Ce este gândirea critică

Școala Gimnazială „Tudor Vladimirescu” Andreești

Profesor Nioață Adriana
Conform teoriilor psihologiei cognitive gândirea are la bază două componente : o componentă
informațională, referitoare la conținutul gândirii (Ce știm?), și o componentă operațională,
referitoare la operațiile sau funcțiile acesteia (Ce facem?).
Eficiența gândirii este dată de capacitatea sa de a integra ambele componente și de a le utiliza
într-o manieră sistematică în realizarea sarcinilor cognitive complexe. Astfel, gândirea care este
centrată doar pe asimilarea de informații fără a le utiliza ulterior nu are nicio valoare adaptativă,
iar gândirea centrată doar pe operații mintale fără a avea la bază anumite informații asimilate din
trecut este ineficientă și predispusă la nenumărate erori.
Există mai multe tipuri de gândire, una dintre acestea fiind gândirea critică. Gândirea critică este
abilitatea de a gândi într-o manieră reflexivă și autonomă, respectiv abilitatea de a gândi într-o
manieră ce presupune autonomie intelectuală, flexibilitate la nivel cognitiv și scepticism
constructiv. Scopul sau finalitatea acestui tip de gândire este de a obține o soluție logică la o
problemă sau o concluzie validă pentru un argument.
Mai specific, scopul ultim al gândirii critice este de a găsi cele mai bune soluții la problemele cu
care ne confruntăm, prin adunarea și evaluarea tuturor informațiilor de la cât mai multe surse
posibile. A gândi critic înseamnă analiza avantajelor și dezavantajelor, a punctelor tari și a
punctelor slabe, respectiv ale implicațiilor imediate sau pe termen lung ale poziției,
argumentelor, soluțiilor sau deciziilor luate. Aceste abilități sunt necesare adaptării la o societate
bazată pe cunoaștere cum este cea din prezent, societate care este caracterizată printr-un acces
facil dar în același timp nefiltrat și nemediat la un volum uriaș de informații care este în
permanentă creștere și schimbare.
În ce constă gândirea critică
Gândirea critică nu este o abilitate ce funcționează independent de alte procese mentale și nu se
dezvoltă după doar câteva ore de învățare a unor tehnici de îmbunătățire a acesteia. În schimb,
aceasta este o abilitate cognitivă a cărei dezvoltare depinde de îmbunătățirea altor competențe
sau abilități precum observația, analiza, interpretarea, reflecția, evaluarea, realizarea de inferențe
sau raționamente, explicația, rezolvarea de probleme și luarea de decizii. Din perspectivă
sistemică, gândirea critică este o abilitate cognitivă de ordin superior ce integrează alte abilități
mintale, dar și motivaționale.
Având în vedere cele de mai sus, a gândi critic presupune ca noi:
  Să ne gândim la un subiect sau o problemă și să o privim într-o manieră obiectivă sau
neutră
 Să identificăm diferitele argumente aflate în legătură cu problema respectivă
 Să evaluăm toate punctele de vedere pentru ca ulterior să analizăm cât de puternice sau
cât de valide sunt acestea
 Să identificăm posibilele puncte slabe sau negative ale tuturor argumentelor identificate
 Să observăm posibilele implicații ale argumentelor sau afirmațiilor noastre față de
problemă
 Să construim afirmații de sprijin sau argumente de ordin logic sau rațional pentru
argumentele susținute de noi
Sugestii pentru dezvoltarea gândirii critice
Conform prof. univ. dr. Dorina Sălăvăstru, gândirea critică este un proces activ care îl face pe
cel care învață să dețină controlul asupra informației, prin interogare, reconfigurare, adaptare,
acceptare sau respingere. Această abilitate nu se poate dezvolta de la sine, prin efort propriu, ci
prin exersarea și încurajarea dezvoltării acesteia într-un mediu de învățare propice.
De asemenea, gândirea critică nu este un proces de gândire tocmai comod. Oamenii nu au
tendința naturală de a gândi critic, ei preferând să evalueze mediul înconjurător conform
experiențelor anterioare și a atitudinilor și opiniilor proprii, acestea având la bază un anumit
nivel de atașament emoțional. A gândi critic înseamnă să renunțăm la investirea emoțională în
ideile în care credem sau în argumentele susținute de noi și în a gândi independent de
convingerile și atitudinile proprii, lucru care nu este tocmai ușor.
În continuare vom prezenta o serie de sugestii pentru dezvoltarea gândirii critice în general. Alte
articole legate de strategii didactice sau de instruire specifică a abilităților de gândire critică vor
fi prezentat pe viitor în secțiunea Resurse Educaționale.
Sugestii pentru dezvoltarea gândirii critice:
1. Cultivați atitudinile și convingerile de deschidere a minții la noi idei sau experiențe
(open-mindedness). A fi deschis la minte nu înseamnă să fii mereu de acord cu ce spun
ceilalți, ci să respecți punctele de vedere ale acestora și să încerci să le înțelegi din
punctul lor de vedere. Pe scurt, a fi deschis la minte înseamnă să respecți ideile
celorlalți, chiar dacă nu sunteți de acord cu ele.
2. Acumulați cât mai multe informații posibile despre subiectul vizat. A gândi critic
înseamnă să fiți cât mai bine informat cu privire la un subiect anume, precum
argumentele pro și contra unui anumit subiect sau avantajele și dezavantajele
implementării anumitor soluții în rezolvarea unor probleme.
3. Formulați mereu întrebări. A gândi critic presupune și formularea unor întrebări despre
ideile sau asumpțiile noastre și nu a le accepta din start ca fiind adevărate. Întrebările ne
 asigură întotdeauna baza necesară testării ideilor în care credem, respectiv analizei
validității ideilor care vin în contradicție cu ceea ce credem deja. Un exemplu de
formulare de întrebări este prezentat în articolul Tehnica 5W1H postat în secțiunea
Resurse Educaționale a acestui site (sau vezi Bibliografie – (6) ).
4. Exersați gândirea eliberată de propriile convingeri, atitudini, opinii sau experiențe
personale. Acestea sunt încărcate afectiv și promovează mai degrabă atașamentul față de
idei decât gândirea critică. A gândi critic presupune să cultivați obiectivitatea și să
renunțați la convingeri de genul Am dovada! sau Am dreptate, iar tu nu ai!, precum și la
încrederea în intuiție sau în instinctul propriu.
5. Exersați jocul de-a Avocatul Diavolului, găsind argumente și contra-argumente atât
pentru ideile proprii, cât și pentru ideile adversarului. Cu ajutorul acestei metode vă
îmbunătățiți flexibilitatea cognitivă și reduceți probabilitatea atașamentului emoțional
față de propriile idei.
6. Exersați gândirea critică în momentele în care aveți suficient timp la dispoziție. Este
contraindicat să luați decizii bazate pe gândire critică când vă aflați în presiune de timp
sau atunci când vă simțiți epuizat fizic și psihic. Este necesar să aveți din plin resurse atât
pe plan cognitiv, cât și pe plan motivațional.
Bariere în calea dezvoltării gândirii critice
Pe lângă factorii care favorizează dezvoltarea gândirii critice există și o serie de factori
psihologici, de ordin cognitiv dar și emoțional, care pot acționa ca bariere în calea dezvoltării
gândirii critice. Acești factori fie inhibă abilitățile necesare gândirii critice (Ex: analiză,
reflecție), fie promovează un stil de gândire rigid și inflexibil. Psihologul Christopher Dwyer a
identificat cinci obstacole majore în dezvoltarea gândirii critice, respectiv:
1. A avea încredere în propriile instincte sau în propria intuiție. A asculta de propriul
instinct sau de propria intuiție are valoare adaptativă doar atunci când trebuie să luăm
decizii rapide pentru probleme neașteptate, însă este total contraindicată atunci când
problemele cu care ne confruntăm sunt complexe și necesită analiză și reflecție.
2. Lipsa de cunoștințe. Gândirea critică presupune acumularea de suficiente cunoștințe
despre problemele sau argumentele aduse în discuție. Există două situații în care lipsa de
cunoștințe poate afecta gândirea critică : faptul că nu știm informațiile respective și faptul
că noi considerăm că știm ceea ce ar trebui să știm când de fapt nu este cazul. În timp ce
prima situație poate fi privită ca o recunoaștere a propriei ignoranțe și ar putea duce la o
invitație la reflecție și descoperire, a doua promovează o falsă cunoaștere, respectiv o
dublă ignoranță (Nu știm că nu știm!).
3. Absența motivației sau voinței. Gândirea critică nu se poate dezvolta în absența
implicării motivaționale sau stabilirea unui scop clar de a analiza și reflecta asupra unui
material complex. Lipsa sau absența motivației afectează puternic performanța cognitivă
și diminuează implicarea în realizarea sarcinilor mentale, ceea ce în schimb diminuează și
eficiența capacității de a gândi critic.
4. Neînțelegerea adevărului. Noțiunea de adevăr poate fi înțeleasă greșit de indivizi. Unele
persoane consideră că anumite convingeri proprii au valoare de adevăr deși nu au
suficiente justificări. Alte persoane consideră că, din contra, adevărul este atât de relativ
sau de subiectiv încât nu mai are niciun rost să căutăm informațiile care au o valoare de
adevăr obiectivă. În primul caz devenim prea siguri pe noi înșine, iar în al doilea caz
avem mai multe îndoieli decât ar fi cazul.
5. Stilul de gândire închis (closed-mindedness). Gândirea închisă este un obstacol major
în dezvoltarea gândirii critice, întrucât presupune crearea unor limite în dezbatere și în
crearea unor bariere fixe cu privire la ce este adevărat și ce este fals. Exemple de gândire
închisă ar fi stereotipurile (Ex: Toți românii sunt leneși), dogmatismul (Ex:Convingerile
mele religioase sunt adevărate iar ale tale sunt false) sau etichetarea (Ex: El nu mă
ascultă, deci este un copil obraznic!).

Bibliografia
1. Sălăvăstru, D. - Psihologia Învățării. Teorii și aplicații educaționale. Ed. Polirom, Iași
2009
2. Crețu, A.I. – Tehnici de Învățare – Metoda 5W1H. Sursa:
https://alexandrucretu.wordpress.com/2019/11/02/tehnici-de-invatare-metoda-5w1h/
3. Critical Thinking Skills. Sursa: https://www.skillsyouneed.com/learn/critical-
thinking.html
4. Dwyer, C. – Five Barriers to Critical Thinking. Sursa:
https://www.psychologytoday.com/us/blog/thoughts-thinking/201901/5-barriers-critical-
thinking
5. Dwyer, C. – 15 Things We Have Learned About Critical Thinking. Sursa:
https://www.psychologytoday.com/intl/blog/thoughts-thinking/201807/15-things-we-
have-learned-about-critical-thinking
6. How Can You Learn to Think Critically? Sursa: https://www.reasoninglab.com/can-
learn-think-critically/