Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Noua orientare a învatamântului românesc urmareste dezvoltarea gândirii critice a elevilor, prin
folosirea metodelor si tehnicilor activ-participative noi: brainstormingul, tehnica ciorchinelui,
metoda mozaic, metoda SINELG, jurnalul cu dubla intrare, cubul, cvintetul, etc.
M. Zlate considera gândirea critica un tip de gândire diferentiata dupa finalitate. Ea presupune
verificarea, evaluarea si alegerea raspunsului potrivit pentru o sarcina data si respingerea
argumentata a celorlalte variante de solutii. Alti autori(Moore, Mc Cannon) remarca faptul ca
gândirea creatoare si gândirea critica sunt "doua fete ale aceleiasi melodii". Gândirea creatoare
îsi dovedeste utilitatea si valoarea numai daca produsele ei sunt supuse unor analize si evaluari
critice, cu scop de fundamentare si întemeiere rationala.
Exista mai multe tipuri de gândire; acestea nu sunt prin ele însele bune sau
rele. Ele pot fi valorizate astfel în functie de context, de situatia-problema în care
se afla persoana la un anumit moment dat si de felul cum aceasta o depaseste (o
rezolva).
În realitate nu exista moduri de gândire pure, mai degraba se poate vorbi de
existenta unor dominante ale gândirii oamenilor care contin elemente ale mai
multor moduri de gândire.
"A gândi critic" înseamna a emite judecati proprii, a accepta parerile altora,
a fi în stare sa privesti cu simtul raspunderii greselile tale si sa le poti corecta, a
primi ajutorul altora, si a-l oferi celor care au nevoie de el.
Gândirea critica îi învata pe elevi sa-si emita si sa-si sustina propriile idei.
Satisfactia noastra, a oamenilor de la catedra, nu consta în a vedea ca elevul a
reprodus lectia citita, compunerea sau comentariul dictat "cuvânt cu cuvânt", ci în
a-i pune în evidenta "talentul" de a-si realiza propriul rezumat, propria compunere.
Elevul nu trebuie sa fie o masina de memorat, ci trebuie sa fie creator. Avem
obligatia de a asigura atmosfera propice declansarii valului de idei personale, de a
le da elevilor senzatia ca ei sunt adevaratii descoperitori ai "noului".
EVOCAREA face apel la cunostintele însusite de catre elevi despre o tema sau in
anumit subiect. Astfel, se va putea face legatura între ceea ce se stie si ce se va preda. Corelarea
informatiilor stiute cu cele noi, asigura trainicia celor din urma.
Întrebari ce vizeaza nivelul literal al unui continut. Sunt întrebari care cer
elevilor sa transforme informatiile, sa se transpuna imaginar în situatia descrisa
în text si sa descrie ceea ce vad, aud, simt, traiesc. Transpunerea mintala si trairea
acestei experiente e un
Este un mod simplu si eficient de a genera idei noi. La ora actuala este cea
mai raspândita metoda de stimulare a creativitatii în conditiile activitatii în grup.
Metoda brainstorming se fundamenteaza pe doua principii care se materializeaza în
patru reguli.
Principiile sunt:
Elevii noteaza si ideile despre care au îndoieli sau ceea ce ar dori sa stie în legatura
cu tema respectiva. Aceste idei sunt grupate în rubrica "Vreau sa stiu".
În fiecare rubrica apar notate ideile corespunzatoare, evidentiindu-se, foarte clar, situatia
de plecare (ceea ce stiau elevii), aspectele si întrebarile la care au dorit sa gaseasca raspunsuri
(consemnate în rubrica "Vreau sa stiu") si ceea ce au dobândit în urma activitatii de învatare (idei
consemnate în rubrica "Am învatat").
Bibliografie: