamna interiorizarea actiunii
si implica doua mecanisme: mecanismul motoriu si mecanismul semiotic; si perspectiva structural-
operatorie care afirma ca gandirea consta din structuri cognitive si operatii sau secvente de operatii ce poarta
asupra acestor structuri.

Prin acest proiect ne-am propus sa evidentiem utilitatea gandirii critice si a doua dintre metodele de
dezvoltare a acesteia. Principalele obiective ale acestui tip de cognitie sunt invatarea gandirii independente
si asumarea anumitor riscuri ; abordarea si rezolvarea problemelor intr-un mod bazat pe argumente
convingatoare ,coerente din punct de vedere logic si rational, prin evaluarea punctelor de vedere si prin
intelegere ; dobandirea unor deprinderi si abilitati prin care ulterior se pot realiza intelegerea si producerea
unor rationamente autentice.

Pentru a studia gandirea critica am ales o categorie de varsta cuprinsa intre 15-16 ani deoarece
aceasta reprezinta o varsta a inceputului adolescentei, la care copiii trec in ciclul liceal, isi fac noi prieteni,
au noi profesori, incearca sa se acomodeze cat mai bine; este o varsta la care incep sa-si accentueze propria
personalitate, isi dezvolta si incep sa-si foloseasca din ce in ce mai bine gandirea critica.

Caracteristicile acestei categorii de varsta sunt:

1.In viata fizica: datorita cresterii apar necesitati nutritive accentuate, varsta la care se
finalizeaza aspectul fizic, se finalizeaza maturizarea organelor sexuale (in special la fete); psihicul se
adapteaza treptat la noile puteri ale corpului fizic( disponibilitate pentru efort de mai lungã duratã si
intensitate crescuta), aspectul exterior incepe sa fie modelat pentru a exprima personalitatea sau apartenenta
la un grup.
2.Dezvoltarea intelectuala si senzorio-motorie: apar noi capacitati de rationament, gandire abstracta,
tendinta de a idealiza, capacitate de concentrare crescuta, apare o saturare intelectuala datorita sistemului
formal de invatamant cu urmari importante asupra moralului, adaptare rapida la noile tehnologii sau din
contra lipsa de interes pentru acestea.
3.Viata afectiva: timiditate, vanitate, cochetarie, egoism/ altruism, se intampla sa nu faca distinctie
intre ceea ce gandeste si ceea ce simte.
4.Viata colectiva: notiunea de echipa face loc notiunii de selectie, organizarea personalitatii,
ordonarea logica a sentimentelor antreneaza prin cunoasterea si respectul de sine, cunoasterea si respectul
celorlalti; relatiile intre grup si adulti sunt dificile (tensionate), nu se simte in largul sau si nu-si gaseste locul
in colectiv.
5.Caracteristici predominante: perioada de transformare fizica si afectiva ce antreneaza tulburari de
ordin relational, simtul ierarhiei sociale ( jocul ierarhizat si social )

1
 Gandirea critica e o modalitate superioara de manifestare a cognitiei care sintetizeaza si integreaza
aspecte si proceduri ale celorlalte moduri de gandire. Ea presupune cunoasterea si evaluarea, bazata pe
argumente solide si convingatoare,a opiniilor altora si adaptarea de catre subiectul in cauza a unei pozitii
proprii, avand o sustinere suficient de temeinica. Se manifesta si in varianta analizata si in cea sintetizanta
de proces, ea observa atent si permanent domeniul fenomenal sau social cu care este conectata si valorifica
optim multimea informatiilor de care dispune, sau pe care le primeste, pentru a extrage un maxim de noutate
conceptuala, structurala, evolutiva si cauzala din evenimentul cercetat.

A gandi critic inseamna a gandi pragmatic si realist, divergent si pozitiv, euristic si creator,
algoritmic si eficient; a gandi critic inseamna:
 A detine cunostinte valoroase si utile si a avea convingeri si credinte intemeiate pe acestea
 Ati forma opinii independente si a accepta ca ele sa fie supuse evaluarii critice
 A supune propriile idei si ideile altora unui scepticism constructiv, cu scop de fundamentare
 A construi argumente suficiente care sa confere consistenta propriilor opinii
 A manifesta flexibilitate, toleranta si respect fata de ideile altora, a le accepta sau a le
respinge pe baza de argumente
 A participa activ la elaborarea unor solutii, a colabora si coopera constructiv pentru
rezolvarea oricaror probleme de viata
 A invata cum sa gandesti eficient, evaluand si testand mai multe solutii posibile
 A gasi rezolvarea problemelor in timp optim si cu eficienta scontata

Critica poate sa fie distructiva, cu scop de demolare, sau constructiva, cu scop de fundamentare.
Critica distructiva inseamna a fi mereu impotriva. Fara a avea intotdeauna un motiv intemeiat si rational;
este o incercare de a justifica ceea ce este greu, aproape imposibl, de argumentat si acceptat de altii.Critica
constructiva inseamna a sustine cu argumente convingatoare si rationale anumite opinii si a respinge pe
altele .

Gandirea critica are 2 dimensiuni esentiale:

 Dimensiunea sociala potrivit careia invatarea si munca in colaborare determina construirea si

manifestarea solidaritatii umane,a comportamentului de intrajutorare, cu efecte benefice asupra reusitei in
activitate cu sentimentul fiecaruia ca apartine grupului, ca lucreaza pentru cresterea prestigiului social al
acestuia.Mandria de a apartine unui grup, unei comunitati genereaza individului sentimente pozitive,
contribuind la trairea de catre acesta a unei stari de confort psihologic.

 Dimensiunea pragmatica , prin care invatarea e bazata pe dezvoltarea gandirea critica creeaza
posibilitatea si oportunitatea implicarii plenare a elevilor in activitate, pornindu-se de la starnirea curiozitatii
acestora si continuand cu implicarea efectiva a lor in rezolvarea unor probleme autentice, de viata.

Gandirea critica nu se dobandeste spontan , de la sine, ci se invata prin practicarea ei si prin

constientizarea acestei practici. Invatarea gandirii critice se realizeaza eficient cand sunt respectate anumite
conditii, dintre care esentiale sunt:
 Crearea unor situatii de invatare,a unor ocazii petru ca elevii sa-si exerseze procesul gandirii
critice si alocarea timpului necesar pentru aceasta.
 Incurajarea elevilor sa gandeasca independent, sa speculeze si sa reflecteze fara nici un fel de
ingradire
 Acceptarea diversitatii de opinii si idei

2
  Implicarea active a elevilor in realizarea invatarii, prin confruntarea de idei, prin colaborare si
cooperare pentru a gasi solutii adecvate
 Convingerea elevilor ca nu risca sa fie ridiculizati pentru opiniile exprimate
 Increderea in capacitatea fiecarui elev de a gandi in mod critic
 Aprecierea pozitiva a gandirii critice, manifestata in orice situatie

Pentru a ajunge sa gandeasca critic, elevii trebuie sa;

 Dobandeasca incredere in fortele proprii si sa constientizeze valoarea propriilor idei si opinii
 Asculte cu respect opinii diferite, si sa-si impartaseasca unii altora ideile
 Asculte activ ideile altora si sa fie pregatiti pentru a formula si demonta judecati

Gandirea critica presupune rationalitate si mai putin subiectivismul nefondat pe argumente

pertinente. Cel ce gandeste critic , gandeste in mod eficient si creator, pragmatic si realist.

Gandirea critica este un act mental continuu si dificil de aplicat, ea cere antrenament ,
perseverenta, experienta si talent, din partea celui care o insuseste, dezvolta si utilizeaza, dar odata preluata
la nivel superior, posesorul ei este capabil sa extraga cea mai mare si mai relevanta cantitate de informatie
dintr-o observatie, un experiment, un dialog, o confruntare argumentata, o situatie imprevizibila si
complicata, sau o analiza de caz.

Cercetari efectuate in ultimii 25 de ani arata ca pasivitatea din clasa (inteleasa ca rezultat al predarii
traditionale, in care profesorul tine o prelegere, eventual face o demonstratie, iar elevii il urmaresc) nu
produce invatare decat in foarte mica masura. Iata cateva rezultate ale acestor studii:
• Elevii sunt atenti numai 40% din timpul afectat prelegerii. (Pollio, 1984)
• Elevii retin 70% din continuturile prezentate in primele 10 minute si numai 20% din cele
prezentate in ultimele 10 minute ale prelegerii. (McKeachie, 1986)
• Elevii care au urmat un curs introductiv de psihologie bazat pe prelegere au demonstrat ca stiu
numai cu 8% mai mult decat elevii din clasa de control care NU au facut cursul deloc! (Rickardet al., 1988)
Un studiu vizand implicatiile predarii centrate pe discursul magistral (Johnson, Johnson,
Smith,1991) releva ca:
 atentia elevilor descreste cu fiecare minut care trece pe parcursul prelegerii;
 prelegerea se potriveste numai celor care invata eficient prin canal auditiv;
 prelegerea promoveaza invatarea de nivel inferior a informatiilor factuale;
 prelegerea presupune ca toti elevii au nevoie de aceleasi informatii in acelasi ritm;
 elevilor nu le place sa fie supusi unei prelegeri.

In speta, este insuficient pentru invatare daca, in timpul orei, elevii asculta (explicatiile profesorului)
si, eventual, vad (o demonstratie facuta de profesor). Cauza acestui fenomen tine de insusi functionarea
creierului. Creierul nu functioneaza ca un video sau un casetofon. Creierul nu este un simplu receptor de
informatie. Creierul proceseaza informatia!
Creierul functioneaza asemeni unui computer (mai bine zis, computerul a fost modelat dupa modul
de functionare a creierului!):
• Pentru ca un computer sa inceapa sa functioneze trebuie sa apasam butonul „pornire“. Cand
invatarea este „pasiva“, butonul „pornire“ al creierului nostru nu este activat!
• Un computer are nevoie de un soft adecvat pentru a interpreta datele introduse. De asemenea,

3
creierul nostru are nevoie sa „lege“ ceea ce este predat de ceea ce deja cunoaste si de modul sau propriu de
operare. Cand invatarea este „pasiva“, creierul nu face aceste legaturi.
• Un computer nu retine informatia procesata decat daca actionam butonul „salvare“. Creierul nostru
trebuie sa testeze informatia sau sa o explice altcuiva pentru a o stoca. Cand invatarea este „pasiva“, creierul
nu „salveaza“ ceea ce a fost prezentat!

Ce se intampla de fapt cand profesorii isi incarca elevii cu propriile lor ganduri, oricat de profunde si
bine organizate ar fi acestea? Ce se intampla cand profesorul recurge prea des la explicatiile si
demonstratiile de tipul „hai sa-ti arat cum“? „Turnarea“ faptelor si conceptelor gata „mestecate“ si
performarea cu maiestrie a procedurilor de catre profesor interfereaza cu invatarea. Fara indoiala,
prezentarea poate face o impresie imediata asupra creierului dar, in absenta unei memorii de exceptie, elevii
nu pot retine prea mult pentru perioada urmatoare. Un profesor, oricat de stralucit orator ar fi , nu se poate
substitui creierelor elevilor si deci nu poate face activitatea care se desfasoara individual in mintea fiecaruia.
Elevii insisi trebuie sa organizeze ceea ce au auzit si au vazut intr-un tot ordonat si plin de semnificatii.
Daca elevilor nu li se ofera ocazia discutiei, a investigatiei, a actiunii si, eventual, a predarii, invatarea nu
are loc.

Un raport relativ recent care sintetizeaza o serie de cercetari din mai multe domenii, trage
urmatoarele concluzii in legatura cu modul in care se produce invatarea.
Invatarea presupune intelegerea, iar aceasta inseamna mai mult decat cunoasterea faptelor. Aceasta
afirmatie este evidentiata de comportamentele expertilor, indiferent de domeniul de cunoastere in care
activeaza. Ei sunt experti prin aceea ca demonstreaza:
• o baza solida de cunostinte procedurale (adica moduri de operare cu informatiile);
• intelegerea faptelor, fenomenelor intr-un cadru conceptual;
• organizarea cunostintelor astfel incat acestea sa fi e usor accesate si aplicate.

Elevii construiesc cunoasterea si intelegerea pe baza a ceea ce deja cunosc si/sau cred. Aceasta
presupune ca este esentiala aflarea bagajului de reprezentari pe care elevii le poseda, caci invariabil,
indiferent de natura lor, cunostintele vor influenta invatarea scolara. De multe ori, aceste elemente (de „pre-
cunoastere”, capatate in contexte informale) sunt idei rezonabile si adecvate in diferite situatii limitate. Dar
ele pot fi si aplicate impropriu in circumstante in care nu pot functiona ca atare.
Elevii formuleaza noile cunostinte prin modificarea si rafinarea conceptelor lor curente si prin
adaugarea de noi concepte la ceea ce cunosc deja. De fapt, elevii sii modifica ideile cand acestea sunt
nesatisfacatoare pentru explicare, descriere, operare la modul general. Daca profesorul le preda, ca atare, un
adevar de nezdruncinat, mai mult ca sigur ca preconceptiile despre care am vorbit anterior nu se vor
modifica. Daca insa elevii au posibilitatea sa descopere ei insisi alternative plauzibile si evident folositoare,
atunci incep sa-si rafineze achizitiile anterioare si sa adauge unele noi.

Invatarea este mediata de mediul social in care elevii interactioneaza unii cu altii. Elevii beneficiaza
de oportunitatile de a-si impartasi si confrunta ideile cu altii. In acest proces, ideile individuale se
reconstruiesc si intelegerea se adanceste.
Invatarea eficienta necesita preluarea de catre elevi a controlului asupra propriei invatari. Elevii de
succes stiu cand au nevoie de informatii suplimentare si cand au inteles ceva. Ei sunt metacognitivi, adica
sunt constienti si capabili de monitorizarea ideilor, gandurilor si cunostintelor lor.

4
 Transferul – capacitatea de a aplica cunostinte in situatii noi – este afectat de gradul in care elevii
invata-pentru-intelegere (si invata-cu-intelegere!).

Pentru a putea dezvolta cu adevarat eficient potentialul creativ si gandirea critica trebuie mai intai
inlaturate o serie de bariere, de blocaje cum ar fi:
 Blocaje culturale : conformismul, neincrederea in fantezie si pretuirea exagerata a gandirii
logice;
 Blocaje metodologice: rigiditatea tiparelor (algoritmilor) – care inchisteaza gandirea, fixitate
functioanala (folosirea obiectelor in scopul pentru care au fost create desiele ar putea oferi
lejer si alte utilizari) si critica prematura
 Blocaje emotive: teama de a nu gresi, graba de a accepta prima idee, descurajarea rapida,
tendinta exagerata de a-i intrece pe altii
Un profesor care va reusi sa elimine din calea elevilor sai aceste blocaje, sa se deschida odata cu ei
spre creativitate, iesind din tiparele invatamantului formal va avea cea mai mare satisfactie sufleteasca
atunci cand peste ani isi va vedea ”copii” mari creatori ai societatii omenesti.

Formearea si dezvoltarea gandirii critice, constructive si eficiente a elevilor presupune promovarea

unor noi modele/metode. Una din aceste metode este metoda Horoscopului.
Aceasta metoda de stimulare a gandirii critice este utilizata, in special, in caracterizarea personajelor
dintr-o povestire. La baza acestei metode sta un horoscop care cuprinde caracteristicile generale ale fiecarei
zodii in parte. Activitatea este una de grup, grupurile fiind constituite de regula de cate 4 elevi. Metoda
horoscopului se utilizeaza in etapa de realizarea sensului si in cea de reflectie. Ea starneste interesul elevilor,
atragandu-i in activitati din care invata eficient , le largeste perspectiva si ii ajuta sa obtina cunostinte mai
vaste. Faptul ca sunt nevoiti sa-si justifice alegerile facute de fiecare data indreapta elevul spre o disciplina
intelectuala, exprimare clara de idei si acceptarea responsabilitatii pentru propria gandire.

Regulile metodei sunt:

1. Citirea/studierea unui text,a unei povestiri care are personaje multiple;
2. Alegerea unui personaj care sa fie reprezentativ pentru textul studiat si asupra caruia se va
concentra discutia ulterioara;
3. In functie de tabelul cu insusirile fiecarei zodii, fiecare grupa decide in care dintre semnele
zodiacale se incadreaza personajul ales;
4. Justificarea alegerii facute prin intermediul unor sarcini:
 Gasirea a trei sinonime pentru fiecare descriptor al zodiei in care a fost incadrat
personajul;
 Identificarea, in textul studiat, a unui pasaj relevant pentru incadrarea personajului in
semnul zodiacal si explicarea felului in care acesta ilustreaza descriptorul zodiei
respective.
5. Acordul grupului asupra unui simbol reprezentativ pentru personaj si trasaturile
sale dominante, precum si justificarea alegerii facute.

5
 HOROSCOP

BERBEC TAUR GEMENI

(21.03-20.04) (21.04-20.05) (21.05-20.06)
Trasaturi: Trasaturi: Trasaturi:
Plin de initiativa Tenace Multilateral
Dinamic Stoic Altruist
Hotarat Prudent Magnetic
Egoist Inflexibil Perspicace
Extremist Conventional Capricios
Neortodox Incapatanat Ambiguu
Capricios Rigid Nelinistit
Punct forte: Idealism Punct forte: Hotararea Punct forte: Destept
Punct slab: Egoism Punct slab: Posesivitate Punct slab: Imprastiat

RAC LEU FECIOARA

(21.06-20.07) (21.07-20.08) (21.08-20.09)
Trasaturi: Trasaturi: Trasaturi:
Intuitiv Optimist Perfectionist
Analitic Vivace Obiectiv
Sociabil Ambidextru Analitic
Hipersensibil Arogant Incapatanat
Ostentativ Opulent Precaut
Susceptibil Ostentativ Indecis
Metodic Imperios Modest
Punct forte: Sensibilitate Punct forte: Magnetism Punct forte: Capacitatea
Punct slab: Nesiguranta Punct slab: Egoism analitica
Punct slab: Hipercriticism

BALANTA SCORPION SAGETATOR

(21.09-20.10) (21.10-10.11) (21.11-20.12)
Trasaturi: Trasaturi: Trasaturi:
Intuitiv Tenace Neinteresat
Logic Intreprinzator Idealist
Estetic Pasionat Profetic
Temperat Ager Compatimitor
Autocompatimitor Arogant Risipitor
Indolent Senzual Incapatanat
Indecis Nemilos Lipsit de tact
Punct forte: Diplomatie Sarcastic De neincredere
Punct slab: Punct forte: Scop Punct forte: Viziune
Autocompatimire Punct slab: Nemilos Punct slab: Imprastiat

CAPRICORN VARSATOR PESTI

(21.12- 20.01) (21.1-20.02) (21.02-20.03)
Trasaturi: Trasaturi: Trasaturi:
Diplomatic Omenos Altruist
Pragmatic Meditativ Filantropic
Profund Onorabil Compatimitor
Intreprinzator Altruist Adaptabil
Avar Excentric Supersensibil
Egoist Lipsit de simt practic Credul
Materialist De neinduplecat Risipitor
Carierist Punct forte: Zelos Capricios
Punct forte: Ambitie Punct slab: Fanatism Punct forte: Flexibilitate
Punct slab: Rigiditate Punct slab: Autocompatimire

6
 Grupul de interes pe care ne-am axat este alcatuit din elevi ai claselor a 9-a, asadar am considerat ca
aceasta metoda poate fi aplicata la Limba si Literatura Romana, in orele de curs in care se studiaza basmul
Harap-Alb(cu atat mai mult cu cat textul face parte din programa obligatorie a orelor de curs din clasa
respectiva; in consecinta elevii sunt deja familiarizati cu textul ). Intrucat metoda horoscopului impune
folosirea unor abilitati precum analizarea, conceptualizare, definirea, examinarea informatiei elevului ii vor
fi stimulate capacitatea de a evalua informatia si cea de a-si inlantui gandurile intr-un mod disciplinat, logic.
In acest mod, se vor dezvolta si capacitatea de procesare a informatiei intr-un mod cat mai corect precum si
abilitatea de a identifica si respinde idei/ideologii false si de a le recunoaste pe cele valide se imbunatatesc.

O alta metoda de dezvoltare a gandirii critice o reprezinta Brainstorming-ul.

Brainstorming este un mod simplu si eficient de a genera idei noi. La ora actuala e cea mai
raspandita metoda de stimulare a creativitatii in conditiile activitatii in grup. Sedintele de brainstorming se
fundamenteaza pe doua principii:
1. Cantitatea determina calitatea. Participantii trebuie sa emita cat mai multe idei. Cu cat ne vin
in minte mai multe idei, cu atat cresc sansele de a gasi idei valoroase si folositoare in solutionarea unor
probleme. Unele idei ar putea parea bizare sau imposibil de realizat, dar acest fapt nu este rau. Uneori cele
mai nastrusnice idei ne determina sa gandim la alte idei cu valoare deosebita. Asociatia libera, spontana de
idei, cat mai multe,conduce la aparitia unor idei viabile si inedite.
2. Amanarea evaluarii/ judecarii ideilor celorlalti. Aceasta da posibilitatea fiecarui participant la
sedintele de brainstorming sa emita orice idee referitoare la problema in cauza, sa se elibereze de orice fel
de cenzura.
Regulile brainstorming-ului ce deriva din aceste principii sunt:
 Stimularea unei productii cat mai mare de idei
 Preluare ideilor emise de altii si fructificarea lor prin ajustari successive si asociatii libere
asemenea unei reactii in lant
 Suspendarea oricarui gen de critica
 Manifestarea libera a imaginatiei
Brainstorming-ul se poate realiza in perechi sau in grup. Toate ideile produse se noteaza. In faza
emiterii/producerii de idei trebuie incurajata participarea tuturor mebrilor grupului chiar daca uneori se
desemneaza un conducator de sedinta.
Manuita cu profesionalism, flexibilitate si inspiratie brainstorming-ul e oetoda accesibila, relativ
simpla si eficienta de invatare care stimuleaza creativitatea si, pe aceasta baza, dezvoltarea gandirii critice,
constructive.

Intrucat gandirea critica se refera la o gama larga de activitati si abilitati cum ar fi analizarea,
conceptualizare, definirea, examinarea, sintetizarea punerea la indoiala a informatiei, elevul va fi capabil sa
evalueze informatia si propriile ganduri intr-un mod disciplinat. Astfel, cu ajutorul metodelor
exemplificate mai sus, sansele de procesare a informatiei intr-un mod cat mai corect precum si abilitatea de
a identifica si respinde idei/ideologii false si de a le recunoaste pe cele valide se imbunatatesc .

In concluzie, copiii obisnuiti in a gandi critic devin responsabili si autonomi, au curajul si

indrasneala de a gandi atipic, de a-si asuma riscul motivarii propriei pareri, au stima de sine sunt constienti
de propria valoare sunt increzatori in fortele proprii, sunt receptivi fata de nou, dornici sa invete, manifesta
respect si interes pentru originalitatea argumentelor celorlalti.

7
Bibliografie:    

       Carter, C. V. (1973). Dictionary of education. New York: McGraw Hill.

       Lipset, S. M. (Ed.). (1995). The encyclopedia of democracy. Washington DC: Congressional Quarterly.
       Oxford-advanced learner’s dictionary of current English. (1996). Oxford: Oxford University Press.
Callahan, W. P. (1998). Critical thinking and decision making
Dumitru, Ion Al. (2000). Dezvoltarea gandirii critice si invatarea eficienta. Timisoara: Editura de Vest.
Atkinson & Hilgard’s Introduction to Psychology – Fourteenth Edition