FACULTATEA"BABEȘ-BOLYAI" CLUJ NAPOCA

1. Realizarea unui eseu cu tema„Gândirea Critică–o

abilitate esenţială pentru personalitatea sec.XXI”
Tema abordată pornește de la faptul că noi, dascălii, urmărim să formăm oameni cu
putere de decizie, oameni cu simţul răspunderii, oameni cu idei proprii, oameni în adevăratul
sens al cuvântului. Gândirea critică îi învață pe elevi să-şi emită şi să-şi susţină propriile idei.
Satisfacţia noastră, a oamenilor de la catedră, nu constă în a vedea că elevul a reprodus lecţia
citită, compunerea sau comentariul dictat „cuvânt cu cuvânt”, ci în a-i pune în evidenţă
„talentul”de a-şi realiza propria compunere. Elevul nu trebuie să fie o maşină de memorat, ci
trebuie să fie creator. Avem obligaţia de a asigura atmosfera propice declanşării valului de
idei personale, de a le da elevilor senzaţia că ei sunt adevăraţii descoperitori ai „noului” (deşi
e vorba de o redescoperire). Soluţiile problemelor supuse rezolvării presupun colaborare şi
cooperare. Toţi copiii, indiferent de dezvoltarea intelectuală sau de vârstă, pot contribui la
elucidarea situaţiei necunoscute, spunându-şi părerile. Ei trebuie învăţaţi să asculte şi să
accepte. Numai astfel învăţarea va fi eficientă, realizându-se obiectivele propuse. Iată de ce se
pune atâta accent pe lucru în echipă. Relaţiile elevului cu grupul-clasă influenţează atât
dezvoltarea personalităţii, cât şi randamentul activităţii de învăţare.

Context

„Întâmplarea nu ajută decât o minte pregătită” – spunea Pasteur – „căci o minte

nepregătită nu vede mâna pe care o întinde întâmplarea” completează Fleming.

Schimbările care se petrec în societate reprezintă o provocare serioasă pentru cei a

căror sarcină este să-i pregătească pe copiii secolului XXI. Cadrele didactice se confruntă cu
problema de a-i pregăti optim pe elevi, pentru a reuşi, pentru a fi productivi într-un viitor pe
care nu-l putem prevedea. Este imposibil de anticipat ce vor face actualii elevi când vor
termina liceul şi vor intra în rândul forţelor de muncă. Pentru a funcţiona cu eficienţă în lumea
viitorului va fi adesea nevoie de cunoştinţe şi perspective complet noi.

În acest context, apare un concept nou, cel de „gândire critică”, care pare să fie o
soluţie în faţa acestor schimbări.
 Ce este gândirea critică?

Gândirea este un proces asemănător cititului, scrisului, vorbitului şi ascultatului. Este

un proces activ, coordonat, complex, care presupune că te gândeşti în mod autentic la ceva. Ea
nu este ceva ce se poate preda în afara unui context.
S-a greşit adesea considerându-se gândirea critică o „materie” de studiu sau un set de
deprinderi ce trebuie memorate şi aplicate. Dacă nu este o materie de studiu, atunci ce este
gândirea critică?

Se poate afirma că este un „produs”, un punct la care ajunge gândirea noastră, ca

modalitate firească de a interacţiona cu ideile şi informaţiile. Este un „proces” activ, care se
produce uneori intenţionat, alteori spontan şi care îl face pe cel care învaţă să deţină controlul
asupra informaţiei, punând-o sub semnul întrebării, interogând-o, reconfigurând-o, adaptând-o
sau respingând-o.

„A gândi critic” înseamnă a emite judecăţi proprii, a accepta părerile altora, a fi în

stare să priveşti cu simţul răspunderii greşelile tale şi să le poţi corecta, primi ajutorul altora şi
a-l oferi celor care au nevoie de el. Capacitatea de a gândi critic se dobândeşte în timp,
permiţând elevilor să se manifeste spontan, fără îngrădire, ori de câte ori există o situaţie de
învăţare. Ei nu trebuie să se simtă stingheri, să le fie teamă de reacţia celor din jur faţă de
părerile lor, să aibă încredere în puterea lor de analiză, de reflecţie. A învăţa să gândeşti critic
în şcoală se face cel mai bine când abordezi cunoştinţele, ca şi cum această abordare ar fi
parte a programei sau un rezultat previzibil al acesteia.

Gândirea critică este un proces care are loc atunci când cel care învaţă îşi pune
întrebări precum: „Ce semnificaţie au aceste informaţii pentru mine?”, „Cum pot folosi aceste
cunoştinţe?”, „Cum se leagă aceste cunoştinţe de ceea ce ştiam dinainte?”, „Care ar fi
consecinţele aplicării în practică a acestor idei pentru mine şi pentru ceilalţi?”

Cercetările în domeniul psihologiei cognitive şi educaţiei multiculturale au identificat

trăsături definitorii ale învăţării şi gândirii:

 Învăţarea eficientă, care poate fi aplicată la situaţii noi, constă în principal în

găsirea sensului informaţiilor şi ideilor cu care avem de-a face. Acest lucru se întâmplă când
cei care învaţă participă activ la procesul de învăţare, interiorizând, sintetizând şi însuşindu-şi
în felul acesta informaţiile;
  Învăţarea se îmbunătăţeşte când elevii folosesc un repertoriu de strategii de
gândire. Folosind aceste strategii, elevii interiorizează procesul învăţării;

 Învăţarea şi gândirea critică sunt stimulate de ocaziile în care cunoştinţele nou-

învăţate pot fi aplicate în rezolvarea unor sarcini autentice;

 Învăţarea se îmbunătăţeşte când se bazează pe cunoştinţele şi experienţele

anterioare ale elevilor, permiţându-le acestora să lege ceea ce ştiu deja de noile informaţii care
trebuie învăţate.

Caracteristici ale învăţării eficiente:

 este întotdeauna secvenţială şi contextuală ;

 nu este niciodată completă, deplină, pe o secvenţă;

 este un proces individual chiar dacă se realizează prin cooperare în cazul unui
grup;

 presupune depăşirea unor dificultăţi;

 dificultăţile sunt benefice pentru că prin depăşirea lor se ameliorează învăţarea

ulterioară;

 produce satisfacţii cât rezultatele conduc la obţinerea unor succese;

 conduce la autorealizarea individului. (1)

Gândirea critică şi învăţarea au loc atunci când profesorii apreciază diversitatea de idei
şi experienţe. Gândirea critică apare când nu există mentalitatea „unicului răspuns corect”;

De ce este nevoie de gândire critică?

Poate pentru că noi, dascălii, urmărim să formăm oameni cu putere de decizie, oameni
cu simţul răspunderii, oameni cu idei proprii, oameni în adevăratul sens al cuvântului.
Gândirea critică îi învaţă pe elevi să-şi emită şi să-şi susţină propriile idei. Satisfacţia noastră,
a oamenilor de la catedră, nu constă în a vedea că elevul a reprodus lecţia citită, compunerea
sau comentariul dictat „cuvânt cu cuvânt”, ci în a-i pune în evidenţă „talentul”de a-şi realiza
propria compunere.

Elevul nu trebuie să fie o maşină de memorat, ci trebuie să fie creator. Avem obligaţia
de a asigura atmosfera propice declanşării valului de idei personale, de a le da elevilor
senzaţia că ei sunt adevăraţii descoperitori ai „noului” (deşi e vorba de o redescoperire).
Soluţiile problemelor supuse rezolvării presupun colaborare şi cooperare. Toţi copiii,
indiferent de dezvoltarea intelectuală sau de vârstă, pot contribui la elucidarea situaţiei
necunoscute, spunându-şi părerile. Ei trebuie învăţaţi să asculte şi să accepte. Numai astfel
învăţarea va fi eficientă, realizându-se obiectivele propuse. Iată de ce se pune atâta accent pe
lucru în echipă. Relaţiile elevului cu grupul – clasă influenţează atât dezvoltarea personalităţii
cât şi randamentul activităţii de învăţare.

Neculau şi Zlate (1983) menţionează „procesele specifice clasei de elevi ca grup:

 procesul de realizare a sarcinii-dacă îndeplinirea sarcinii apropie grupul de

scopul său, membrii vor fi motivaţi să depună eforturi pentru realizarea ei;

 procesele afective – atracţia dintre membrii grupului constituie o condiţie

fundamentală a performanţelor şcolare, înalte, reprezintă o sursă de satisfacţie personală şi un
factor a coeziunii grupului;

 procesul de influenţă – care asigură uniformitatea comportamentelor.” (2)

Este necesar să se înţeleagă că în cadrul dezbaterilor, al schimbului de opinii, nu se

critică omul, ci ideea. Trebuie să se expună acordul sau dezacordul, indiferent de relaţiile
existente ( de simpatie sau antipatie) între participanţii la situaţiile de învăţare.

Predarea gândirii critice nu este o sarcină simplă şi nici una care se realizează într-o
anumită lecţie şi apoi se uită. Nu există o listă de paşi care trebuie urmaţi pentru a ajunge la
gândire critică, există însă un set de condiţii care sunt esenţiale pentru promovarea acesteia.

1.Trebuie găsit timp şi create condiţii pentru experienţele de gândire critică;

2. Elevii trebuie lăsaţi să speculeze;
3.Trebuie acceptată diversitatea de idei şi păreri;
4. Trebuie promovată implicarea activă a elevilor în procesul de învăţare;
5. Elevii nu trebuie să aibă sentimentul că riscă să fie ridiculizaţi;
6. Trebuie exprimată încrederea în capacitatea fiecărui elev de a gândi critic;
7. Trebuie apreciată gândirea critică.

Timpul- gândirea critică necesită timp din mai multe motive: trebuie să descoperim
ceea ce credem despre acel ceva nou (explorare arheologică a ideilor, convingerilor şi
experienţelor anterioare), urmează exprimarea acestor gânduri în propriile noastre cuvinte,
pentru a auzi cum sună, apoi comunicarea gândurilor către ceilalţi, care permite feedback-ul
lor (ajută la şlefuirea ideilor şi reflectarea în continuare). Când gândurile sunt verbalizate într-
o atmosferă care încurajează comunicarea, ideile se formulează şi se clarifică mai bine.

Permisiunea – elevii nu gândesc întotdeauna liber cu ideile importante pentru ei.

Adesea ei aşteaptă ca profesorul să le dea „singurul răspuns bun”. Elevii care gândesc critic,
însă, dezvoltă în mod activ ipoteze, aranjând ideile şi conceptele în diverse feluri. Pentru ca
acest tip de gândire să se desfăşoare spontan, elevilor trebuie să li se permită să speculeze, să
creeze, să afirme diverse lucruri, fie că sunt evidente, fie că par aberante. Profesorii trebuie să
facă însă distincţia între a acorda permisiunea şi a fi prea indulgenţi. Acordând elevilor
permisiunea de a specula nu înseamnă şi acceptarea unui comportament superficial în gândire.
Nu orice lucru merită contemplat, iar elevii trebuie să fie responsabili pentru autenticitatea
gândirii lor.

Diversitatea – a încerca să limitezi exprimarea opiniilor ar însemna să limitezi

gândirea elevilor. Când elevii se simt liberi să facă speculaţii, apare diversitatea de idei.
Pentru aceasta, trebuie creată o atmosferă în clasă care să le dea elevilor siguranţa că se
aşteaptă de la ei şi se acceptă o gamă largă de idei. Acolo unde lipseşte implicarea în procesul
de gândire lipseşte şi gândirea critică.

Asumarea de riscuri – a gândi liber poate fi riscant. Ideile pot veni în moduri ciudate,
umoristice, uneori contradictorii. Combinaţiile aiurite, noţiunile penibile sunt toate parte a
procesului de gândire. Gândirea se desfăşoară cel mai bine într-o atmosferă lipsită de riscuri,
în care ideile sunt respectate şi elevii sunt motivaţi să se angajeze activ în procesul de gândire.

Respectul – când elevii înţeleg că opiniile lor sunt apreciate, când sunt convinşi că
profesorul respectă ideile şi convingerile lor, reacţia lor tipică este de a demonstra
responsabilitate şi grijă sporită. Ei încep să arate mai mult respect faţă de propria lor gândire
şi iau procesul de învăţare şi consecinţele acestuia mult mai în serios.

Valoarea– este esenţial să comunicăm elevilor că opinia lor, adică propria lor analiză
critică, are valoare. Când elevilor li se cere să reproducă ce li s-a predat în ziua precedentă, ei
înţeleg rapid că cel mai important şi mai apreciat lucru este învăţarea pe de rost a ideilor
altcuiva. Dacă nu asta dorim să se înţeleagă, atunci trebuie demonstrat ceea ce apreciem,
interacţionând în alt fel cu elevii şi cerându-le alt fel de feed-back.

Gândirea critică este un proiect didactic prin care se urmăreşte dezvoltarea elevului
prin integrarea într-un grup, în cadrul căruia, prin cooperare, se amplifică astfel creativitatea.
 M. Deutsch (1990) arată că ”orice proces de cooperare se caracterizează prin:

 comunicarea deschisă şi sinceră a unor informaţii relevante între participanţi;

 accent pe evidenţierea asemănărilor şi minimalizarea diferenţelor dintre

membrii grupului;

 atitudinea pozitivă a fiecărui membru al grupului, unul faţă de celălalt,

 focalizarea pe sarcină.” (3)

Prin intermediul gândirii critice se urmăreşte dezvoltarea elevului prin:

 formularea de păreri originale;

 alegerea raţională a unei posibilităţi dintre mai multe propuse;

 rezolvarea de probleme;

 dezbaterea de idei.

Sensuri posibile ale termenului de gândire critică:

 gândire la nivel superior (abilităţi cognitive la Bloom);

 deprinderi de argumentare (filosofie);

 înţelegerea mecanismelor textuale (literatură).

Bibliografie:
1 D. Ungureanu, Fundamentele educaţiei, note de curs, 1999, Timişoara, Editura Mirton, p. 18
2 A. Neculau, M. Zlate, Clasa de elevi ca formaţiune profesională, 1983 în I. Radu, Psihologia
educaţiei şi dezvoltării, Bucureşti, Editura Academiei, p.89
3 M. Deutsch Şaizeci de ani de studiu sociopsihologic al conflictului în Stoica Constantin A,
Necolau A; Psihologia rezolvării conflictului, Iaşi, p.123
 2. Elaboraţi 2 proiecte de lecţie:
1. la disciplina din aria disciplinelor umaniste
2. la o disciplină din aria disciplinelor reale

PROIECT DE LECȚIE PE CADRUL ERR

Clasa: a II-a A (Școala Gimnazială Nr.1,Moisei)

Aria curriculară: Limbă și comunicare

Unitatea de invatare: ”Culorile și înfățișarea Pământului”

Disciplina: Comunicare în limba romană

Tema: Textul narativ

Mijloc de realizare: Jocul didactic

Tipul lectiei: Consolidare și sistematizare de cunoștințe

Motivaţia: Activitatea oferă copiilor posibilitatea de a-şi exprima propriile

idei, opinii, cooperând şi gândind în mod critic. De asemeni prin intermediul acestei
activităţi se cultivă în rândul copiilor toleranţa, bunătatea, competiţia, fair-play-ul,
spiritul ludic și socio-afectiv.

Obiective operaţionale :

-să reconstituie un text urmărind așezarea întâmplărilor în ordinea cronologică

a desfășurării

evenimentelor

-să caracterizeze personaje principale ale textelor date

-să găsească un alt final pentru textul dat

-să construiască enunțuri cu cuvinte date

-să extragă dintr-un text morala acestuia

Strategii didactice:
 a) metode şi procedee: jocul educativ, didactic și de rol,conversaţia,
explicaţia, exerciţiul, brainstormingul.

b) mijloace de realizare: puzzle-uri cu fragmente de text, jetoane cu forme

geometrice, fişe de lucru diferenţiat, diverse materiale pentru Targul de iarnă.

Durata: 40-45 minute

Forme de organizare: frontală, pe grupe, individuală.

DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII

1. EVOCARE – 10 min- activităţi de încălzire - spargerea gheţii și de formare a

grupelor de lucru

Joc: “Pizza”

Scop: crearea unei atmosfere relaxante, apropierea interpersonală, cunoaştere şi

relaţionare

între participanţi, introducerea într-o atmosfera relaxantă şi distractivă

Regulile jocului: Participanţii trebuie să se aşeze în cerc, se întorc toţi cu faţa într-o
singură

direcţie, stând unul înapoia celuilalt. Grupul are sarcina să gătească o pizza italiană, iar
tava

în care se pregăteşte compoziţia este spatele fiecăruia dintre participanţi. Astfel, ei

trebuie să

urmeze următorii paşi:

- se frământă aluatul(se masează muşchii spatelui prin pișcarea ușoară a pielii);

- se întinde aluatul(se masează muşchii spatelui ținand palmeme întinse);

- se toarnă apoi ingredientele: caşcavalul, ouăle, se taie salamul (lovituri subtile cu

degețelele sau pumnișorii, frecare cu podul palmei etc);

- se introduce tava “în cuptor” ( elevii se deplasează pe cerc) şi se aşteaptă că să fie

coaptă. Poftă bună!

 După ce o tranşă “a fost scoasă de la cuptor”, se mai pregăteşte încă una, dar de data
aceasta,

grupul trebuie să se întoarcă în direcţia opusă, astfel cei care au făcut masaj celor din
faţa lor,

vor fi acum masaţi chiar de aceştia.

Joc: “Plouă cu pantofi!”

Scop: formarea echipelor(grupelor) de lucru

Regulile jocului: Toţi jucătorii îşi scot câte un pantof şi pantofii se adună într-o
grămadă în centrul încăperii. Conducătorul jocului va forma grămezi mai mici, în funcţie de
numărul de echipe necesare. Jucătorii îşi vor căuta și găsi pantofii şi vor forma echipe cu aceia
care şi-au găsit pantofii în aceeaşi grămadă.

Anunţarea temei şi a obiectivelor

Se anunță subiectul lecției: consolidarea cunoștințelor însușite despre textul narativ

Se definește textul narativ ca fiind textul în care întamplările se petrec într-o anumită
ordine,

numită ordine cronologică.

2. REALIZAREA SENSULUI - ( 20 – 25 min)

Joc didactic: “Puzzle literar”

Varianta 1

Elevii, împărțiți în 4 grupe, au primit jetoane cu fragmente de text. Așezând

fragmentele în

ordinea cronologică a desfășurării întâmplărilor și lipind aceste jetoane pe o planșă

suport, vor

reconstitui astfel unul din textele narative studiate pe parcursul primului semestru al
clasei a II-a.

Textele folosite sunt:

1. “Trandafirul”, după Emil Gârleanu

 2. “Uriașul Bun al Pământului”, după Gheorghe Onea

3. “În grădina Ioanei”, după Constanța Buzea

4. “Unde-i unul, nu-i putere”, după Victor Sivetidis

Metoda folosită este Gândiţi/Lucraţi în pereche/ Comunicaţi (GLC). Toţi copiii din
grup

colaborează, discută, se consultă, comunică în vederea realizării corecte a sarcinii de

lucru. După realizarea acesteia, se afişează lucrările, se prezintă de către reprezentanţii
grupului, se completează (la nevoie) de către celelalte grupuri.

Recompensele sunt bani (de jucărie) pe care grupul îi va primi în propria pușculiță și
cu care, la final, pot merge la Târgul de iarnă amenajat într-un colț al clasei de unde își pot
procura un produs.

Varianta 2

Fiecare grup de elevi are de rezolvat 8 sarcini de lucru, pe 8 jetoane avand forme
geometrice diferite. După prezentarea rezolvărilor, cu formele geometrice (lipite pe o planșă
suport) vor realiza o imagine care să reprezinte unul din personajele principale ale textului pe
care au lucrat. (trandafirul, Uriașul, Ioana, brăduțul)

Sarcini de lucru:

1. Identifică personajele principale ale textului.

2. Ilustrează, printr-un desen, conținutul textului dat.

3. Precizează morala textului.

4. Alege un personaj din text și caracterizează-l.

5. Oferă un alt final textului dat.

6. Alcătuiește enunțuri cu cuvintele subliniate în text.

7. Extrage din text cate două cuvinte formate din: o silabă, 2 silabe, 3 silabe, 4

silabe.

8. Precizează două idei principale ale textului.

 Recompensele, ca și la prima variantă, sunt bani (de jucărie) pe care grupul îi va primi
în

propria pușculiță și cu care, la final, pot merge la Târgul de iarnă amenajat într-un colț
al clasei de

unde își pot procura un produs.

3. REFLECŢIE ( 10 MIN. )

Joc de rol: “La cumpărături”

Realizându-se interdisciplinaritatea, MEM fiind satelitul acestei lecții, fiecare grup va

număra

banii acumulați în propria pușculiță. După un tur al galeriei prin Târgul de iarnă, unde
pot studia

prețurile produselor expuse, vor hotărî ce vor achiziționa astfel încat fiecare membru al
grupului să

aibă cel puțin un produs, iar totalul cumpărăturilor făcute de grup să se încadreze în
suma stransă în

pușculiță.

Se pleacă “la cumpărături” în ordinea descrescatoare a sumelor acumulate în pușculiță.

Reflecţii asupra lecţiei

- discuţiile în grup au ajutat copiii să repete şi să-şi extindă cunoştinţele;

- copiii au realizat conexiuni logice activizându-şi procesele de revizuire rapidă;

- fiecare copil a devenit răspunzător nu doar de sarcimile individuale, ci și de sarcinile

în

grup;

- ei s-au ajutat unii pe alţii, au cooperat între ei şi s-au învăţat reciproc;

- şi-au împărtăşit ideile unii altora şi au devenit competitivi;

- au devenit mai curajoşi, implicându-se activ pe tot parcursul activităţii;

 - desfăşurat în această atmosferă (de joc), copiii au fost mai relaxaţi şi mai deschişi în

Comunicare

Proiect de lectie (E.R.R.)

Obiectul : matematica

Subiectul : alcatuirea de probleme cu doua operatii dupa exercitii date

Tipul lectiei : predare-invatare

Clasa : a III-a

Motivatia: aceasta lectie dezvolta gandirea elevilor, creativitatea, im 434f54e aginatia,

deprinderea de a alcatui probleme cat mai variate. Din punct de vedere al gandirii critice,
lectia dezvolta autonomia de gandire a elevului, ii determina sa devina mai siguri pe ei insisi
si sa adopte un punct de vedere pe care sa-l sustina.

Obiective operationale :

 sa calculeze corect si rapid exercitii cu ordinea operatiilor ;

 sa alcatuiasca probleme cu 2 operatii dupa diferite ilustratii si operatii date ;
 sa corecteze rezultatele gresite ale colegilor daca este cazul ;
 sa lucreze cu interes si sa dovedeasca un spirit critic in analiza diferitelor
situatii ce pot interveni pe parcursul lectie.

Conditii prealabile : elevii trebuie sa rezolve cu usurinta exercitii cu paranteze si cu

ordinea operatiilor

Evaluarea :

Resursele si managementul timpului :resurse procedurale - metode traditionale si

alternative (exercitiul, explicatia, exemplul, problematizarea, ,,Turul galeriei'') ;

resurse umane - 16 elevi ;

resurse de timp - 45 minute.

 Lectia propriu-zisa

EVOCAREA

 verificarea temei (cantitativ si calitativ)

 calcul mintal (formula adunarii, a scaderii, a inmultirii si a impartirii, exercitii
pe baza acestora)
 exercitii cu ordinea operatiilor ce se vor realiza la tabla sub forma unui joc. Un
baiat pe nume Gheorghita ne-a rugat sa-l ajutam sa-si faca tema de casa.
Aceasta cuprinde exercitii la care trebuie sa se respecte ordinea opertiilor si
parantezele. Elevii vor trebui sa extraga cate-un biletel cu cate un exercitiu
din ,,straituca'' cu biletele, trimisa de Gheorghita. La inceput vor fi scosi la
tabla cei 6 ,,elevi-invatatori'', ce vor extrage cate un biletel cu cate-un exercitiu.
Dupa aceea vor veni la tabla elevii mai putin buni, ce vor extrage si ei cate un
biletel cu cate un exercitiu, dar pe care il vor rezolva sub
supravegherea ,,elevilor-invatatori'', deci in perechi.

REALIZAREA SENSULUI: pornind de la un exercitiu pe care l-au facut elevii, le

solicit sa alcatuiasca o problema. O sa le stimulez gandirea, afisand o plansa cu o problema
ilustrata prin conversatie se deduce si al doilea mod de rezolvare al problemei :

 se scrie pe caiet titlul lectiei si problema cu rezolvarea acesteia.

 intr-un cos sunt 900 bile albe, rosii si negre. Stiind ca sunt 30 albe si 70 rosii,
aflati cate bile negre sunt.

REFLECTIE
 tot pe baza unui exercitiu asemanator se cere elevilor sa alcatuiasca alte
probleme, dar cu alt continut, dupa alte imagini.
 dupa ce se observa ca elevii au inteles se va aplica metoda ,,Turul galeriei''.
 elevii vor fi impartiti in 3 grupe si li se va da un exercitiu dupa care sa
alcatuiasca probleme cu continuturi diferite.
 se vor verifica acestea, apoi se vor expune pe perete, pentru a fi vazute de toti
elevii, citite si luate ca model.

Dupa lectie
 se va da tema de casa, de alcatuit probleme dupa exemplele date.
  se vor face aprecierile necesare pentru a-i incuraja pe elevi si a-i stimula.

3. EXPLOZIA STELARĂ

APLICAŢIE
Poveste : Punguţa cu doi bani , de Ion Creangă

Obiectiv : fixarea conţinutului poveştii pe fragmente prin formularea de

întrebări specifice exploziei stelare .

Material didactic : steluţe , silueta cocoşului din poveste .

Etape :
1. Copiii ascultă poveste . Pentru fixarea conţinutului prin feed- back , se solicită
copiilor să asculte câte un fragment şi să formuleze întrebări .
2. „Cocoşul” împarte cele cinci steluţe cu întrebări la cinci copii . Educatoarea va
citi fiecărui copil care va lua steluţa , întrebarea de pe aceasta . Cei cinci copii îşi
aleg colegii de lucru şi constituie astfel cinci grupuri corespunzătoare celor cinci
tipuri de întrebări . Ascultă pe rând fragmente din poveste .
3. În grupă se formulează întrebări pentru fiecare fragment audiat . Se reţin pentru
etapa finală .
4. După ce au audiat toate fragmentele şi au elaborat întrebări se poate iniţia
„ Jocul întrbărilor” , joc prin care copiii adresează întrebările formulate în grup
 5. În final se aleg întrebări al căror răspuns sugerează aspecte principale ale
poveştii.

Cine a furat
Unde a punguţa
plecat cocoşului ?
cocoşul?

Ce a găsit cocoşul pe drum?

Când a
plecat
cocoşul de
acasă?

De ce boierul
voia să scape
de cocoş?

Alte întrbări ce pot fi formulate de copii :

UNDE ? Unde a ajuns cocoşul?
 Unde l-a aruncat boierul pe cocoş?
 Unde şi-a alungat baba găina?
 Unde a găsit găina o mărgică ?

CE ?
 Ce a făcut cocoşul în fântână?
 Ce bogăţii a adus cocoşul moşneagului ?
 Ce îi cerea moşneagul , babei ?
 Ce bogăţii a adus găina babei ?

CÂND ?
 Când şi-a bătut baba găina ?
 Când boierul l-a lăsat pe cocoş să plece acasă ?

DE CE ?
 De ce a plecat cocoşul de acasă ?
 De ce baba nu-i dădea moşneagului nici un ou ?

CINE ?
 Cine l-a aruncat pe cocoş în fântână ?
 Cine s-a luat după cocoş în cireadă ?

Metoda RAFT aplicată pe basm

Metoda RAFT (rol, auditoriu, formă, temă) presupune asumarea de către elev a unui rol din
postura căruia solicită unui auditoriu-clasei de elevi, complet de judecată sau masă de oameni,
printr-o anumită formă: scrisoare, prelegere, declaraţie, un lucru – o temă. Se solicită astfel
antrenarea elevilor într-o activitate bazată pe scriere dirijată.
Am folosit metoda aceasta la basmul Prâslea cel voinic şi merele de aur.
La evocare am pus următoarele întrebări elevilor:
Care sunt personajele basmului?
Din ce lumi provin?
Cine este personajul principal?
Le-am dat elevilor tema ,,Furtul merelor” şi le-am cerut să-mi spună cine ar putea să
scrie despre acest lucru. Răspunsurile au fost: împăratul, feciorul, grădinarul şi împărăteasa.
Am lansat întrebarea cui pot aceştia să scrie despre furtul merelor? Elevii au răspuns:
Vecinilor, Zmeilor, Voinicilor, Sfintei Vineri.
Ultima cerinţă era sub ce formă ar putea să scrie aceştia. Răspunsurile au fost:
scrisoarea, biletul, poezia, plângerea.
Am rugat elevii să-şi aleagă un rol , un auditoriu şi o formă şi să efectueze o scriere pe
tema furtului merelor .
Unul dintre elevi a scris în numele regelui un bilet fiilor săi. Iată biletul!

5. 06. 2007
Dragii mei fii,
Să ştiţi că cel care va reuşi să prindă hoţul şi îl va aduce înaintea mea viu şi nevătămat,
împreună cu merele de aur, acela va fi vrednic să împărătească peste această ţară.
Cu încredere în voi, al vostru tată!

Alt elev a lut rolul de Prâslea şi a scris tatălui biletul următor:

5. 06. 2007
Dragă tată,
Vreau să-ţi spun că hoţul a reuşit să ia doar un măr. Eu l-am văzut şi am aruncat
săgeţile după el. L-am rănit şi a reuşit să fugă, tâlharul! Am cules toate merele aurii din copac
şi le-am pus într-un coş. Ele sunt afară pe treptele castelului. Rogu-te să le guşti până mă voi
întoarce din misiunea mea!
Cu respect, fiul tău iubit!
Eleva Nicoară Cerasela a conceput un răvaş o scrisoare adresată regelui, din
perspectiva fiului de dragon.

Se lucrează individual douăzeci de minute, după care fiecare elev trece pe scaunul
autorului şi prezintă colegilor lucrarea scrisă de el. Colegii îi pun acestuia o întrebare îi dau
o sugestie şi îl apreciază .
În cadrul orei de dezbatere a basmului Povestea Porcului am folosit metoda RAFT.
Elevii şi-au ales un rol, un auditoriu şi o formă de comunicare. Iată câteva exemple de scrieri
funcţionale create de ei :
 Sunt Făt-frumos şi scriu iubitei mele o scrisoare.

Mănăstirea de Tămâie,
12. 05. 2007
Draga mea soţie,
De când mi-ai ars pielea de porc am plecat la Mănăstirea de Tămâie, adică foarte
departe de tine. Dacă vei dori să naşti pruncul nostru, va trebui sa mă cauţi foarte mult şi să nu
te dai bătuta .Doar dacă voi pune eu mâna pe cercul care te încinge la mijloc, vei putea sa
naşti copilul. Crede-mă că este la mijloc un blestem!
Cu drag, Făt- Frumos

Elevul Racz Sebastian a scris un bilet fetei de împărat, din perspectiva prinţului.

Mănăstirea de Tămâie

12. 06. 2007

Iubito,
Te aştept foarte mult ! Aş dori să fim din nou împreună. Mă plictisesc singur, fără
tine. Sunt la Mănăstirea de Tămâie.
Cu drag, Făt-frumos.

O elevă a scris din perspectiva porcului un bilet împăratului, ca în cele ce

urmează:
12. 06. 2007
Mult stimate Împărate,
Ţin să vă anunţ cu durere în suflet că astă noapte, fiica d-voastră mi-a dat
pielea de porc în foc şi a ars toată, fără să o pot salva.
Să ştiţi că dacă ea sau dumneavoastră veţi avea nevoie de mine, mă puteţi
afla doar la Mănăstirea de Tămâie.
 Al d-voastră ginere, Făt - Frumos.

Povestea lui Harap – Alb

după Ion Creangă

RIR (Relația întrebare-răspuns)

IN TEXT ÎN CAPUL MEU

CHIAR ACOLO
Unde mergea eroul?
Care era scopul lui Harap-Alb?
Cine l-a făcut rob pe fiul de
împărat?
Cine era vărul lui Ochilă?
Cum arăta primul personaj pe care
l-a întâlnit Harap-Alb?
De ce se numea Flămânzilă?
AUTORUL ȘI TU
Cum îl chema pe cal?
Care era adevăratul nume al lui
Harap-Alb?
Câți ani avea Harap-Alb?
Ce preocupări avea craiul?
Prietenii lui Harap-Alb erau
rude între ei?

GÂNDEȘTE ȘI CAUTĂ DOAR TU

De unde au apărut personajele?
Care sunt tovarășii lui Harap Alb?
Cine l-a ajutat pe fiul de crai?
Ce însușiri avea personajul
principal?
Ce reacție a avut Harap-Alb atunci
când a întâlnit arătările?
Ce înseamnă prietenia?
Cum este să fii trădat de către o
persoană în care ai încredere?
Cum este să fii cel mai mic
dintre frați?

Bibliografie:
1. https://revistaprofesorului.ro/dezvoltarea-gandirii-critice-
premisa-a-dezvoltarii-creativitatii-de-grup/

2. https://www.didactic.ro/materiale-didactice/explozia-stelara-2

3. https://www.didactic.ro/materiale-didactice/metoda-raft-
aplicata-pe-basm

HOJDA IOANA ROXANA ANUL II- ID

FACULTATEA DE PSHIOLOGIE ȘI ȘTIINTELE EDUCAȚIEI

PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR