Prezentare Power Point

Gândire critică

Material întocmit şi prezentat în cadrul Cercului Pedagogic II Botoşani de prof. Mariana AGACHE
Tema: „Abordări didactice în
predarea Comunicării în limba
română la clasa a II –a în vederea
dezvoltării gândirii critice” –
Teoretizări.
Ce este gândirea critică ?
Gândire critică
 Termenul critic, în limbaj obişnuit, înseamnă un proces intelectual
de discriminare a adevărului de fals, a valorii de nonvaloare şi a
punerii lor în opoziţie.

 A gândi critic nu înseamnă a nu fi de acord cu o anumită opinie, fie

a unei persoane sau a majorităţii, dimpotrivă, este un mod eficient
de a emite judecăţi proprii, de a accepta ideile şi soluţiile avansate
de alţii, de a fi capabil să privească cu simţul răspunderii greşelile
proprii şi de a le corecta, de a primi sprijinul altora şi de a-l oferi
celor care au nevoie de el.
 a lua idei, a le
Gândire critică examina
implicaţiile, a le
supune unui
scepticism
constructiv, a le
pune în balanţă cu
puncte de vedere
opuse;
Gândire
critică +
a construi sisteme de
argumente care să le
sprijine şi a lua o
poziţie pe baza
acestor structuri
(Steele, J., Meredith,
K., Temple, C.,
1998).
  A gândi critic înseamnă ca elevul să manifeste curiozitate, să-
Gândire critică
şi pună întrebări, să caute răspunsuri oferind soluţii adecvate la
diferite probleme, să creeze condiţii pentru asumarea
responsabilităţii pentru ideile, opiniile şi soluţiile propuse.

 Este un mod de funcţionare a minţii care presupune activism,

flexibilitate şi deschidere spre schimbare şi inovare.
Structura cadrului E-R-R
Dezvoltarea gândirii critice într-un cadru adecvat presupune parcurgerea a
trei etape, strâns legate între ele: evocarea, realizarea sensului şi reflecţia.

• Presupune realizarea unor conexiuni între

ceea ce ştiu ,sau cred că ştiu elevii, despre o
1. EVOCARE temă şi trebuie să-şi stabilească scopuri
pentru activitatea lor investigativă ce va
urma.
• Înseamnă înţelegerea autentică, profundă, bazată pe
implicarea elevilor în descoperirea sau atribuirea de
semnificaţii personale unor idei sau cerinţe.
• Învăţătorul trebuie să urmărească, să menţină
2. REALIZAREA interesul pentru activitatea de învăţare, să încurajeze
elevii să facă analize şi sinteze, comparaţii astfel
SENSULUI încât să ajungă la o conceptualizare adecvată şi să
susţină efortul elevilor de a progresa în ceea ce
priveşte integrarea noilor cunoştinţe în schemele
cognitive deţinute de elevi. Este o etapă a
confruntărilor de idei, a întrebărilor învăţător - elev,
elev - învăţător, elev - elev, precum şi implicarea
fiecăruia în găsirea unor soluţii optime de rezolvare a
problemei.
• Începutul secvenţei de învăţare, îşi exersează
gândirea în rezolvarea unor probleme diverse
3. REFLECŢIA şi, pe această bază, învăţarea autentică,
eficientă, durabilă.
 Activitatea elevului - exprimă puncte de vedere proprii;
Gândire critică
- realizează schimb de idei cu ceilalţi;
- argumentează;
- pune întrebări pentru a înţelege lucrurile;
- cooperează în realizarea sarcinilor.
Activitatea profesorului - organizează şi dirijează învăţarea;
- facilitează şi moderează activitatea;
- ajută elevii să înţeleagă;
- acceptă şi simulează exprimarea unor puncte de vedere diferite;
- este partener în învăţare.

Modul de realizare a - prin apel la experienţa proprie, euristic;

învăţării - promovează învăţarea prin colaborare;
- accent pe dezvoltarea gândirii prin confruntarea cu alţii.
Modul de evaluare - măsurarea şi aprecierea capacităţilor;
- accent pe elemente de ordin calitativ.
Gândire critică

METODE SPECIFICE
ALE GÂNDIRII
CRITICE

METODE SPECIFICE

ALE GÂNDIRII CRITICE

Gândire critică
Gândire critică Ştiu/Vreau să ştiu/Am învăţat
Presupune completarea unui tabel cu 3 coloane.
 Metoda S.I.N.E.L.G. (Sistemul Interactiv de Notare
Gândire critică
pentru Eficientizarea Lecturii şi a Gândirii)
 Elevii citesc cu atenţie un text, marcând pe marginea acestuia nişte semne specifice,
după cum urmează:
  , bifă dacă conţinutul de idei confirmă ceea ce ei ştiau deja;
 +, plus, acolo unde informaţia citită este nouă pentru ei;
 -, minus, acolo unde informaţia contrazice/diferă de ceea ce ştiau;
 ?, semnul întrebării, în dreptul ideilor pe care le găsesc neclare sau în legătură cu
care doresc lămuriri suplimentare.
 După finalizarea lecturii textului elevii realizează un tabel cu patru
coloane în care consemnează informaţiile, corespunzătoare celor patru
categorii de semne notate pe marginea textului, pentru a sprijini
monitorizarea ideilor textului şi gradul de înţelegere al acestora.

 + - ?
 Jurnalul dublu Pasaje din Comentarii
Gândire critică
text, idei întrebări
 Reprezintă un instrument
cu multiple întrebuinţări,
care îi încurajează pe elevi
să citească cu atenţie un
text sau să audieze o
prelegere, să reflecteze la
ceea ce au citit sau audiat
şi să vină cu idei pentru a
le discuta în clasă.
Gândire critică
Metoda cubului
 Ne ajută să studiem o temă, un concept din
perspective diferite.
 Presupune utilizarea unui cub (real sau
imaginar) care are diferite instrucţiuni notate pe
fiecare faţă, după cum urmează:
Descrie – Cum arată? Ce este?
Compară – Cu ce seamănă şi de ce diferă?
Asociază – La ce te face să te gândeşti?
Analizează – Din ce este făcut?
Aplică – Cum poate fi folosit?
Argumentează pro sau contra – E bun sau
rău? De ce?
Gândire critică
Cvintetul

 Este o poezie de cinci versuri care se foloseşte în special în etapa reflecţiei,

prilejuind evaluarea înţelegerii şi exprimarea creativităţii elevilor.

 Cerinţe:
 primul vers are un singur cuvânt care precizează subiectul poeziei;
 al doilea vers este format din două cuvinte care descriu subiectul;
 al treilea vers este format din trei cuvinte care exprimă acţiuni;
 al patrulea vers este format din patru cuvinte şi exprimă sentimentele
faţă de subiect;
 ultimul vers este format dintr-un cuvânt şi exprimă esenţa subiectului.
Gândire critică
Turul galeriei
 În grupuri de 3-4 elevii lucrează la o problemă, la o întrebare
care se poate materializa într-un produs pe un poster (o
diagramă, o schemă, un tabel, un desen).

 Posterele se afişează pe pereţii clasei.

 Grupurile de elevi trec pe la fiecare poster pentru a examina

soluţiile sau ideile propuse de colegi şi îşi înscriu pe poster
comentariile critice sau laudative, întrebările, observaţiile.

 După ce se încheie turul galeriei grupurile revin la locul iniţial

şi citesc comentariile, observaţiile, întrebările de pe posterul
lor, reexaminându-şi produsul prin prisma acestora.
 Brainstrming-ul
 Metodă de dezvoltare a creativităţii în grup, dezvoltată de prof. american A. Osborn.
Gândire critică
Etape:
Etapa de pregătire:
 identificarea unei probleme;
 alcătuirea grupului;
 informarea membrilor în legătură cu data, locul şi tema de dezbatere.

Desfăşurarea propriu-zisă a şedinţei

Metode de dezvoltare
a creativităţii
Moderatorul reaminteşte tema abordată şi prezintă regulile de bază:
 Daţi frâu liber imaginaţiei;
 Nu criticaţi ideile celorlalţi;
 Produceţi cât mai multe idei;
 Preluaţi ideile celorlalţi şi amelioraţi-le.
Participanţii emit idei care sunt consemnate de către colegii aleţi din clasă..

Evaluarea amânată a ideilor

 Brainstorming  La 1-2 zile după şedinţa de brainstorming, un comitet de evaluare analizează şi
 Phillips 6-6 selectează ideile valoroase, soluţiile cele mai potrivite ale temei abordate.
 Metoda 6-3-5  Metoda se poate folosi în orele curente, în cadrul orelor educative sau a cercurilor
de elevi.
 Metoda pălăriilor gânditoare
Gândire critică
Metoda pălăriilor gânditoare

 Pălăria albă – gândire obiectivă, bazată pe informaţii, pe fapte;

 Pălăria roşie – gândire afectivă, bazată pe emoţii, sentimente, intuiţie;

 Pălăria neagră – gândire negativă, sesizează punctele slabe, riscurile unei

 Reprezintă o modalitate de a idei;
exersa gândirea prin  Pălăria galbenă – gândire pozitivă, bazată pe evidenţierea avantajelor,
preluarea anumitor oportunităţilor;
perspective, cu scopul de a
rezolva o problema
 Pălăria verde – gândire creativă, bazată pe generarea de idei noi,
identificarea de alternative, flexibilitate;
 Se aplică în cadrul unui grup
şi presupune „purtarea” pe  Pălăria albastră – gândirea despre gândire, bazată pe monitorizare,
rând a şase pălării, fiecare realizează privirea de ansamblu, extrage concluziile.
pălărie fiind asociată cu un
anumit tip de gândire.
Gândire critică

Albă
 Precizaţi datele problemei. Extrageţi dovezi, informaţii, evenimente.
 Roşie
 Ce idee vă place mai mult? Ce idee vă displace? Cu care dintre personaje vă identificaţi?
 Neagră
 Identificaţi punctele slabe ale acestei idei. Ce riscuri întrevedeţi în această situaţie?
 Galbenă
 Identificaţi punctele forte ale acestei idei. Precizaţi avantajele acestui mod de rezolvare.
 Verde
 Cum se poate schimba această situaţie? Identificaţi cât mai multe alternative de rezolvare.
 Albastră
 Identificaţi etapele care trebuie parcurse. Ce întrebări s-ar putea formula? Care poate fi
concluzia?
Gândire critică
Metoda Explozia stelară
Scopul metodei este de a obţine cât mai multe întrebări şi astfel cât mai multe
conexiuni între concept. Este o modalitate de stimulare a creativităţii individuale şi de
grup.
Organizată în grup, metoda facilitează participarea întregului colectiv,stimulează
crearea de întrebări la întrebări, aşa cum brainstormingul dezvoltă construcţia de idei pe
idei.
Etape:
1. Propunerea unei probleme;
2. Colectivul se poate organiza în grupuri preferenţiale;
3. Grupurile lucrează pentru a elabora o listă cu cât mai multe întrebări şi cât mai
diverse.
4. Comunicarea rezultatelor muncii de grup.
5. Evidenţierea celor mai interesante întrebări şi aprecierea muncii în echipă.

Facultativ, se poate proceda şi la elaborarea de răspunsuri la unele dintre întrebări.

Metoda starbursting este uşor de aplicat oricărei vârste şi unei palete largi de domenii.
Nu este costisitoare şi nici nu necesită explicaţii amănunţite. Participanţii se prind
repede în joc, acesta fiind pe de o parte o modalitate de relaxare şi, pe de altă parte, o
sursă de noi descoperiri.
Gândire critică
Tehnica - Copacul ideilor
 „Copacul ideilor„ presupune muncă in grup, dar poate fi completat
individual sau frontal. Este un organizator grafic, în care cuvântul cheie este
scris în dreptunghi, la baza paginii. De la acest dreptunghi se ramifică
asemenea crengilor unui copac toate cuvintele evocate. Foaia pe care este
desenat copacul trece de la un membru la altul al grupului şi fiecare elev are
posibilitatea să citească ce au scris colegii săi.
 Utilizarea metodelor interactive de predare-învăţare în activitatea
didactică contribuie la :
 îmbunătăţirea calităţii procesului instructiv-educativ;
 dezvoltarea motivaţiei pentru învăţare;
 dezvoltarea gândirii critice;
 transformă elevul din obiect în subiect al invăţării;
 angajează intens toate forţele psihice de cunoaştere;
 asigură elevului condiţiile optime de a se afirma individual şi în echipă.
 Concluzii
 J. Piaget afirma că „A educa înseamnă a adapta copilul la mediul social adult, ţinând seama de natura sa proprie, de
posibilităţile individuale de asimilare, înseamnă a face apel la metodele, mijloacele şi procedeele care corespund trebuinţelor,
interesului personal al copiilor.”

 Metodele interactive practic - aplicative pot fi utilizate la școlarii mici la toate disciplenele de învățământ, în orice verigă a
lecției, de la captarea atenției până la transferul de cunoștințe, dar și în toate tipurile de lecții, comunicare/însuşire, formare de
priceperi şi deprinderi, recapitulare/sistematizare, verificare/evaluare, mixtă, cu scopul de a exersa procesele psihice de cunoaștere, de
abordare a altor dimensiuni intelectuale, interdisciplinare altele decât cele clasice. de a facilita elevului dobândirea de noi cunoștințe
în vederea satisfacerii trebuințelor sale de activitate de cercetare, de creativitate, de comparare și de înțelegere a cunoștințelor prin el
însuși sau în colaborare cu ceilalți copii.

 Specific metodelor active este faptul că acestea solicită efortul personal, valorifică activitatea motorie și oferă elevului
inițiativă, motivație personală și creativitate, iar activitatea de grup facilitează interacțiunea dintre participanți, dintre personalităților
acestora stimulând efortul și productivitatea individului. Eficientizarea metodelor interactive, practic- aplicațive, precum și utilizarea
celor considerate „vechi”, „tradiționale”, ține și de măiestria didactică a profesorului, de pregătirea pedagogică, de stilul propriu de
predare, de spiritul său liber, inovator de tot ce ține de el în a fi considerat „creatorul” și „șlefuitorul” de minți și suflet al copilului.
 Experiența în activitatea didactică, precum și dinamismul vremurilor actuale, mă îndreptățește să afirm că învățarea trebuie să
fie una de tip nou, inovator, cu însușirile ei esențiale: caracterul anticipativ și participativ bazate pe activitate colaborativă, care să
formeaze la copii comportamente cooperante, de toleranță, de sprijin pentru cel din jur, comportamente atât de necesare în viața
profesională și cea de zi cu zi.
 Educația timpului prezent trebuie clădită pe cele patru coloane de susţinere ale educaţiei în sec. al XXI-lea trebuie să fie: a
învăţa să cunoşti, a învăţa să faci, a învăţa să fii, a învăţa să convieţuieşti, aşa cum aprecia J. Delors.

Cerc Pedagogic
- Învăţători
 BIBLIOGRAFIE
Gândire critică
 Ann Gazzard, Matthew Lipman, (1993). – Să gândim împreună, Centrul pentru Educație și Dezvoltarea Creativității
 Bocoş M., Jucan, D.,(2007). Teoria şi metodologia instruirii şi Teoria şi metodologia evaluării, Editura Casa Cărţii de
Ştiinţă, Cluj-Napoca.
 Breben, S., (2007). Metode interactive de grup-ghid metodic, Editura Arves, Bucureşti.
 Creţu, T., (2001). Psihologia vârstelor, Editura Credis, Bucureşti.
 Danciu ,E.L, (2004). Strategii de învăţare prin colaborare, Timişoara.
 Dimitriu-Tiron E., (2006). Dimensiunile educaţiei contemporane, Institutul European, Iaşi.
 Domilescu, G., (2012). Profesorul facilitator sau cum să fii cu adevărat un profesor mai bun pentru elevii tăi, Editura
Eikon, Timişoara.
 Dumitru I.A., (2001). Dezvoltarea gândirii critice şi învăţarea eficientă, Editura de Vest, Timişoara.
 Gliga, L. (coord.), (2001). Învăţarea activă – ghid, M.Ed.C., Bucureşti, 2001
 Mihăescu M., (2010). Metode activ-participative aplicate în învăţământul primar, Editura Didactica Publishing House,
Bucureşti.
 Oprea, L. C., (2006). Strategii didactice interactive, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A.,
 Bucureşti.
 Pintilie M., (2002). Metode moderne de învăţare-evaluare, Cluj-Napoca.
 Sarivan, L, (2009). coord., Predarea-învăţarea interactivă centrată pe elev, Bucureşti.
NOTĂ:

Imaginile utilizate în realizarea materialului au fost preluate din

următoarele surse:
 www.google.com/search./
 https://www.didactic.ro/
Elevii trebuie să-și spună unii altora și să spună lumii ceea ce știu - pentru a
afla ce știu. Spunând, vor învăța. Spunând, vor interpreta lumea așa cum o
văd ei, pentru noi, ceilalți .
Judith Renyi
Prof. Mariana AGACHE
Şcoala Gimnazială „Ştefan cel Mare"
Botoşani