METODE ACTIV-PARTICIPATIVE ÎN DEZVOLTAREA

GÂNDIRII CRITICE
Prof. înv. preșcolar : Iuga Floarea
G.P.N.,,Căsuța poveștilor”-Vatra Dornei

Motto: ,,Povețe primește, dar judecă tu însuți”

(William Shakespeare)

*Gândirea critică printre celelalte moduri de gândire

Omul se deosebește de celelalte viețuitoare prin gândire , fiind deținător al unei ca-
pacități specifice de procesare a informației în vederea rezolvării problemelor ivite în viața
cotidiană. Gândirea funcționează diferit de la o persoană la alta și chiar în cazul unuia și
aceluiași individ, în diferite situații. Fiecare om își formează un stil propriu, o modalitate per-
sonalizată de abordare și rezolvare a problemelor.
Gândirea se clasifică în: gândirea reproductivă, gândirea creatoare și gândirea cri-
tică.
Gândirea reproductivă, fiind liniară, are un grad ridicat de stereotipie și automatism,
cea creatoare vizează elaborarea a cât mai multor posibile soluții iar gândirea critică este cen-
trată pe testarea și evaluarea soluțiilor posibile într-o situație- problemă dată.
Deoarece gândirea creatoare are valoare și utilitate doar dacă produsele ei au fost
analizate și evaluate critic în scopul fundamentării și întemeierii raționale, unii autori conside-
ră că gândirea creatoare și cea critică sunt pe fața aceleiași medalii.
Plasată în lumea educatorilor , gîndirea critică semnifică o gândire de nivel superior
bazată pe capacitatea celor care o practică de a raționa corect, coerent logic, pe baza unor ar-
gumente suficiente, solide și valoroase și implică analiza, sinteza și evaluarea urmărind
cruterii și valori dezirabile social, asumate și practicate cu pricepere și eficiență de către
individ.

*Caracteristicile gândirii critice

 Gândirea critică este o condiție și o modalitate de realizare a învățării eficiente, cu
rol important în dezvoltarea personalității individului și se caracterizează prin:
- formularea de către educabili a unor păreri personale;
- dezbaterea responsabilă a tuturor ideilor și soluțiilor avansate;
- alegerea rațională a soluțiilor optime din mai multe soluții posibile;
- rezolvarea eficientă a problemelor în timp optim .
Prin natura și modul de manifestare, regăsim gândirea critică în două dimensiuni; una socială,
conform căreia învățarea și munca în colaborare duc la construirea solidarității umane și
dimensiunea pragmatică (dezvoltarea gândirii critice se realizează prin implicarea activă a
tuturor educabililor în activitate, prin stârnirea curiozității și rezolvarea problemelor de viață.
Activitatea la clasă trebuie proiectată și desfășurată intr-un climat de încredere care
să determine în rândul educabililor, rezolvarea eficientă a problemelor în urma investigației
temeinice a dezbaterilor și a găsirii răspunsului adecvat. Odată obișnuiți cu acest mod de a
lucra, aceștia vor dobândi deprinderi valoroase de gândire critică și învățare eficientă și vor
progresa, trecând de la:
- reacții personale la idei susținute public, argumentate convingător:
- respectul pentru ideile altora la încrederea în sine;
- intuitiv la logic;
- o singură perspectivă în abordarea unei probleme, la mai multe.
A gândi critic înseamnă: a deține cunoștințe valoroase și utile și a avea credințe și con-
vingeri întemeiate pe acestea; a-ți forma opinii independente și a accepta ca ele să fie supuse
evaluării; a construi argumente pentru a da consistență opiniilor; a manifesta flexibilitate,
toleranță, respect pentru ideile altora , a le accepta sau respinge numai pe bază de argumente;
a participa activ la elaborarea de soluții, a colabora; a învăța să gândești.

*Metode și tehnici de predare- învățare- evaluare pentru dezvoltarea gândirii critice

Metodele active/activ-participative reprezintă un tip de metode care provoacă o stare de
învățare activă, interactivă, participativă, care se bazează pe curiozitate intrinsecă, activism,
dorința de a explica, a explora, a descoperi, a emite idei proprii, a rezolva probleme, etc.Ele-
vul devine astfel organizator al propriilor experiențe de învățare.
Metodele activ-participative se clasifică în : - metode de dezvoltare a spiritului activ;
- metode de dezvoltare a spiritului critic;
- metode de dezvoltare a spiritului creativ.
 - Metode de dezvoltare a spiritului critic:
* Metoda cubului;
* Tehnica cvintetului;
* Tehnica ,,Știu- Vreau să știu- Am învățat”;
* Metoda predării/ învățării reciproce;
* Metoda mozaicului;
* Tehnica ciorchinelui;
*Tehnica turul galeriei
Tehnica Turul galeriei- este tehnica de învățare prin cooperare care ,,stimulează
gândirea, creativitatea și învățarea eficientă”( Dulamă 2002) încurajând copiii să- și exprime
opiniile cu privire la soluțiile propuse de colegii lor. Este o tehnică folosită cu ușurință în
învățământul preșcolar și are ca obiectiv elaborarea unui plan care să conducă la finalizarea
unui produs ce constituie concepția/opinia tuturor membrilor grupului.
Descrierea metodei:
1. Se formează grupe de câte 3- 4 copii;
2. Copiii organizați în grupuri rezolvă o sarcină de lucru care permite mai multe
perspective de abordare sau mai multe soluții;
3. Produsele activității –desene, colaje, postere;
4. Se realizează o galerie expozițională cu produsele activității;
5. La un semnal, dinainte stabilit, grupurile de copii trec pe la fiecare exponat, îl studiază
și notează, prin simboluri sau ajutați de educatoare, comentariile critice, întrebările,
observațiile.
6. După ce se încheie turul galeriei, grupurile revin la locul inițial, discută și își
reexaminează produsele, prin prisma comentariilor, criticilor sau noilor idei aduse de
ceilalți copii.
Tehnica Turul galeriei poate fi folosită cu succes în diferite activități :Activități artistico-
plastice,activități matematice,etc. Este o tehnică antrenantă pentru preșcolari, reactualizează
cunoștințele și evaluează capacități și abilități specifice preșcolarilor.
Metodele activ-participative acționează asupra modului de gândire și de manifestare a
copiilor, fiind prezentate ca niște jocuri de învățare, de cooperare, distractive, care ajută în
rezolvarea problemelor, deciziilor în grup și aplanarea conflictelor.
Utilizarea acestor metode oferă un sprijin real educatorului în demersul său didactic şi ne
ajută, ne determină, educabil și educator, deopotrivă, să descoperim valoarea, frumuseţea şi
diversitatea interacţiunii, relaţionării şi cooperării, să ne promovăm ideile, să respectăm opinia
celuilalt şi să ne implicăm profund şi activ în construirea personalităţii proprii.

Bibliografie:
1. Ioan Scheau-- Gândirea critică, Editura Dacia 2004
2. Bocoș Mușata-- Pedagogia interactivă-- Suport tutorial de curs, Cluj Napoca, 2020
3. Breben Silvia, Goncea Elena, Ruiu Georgeta, Fulga Mihaela --Metode interactive de grup-
ghid metodic, Editura Arves, 2002.