Sunteți pe pagina 1din 35

UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANTA

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI STIINTELE EDUCATIEI

PROIECT DE CERCETARE
LA METODOLOGIA CERCETARII SI
STATISTICA IN PSIHOLOGIE
I Elaborarea unui chestionar de capacitatea de
comunicare
II Studiu de comparatie

Coordonator: Student:
Prof. univ. Filaret Santion Tataru Constantin
Psihologie,Anul II,Gr.3

1
COMPARATIA STUDENTILOR DE LA
INGINERIE CU STUDENTII DE LA ISTORIE
DIN PUNCT DE VEDERE AL CAPACITATII
DE COMUNICARE

2
CUPRINS:

CAP. I
1. Comunicarea in psihologie...........................................................pag. 1 – 4

2. Elaborarea chestionarului...........................................................pag. 5
2.1. Operationalizarea conceptului............................................pag. 5
2.2. Formularea intrebarilor.......................................................pag. 5 - 7

3. Esantionarea si aplicarea chestionarului....................................pag. 8 - 12

4. Calculul indicilor de fidelitate..................................................... pag. 13 - 22


4.1. Metoda test-retest................................................................pag. 13 - 20
4.2. metoda split-half..................................................................pag. 21
4.3. metoda alfa-crombach.........................................................pag. 22

CAP. II Studiu de comparatie


1. Emiterea ipotezei...........................................................................pag. 23
2. Insrumentul folosit........................................................................pag. 23
3. Esantionarea si aplicarea chestionarului.....................................pag. 23 - 28
4. Confruntarea rezultatelor.............................................................pag. 29 - 30

CAP. III Concluzii.......................................................................................pag. 31

3
CAPITOLUL I

COMUNICAREA IN PSIHOLOGIA CONTEMPORANA

1 DEFINIREA CONCEPTULUI

Conceptul care sta la baza acestui proiect de cercetare il reprezinta „comunicarea” si abilitatile de
comunicare.
„Comunicare, în accepţiunea pe care i-o dă teoria comunicării şi cibemetica, anume aceea de
modalitate de legătură în spaţiu şi timp între un "obiect-sistem" şi mediul extern, ca sursă generatoare de
semnale purtătoare de informaţie sau ca "transfer de informatie de la sistem-sursă (emitent) la un sistem-
receptor (destinatar).” (Golu Mihai,2002)
Comunicarea este procesul de trimitere, receptare si interpretare a mesajelor prin care noi
relationam unii cu ceilalti si ne adaptam la mediul inconjurator.
Comunicarea este o umbrela uriasa care acopera si influenteaza tot ceea ce se intampla intre
fiintele umane
Pe buna dreptate se ridica intrebarea “comunicarea – arta sau stiinta?” Fiecare dintre cele doua,
arta si respectiv stiinta ar definii comunicarea astfel:
• ARTA – comunicarea presupune talent, maleabilitate, implicare afectiva

• STIINTA – comunicarea presupune o foarte buna stapanire a teoriei comunicarii, dar care poate
fi imbunatatita doar prin practica, exercitiu, observatie.
1. Componentele comunicarii:

Comunicarea este un proces prin care mesajele emitatorului ajung, via canale de transmitere la un
anumit receptor.
Emitatorul este in principal, un om sau un grup de oameni care transmite mesajul unui alt om sau
grup de oameni.
Receptorul este in principal un om sau un grup de oameni care primeste mesajul de la un alt om sau
grup de oameni.
Mesajul contine informatiile care vor fi percepute de catre receptor. Pentru a fi inteles, mesajul este:
codificat de emitator si transpus in semne, simboluri, respectiv limbaj de cod si decodificat de receptor
fiind descifrat in functie de posibilitatile de intelegere, nevoi si asteptari.
4
Feed-back-ul este o alta componenta a comunicarii. Aceste este un raspuns non-verbal sau verbal
emis de receptor prin care confirma ca a primit mesajul. Sesizarea acestor raspunsuri influenteaza
decisiv comportamentul si actiunea celor care le receptioneaza.
Lumea inconjuratoare reprezinta o oglinda – toate reactiile acesteia inseamna feed-back si ne ajuta sa
ne intelegem pe noi insine mai bine.

2. Bariere in calea comunicarii:

Bariera este un obstacol in calea realizarii unei comunicari eficiente. Acestea pot produce efecte
nedorite sau genera chiar blocaje in comunicare.
Bariere pot fi: intreruperile, oboseala si stresul, prejudecatiile si personalitatea.
Una dintre cele mai importante bariere este stereotipia. Aceasta este o “eticheta”, o imagine pe
care ne-o formam in minte si care ne afecteaza modul de a primii informatia, de a o decodifica sau de a
trasmite informatia la randul nostru.
O alta bariera este si limbajul reactiv. Este indicat ca acesta sa fie transformat in limbaj
proactiv, prin care chiar si unele conflicte pot fi atenuate.

3. Tipuri de comunicare:

• Comunicarea formala: folosita in business, in afaceri, in documente (in cele necesare angajarii:
CV, scrisoare de intentie), interviuri; presupune un registru adecvat si reguli mai stricte

• Comunicarea informala: folosita intre prieteni, cunostiinte; lasa o mai mare libertate de
exprimare

4. Formele comunicarii:

Comunicarea umana foloseste stimuli si semnale care apartin urmatoarelor categorii de limbaj:
• Limbajul verbal (7%): respectiv CUVINTELE
• Limbajul paraverbal (38%): respectiv STIMULI SI SEMNALE transmise prin tonul,
volumul si ritmul vocii
• Limbajul nonverbal (55%): respectiv stimuli si semnale transmise prin: FIZIONOMIE,
MIMICA, GESTICA, POSTURA

5
• Paralimbajul si limbajul nonverbal au rolul de a :
• sustine mesajele verbale: “E haios” – ras
• accentuarea mesajelor verbale: “Iesiti!” – bratul intins spre iesire
• Inlocuirea mesajelor verbale: “Taci, te rog!”(nerostit) inlocuit de ducerea degetului aratator la
buze
• Contrazicerea mesajelor verbale: “M-am suparat pe tine” – zambet larg, ras

5. Stilurile cooperarii:

Stilul cooperant (stilul prin care dezvoltam relatii,


Stilul rezolutiv (stilul prin care se incearca erzolvarea unor probleme)
Stilul bazat pe negociere (folosit in afaceri, in tranzactii)
Stilul directiv
Stilul agresiv (folosit atunci cand dorim sa atacam verbal, sa intimidam)
Stilul asertiv

Un dezirat deosebit al comunicarii il reprezinta asertivitatea.Asertivitatea este abilitatea de a ne


exprima emotiile si convingerile fara a afecta si ataca drepturile celorlalti, fara a fi agresiv sau pasiv.

A fi asertiv presupune:
• A spune NU fara sa ai sentimentul vinovatiei
• A avea incredere in tine si in ceilalti
• A le comunica si celorlalti opiniile si experientele personale
• A face complimente si a sti sa le accepti
• A recunoaste si a respecta drepturile celorlalti
• Este dreptul fiecaruia de a avea valori, convingeri sau opinii proprii.
• Este dreptul fiecaruia de a fi acceptat ca imperfect
• Este dreptul fiecaruia de a spune NU sau NU STIU sau NU INTELEG sau NU MA
INTERESEAZA
• Este dreptul fiecaruia de a se schimba, de a-si dezvolta viata asa cum doreste
A sti de ce si cum sa te exprimi, a sti sa pui o intrebare, a sti sa asculti, a sti sa formulezi si sa
reformulezi, a sti sa nu te complici, sa te transpui in locul interlocutorului, a sti totul despre tine

6
constitue tot atatea detalii care apartin domeniului comunicarii.In acest context oricine trebuie sa stie sa
comunice eficient.
Chiar daca pentru unii comunicarea este si o moda, pentru cei realisti ea este nu numai o scoala a
umilintei ci si unul dintre cele mai importante elemente ale conditionarii reusitei intr-un mediu
ambiental din ce in ce mai concurential si, nu de putine ori, chiar ostil.Modul in care ne prezentam,
vorbim si privim, finalmente modul nostru de a comunica releva modul nostru de a fi.

7
2.ELABORAREA UNUI CHESTIONAR COMUNICARE

2.1 Operationalizarea conceptului

Conceptul de „comunicare” a fost transpus in fapte si comportamente observabile ca urmare a


parcurgerii literaturii de specialitate,fiecare intrebare din urmatorul chestionar constituind un indicator
care releva dimensiunea personalitatii.

2.2 Formularea intrebarilor

Pe baza notiunilor teoretice am formulat urmatoarele intrebari,care alcatuiesc chestionarul:

8
Numele si prenumele……………………......
Varsta……Sex……Data………………………..

CHESTIONAR Cap.Com.

Acest chestionar masoara aspecte ale personalitatii dumneavoastra.


Nu exista raspunsuri bune sau rele,ci numai raspunsuri care
reflecta modul dumneavoastra de a fi.Cititi cu atentie fiecare
intrebare si incercuiti varianta care va caracterizeaza cel mai bine.

1. Cand vorbesc, am o expresie animata a fetei si gesticulez.


a) niciodata b) rar c) uneori d) des e) intotdeauna

2. Cand port o discutie mentin contactul vizual cu interlocutorul.


a) niciodata b) rar c) uneori d) des e) intotdeauna

3. Este important sa am in vedere interesele si nevoile celorlalti pentru a le capta atentia


a) niciodata b) rar c) uneori d) des e) intotdeauna

4. Intr-o discutie libera imi gasesc repede cuvintele.


a) niciodata b) rar c) uneori d) des e) intotdeauna

5. Consider ca ascultarea face parte integranta din comunicare.


a) niciodata b) rar c) uneori d) des e) intotdeauna

6. Imi aleg cuvintele astfel incat sa fiu cat mai bine inteles de interlocutor.
a) niciodata b) rar c) uneori d) des e) intotdeauna

7. Ma pricep la improvizarea unor discursuri.


a) niciodata b) rar c) uneori d) des e) intotdeauna

8. Folosesc parabole, umor pentru ca esentialul din comunicare sa fie inteles si retinut.
a) niciodata b) rar c) uneori d) des e) intotdeauna

9. Imi place sa vorbesc in public


a) niciodata b) rar c) uneori d) des e) intotdeauna

10. Atunci cand comunic ceva este o potrivire evidenta intre vorbele pe care le rostesc si
atitudinea/miscarile corpului.
a) niciodata b) rar c) uneori d) des e) intotdeauna

9
11. Ma folosesc de tonul vocii pentru a capta atentia ascultatorilor.
a) niciodata b) rar c) uneori d) des e) intotdeauna

12. Ma abtin sa-i contrazic pe ceilalti.


a) niciodata b) rar c) uneori d) des e) intotdeauna

13. Tolerez parerile care difera de ale mele


a) niciodata b) rar c) uneori d) des e) intotdeauna

14. Ii las pe cei cu care vorbesc sa termine ce au de spus inainte de a interveni in discutie.
a) niciodata b) rar c) uneori d) des e) intotdeauna

15. Acord celor cu care vorbesc toata atentia mea.


a) niciodata b) rar c) uneori d) des e) intotdeauna

16. Pun intrebari relevante pentru a arata interesul fata de ceea ce mi se comunica.
a) niciodata b) rar c) uneori d) des e) intotdeauna

17. Pun periodic intrebari pentru a ma asigura ca am inteles corect ceea ce mi s-a comunicat.
a) niciodata b) rar c) uneori d) des e) intotdeauna

18. Ma supun conventiilor gramaticale si de vocabular pentru a fi sigur ca ma fac inteles.


a) niciodata b) rar c) uneori d) des e) intotdeauna

19. Starea emotionala imi afecteaza modul in care transmit si primesc informatii.
a) niciodata b) rar c) uneori d) des e) intotdeauna

20. Incerc sa ma apropii de interlocutorii mei folosind prenumele lor atunci cand le vorbesc.
a) niciodata b) rar c) uneori d) des e) intotdeauna

21. Consider ca raspunsul receptorului indica succesul comunicarii


a) niciodata b) rar c) uneori d) des e) intotdeauna

22. In cadrul unei comunicari evit sa etichetez interlocutorul


a) niciodata b) rar c) uneori d) des e) intotdeauna

10
3. Esantionarea si aplicarea chestionarului

Am ales prin randomizare un esantion de 33 de persoane, cu varste cuprinse intre 20 si 40 ani, de


ambele sexe, din medii diferite ( de la studenti, functionari publici, profesori pana la gardieni publici si
vanzatori ambulanti).
Aplicarea chestionarului s-a desfasurat in doua etape:
1. Pretestarea chestionarului pe un esantion care prezinta aceleasi caracteristici cu esantionul
ales pentru testarea propriu-zisa;In urma pretestarii am realizat cu ajutorul programului SPSS curba
distributiei care s-a incadrat in parametrii normali.

2. Testarea propriu-zisa pe intreg esantionul stabilit.


In urma testarii finale am realizat din nou curba distributiei pentru fiecare intrebare si pe intregul
chestionar obtinand urmatoarele grafice:

12 14

12
10

10
8
Frequency

Frequency

4
4

2
2
Mean = 3.2121 Mean = 3.3636
Std. Dev. = 1.11124 Std. Dev. = 1.0845
N = 33 N = 33
0 0
0.00 1.00 2.00 3.00 4.00 5.00 6.00 0.00 1.00 2.00 3.00 4.00 5.00 6.00

intreb2 intreb1

11
14 14

12 12

10 10

Frequency
Frequency

8 8

6 6

4 4

2 2
Mean = 3.1212 Mean = 3.3939
Std. Dev. = 1.08275 Std. Dev. = 1.05887
N = 33 N = 33
0 0
0.00 1.00 2.00 3.00 4.00 5.00 6.00 0.00 1.00 2.00 3.00 4.00 5.00 6.00

intreb3 intreb4

12 14

12
10

10
8

Frequency
Frequency

4
4

2
2
Mean = 3.0606 Mean = 3.2727
Std. Dev. = 1.17099 Std. Dev. = 0.97701
N = 33 N = 33
0 0
0.00 1.00 2.00 3.00 4.00 5.00 6.00 0.00 1.00 2.00 3.00 4.00 5.00 6.00

intreb5 intreb6

14 12.5

12
10.0

10
Frequency
Frequency

7.5
8

6
5.0

2.5

2
Mean = 3.2727 Mean = 3.3333
Std. Dev. = 0.97701 Std. Dev. = 1.08012
N = 33 N = 33
0 0.0
0.00 1.00 2.00 3.00 4.00 5.00 6.00 0.00 1.00 2.00 3.00 4.00 5.00 6.00

intreb7 intreb8

12
14 12

12
10

10
8

Frequency
Frequency

4
4

2
2
Mean = 2.8182 Mean = 3.1212
Std. Dev. = 1.07397 Std. Dev. = 1.13901
N = 33 N = 33
0 0
0.00 1.00 2.00 3.00 4.00 5.00 6.00 0.00 1.00 2.00 3.00 4.00 5.00 6.00

intreb9 intreb10

15 14

12

12

10
Frequency
Frequency

9
8

6
6

2
Mean = 3.3939 Mean = 3.3939
Std. Dev. = 0.93339 Std. Dev. = 1.08799
N = 33 N = 33
0 0
0.00 1.00 2.00 3.00 4.00 5.00 6.00 0.00 1.00 2.00 3.00 4.00 5.00 6.00

intreb11 intreb12

14 15

12
12

10
Frequency
Frequency

9
8

6
6

2
Mean = 3.3939 Mean = 3.303
Std. Dev. = 0.9981 Std. Dev. = 0.91804
N = 33 N = 33
0 0
0.00 1.00 2.00 3.00 4.00 5.00 6.00 0.00 1.00 2.00 3.00 4.00 5.00 6.00

intreb13 intreb14

13
14 14

12 12

10 10

Frequency
Frequency

8 8

6 6

4 4

2 2
Mean = 3.3939 Mean = 3.2727
Std. Dev. = 0.96629 Std. Dev. = 1.00849
N = 33 N = 33
0 0
0.00 1.00 2.00 3.00 4.00 5.00 6.00 0.00 1.00 2.00 3.00 4.00 5.00 6.00

intreb15 intreb16

20
15

15 12
Frequency

Frequency

10

Mean = 3.4242
Std. Dev. = 0.93643 Mean = 3.3939
N = 33 Std. Dev. = 0.89928
N = 33
0
0
0.00 1.00 2.00 3.00 4.00 5.00 6.00 0.00 1.00 2.00 3.00 4.00 5.00 6.00
intreb17 intreb18

15
15

12
12
Frequency

9
Frequency

6
6

3
3

Mean = 3.2727
Mean = 3.1818
Std. Dev. = 0.91079
Std. Dev. = 0.91701
N = 33
N = 33
0
0
0.00 1.00 2.00 3.00 4.00 5.00 6.00 0.00 1.00 2.00 3.00 4.00 5.00 6.00
intreb19 intreb20

14
14
12.5

12

10.0

10
Frequency

Frequency
8 7.5

6
5.0

2.5
2
Mean = 3.0909
Mean = 3.3333
Std. Dev. = 1.0113
Std. Dev. = 1.08012
N = 33
N = 33
0 0.0
0.00 1.00 2.00 3.00 4.00 5.00 6.00 0.00 1.00 2.00 3.00 4.00 5.00 6.00
intreb21 intreb22

15
4. Calculul indicilor de fidelitate

a) Metoda test-retest

Masoara constanta scorurilor de la o administrare la alta.Dupa o perioada de o luna am


administrat din nou chestionarul la acelasi esantion.Am calculat coeficientul de corelatie Bravais-
Pearcon intre scorul obtinut la prima testare si cel obtinut la cea de a doua testare si am obtinut un
grad de semnificatie de aproximativ 100% conform urmatoarelor tabele:

16
a
Case Processing Summary

Cases
Included Excluded Total
N Percent N Percent N Percent
var00001 33 100.0% 0 .0% 33 100.0%
retest1 33 100.0% 0 .0% 33 100.0%
var00002 33 100.0% 0 .0% 33 100.0%
retest2 33 100.0% 0 .0% 33 100.0%
var00003 33 100.0% 0 .0% 33 100.0%
retest3 33 100.0% 0 .0% 33 100.0%
var00004 33 100.0% 0 .0% 33 100.0%
retest4 33 100.0% 0 .0% 33 100.0%
var00005 33 100.0% 0 .0% 33 100.0%
retest5 33 100.0% 0 .0% 33 100.0%
var00006 33 100.0% 0 .0% 33 100.0%
retest6 33 100.0% 0 .0% 33 100.0%
var00007 33 100.0% 0 .0% 33 100.0%
retest7 33 100.0% 0 .0% 33 100.0%
var00008 33 100.0% 0 .0% 33 100.0%
retest8 33 100.0% 0 .0% 33 100.0%
var00009 33 100.0% 0 .0% 33 100.0%
retest9 33 100.0% 0 .0% 33 100.0%
var00010 33 100.0% 0 .0% 33 100.0%
retest10 33 100.0% 0 .0% 33 100.0%
var00011 33 100.0% 0 .0% 33 100.0%
retest11 33 100.0% 0 .0% 33 100.0%
var00012 33 100.0% 0 .0% 33 100.0%
retest12 33 100.0% 0 .0% 33 100.0%
var00013 33 100.0% 0 .0% 33 100.0%
retest13 33 100.0% 0 .0% 33 100.0%
var00014 33 100.0% 0 .0% 33 100.0%
retest14 33 100.0% 0 .0% 33 100.0%
var00015 33 100.0% 0 .0% 33 100.0%
retest15 33 100.0% 0 .0% 33 100.0%
var00016 33 100.0% 0 .0% 33 100.0%
retest16 33 100.0% 0 .0% 33 100.0%
var00017 33 100.0% 0 .0% 33 100.0%
retest17 33 100.0% 0 .0% 33 100.0%
var00018 33 100.0% 0 .0% 33 100.0%
retest18 33 100.0% 0 .0% 33 100.0%
var00019 33 100.0% 0 .0% 33 100.0%
retest19 33 100.0% 0 .0% 33 100.0%
var00020 33 100.0% 0 .0% 33 100.0%
retest20 33 100.0% 0 .0% 33 100.0%
var00021 33 100.0% 0 .0% 33 100.0%
retest21 33 100.0% 0 .0% 33 100.0%
var00022 33 100.0% 0 .0% 33 100.0%
retest22 33 100.0% 0 .0% 33 100.0%
t.test 33 100.0% 0 .0% 33 100.0%
t.retest 33 100.0% 0 .0% 33 100.0%
a. Limited to first 100 cases. 17
Case Summariesa

var00001 retest1 var00002 retest2 var00003 retest3 var00004 retest4


1 1.00 3.00 2.00 4.00 4.00 3.00 4.00 3.00
2 1.00 4.00 2.00 3.00 4.00 4.00 5.00 4.00
3 2.00 4.00 3.00 3.00 3.00 3.00 2.00 2.00
4 2.00 4.00 4.00 4.00 2.00 1.00 3.00 2.00
5 2.00 5.00 4.00 4.00 2.00 2.00 3.00 2.00
6 2.00 3.00 3.00 1.00 2.00 2.00 3.00 1.00
7 2.00 2.00 2.00 2.00 4.00 4.00 5.00 4.00
8 3.00 4.00 4.00 4.00 3.00 2.00 2.00 2.00
9 3.00 4.00 5.00 4.00 3.00 3.00 4.00 3.00
10 3.00 5.00 2.00 4.00 3.00 2.00 3.00 4.00
11 3.00 4.00 5.00 4.00 4.00 3.00 4.00 3.00
12 3.00 4.00 5.00 3.00 4.00 4.00 4.00 4.00
13 3.00 2.00 5.00 2.00 3.00 3.00 3.00 3.00
14 3.00 2.00 3.00 2.00 4.00 4.00 5.00 4.00
15 3.00 2.00 3.00 2.00 2.00 4.00 4.00 4.00
16 3.00 1.00 4.00 2.00 3.00 4.00 4.00 5.00
17 4.00 3.00 2.00 3.00 1.00 3.00 4.00 4.00
18 4.00 4.00 3.00 4.00 1.00 3.00 3.00 4.00
19 4.00 4.00 4.00 3.00 3.00 4.00 3.00 3.00
20 4.00 4.00 3.00 2.00 1.00 3.00 4.00 4.00
21 4.00 4.00 4.00 3.00 3.00 3.00 4.00 3.00
22 4.00 5.00 3.00 4.00 4.00 3.00 4.00 3.00
23 4.00 5.00 1.00 4.00 5.00 3.00 3.00 3.00
24 4.00 3.00 4.00 4.00 3.00 3.00 2.00 3.00
25 4.00 3.00 1.00 3.00 5.00 4.00 4.00 5.00
26 4.00 3.00 3.00 1.00 3.00 2.00 1.00 3.00
27 4.00 3.00 2.00 2.00 5.00 3.00 4.00 3.00
28 4.00 2.00 4.00 2.00 3.00 4.00 2.00 4.00
29 4.00 1.00 3.00 5.00 4.00 5.00 5.00 3.00
30 5.00 3.00 3.00 4.00 2.00 2.00 3.00 2.00
31 5.00 4.00 4.00 4.00 3.00 3.00 1.00 4.00
32 5.00 3.00 2.00 3.00 4.00 5.00 3.00 3.00
33 5.00 3.00 4.00 3.00 3.00 4.00 4.00 4.00
Total N 33 33 33 33 33 33 33 33
a. Limited to first 100 cases.

18
Case Summariesa

var00005 retest5 var00006 retest6 var00007 retest7 var00008 retest8


1 4.00 4.00 4.00 4.00 2.00 3.00 4.00 4.00
2 5.00 5.00 5.00 2.00 4.00 4.00 4.00 4.00
3 3.00 3.00 4.00 4.00 4.00 2.00 3.00 3.00
4 1.00 1.00 1.00 2.00 1.00 1.00 1.00 1.00
5 3.00 4.00 4.00 4.00 2.00 4.00 1.00 3.00
6 2.00 3.00 3.00 2.00 2.00 1.00 2.00 2.00
7 4.00 3.00 5.00 5.00 4.00 3.00 3.00 2.00
8 3.00 4.00 2.00 3.00 3.00 2.00 2.00 3.00
9 3.00 4.00 4.00 4.00 5.00 3.00 4.00 4.00
10 3.00 4.00 3.00 4.00 4.00 3.00 3.00 4.00
11 4.00 4.00 3.00 5.00 4.00 3.00 4.00 4.00
12 3.00 2.00 3.00 4.00 3.00 3.00 4.00 4.00
13 4.00 4.00 3.00 1.00 3.00 4.00 3.00 3.00
14 5.00 2.00 4.00 4.00 5.00 3.00 3.00 2.00
15 4.00 2.00 3.00 2.00 3.00 4.00 3.00 4.00
16 3.00 4.00 4.00 4.00 3.00 5.00 5.00 5.00
17 4.00 3.00 4.00 3.00 4.00 4.00 4.00 3.00
18 2.00 4.00 4.00 4.00 3.00 4.00 2.00 4.00
19 2.00 3.00 4.00 3.00 3.00 2.00 2.00 3.00
20 4.00 4.00 3.00 3.00 3.00 4.00 2.00 3.00
21 1.00 3.00 2.00 3.00 4.00 3.00 4.00 4.00
22 2.00 2.00 2.00 3.00 3.00 3.00 5.00 4.00
23 2.00 3.00 4.00 4.00 3.00 3.00 4.00 4.00
24 4.00 4.00 3.00 4.00 3.00 3.00 4.00 3.00
25 3.00 5.00 3.00 2.00 4.00 4.00 3.00 5.00
26 1.00 3.00 4.00 4.00 2.00 2.00 5.00 3.00
27 5.00 3.00 2.00 3.00 5.00 3.00 3.00 3.00
28 4.00 4.00 3.00 4.00 4.00 4.00 3.00 3.00
29 4.00 3.00 3.00 4.00 3.00 5.00 4.00 5.00
30 1.00 3.00 1.00 3.00 2.00 3.00 4.00 2.00
31 2.00 4.00 4.00 4.00 2.00 4.00 5.00 3.00
32 3.00 4.00 3.00 4.00 4.00 5.00 4.00 5.00
33 3.00 4.00 4.00 4.00 4.00 4.00 3.00 3.00
Total N 33 33 33 33 33 33 33 33
a. Limited to first 100 cases.

19
Case Summariesa

var00009 retest9 var00010 retest10 var00011 retest11 var00012 retest12


1 1.00 4.00 1.00 1.00 4.00 3.00 2.00 2.00
2 3.00 2.00 3.00 2.00 4.00 4.00 3.00 3.00
3 2.00 4.00 4.00 3.00 4.00 3.00 2.00 2.00
4 2.00 1.00 4.00 3.00 3.00 3.00 2.00 2.00
5 5.00 4.00 2.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00
6 1.00 3.00 1.00 2.00 3.00 4.00 1.00 1.00
7 3.00 3.00 3.00 4.00 4.00 3.00 3.00 4.00
8 3.00 3.00 4.00 3.00 4.00 3.00 4.00 3.00
9 3.00 2.00 4.00 3.00 3.00 4.00 3.00 3.00
10 4.00 2.00 5.00 5.00 5.00 5.00 4.00 3.00
11 2.00 4.00 3.00 4.00 3.00 3.00 4.00 4.00
12 2.00 4.00 2.00 3.00 2.00 2.00 4.00 4.00
13 4.00 3.00 3.00 4.00 2.00 2.00 4.00 4.00
14 4.00 3.00 5.00 5.00 4.00 3.00 4.00 4.00
15 2.00 4.00 4.00 3.00 4.00 4.00 4.00 3.00
16 2.00 5.00 4.00 3.00 3.00 3.00 5.00 5.00
17 3.00 4.00 5.00 5.00 2.00 2.00 4.00 4.00
18 3.00 4.00 2.00 3.00 3.00 3.00 2.00 2.00
19 3.00 3.00 3.00 4.00 5.00 5.00 4.00 4.00
20 3.00 4.00 4.00 3.00 4.00 3.00 4.00 4.00
21 3.00 3.00 3.00 2.00 3.00 4.00 2.00 2.00
22 3.00 2.00 3.00 2.00 3.00 3.00 4.00 4.00
23 2.00 3.00 3.00 4.00 3.00 3.00 3.00 3.00
24 2.00 3.00 2.00 1.00 4.00 4.00 5.00 5.00
25 3.00 5.00 3.00 4.00 4.00 4.00 5.00 5.00
26 4.00 4.00 3.00 4.00 4.00 4.00 3.00 4.00
27 5.00 2.00 5.00 5.00 3.00 3.00 5.00 3.00
28 4.00 4.00 4.00 3.00 3.00 4.00 3.00 3.00
29 3.00 4.00 2.00 1.00 2.00 2.00 3.00 3.00
30 1.00 3.00 2.00 2.00 4.00 4.00 4.00 4.00
31 1.00 4.00 1.00 1.00 4.00 3.00 4.00 4.00
32 4.00 3.00 3.00 4.00 5.00 5.00 4.00 4.00
33 3.00 3.00 3.00 4.00 3.00 3.00 3.00 3.00
Total N 33 33 33 33 33 33 33 33
a. Limited to first 100 cases.

20
Case Summariesa

var00013 retest13 var00014 retest14 var00015 retest15 var00016 retest16


1 3.00 1.00 4.00 1.00 4.00 4.00 3.00 2.00
2 4.00 3.00 2.00 3.00 4.00 4.00 4.00 4.00
3 4.00 4.00 4.00 2.00 3.00 3.00 2.00 4.00
4 3.00 4.00 1.00 2.00 1.00 1.00 1.00 1.00
5 3.00 2.00 4.00 5.00 3.00 1.00 4.00 2.00
6 1.00 1.00 3.00 1.00 2.00 2.00 1.00 2.00
7 4.00 3.00 3.00 3.00 2.00 3.00 3.00 4.00
8 4.00 4.00 3.00 3.00 3.00 2.00 2.00 3.00
9 4.00 4.00 2.00 3.00 4.00 4.00 3.00 5.00
10 4.00 5.00 2.00 4.00 4.00 3.00 3.00 4.00
11 4.00 3.00 4.00 2.00 4.00 4.00 3.00 4.00
12 2.00 2.00 4.00 2.00 4.00 4.00 3.00 3.00
13 3.00 3.00 3.00 4.00 3.00 3.00 4.00 3.00
14 2.00 5.00 3.00 4.00 2.00 3.00 3.00 5.00
15 3.00 4.00 4.00 2.00 4.00 3.00 4.00 3.00
16 5.00 4.00 5.00 2.00 5.00 5.00 5.00 3.00
17 4.00 5.00 4.00 3.00 3.00 4.00 4.00 4.00
18 3.00 2.00 4.00 3.00 4.00 2.00 4.00 3.00
19 2.00 3.00 3.00 3.00 3.00 2.00 2.00 3.00
20 3.00 4.00 4.00 3.00 3.00 2.00 4.00 3.00
21 3.00 3.00 3.00 3.00 4.00 4.00 3.00 4.00
22 3.00 3.00 2.00 3.00 4.00 5.00 3.00 3.00
23 5.00 3.00 3.00 2.00 4.00 4.00 3.00 3.00
24 5.00 2.00 3.00 2.00 3.00 4.00 3.00 3.00
25 5.00 3.00 5.00 3.00 5.00 3.00 4.00 4.00
26 4.00 3.00 4.00 4.00 3.00 5.00 2.00 2.00
27 3.00 5.00 2.00 5.00 3.00 3.00 3.00 5.00
28 4.00 4.00 4.00 4.00 3.00 3.00 4.00 4.00
29 3.00 2.00 4.00 3.00 5.00 4.00 5.00 3.00
30 4.00 2.00 3.00 1.00 2.00 4.00 3.00 2.00
31 2.00 1.00 4.00 1.00 3.00 5.00 4.00 2.00
32 2.00 3.00 3.00 4.00 5.00 4.00 5.00 4.00
33 4.00 3.00 3.00 3.00 3.00 3.00 4.00 4.00
Total N 33 33 33 33 33 33 33 33
a. Limited to first 100 cases.

21
Case Summariesa

var00017 retest17 var00018 retest18 var00019 retest19 var00020 retest20


1 4.00 4.00 4.00 4.00 3.00 4.00 3.00 4.00
2 2.00 5.00 5.00 5.00 4.00 5.00 4.00 4.00
3 4.00 4.00 3.00 3.00 2.00 2.00 3.00 3.00
4 2.00 1.00 1.00 1.00 2.00 3.00 1.00 2.00
5 4.00 4.00 4.00 3.00 2.00 3.00 2.00 2.00
6 2.00 3.00 3.00 2.00 1.00 3.00 2.00 2.00
7 5.00 5.00 3.00 4.00 4.00 5.00 4.00 4.00
8 3.00 2.00 4.00 3.00 2.00 2.00 2.00 3.00
9 4.00 4.00 4.00 3.00 3.00 4.00 3.00 3.00
10 4.00 3.00 4.00 3.00 4.00 3.00 2.00 3.00
11 5.00 3.00 4.00 4.00 3.00 4.00 3.00 4.00
12 4.00 3.00 2.00 3.00 4.00 4.00 4.00 4.00
13 1.00 3.00 4.00 4.00 3.00 3.00 3.00 3.00
14 4.00 4.00 2.00 5.00 4.00 5.00 4.00 4.00
15 2.00 3.00 2.00 4.00 4.00 4.00 4.00 2.00
16 4.00 4.00 4.00 3.00 5.00 4.00 4.00 3.00
17 3.00 4.00 3.00 4.00 4.00 4.00 3.00 1.00
18 4.00 4.00 4.00 2.00 4.00 3.00 3.00 1.00
19 3.00 4.00 3.00 2.00 3.00 3.00 4.00 3.00
20 3.00 3.00 4.00 4.00 4.00 4.00 3.00 1.00
21 3.00 2.00 3.00 1.00 3.00 4.00 3.00 3.00
22 3.00 2.00 2.00 2.00 3.00 4.00 3.00 4.00
23 4.00 4.00 3.00 2.00 3.00 3.00 3.00 5.00
24 4.00 3.00 4.00 4.00 3.00 2.00 3.00 3.00
25 2.00 3.00 5.00 3.00 5.00 4.00 4.00 5.00
26 4.00 4.00 3.00 1.00 3.00 1.00 2.00 3.00
27 3.00 2.00 3.00 5.00 3.00 4.00 3.00 5.00
28 4.00 3.00 4.00 4.00 4.00 2.00 4.00 3.00
29 4.00 3.00 3.00 4.00 3.00 5.00 5.00 4.00
30 3.00 1.00 3.00 1.00 2.00 3.00 2.00 2.00
31 4.00 4.00 4.00 2.00 4.00 1.00 3.00 3.00
32 4.00 3.00 4.00 3.00 3.00 3.00 5.00 4.00
33 4.00 4.00 4.00 3.00 4.00 4.00 4.00 3.00
Total N 33 33 33 33 33 33 33 33
a. Limited to first 100 cases.

22
Case Summariesa

var00021 retest21 var00022 retest22 t.test t.retest


1 4.00 2.00 3.00 1.00 68.00 66.00
2 3.00 2.00 4.00 1.00 79.00 78.00
3 3.00 3.00 4.00 2.00 68.00 68.00
4 4.00 4.00 4.00 2.00 46.00 48.00
5 4.00 4.00 5.00 2.00 65.00 65.00
6 1.00 3.00 3.00 2.00 44.00 48.00
7 2.00 2.00 2.00 2.00 74.00 76.00
8 4.00 4.00 4.00 3.00 68.00 68.00
9 4.00 5.00 4.00 3.00 79.00 82.00
10 4.00 2.00 5.00 3.00 78.00 81.00
11 4.00 5.00 4.00 3.00 81.00 84.00
12 3.00 5.00 4.00 3.00 73.00 77.00
13 2.00 5.00 2.00 3.00 68.00 72.00
14 2.00 3.00 2.00 3.00 77.00 82.00
15 2.00 3.00 2.00 3.00 70.00 72.00
16 2.00 4.00 1.00 3.00 83.00 84.00
17 3.00 2.00 3.00 4.00 75.00 80.00
18 4.00 3.00 4.00 4.00 70.00 74.00
19 3.00 4.00 4.00 4.00 70.00 76.00
20 2.00 3.00 4.00 4.00 73.00 76.00
21 3.00 4.00 4.00 4.00 69.00 73.00
22 4.00 3.00 5.00 4.00 72.00 75.00
23 4.00 1.00 5.00 4.00 74.00 77.00
24 4.00 4.00 3.00 4.00 75.00 75.00
25 3.00 1.00 3.00 4.00 83.00 86.00
26 1.00 3.00 3.00 4.00 66.00 71.00
27 2.00 2.00 3.00 4.00 76.00 80.00
28 2.00 4.00 2.00 4.00 76.00 80.00
29 5.00 3.00 1.00 4.00 78.00 80.00
30 4.00 3.00 3.00 5.00 61.00 64.00
31 4.00 4.00 4.00 5.00 72.00 75.00
32 3.00 2.00 3.00 5.00 81.00 88.00
33 3.00 4.00 3.00 5.00 78.00 83.00
Total N 33 33 33 33 33 33
a. Limited to first 100 cases.

Correlations

t.test t.retest
t.test Pearson Correlation 1 .975**
Sig. (2-tailed) .000
N 33 33
t.retest Pearson Correlation .975** 1
Sig. (2-tailed) .000
N 33 33
**. Correlation is significant at the 0.01 level
(2-tailed).
23
b) Metoda injumatatirii sau split-half.

Am aplicat chestionarul esantionului ales.Am impartit testul in doua si am adunat scorul la intrebarile
fara sot si apoi la cele cu sot, obtinand pentru un subiect doua scoruri.Am calculat coeficientul de
corelatie intre cele doua scoruri conform formulei:

Rf= 2r/1+r
Am obtinut un coeficient de 0.6 conform tabelului:

Reliability

****** Method 1 (space saver) will be used for this analysis ******

R E L I A B I L I T Y A N A L Y S I S - S C A L E (S P L I T)

Reliability Coefficients

N of Cases = 33.0 N of Items = 22

Correlation between forms =.5018 Equal-length Spearman-Brown= .6682

Guttman Split-half = .6651 Unequal-length Spearman-Brown = .6682

11 Items in part 1 11 Items in part 2

Alpha for part 1 = .4899 Alpha for part 2 = .6941

24
c) Metoda α Cronbach -
Masoara consistenta interna, luand in calcul relatia dintre intrebari.In urma aplicarii acestui coeficient
am obtinut un rezultat de 0.7, testul prezentand consistenta intrucat α trebuie sa aiba valori intre 0 si 1.

Reliability

****** Method 1 (space saver) will be used for this analysis ******

R E L I A B I L I T Y A N A L Y S I S - S C A L E (A L P H
A)

Reliability Coefficients

N of Cases = 33.0 N of Items = 22

Alpha = .7324

Ca urmare a obtinerii acestor rezultate testul se dovedeste a fi fidel, adica stabil in timp.

25
CAPITOLUL II
SUDIU DE COMPARATIE

Compararea a doua esantioane privind abilitatile de comunicare

1. Formularea ipotezei:

Cercetarea pleaca de la ipoteza ca studentii de la Facultatea de Istorie si in general cei care


studiaza stiintele umaniste prezinta capacitati de comunicare mult mai bine dezvoltate decat studentii
de la Facultatea de Inginerie si prin extindere de cei care s-au orientat spre domeniul tehnic.

2. Instrumentul folosit:
Pentru a verifica ipoteza am folosit instrumentul din anexa “Chestionar cap. com.”

3. Esantionarea si aplicarea chestionarului:

Am ales prin randomizare un esantion alcatuit din 16 studenti de la Facultatea de Istorie si 16


studenti de la Facultatea de Inginerie, de ambele sexe.In urma aplicarii testului am realizat curba
distributiei pentru fiecare esantion, obtinand urmatoarele grafice:

26
Grupa de inginerie

Descriptive Statistics

N Mean Std.
Statistic Statistic Std. Error Deviation
Statistic
var00001 16 2.7500 .26615 1.06458
var00002 16 2.5625 .27339 1.09354
var00003 16 2.6250 .30104 1.20416
var00004 16 2.7500 .30957 1.23828
var00005 16 2.7500 .29580 1.18322
var00006 16 2.7500 .34761 1.39044
var00007 16 2.5000 .31623 1.26491
var00008 16 2.6875 .31250 1.25000
var00009 16 2.3750 .30104 1.20416
var00010 16 2.3750 .31458 1.25831
var00011 16 2.7500 .32275 1.29099
var00012 16 2.3125 .31250 1.25000
var00013 16 2.6875 .29887 1.19548
var00014 16 2.5000 .32914 1.31656
var00015 16 2.6250 .28687 1.14746
var00016 16 2.5625 .31582 1.26326
var00017 16 2.7500 .29580 1.18322
var00018 16 2.4375 .32874 1.31498
var00019 16 2.6250 .27195 1.08781
var00020 16 2.5000 .30277 1.21106
var00021 16 2.7500 .35940 1.43759
var00022 16 2.6250 .35208 1.40831
Valid N (listwise) 16

27
7 6

6
5

5
4

Frequency
Frequency

2
2

1
1
Mean = 2.75 Mean = 2.5625
Std. Dev. = 1.06458 Std. Dev. = 1.09354
N = 16 N = 16
0 0
0.00 1.00 2.00 3.00 4.00 5.00 6.00 0.00 1.00 2.00 3.00 4.00 5.00

var00001 var00002

6 6

5 5

4 4

Frequency
Frequency

3 3

2 2

1 1

Mean = 2.625 Mean = 2.75


Std. Dev. = 1.20416 Std. Dev. = 1.23828
N = 16 N = 16
0 0
0.00 1.00 2.00 3.00 4.00 5.00 6.00 0.00 1.00 2.00 3.00 4.00 5.00 6.00

var00003 var00004

6 5

5
4

4
Frequency

3
Frequency

1
1

Mean = 2.75 Mean = 2.75


Std. Dev. = 1.18322 Std. Dev. = 1.39044
N = 16 N = 16
0 0
0.00 1.00 2.00 3.00 4.00 5.00 6.00 0.00 1.00 2.00 3.00 4.00 5.00 6.00

var00005 var00006

28
6 6

5 5

4 4

Frequency
Frequency

3 3

2 2

1 1

Mean = 2.50 Mean = 2.6875


Std. Dev. = 1.26491 Std. Dev. = 1.25
N = 16 N = 16
0 0
0.00 1.00 2.00 3.00 4.00 5.00 6.00 0.00 1.00 2.00 3.00 4.00 5.00 6.00

var00007 var00008

6 6

5 5

4 4
Frequency
Frequency

3 3

2 2

1 1

Mean = 2.375 Mean = 2.375


Std. Dev. = 1.20416 Std. Dev. = 1.25831
N = 16 N = 16
0 0
0.00 1.00 2.00 3.00 4.00 5.00 6.00 0.00 1.00 2.00 3.00 4.00 5.00 6.00

var00009 var00010

5 6

5
4

4
Frequency
Frequency

1
1

Mean = 2.75 Mean = 2.3125


Std. Dev. = 1.29099 Std. Dev. = 1.25
N = 16 N = 16
0 0
0.00 1.00 2.00 3.00 4.00 5.00 6.00 0.00 1.00 2.00 3.00 4.00 5.00 6.00

var00011 var00012

29
5

4
5

Frequency
3
Frequency

1
Mean = 2.50
Mean = 2.6875 Std. Dev. = 1.31656
Std. Dev. = 1.19548 N = 16
N = 16
0
0
0.00 1.00 2.00 3.00 4.00 5.00 6.00
0.00 1.00 2.00 3.00 4.00 5.00 6.00

var00013 var00014

6 7

6
5

4
Frequency
Frequency

2
2

1
1
Mean = 2.625 Mean = 2.5625
Std. Dev. = 1.14746 Std. Dev. = 1.26326
N = 16 N = 16
0 0
0.00 1.00 2.00 3.00 4.00 5.00 6.00 0.00 1.00 2.00 3.00 4.00 5.00 6.00

var00015 var00016

30
6 5

5
4

Frequency
3
Frequency

1
1

Mean = 2.75 Mean = 2.4375


Std. Dev. = 1.18322 Std. Dev. = 1.31498
N = 16 N = 16
0 0
0.00 1.00 2.00 3.00 4.00 5.00 6.00 0.00 1.00 2.00 3.00 4.00 5.00 6.00

var00017 var00018

6 7

6
5

5
4
Frequency
Frequency

2
2

1
1
Mean = 2.625 Mean = 2.50
Std. Dev. = 1.08781 Std. Dev. = 1.21106
N = 16 N = 16
0 0
0.00 1.00 2.00 3.00 4.00 5.00 6.00 0.00 1.00 2.00 3.00 4.00 5.00 6.00

var00019 var00020

5 5

4 4
Frequency

3
Frequency

2 2

1 1

Mean = 2.75 Mean = 2.625


Std. Dev. = 1.43759 Std. Dev. = 1.40831
N = 16 N = 16
0 0
0.00 1.00 2.00 3.00 4.00 5.00 6.00 0.00 1.00 2.00 3.00 4.00 5.00 6.00

var00021 var00022

31
4. CONFRUNTAREA REZULTATELOR

Deoarece, potrivit rezultatelor, curba distributiei nu s-a incadrat in parametrii normali, pentru
compararea celor doua esantioane am recurs la metodele neparametrice si anume Proba Medianei si
Testul U (Mann-Whitney)
Cu ajutorul programului SPSS am obtinut urmatoarele rezultate la cele doua teste:
• Proba Medianei – aproximativ p=.000
• Testul U – aproximativ p=.000

32
Frequencies

VAR00023
istorie inginerie
VAR00001 > Median 9 3
<= Median 7 13
VAR00002 > Median 10 4
<= Median 6 12
VAR00003 > Median 7 4
<= Median 9 12
VAR00004 > Median 5 1
<= Median 11 15
VAR00005 > Median 11 4
<= Median 5 12
VAR00006 > Median 9 5
<= Median 7 11
VAR00007 > Median 9 4
<= Median 7 12
VAR00008 > Median 7 4
<= Median 9 12
VAR00009 > Median 13 3
<= Median 3 13
VAR00010 > Median 11 3
<= Median 5 13
VAR00011 > Median 9 5
<= Median 7 11
VAR00012 > Median 11 3
<= Median 5 13
VAR00013 > Median 11 4
<= Median 5 12
VAR00014 > Median 12 4
<= Median 4 12
VAR00015 > Median 7 3
<= Median 9 13
VAR00016 > Median 9 5
<= Median 7 11
VAR00017 > Median 9 5
<= Median 7 11
VAR00018 > Median 11 4
<= Median 5 12
VAR00019 > Median 10 3
<= Median 6 13
VAR00020 > Median 10 4
<= Median 6 12
VAR00021 > Median 4 2
<= Median 12 14
VAR00022 > Median 6 2
<= Median 10 14

33
CONCLUZII

Pornind de la cele doua esantioane utilizate si metodele de cercetare folosite ipoteza formulata s-a
dovedit a fi valida.Intr-adevar studentii de la Facultatea de istorie pot comunica mai usor si efecient si au
capacitati de comunicare mult mai dezvoltate decat studentii de la Facultatea de Inginerie.
Acest lucru se poate datora mai multor factori:
• In psihologie si in special in ramura privind consilierea scolara exista numeroase teste
psihologice care identifica aptitudiniile si inclinatiile elevului si viitorului student.Prin aplicarea
anumitor teste de inteligenta se poate identifica tipul de inteligenta al fiecaruia.
Conform teoriei triarhice a inteligentei, inteligenta ar reprezenta unitatea structurala a trei tipuri
diferite de abilitati intelectuale:inteligenta componentiala, inteligenta experentiala care asigura
succesul in arta, stiinta si inteligenta contextuala.S-a constatat ca exista mai multe tipuri de
inteligenta:Inteligenta matematica, spatiala, muzicala, kinestezica, interpersonala, intrapersonala,
etc.Pornind de la acestea se poate postula ca studentii de la inginerie au mai degraba o inteligenta
matematica, spatiala, care sa le asigure succesul in domeniul ales decat o inteligenta
interpersonala, intrapersonala., de acestea fiind strans legate si abilitatile de comunicare.
• De asemenea, daca in inginerie se pune accentul pe formule, desen tehnic, limbaj riguros care nu
lasa loc de interpretarii, in domeniul istoriei studentii dispun de o mai mare libertate de
exprimare, de jonglare cu ideile si cuvintele.Pentru a ajunge la o imagine completa si corecta
despre ceea ce inseamna istoria studentii de la istorie trebuie sa citeasca un numar impresionant
de carti si cercetari, toate contribuind la dezvoltarea limbajului si in final a comunicarii.
• In ceea ce priveste viitoarele profesii ale actualilor studentii de la istorie si inginerie, daca primii
vor lucra foarte mult cu oamenii, in special cu elevii, putand devenii profesori, cei din urma vor
lucra intr-un mediu destul de restrans in ceea ce priveste contactul cu oamenii.Acest lucru este
determinat in mare masura de aptitudinile pe care le au si de anumite caracteristici ale
personalitatii.Daca primii sunt dominati de extroversie fiindu-le foarte usor sa interactioneze cu
cei din jur, la cei din urma predomina introversia, fiind adeptii lucrului individual, fara prea
multe contacte cu cei din jur.

34
35