Sunteți pe pagina 1din 2

CE ESTE GÂNDIREA CRITICĂ ?

În termeni uzuali, a fi (deci şi a gândi) critic înseamnă a nu fi de acord cu opinia unei


persoane sau a unui grup, a nu te conforma sau a te opune unor reguli şi norme. Persoanele
critice sunt percepute ca nemulţumite, pretenţioase, acide, iar critica este adesea înţeleasă ca
moralizare, condamnare, devalorizare a unui comportament, a unei persoane etc. Prin urmare,
gândirea critică din simţul comun evidenţiază doar o parte negativă a sensului psihologic al
termenului.
Aşadar, pare că esenţa gândirii critice ar fi îndoiala, punerea sub semnul întrebării a unor
aserţiuni, însoţită de dorinţa de a face apel la raţiune şi argumente, la demonstraţia obiectivă.
Este o caracteristică a spiritului ştiinţific să caute dovezi, evidenţe, probe palpabile, care să
demonstreze existenţa sau variaţia unui fenomen; altfel, construcţia ştiinţifică poate fi pusă la
îndoială. Se poate afirma că gândirea critică este o componentă indispensabilă a spiritului
ştiinţific autentic.
A gândi critic înseamnă "a lua idei, a le examina implicaţiile, a le supune unui scepticism
constructiv, a le pune în balanţă cu alte puncte de vedere opuse, a construi sisteme de argumente
care să le sprijine şi să le dea consistenţă şi a lua o poziţie pe baza acestor structuri. Gândirea
critică este un proces complex de integrare creativă a ideilor şi resurselor, de reconceptualizare şi
de reîncadrare a conceptelor şi informaţiilor". Este un proces de cunoaştere activ şi interactiv,
care are loc simultan la mai multe nivele. De obicei, gândirea critică este orientată spre scop, dar
poate fi un proces creator, în care scopurile sunt mai puţin clare. Gândirea critică este o gândire
profundă și complexă.
A gândi critic înseamnă a fi curios, a pune întrebări, a căuta răspunsuri, a căuta cauze şi
implicaţii, a găsi alternative la atitudini deja fixate, a adopta o poziţie pe baza unei întemeieri
argumentate şi a analiza logic argumentele celorlalţi. Este un proces activ care îl face pe cel care
învaţă să deţină controlul asupra informaţiei, interogând-o, reconfigurând-o, adaptând-o sau
respingând-o. Este evident că o asemenea capacitate nu se dezvoltă de la sine, ci ea trebuie
exersată şi încurajată într-un mediu de învăţare adecvat.
Gândirea critică este în acelaşi timp o atitudine, o filosofie şi un instrument. Ca
instrument, ea ne ajută să evaluăm raţionamente şi argumente, să detectăm greşelile intenţionate
sau neintenţionate, să demontăm propaganda şi manipularea. Gândirea critică este una dintre
abilităţile-cheie care asigură succesul în societatea cunoaşterii şi comunicării. Gândirea ca proces
psihic, într-o accepţiune generală, reprezintă capacitatea specific umană de a introduce ordine,
raţionalitate în evenimentele lumii. Aşadar, cu ajutorul gândirii ordonăm, clasificăm, comparăm,
categorisim.
Termenul critic se referă, mai ales din perspectivă constructivistă, nu la critica ce
distruge, ci la cea care construieşte. A gândi critic constructiv, arată I. Al. Dumitru, înseamnă “a
susţine cu argumente convingătoare, raţionale, anumite opinii şi ale respinge pe altele, a te
“îndoi” cu scopul de a obţine noi argumente care să-ţi întărească sau, dimpotrivă, să-ţi
şubrezească propriile convingeri şi credinţe, a supune analizei şi evaluării orice idee personală
sau aparţinând altora” (I. Al. Dumitru,2000, p.25-26).
Caracteristicile gândirii critice:
 Presupune formularea de către fiecare elev a unor păreri proprii, personale, eventual
originale referitoare la o problemă;
 Implică dezbaterea responsabilă a ideilor şi soluţiilor avansate de fiecare individ, în mod
individual sau în grup;
 Admite alegerea raţională a unei soluţii optime dintre mai multe posibile;
 Duce la rezolvarea de probleme în timp optim şi cu eficienţa scontată.
Gândirea critică este un proces complex de integrare creativă a ideilor şi resurselor, de
reconceptualizare şi reîncadrare a conceptelor şi informaţiilor. Gândirea şi învăţarea critică au
loc atunci când profesorii apreciază diversitatea de idei şi experienţe.
Gândirea critică apare când nu există mentalitatea „unicului răspuns corect“.

Tabelul SINELG

 + - ?
Știam Accept Știam altfel Am
nevoie de
documentare

S-ar putea să vă placă și