GANDIREA LATERALA

Dezvoltat in 1987 de Edward de Bono, conceptul de Gandire Laterala descrie un proces

systematic de gandire inovator, ce elimina tiparele limitative ale gandirii logice. Punand in valorare
creativitatea, Gandirea Laterala ofera o noua perspectiva asupra modului in care functioneaza
mintea, crescand simtitor capacitatea de dezvoltare de noi idei si identificare de noi solutii.
Gandirea Laterala nu inlocuieste gandirea verticala (logica), ci o completeaza. Ea este un alt
mod prin care ne folosim mintea, ocupandu-se cu generarea de noi idei si de spargerea barierelor
conceptuale ale ideilor vechi.
Principiul esential al gandirii laterale este acela ca orice mod de a privi o situatie este doar
unul din nenumaratele moduri posibile. Cred ca daca am ajunge sa vedem asa lucrurile s-ar schimba
multe in societatea noastra. Nu am mai avea discutii despre cine are dreptate si cine nu, nu ne-am
mai tine strans de punctul nostru de parere ca fiind singurul valid, am construi mai multa empatie
prin disponibilitatea de a considera modul in care celalalt vede lucrurile.
Diferente intre gandirea laterala si gandirea verticala:
1. Gandirea verticala este selectiva, gandirea laterala e generativa. Adica atunci cand gandim
vertical alegem cea mai promitatoare cale de a privi o situatie. Cand gandim lateral, generam
cat mai multe abordari.
2. Gandirea verticala inainteaza doar daca exista o directie in care sa inainteze, gandirea
laterala inainteaza pentru a genera o directie.
3. Gandirea verticala e analitica, gandirea laterala e provocatoare.
4. Gandirea verticala este secventiala, gandirea laterala face salturi. Cand gandim vertical,
inaintam pas cu pas. Odata ce ajungem la o concluzie, validitatea sa este data de validitatea
pasilor facuti. Cand gandim lateral putem face salturi si umplem goluri dupa.
5. In gandirea verticala fiecare pas trebuie sa fie corect, in gandirea laterala nu e cazul.
6. In gandirea verticala sunt folosite negatii pentru a bloca anumite drumuri, in gandirea
laterala nu exista negatii.
7. Cand gandim vertical ne concentram si eliminam ce nu e relevant; cand gandim lateral
primim cu bucurie interventiile intamplatoare.
8. In gandirea verticala, categoriile, clarificarile si etichetele sunt fixe, in gandirea laterala nu.
9. Gandirea verticala urmeaza cele mai plauzibile cai, gandirea laterala pe cele mai putin
probabile.
Metoda Palariilor Ganditoare este o metoda interactiva, de stimulare a creativitatii
participantilor care se bazeaza pe interpretarea de roluri in functie de palaria aleasa.
Sunt sase palarii ganditoare, fiecare avand cate o culoare: alb, rosu, galben, verde, albastru si
negru. Membrii grupului isi aleg palariile si vor interpreta astfel rolul precis, asa cum considera mai
bine. Culoarea palariei este cea care defineste rolul.

Palaria alba, ofera o privire obiectiva asupra informatiilor. Este neutra si obiectiva. Este
concentrata pe fapte obiective si imagini clare. Stimuleaza gandirea obiectiva. Ganditorul palariei
albe este disciplinat si direct. Albul (absenta culorii) indica neutralitatea.

Palaria rosie, este perspectiva imaginatiei si sentimentelor. Ofera o perspectiva emotionala

asupra evenimentelor. Rosu poate insemna si supararea sau furia. Descatuseaza starile afective.
Purtand palaria rosie, ganditorul poate spune asa: Asa simt eu in legatura cu. Aceasta
palarie legitimeaza emotiile si sentimentele ca parte integranta a gandirii. Ea face posibila
vizualizarea, exprimarea lor. Cel ce priveste din aceasta perspectiva, nu trebuie sa-si justifice
feeling-urile si nici sa gaseasca explicatii logice pentru acestea.

Exprima prudenta, grija, avertismentul, judecata. Ofera o perspectiva trista, sumbra,

asupra situatiei in discutie. Este perspectiva gandirii negative, pesimiste. Este palaria avertisment,
concentrata in special pe aprecierea negativa a lucrurilor. Ganditorul palariei negre puncteaza ceea
ce este rau, incorect si care sunt erorile.
Explica ce nu se potriveste si de ce ceva nu merge; care sunt riscurile, pericolele, greselile
demersurilor propuse. Nu este o argumentare ci o incercare obiectiva de a evidentia elementele
negative.
Se pot folosi formulari negative, de genul: Dar daca nu se potriveste cu, Nu numai ca
nu merge, dar nici nu

Culoarea galbena simbolizeaza stralucire, optimism. Este gandirea optimista, construita pe

un fundament logic. Ofera o perspectiva pozitiva si constructiva asupra situatiei. Este simbolul
gandirii pozitive si constructive, al optimismului. Se concentreaza asupra aprecierilor pozitive, asa
cum pentru palaria neagra erau specifice cele negative.
Exprima speranta; are in vedere beneficiile, valoarea informatiilor si a faptelor date.
Ganditorul palariei galbene lupta pentru a gasi suporturi logice si practice pentru aceste beneficii si
valori. Ofera sugestii, propuneri concrete si clare. Cere un efort de gandire mai mare.

Palaria verde exprima ideile noi, stimuland gandirea creativa. Este simbolul productiei de
idei noi, inovatoare. Simbolizeaza gandirea creativa. Cautarea alternativelor este aspectul
fundamental al gandirii sub palaria verde. Este folosita pentru a ajunge la noi concepte si noi
perceptii, noi variante, noi posibilitati. Gandirea laterala este specifica acestui tip de palarie. Cere un
efort de creatie.

Palaria albastra exprima controlul procesului de gandire. Supravegheaza si dirijeaza bunul

mers al activitatii. Este preocuparea de a controla si de a organiza.
Este palaria responsabila cu controlul demersurilor desfasurate. E gandirea destinata sa
exploreze subiectul.
Palaria albastra este dirijorul orchestrei si cere ajutorul celorlalte palarii. Ganditorul
palariei albastre defineste problema si conduce intrebarile, reconcentreaza informatiile pe parcursul
activitatii si formuleaza atat ideile principale cat si concluziile la sfarsit. Monitorizeaza jocul si are
in vedere respectarea regulilor. Rezolva conflictele si insista pe construirea demersului gandirii.
Pornind de la o povestioara scurta, exemplificam mai jos, metoda Palariilor ganditoare:

Un vultur scapat dintr-o gradina zoologica s-a asezat intr-un copac, zadarnicind incercarile
paznicilor de a-l atrage din nou in cusca sa. Gasim mai jos cateva perspective:

Gandeste in 6 palarii / Six Thinking Hats de Eduard de Bono.

Metoda permite trecerea de la gandirea prin argumentare (argument-contraargument) care

genereaza contradictie eu spun ceva tu reactionezi, eu reactionez-tu reactionezi, s.a.m.d-,

la gandirea paralela: amandoi cautam si gasim argumente care sa sustina aceeasi perspectiva,
urmand ca dupa ce am epuizat perspectiva aleasa, de comun acord sa trecem la alta perspectiva
unde vom cauta iar argumente care sa sustina respectiva perspectiva.

Privind prin cele 6 perspective (gandind in 6 palarii), si aducand argumente care sa sustina
respectiva perspectiva, se elimina discutiile in contradictoriu, fiecare participant avand posibilitatea
sa aduca argumentele ce-i stau pe limba doar cand vine randul perspectivei in care se incadreaza.
Palariile sunt simbolul perspectivelor prin care participantii trebuie sa priveasca problema.
Este obligatoriu ca toti participantii sa vorbeasca sub aceiasi palarie (daca nu, s-ar ajunge iar la
gandirea verticala).
Cu ajutorul acestei metode opiii invata:
Sa comunice ce simt fara retinere;
Sa comunice liber gandurile, dar din perspectiva semnificatiei culorii;
Sa-si exteriorizeze emotiile, sentimentele;
Sa evite greselile;
Sa ia decizii;
Sa cunoasca semnificatia fiecarei culori;
Sa-si schimbe modul de a gandi experimentand un altul.
prin argumentare.
Avantajele acestei metode sunt acelea c stimuleaz atenia i gndirea, ofer posibilitatea
elevilor de a-i dezvolta competenele necesare unei abordri complexe i integratoare, lucrul
individual, n echipe sau participarea ntregii clase la realizarea cerintelor palariilor ganditoare este
o provocare i determin o ntrecere n a demonstra asimilarea corect i complet a cunotinelor.
Metodele activ-participative au ns i dezavantaje: necesit o pregtire mai riguroas i
mai ndelungat, nu pot fi folosite n cadrul oricrei lecii, bagajul informaional este mai mic,
necesit atenia sporit a elevilor dar i capacitatea lor de a face conexiuni i de a descoperi singuri
rspunsurile.
nvarea creativ presupune existena unui potenial creativ al elevului, manifestat n
receptivitatea fa de nou, curiozitatea tiinific, nonconformism, originalitate, capacitate de
elaborare, fluen i divergena gndirii, imaginaie creatoare, inventivitate.
Att metodele tradiionale, ct i cele alternative de predare- nvare sunt fundamentale
pentru buna desfurare a activitii didactice.
Educatorului i revine sarcina de a selecta att metodele moderne ct i cele tradiionale ce
pot fi folosite eficient n leciile de dobndire de noi cunotine i n leciile de evaluare a
cunotinelor i abilitilor.
Concepia modern asupra educaiei precolare presupune folosirea din plin a nvrii
dirijate i spontane i consider nvarea drept aciunea principal a dezvoltrii inteligenei
copilului i o normare de baz a procesului de larg sociabilizare. Centrarea procesului educaional
asupra copilului se reflect n abordarea curriculumului din perspectiva dezvoltrii globale i

vizeaz cuprinderea tuturor aspectelor importante ale dezvoltrii complete a copilului, n acord cu
particularitile sale de vrst i individuale. Grdinia s-a adaptat perfect cerinelor noilor generaii
prin abordarea cu succes a unor metode inovatoare de organizare i desfurare a activitilor,
mbinndu-le, n acelai timp, n mod armonios cu metodele tradiionale, fr de care procesul
instructiv-educativ ar risca s piard din coninut, din informaii. Creterea calitii procesului
instructiv-educativ din grdini, bunul mers al procesului de nvmnt i rezultatele obinute
depind de metodele utilizate. Avnd n vedere c n grdini principala activitate este jocul,
metodele interactive trebuie introduse ca nite jocuri cu sarcini i reguli care s fie antrenante,
atractive. Copilul are nevoie nu numai de sprijin i ndrumare, ci i de libertate i iniiativ
personal, iar educatorul trebuie s neleag, s accepte i s ncurajeze modalitile specifice prin
care copilul achiziioneaz cunotine: imitare, ncercare i eroare, experimentare. Metodele
interactive de grup ctig tot mai mult teren, reprezentnd o alternativ la didactica tradiional n
beneficiul copiilor i al cadrelor didactice n egal msur. Deci, regndirea educaiei formale se
impune i ne oblig s schimbm relaia cu copiii i ntre copii promovnd sprijinul reciproc i
dialogul constructiv prin utilizarea de noi strategii. Prin aplicarea acestor metode copiii i exerseaz
capacitatea de a selecta, combina, nva lucruri de care vor avea nevoie n viaa de colar i de
adult.