Sunteți pe pagina 1din 39

Psihologia Personalitatii I An I

marti, 24 februarie 2010

Conceptul de personalitate
Termenul de personalitate vine de la persona masca , actor Din aceasta acceptiune personalitatea poate fi privita ca o partea sau dimensiune a sufletului public. In limbajul comun personalitate inseamna individ de exceptie , creator intr-un anumit domeniu . In limbaj psihologic insa , personalitatea este o calitate pe care o poate dobandi un individ intr-o etapa . Termenul de personalitate este subliniat cu nuante semantic diferite . Acceptiunea cea mai larga, fiind oferita de psihologie , In acest domeniu sau inventariat peste 100 de def initii a dezvoltarii sale , anumite atribute caracteristici stabile . Aceasta varietate a determinat gasirea unor criteria de grupare a definitiilor , primul demeers in acest sens fiind facut inca din 1937 de catre Goldon Allport . Autorul distinge mai multe posibilitati de grupare a definitiei personalitatii .
1. Definitia prin efectul extern , potrivit carora personalitatea ar fi

o suma a efectelor produse de individ asupra comunitatii din care face parte , actiuni si deprinderi care influenteaza cu succes pe altii ,sau raspunsuri date de altii unui individ considerer ca stimul sau initiatoe de actiune privita din aceasta perspective , personalitatea este mai de graba socotita un set de straturi si roluri , prin urmare viziunea este mai mult sociologica .
2. Definitia prin structura interna , privesc personalitatea ca pe o

entitate obiectiva cu o existenta si istorie proprie . Multi autori considera ca personalitatea tinde spre perfectiune daca nimenni nu
1

Psihologia Personalitatii I An I

poate sa o atinga . William Stern si Pierre Janet sublia caracterul dinamic al personalitatii si tendinta acesteia spre perfectiune . Ei socotesc ca in personalitate intra o multitudine de elemente incepand cu impulsurile si dorintele , continuand cu dorinte dobandite prin invatare si experienta . Def. devenita celebra in psihologie este oferita de Goldon Allport care o incadreaza in aceasta tipologie pe care autorul o numeste sac de carpe . Inca din 1937 Allport defineste personalitatea ca organizare dinamica in interiorul indivizilor a acelor sisteme psihofizice care determina adaptarea unica la mediul sau . In 1961 , autorul schimba expresia adaptare unica la mediul sau cu gandire si comportament characteristic astfel definitia oferita este urmatoarea : Personalitatea este o organizare dinamica in cazul individului a acelor pers psihofizice care determina gandirea si comportamentul sau characteristic . In psh romaneasca o definitie asemanatoare ofera Nicolae Margineanu , care in lucrarea Psihologia persoanei subliniaza unitatea dintre biologic , innascut cu experienta dobandita prin invatare.
3. Definitii pozitive , care accentueaza asupra a ceea ce putem

cunoaste despre personalitate utilizand diferite metode . Autorii care importasesc acest pct de vedere sublinia ca este sufficient daca stim sau avem informatii despre situatia stimul-raspuns si ca nu are nici o valoare sa cunoastem elemente in plus despre variabile intermediare ( behavioristi ) . In literature de specializare exista tendinta de a grupa definitiile personalitatii in 2 mari categorii si anume definitii in sens restrains , si definitii in sens larg . Din prima perspective personalitatea se identifica doar cu

Psihologia Personalitatii I An I

aspect affective , sociale , cu alte cuvinte din personalitate fac parte numai temperamental si caracterul. Procesele cognitive sunt excluse , Autorii subliniaza ca temperamentul si caracterul au caracteristi care se bucura de suficienta stabilitate si generalitate pentru a putea define pe cineva . In sens larg personalitatea se refera la ansamblul tuturor caracteristicilor unui individ incepand de la cele sensorial motrice , cognitive , affective , motivationale , temperamentale si caracteriale. Acest tip de definitie este impartasit de majoritatea psihologilor , inclusiv a celor romani , sumalizand putem defini personalitatea ca un sistem structurat si ierarhizat , dynamic si evolutiv , constituit din substimul biologic , sbstimul psihic si cel sociocultural care asigura individului o adaptare unica si originala la mediu fiind un sistem , personalitatea capata caractericile acesteia dispunand de organizare de reorganizare , de stabilitate , de tranzitie si de energenta ( sunt caract. oricarui sistem ) Doi autori , Carver si sistematizeaza ideile despre personalitate astfel : Personalitatea este organizare si nu justapunere de piese diferite Este un process dynamic in interiorul individului Este un concept psihologic , cu baze fiziologice Este o forta interna care-l determina pe individ sa se comporte intrun anumit fel

Personalitatea se releva in directii diferite : gandire , comportament si sentimente marti, 3 martie 2010

Temperamentul

Psihologia Personalitatii I An I

1. Definitia temperamentului 2. Clasificarea temperamentelor

1. Notiunea de temperament deriva din latinescu temperare, care inseamna a amesteca .. a dilua. Din perspectiva structurilor de personalitatea, temperamental este forma a personalitatii fiind mai putin semnificativ din punct de vedere valoric.Nu exista temperamente bune sau temperamente rele doar temperamente recomandate pentru o anumita profesiune. Dintre componentele personalitatii, temperamental este cel mai usor de observat, de indentificat si chiar de masurat. Mielu Zlate, subliniaza ca personalitatatea se manifesta intr-o anumita forma(temperament) si sub un anumit continut care este dat de aptitudini si de caracter. Chiar daca temperamentul ar parea usor de definit si de identificat exista totusi incercari de a contura acesta dimensiune si prin urmare a o definii. Astfel, un prim effort s-a facut in definirea temperamentului in relatiile cu tipologile umane, care au ca sursa cercetariile effectuate de biotipologi care au incercat sa demonstreze existenta unor legaturi sau relatii logice intre constitutia corporala si trasaturile de temperament.Din acesta perspective Craig si Kermis defines temperamentul ca acele diferentre constitutionate apar devreme, fiind innascute si care se bucura de stabilita de-a lungul intregii vieti.Rubinstein defineste temperamentul ca latura dinamico-energetica a personalitatii.Temperamentul cuprinzant acele trasaturi neurofiziologice care determina diferente psihice individuale sub aspectul activismului si energiei, baza fiziologica a acestora o constituie tipul de activitate nervoasa superioara, manifestat prin cele doua procese fundamentale excitatie si inhibitie.Gordon Allpart defineste temperamentul dupa sfera si modul de manifestare al mentionand ca temperamentul se refera la fenomene caracteristice naturii emotionale a unui individ incluzand
4

Psihologia Personalitatii I An I

sensibilitatea fata de o stimularea emotionala, forta si viteza raspunsului calitatea dispozitiei predominante, fluctuatia si intensitatea acestor dipozitii toate fiind considerate constitutionale si prin urmare genetice si ereditare cu alte cuvinte temperamentul se manifesta predominant in sfera afectiv-motivationala. Desi aparent s-ar putea crea idea ca nu exista un consens in definirea temperamentului in realitate se pot desprinde unele caracteristici comune, si anume dimensiunile temperamentale se refera la trasaturi comportamentale. Trasaturile de comportament sunt puternic influentate de factori biologici. Trasaturile temperamentale se bucura de stabilita si continuitate de-a lungul intregii vieti comparative cu aptitudinile si caracterul, temperamentul exprima forma vietii psihice.Domeniu de manifestare a temperamentului il constituie afectivitatea prin trasaturile acesteia(intensitate, durata, mobilitate, polaritate).

2.CLASIFICAREA temperamentului
1. TIPOLOGIA LUI HIPOCRATE SI GALEN Criterile utilizate in clasifcarea temperamentelor sunt foarte diverse incepand de la cele mofologice sau bioconstitutionale continuand cu cele fiziologice si psihologice . Cea mai veche si mai cunoscuta clasificare a temperamntelor a fost facuta de Hipocrate, care punea la baza acesteia prezenta in organismul uman a umorilor (glande cu secretie interna), facand trimitere la sange ,limfa,bila neagra ,si bila galbena. Autorul considera ca atunci cand acestea sunt in echilibru asigura o buna stare de sanatate ,iar cand se afla in dezechilibru sustin o stare de boala.In baza observatilor realizate pe bolnavi Hipocrate propune urm clasifcare a temperamentelor: tip coleric-cu o super secretie o bilei galbene tip sangvinic-legat de circulatia interna a sangelui tip flegmatic-legat de hiper bilei galbene tip melancoloc legat de hiper bilei negre.
5

Psihologia Personalitatii I An I

El sublinia ca umorile sunt dependente si de anumite anotimpuri astfel limfa creste iarna, sangele se intensifia primavara, bila galbena, vara iar bila neagra toamna. Hipocrate face obs.si asupra relatiilor care se pot stabili intre anotimpuri temperantura ,dispunerea localitatiilor ,prezenta sau nu apelor si cauzele unor maladii de natura somatica sau psihologica. Preia tipologizarea .lui Hipocrate si incearca sa asocieze.temperamentele cu anumite elemente din natura considerate de baza de filosofii -antici..:pamant(melancolic),aer(sangvinic)apa(flegmatic)foc(coleric) Galen considera ca sangele reprezinta umoarea cea mai nobila datorita faptului ca ar contine toate cele 4 elemente in cantiati sau proportii egale . Contributiile aduse de medicii antichitatii au fost valorizate mai tarziu gasindu-si o argumentare si fundamentare stiintifica abia in sec 1920,odata cu experimentele realizate de Pavlov si discipolii sai . marti, 10 martie 2010

Tipologia Temperamentului
Cea mai cunoscuta tipologie bazata pe criterii fiziologice este propusa de Pavlov si discipolii sai avand la baza un principiu , principiul NEVRISMULUI potrivit caruia relatia dintre om si mediu este mijlocita de activitatea nervoasa superioara . Specificul acesteia consta in existenta si functionarea a doua procese fundamentale , excitatia si inhibitia , caracterizate de urm particularitati : forta , mobilitate si echilibru . Dupa Doron si Parot excitatia este definita ca o stare de activare a organismului care se exprima prin producerea diferitelor forme de comportament . Dupa acelasi autor inhibitia moduleaza excitatia si ea consta in reducerea sau suprimarea activitatii unui sistem avand functie de control si de reglare a anumitor structuri , rezultatele obtinute de Pavlov si discipolii sai au permis realizarea unor corespondente intre tipul de activitate nervoasa superioara si tipul de temperament ( Hipocrate )
6

Psihologia Personalitatii I An I Temperamentul sagvinic ( puternic echilibrat , mobil ) ;

temperamentul coleric ( puternic , neechilibrat , mobil ) ; temperamentul flegmatic ( puternic , echilibrat si inert ); temperamentul melancholic (slab) .

Caracteristicile de forta , mobilitate si echilibru , pot fi evidentiate pe baza unor indicatori .


1.

Forta, reprezinta incarcatura energetica a neuronului permitand astfel sa se distinga tipul puternic de tipul slab .

Tipul puternic , are urm caract : capacitate de lucru intensa si de lunga durata , rezistenta functional in caz de solicitare , restabilire rapida dupa un anumit effort , rezolva sarcini complexe si face fata usor factorilor stresanti si afectogeni , nivelul ridicat al pragurilor senzoriale Tipul slab , are capacitate de lucru buna numai daca se realizeaza o dozare uniforma a efortului , oboseala apare rapid , este persistent , prezinta dificultati in distributivitatea atentiei , se supra`motiveaza si supra`mobilizeaza in anumite sarcini , pragurile senzoriale joase .
2. Mobilitatea proceselor nervoase , indica dinamica , viteza si

durata instalarii celor doua procese nervoase . Tipul mobil , viteza mare de desfasurare a proceselor nervoase, rapiditatea trecerii de la o activitate la alta , usurinta in adaptare si usurinta in instalarea sau aparitia franelor conditionate . Tipul inert , dispune de ritmul lent de desfasurare a proceselor nervoase , inertie in formarea deprinderilor , dificultati de trecere de la o activitate la alta , dificultati de adaptare .
3. Echilibrul , exprima raportul dintre excitatie si inhibitie si se

exprima fie in predominanta impulsivitati , fie dimpotriva a pasivitatii si inhibitiei Tipul echilibrat dispune de o buna coordonare , buna atentie distributive , suporta usor stari de asteptare prelungita , are o buna capacitate si stapanire de sine .
7

Psihologia Personalitatii I An I

Tipul neechilibrat , are o activitate sincopata (fluctuanta) , coordonare dificila , distributia a atentiei deficitara , predomina excitatia si impulsivitatea . Pavlov , conchide ca echilibrul se impune cel mai usor observatiei imprimandu`se in comportamenul verbal , motor sau cel emotional . Wiersma si Le Senne , autorii olandezi au incercat sa inlocuiasca tipologia propusa de Pavlov cu o alta , bazata pe date pozitive. In acest sens au elaborat un chestionar pe care l`au trimis unor medici din olanda si germania ( 3000 de subiecti ) de la care au primit 2 533 de chestionare , raspunsurile au permis decriptarea unor factori sau indicatori care sa permita apoi o clasificare a temperamentelor mai operationala , observatiile lor au fost continuate de catre Le Senne si Berger care au ajuns la concluzia ca exista 3 factori fundamentali care pot fi luati in calcul pentru clasificarea temperamentelor .
1. Emotivitatea , exprima sensibilitatea cuiva , anumiti stimuli

emotionali , observandu`se ca exista indivizi care reactioneaza la anumite evenimente cu o anumita intensitate emotionala dupa cum exitsa indivizi care sunt mai reci mai rationali
2. Activitatea , exprima usurinta de a actiona de la sine fara ca

cineva sa iti impuna acest lucru , putem distinge astfel indivizi activi si indivizi non`activi .
3. Rezonanta

, asupra unui individ , a unor evenimente cu incarcatura emotionala deosebita .

Aici autorii (Semne si Berger)vorbesc despre tipul primar si cel secundar . Le Senne si Berger combina cei 3 fac obtinand 8 tipuri temperamentale fiecarui tip fiindu`I specifica si o anumita dominanta

Tipul de Emotiv temperam ente

Activism Primar

Secunda Dominant r a

Psihologia Personalitatii I An I

Nervos Sentimental Coleric Pasionat Sagvinic Flegmatic Amorful Apaticul

Emotiv Emotiv Emotiv Emotiv Non`emot iv Non`emot iv Non`emot iv Non`emot iv

Non`activ Primar Non`activ Activ Activ Activ Activ Non`activ Non`activ Primar ar

Divertisme ntul Secund Intimitatea Actiunea Indeplinirea scopului propus Succesul social Secun Legea Placerea

Secundar

Primar Primar

dar ar

Secund Linistea

David Keirsey, autorul realizeaza tipologi temperamentale existente in literaturade specialitate si ajunge la concluzia ca personalitatea s`ar caracteriza prin urmatoarele :extraversiunea-introversiune , functie senzoriala sau intuitiva , functie reflexiva sau afectiva , functie judicative sau perceptiva . Prin combinatia acestora , autorul ajunge sa distinga urmatoarele tipuri temperamentale :

1. Intuitiv-afectiv aspiratii greu de inteles , mereu in cautare de

sine , se exprima usor in scris , altruist , romantic viata interioara bogata .


2. Intuitiv-reflexiv doritor sa inteleaga sis a explice lucrurile ,

este logic si creativ , neglijeaza prezentul , este un bun organizator , ii place ineditul , preocupat de viitor si succes
3. Senzorial-judicativ

traditionalist , ii place grupul , frecventeaza cluburi , este un gradian al societatii , isi asuma responsabilitati , are spirit practic si economic , pune mare prt pe reguli si norme
9

Psihologia Personalitatii I An I 4. Senzorial-perceptiv energic , ii place libertatea , ancorat in

prezent , are mult farmec , spiritual , nu este punctual , tip abil , isi asuma riscuri , ii place fastul si se bucura de orice sarbatoare .

marti, 24 martie 2010

Aptitudinile
1. Definitie si clasificare 2. Inteligenta ca aptitudine generala a) definitia inteligenti b) abordari ale inteligentei

Aptitudinile sunt considerate componenta efectorie sau actionala a personalitatii care asigura reusita sau un anumit nivel de performanta intr-o activitate sau o suita de activitati H. Pieron subliniaza ca orice proces psihic privit din perspectiva performaneti sau reusitei poate devenii o aptitudine. Mielu Zlate opineaza ca reusita intr-o activitate nu poate fi asigurata decat de un complex de insusiri psihice individuale structurate intr-un mod original M. Golu e de parere ca aptitudinile sunt complexe din insusiri care interactioneaza intre ele si care permit individului sa atinga reusita intr-un domeniu. Dupa opinia autorului o aptitudine (complexa) ar curpinde urmatoarele elemente sau verigi : 1. veriga informationala notinui, reprezentar, judecati, despre un anumit domeniu 2. veriga procesual-operatorie face trimitere la setul de operator care se aplica continutului informational
10

Psihologia Personalitatii I An I

3. veriga executiva actiunile si procedeele mentale antrenate in desfasurarea aptitudinii Sunt incluse aici si componente motorii : 4.veriga dinamogena afectivitate, motivatie 5.veriga de reglare coordoneaza in functie de reusita In privinta raportului intre innascut si dobandit studile de ingininerie genetica subliniaza, prezinta pe de-o parte a unei predispozitii native si pe de alta parte a unei competente dobandite prin invatare si experiente. Se considera astfel ca raportul dintre inascut si dobandit este in functie de tipul de aptitudine si domeniul in care se manifesta. Cert este ca fiecare individ se naste cu anumita predispozitii care pot dezvolta aptitudini doar in conditii de solicitare sau presiune din partea mediului. Se subliniaza ca redispozitile au un caracter polivalent, expr. in faptul ca zestrea ereditara asemanatoare poate duce la profiluri psihologice diferite datorita influentelor educative. De regula aptitudinile se clasifica in : generale, fiind impl. in reusita in mai multe domenii de activitate (inteligenta sau aptitudini specifice, implementate in reusita intr-un domeniu sau zona unui domeniu)

Inteligenta
Studiul inteligentei continua sa fie unul din cele mai interesante, captivate dar si controversate subiecte ale psihologiei. Termenul provine dub latinescul inter = legate = a lega, a pune impreuna, a discrimina Istoric termenul a fost consacrat de catre Cicero.
11

Psihologia Personalitatii I An I

Semnificatiile oferite de-a lungul timpului au fost foarte diverse; Astfel, Platon desena inteligenta printr-un termen phrenasis=capacitatea omului de a intelege ordinea din univers pentru a se putea cunoaste pe sine. Aristotel a utilizat termenul de noos pentru a sublinia legatura dintre simturi si reflexe. In epoca moderna, preocuparile privitoare la clarificarea intelesului inteligentei s-au intensificat. Rene Descartes referindu-se la inteligenta sublinia ca aceasta ar fi un mijloc de a-ti insusi o stiinta perfecta raportatata la o infinitate de lucruri. Thomas Hobbes abordeaza inteligenta din perspectiva asociationista si o defineste ca o perindare de gandiri, inlantuire de ganduri sau discurs mintal. In psiholigia contemporana, Woolfalk constata ca exista anumite posibilitati de a aborda si de a definii inteligenta. In psihologia contemporana existe urmatoarele acceptiuni date inteligentei : Capacitate, care inseamna pentru cei mai multi reusita si competenta intr-un domeniu practic, putand fi observat direct, in context scolar si profesional sau indirect prin teste psihologice
1.

In aceasta perspectiva Alfred Binet si Simon, definesc la incepului secolului XX inteligenta ca si o capacitate generala de intelegere si rationament, capacitatea de a judeca binele si de te adapta la mediu In 1958, David Wechsler, unul dinte cei mai cunoscuti autori/promotori al testelor de inteligenta, o defineste ca si capacitate globala a individului de a actiona intentionat si de a gandi rational. Cei mai multi autori care acepta definitia inteligentei ca si capacitate fac trimitere la posibilitatea inidividului de a se adapta rapid, suplu si eficient la o situatie inedita
2. Inteligenta

ca abilitate, adeptii acestui punct de vedere considera inteligenta ca posibilitatea individului de a rezolva o anumite sarcina, comportamentul fiind consecinta invatarii
12

Psihologia Personalitatii I An I

Cel mai cunoscut reprezentant este Robert Stenberg, care considera inteligenta ca fiind un complex de abilitati pe care autorul le grupeaza in urmatoarele categorii abilitatea de a ubcarar si de profita de experienta abilitatea de a gandi si de a rationa abstract abilitatea de adaptare la capriciile unui lumi schimbatoare si nesigure abilitatea de a te motiva pe tine insuti in scopull de a realiza ce ti-ai propus Stenberg inteligenta permite inividului adaptarea la situatii noi prin adaptarea si valorificare experientei anterioare. Inteligenta este tratata asemeni self conceptului ca avand mai multe dimensiuni/fatete, incluzant atat activitatiile generale cat si cele specifice.
3. Inteligenta ca aptitudine punctul de vedere impartasit de o serie

de psihologi care considera ca inteligenta este o aptitudine generala care contribuie la formarea capacitatii si la aptitudinea comunicativa a individuluu la situatii noi T. Kulcsor inteligenta poate fi abordata d.p.d.v structural, implicand aici toate procele psihice care permit rez. individului de sarcini D.p.d.v functional inteligenta ajuta individul sa se adapteze rapid la o situatie noua. El considera ca acest timp de comportament este mobil, flexibil, dinamic
4. Inteligenta ca activitate mentala complexa care dupa opinia

lui Mihai Golu are urmatoarele functii : o asociere o disociere o generalizare o implicare in adaptarea unor decizii
13

Psihologia Personalitatii I An I

o adecvarea comportamentala la cerintele impuse de mediu o alegerea mijloacelor unor scopuri necesare pentru atingerea

o operarea de semne si simboluri o asigurarea autocontrolului o folosirea erorilor ca sursa de informatie pentru rezolvarea unor noi sarcini o anticiparea unor rezultate Intelienta o aptitudine generala si complexa, care isi subsumeaza o serie de aptitudini simple si specifice, asigurand intr-o maniera simpla si rapida, eficace si structurala, reusita intr-un anumit domeniu incepand de la invatarea acumare de cunoastinte, rezolvare de probleme si adaptarea la diverse circumstante de mediu.

miercuri, 31 martie 2010

Abordari ale inteligentei

1. Abordarea factoriala a inteligentei Intitiatorul accestei metode este englezul C. Spearman care in baza observatiei si experientei realizate constata existenta a doua tipuri de inteligenta, de aici si denumirea teoria bifactoriala subliniind faptul ca performanta intr-un numar mai mare de activitati este cond. de prez. unui factor g pe care Spearman identifica cu inteligenta generala si a unor factori specifici, s implinesc in performante in anumite domenii.
14

Psihologia Personalitatii I An I

Teoria bifactoriala propusa de Spearman in 1904 va fi reluata si dezvoltata in 1938 de catre Thurstone care propune teoria multifactoriala a inteligentei, subliniaza faptul ca perfomantele chiar si intr-un domeniu nu poate fi pusa pe seama numai a 2 factori, g si s El noteaza ca in spatele comportamentului inteligent stau mai multi factori (7); intelegerea verbala, fluenta cuvintelor, factorul numeric, factorul spatial, memorarea, rapiditatea perceptuala si tipurile de rationament (inductiv,deductiv) Guilford, recurgand la analiza factoriala propune in 1982, modelul tridimensional al intelectului, opinand ca inteligenta ar cuprinde circa 150 de abilitati diferite rezultate din interactiunea a 3 dimensiuni -> operatii (cognitie, memorie, gandire divergenta, gandire convergenta, evaluare). o continuturi (vizual,auditiv,simbolic,semantic,comportamental) o produse (unitati,clase,relatii,sisteme,transf. si implicatii) Modelul propus de Guilford este aplicabil in exl. comp, creator , el insistand asupra gandirii divergente -> fluida,flexibila,originala Raimond Cattell care observand comportamentul inteligent in diferite ipostaze, subliniaza posibilitatea existentei a doua 2 tipuri de inteligenta: a) inteligenta fluida ca baza a inteligentei generale, cu un suport genetic destul de bogat care permite individului adaptarea la cerintele mediului b) inteligenta cristalizata, rezultat in cea mai mare parte al invatarii inteligenta cristalizata poate fi evaluata cu ajutorul testelor de vocabular sau testelor numerice. Raportul dintre inascut si dobandit intre cele 2 tipuri de inteligenta este diferit si particular Horn reia abordarea lui Cattell, subliniind ideea ca tratarea inteligentei ca o suita sau un ansamblu de 20-30 de abilitati, este o sarcina extrem de complexa si mai eficient ar fi sa se stabileasca ce au in comun aceste abilitati, ajungandu-se la sublinierea ideii ca inteligenta poate fi cristalizata sau fluida. El opinieaza ca inteligenta cristalizata releva o
15

Psihologia Personalitatii I An I

invatare intentionata care se produce in proces de socializare a individului, incepand de la socializarea primara pana la ce anticipativa Inteligenta fluida mai depinde procesul de maturizare biologica fiind mai bine exprimat in perioada timpurii ale dezvoltarii Autorul face trimitere si la abordarea developmentala (in functie de varsta 2. Abordarea inteligentei din prisma procesarii informatiei In cea de-a 2-a jumatate a secolului XX, cercetariile in domeniul inteligentei au progresat gratie progresului inregistrate de stiintele cognitive care vad ca pe un calculator, iar sistemele lor cognitive ca unul de prelucrare si procesare a informatiilor Astfel s-au ridicat intrebari privitoare la procesele mintale solicitate in rezolvarea unor teste de inteligenta, cat de rapid si cat de precis sunt realizate aceste procese si in ce masura reprezentarile mintale sunt influentate de aceste procese. Din perspectiva procesarii informatiltilor, numele cel mai invocat este Robert Stenberg care propune teoria triarhica a inteligentei subliniaza faptul ca inteligenta este multidimensionala si constituita din mai multe tipuri si abilitati. In baza observatiei si a experientelor reale pe populatie diferita, autorul ajunge la formularea teoriei sale, care cuprinde 3 subteorii, de aici si demonstratia de teorie triarhica (subteoria componenta experientala si contextuala) Inteligenta comportamentala implica aplicare unor strategii, cunostiinte, metagognitii si reglarea selfului. Autorul propune 3 tipuri de comportamente de tratare sau de procesare a informatiei comportamente de performanta include procese implementate in rezolvarea reala de unei probleme secundare

comportamente de achizitie a cunostiintelor care fac trimitere la emelemente implicate in invatarea unui material nou si la sesizarea relevantei sau nonrelevantei a unei informatii sau a unei categorii de informatii

16

Psihologia Personalitatii I An I

metacomportamentele care include procese implicate in indentificarea naturii problemei, dezvoltarea strategiei si evaluarea rez. metacomportamentele ajuta la planificare si la controlul activitati, monitorizarea acesteia dar si evaluarea proceselor in timpul rezolvarii problemei

miercuri, 7 martie, 2010

Subteoria experientiala a inteligentei


Corespunde inteligentei experientiale final implicata dupa opinia autorului de pe o parte in rezolvarea de sarcini sau probleme iar pe de alta parte in sarcini cotidiene care implica deprinderi si automatisme. Subteoria experientiala se mai numeste si subteoriateoria a celor doua fatete intrucat face trimitere la doua aspecte importante ale comportamentului inteligent si anume:

1. noutatea -inteleasa ca abilitatate de a face fata situatiilor noi. Steranberg sulinia ca indivizi inteligenti fac mai usor fata situatiilor noi si prin urmare se adapteaza mai usor.

2. automatizarea

mecanismelor

constituie un element cheie inteligentei, autorul opinnd


17

in explicarea ca bogatia

Psihologia Personalitatii I An I

automatismelor aduce la eficientizarea comportamentului inteligent, cu alte cuvinte cu cat un individ poseda mai multe deprinderi sau automatisme cu atat scade timpul afectat rezolvarii unor probleme.

Subteoria contextuala a inteligentei


Care corespunde inteligentei contextuale, trimiterile facand trimitere la adaptare individului la cerintele propuse de mediu dar si la modificare mediului in functie de cerintele individului.Mielu Zlade, subteoria contextuala face trimitere la rolul mediului sau contextului socio-cultural in dezvoltarea comportamentului inteligent, suubteoria/inteligenta contextuala are anumite scopuri comportamentale si anume : 1.adaptarea, care presupune o modificare a comportamentului individului in functie de mediul inconjurator, ridicandu-se aici problema existentei unor aspecte universale ale inteligentei dar si elemente ce tin de contextul cultural. Altfel spus, un om sau un individ poate manifesta intr-un anumit context cultural un comportament considerat inteligent ca acelasi comportament sa nu aiba aceasta caracteristica intr-un alt context, de aici se impune cerinta ca probele/testele de evaluare a inteligentei sa fie validate pe diferite culturi. 2.modelarea, care implica adaptarea sau modificarea mediului la cerintele individului. Ea apare atunci cand individul nu poate face fata cerintelor de mediu, nu are alternative si atunci va incerca sa modifice mediul si exista o alta posibilitate. 3.selectia, care releva renuntarea la un mediu si apare atunci cand cele anterioare nu pot fi indeplinite. Ideea lui Stenemberg este aceea ca teoria sa trebuie in continuare rafinata in sensul multiplicarii experimentelor si observatiilor pe populatii cat mai numeroase si din medii cat mai variate.
18

Psihologia Personalitatii I An I

Teoria lui multiple)

Haward

Gardner

(teoria

inteligentelor

Autorul preia o serie de rezultate obtinute la testele de inteligenta si le compara cu cercetariile sau rezultatele din domeniul neuropsihologiei ajungand la concluzia ca nu exista defapt un singur tip de inteligenta fie ea si generala.Astfel, el propune teoria inteligenelor multiple sustinand ca ar exista cel putin 6-7 tipuri care ar functiona independent: fiecare tip, dispunand de reguli proprii de functionare. Mai mult decat atat, Gardner sustine ca fiecarui tip de inteligenta i-ar corespunde o anumita zona cerebrala, aducand in acest sens urmatoarele argumente: -in situatii traumatizante tipurile de inteligenta nu sunt afectate in mod egal -copii superdotati intr-o arie nu performeaza la fel de bine in celelalte Idea subliniata de Gardner este ca fiecare individ dispune de toate tipurile de inteligenta, nivelul de dezvoltare insa fiind diferit de la un individ la altul.

Tipurile de inteligenta propuse de Gardner:

1. Inteligenta lingvistica capacitate de a vorbii, de a asculta,

deprinderi de citit sau scris,la sensul cuvintelor


2. Inteligenta muzicala aptitudinea de a crea, de a comunica si

intelege sensul sunetelor si mecanismelor implicate in calitatiile sunetelor(inaltime, intensitate, timbru, ritm, intonatie)
3. Inteligenta logico-matematica aptitudinea de a folosii si evalua

relatiile in absenta obiectelor si folositea gandirii abstracte

19

Psihologia Personalitatii I An I 4. Inteligenta

spatiala implica perceptia vizual spatiala informatiei, capacitatea de a construii imagini tridimensionale

5. Inteligenta corporal chinestezica exprimata in abilitatea de a folosii

parti ale corpului pentru a rezolva probleme sau a transmite informatii.


6. Inteligenta

intrapersonala face trimitere la abilitatea de a-ti intelege si exprima propriile emotii dar si de a te auto-motiva pe altii, de a le descifra emotiile si sentimentele, de a le cunoaste si intuii intentiile.

7. Inteligenta interpersonala face trimitere la abilitatea de a-i intelege

Gardner subliniaza ca exista cu siguranta si alte tipuri de inteligenta care urmeaza a fi analizate, explicate si pentru care trebuie propuse instrumente de evaluare. Desi teoria lui a fost supusa multor critici ea este operationala si eficient aplicabila mai ales in practica educationala. Un plus de valoare este adus de teoria lui Gardner in intelegerea si explicarea mecanismului supradotarii.

Abordarea inteligentei din perspectiva biocologica

Abordare care are ca reprezentat de seama pe Stefan Ceci care subliniaza ca in abordarea inteligentei, interesul trebuie focalizat pe modul in care oamenii rezolva probleme dar in mediul lor natural si nu in laborator.Autorul sustine ca omul dispune de multiple potentialitati si nu de un singur tip de inteligenta, acestea sunt determinate dublu avand o componenta biologica dar si una care este rezultatul influentelor mediului sociocultural. Se subliniaza astfel idea ca un mediu motivant duce la cresterea comportamentului inteligent a performantelor individului comportativ cu un mediu nemotivant si neinteresat de sporirea
20

Psihologia Personalitatii I An I

performantei, ceea ce apare nou in explicarea comportamentului inteligent este ceea ce autorul numeste ni de dezolvoltare sau nisa ecologica care ar contribuii substantial lla sporirea abilitatiilor cognitive si sociale a indivizilor. O alta idee este ca inteligenta trebuie raportata nu numai la o ganidre complexa ci si la contextul in care a fost dobandita aceasta gandire. Astfel ca un individ cu cat lucreaza mai mult intr-un domeniu cu atat isi va dezolta mai mult un anume tip de inteligenta si prin urmare coeficientul de inteligenta generala nu mai poate explica singur performanta individului.Expunerea copiilor pe o perioada mai lunga de timp la factori de risc ar duce nu numai la scaderea coeficientului de inteligenta ci si la scaderea prin urmare a performantelor lor, din aceasta cauza, autorul sugereaza ca inteligenta trebuie observata analizata si explicata pe categorii socioprofesionale.

miercuri, 14 aprilie, 2009

Caracterul
1. Definirea caracterului 2. Structura caracterului 3. Rel din caracter si temp 4. Modele explicative interpretative ale caracterului
Robert Meilli gandindu-se la personalitate subliniaza ca aceasta este constiutuita din temperament, aptitudini si caracter. Aceasta ultima
21

Psihologia Personalitatii I An I

dimensiune fiind constituita din acele emente ce nu sunt regasite in temperament sau aptitudini. Etimologic, termenul deriva din character care inseamna ceva ce este imprimat sau gravat in individ. Personologul american, Gordon Allpart subliniaza ca in literatura americna exista foarte ,ilte lucrari despre personalitate dar foarte putine despre caracter, existand tendinta de a suprapune cele doua concepte.Termenul de caracter este mai frecvent utilizat in literatura europeana.Definitiile date caracterului sunt si ele numeroase putandu-se distinge doua tendinte: 1. definitii care accentueaza asupra ideei de trasatura si atitutidine. Conceptul de trasatura a fost introdus in psihologie de catre William Stern, el fiind preluat si rafinat de catre Gordon Allpart.. care se caracterizeaza prin durabilitate prin constanta si se manifesta in comportamentul individului, din aceasta perspectiva psihologul roman Alexandru Rosca, defineste caracterul ca un ansamblu de trasaturi care determina o modalitate relativ constanta si stabila de orientare a individului si orientarea acestuia la sine, la activitate si la cei din jurul sau. Prin urmare caracterul se manifesta predominant in realtiile dintre oameni si in activitate. Cel de-al doilea termen, atitudine exprima predispozitia individului de a actiona pro sau contra fata de ceva sau de cineva fiind sustinut de elemente cognitive, elemente afective si volitive. Definitii care subliniaza asptectul psihomoral si care considera caracterul ca fiind nucleul personalitatii, afirmandu-se ca aceta il definesc pe om ca membru unei comunitati si ca profilul psihomoral se manifesta in consistenta relatiilor interpersonale si in activitate. Ion Radu opineaza ca astfel caracterul devine schema de organizare a profilului psihomoral implicand raportarea la valoare si manifestandu-se in activitate si in relatiile interpersonale. Mai mult decat atat, Paul Popescu Neveanu spune despre caracter ca ar fi esenta sociala si morala a omului,
22

Psihologia Personalitatii I An I

spre deosebire de temperament caracterul este mai putin influentat ereditar fiind rezultatul in cea mai mare parte a influentelor mediului exterior. In acest context invatarea indeosebi cea sociala si cognitiva constituie premise pentru formarea caracterului. Trasaturile si atitudinile care alcatuiesc caracterul poseda urmatoarele caracteristici: Robert Cloninger si anume se manifesta relativ constant sunt stabile si generalizate, include elemente cognitive afective si volitive, sunt asociate cu aprecieri si valori, se formeaza de-a lungul intregii vieti fiind puternic influentate de invatare. Sunt organizate ierarhic, existand relatii de sub si supra oradonare.

Structura caracterului
In structura caracterului intra o serie de trasaturi si de atitudini care se constituie intr-un sistem ce permite diferentierea indiviziilor, nu orice trasatura sau insusire a unui individ intra in categoria celor de caracter ci dupa opinia lui Hansenne, aceasta trebuie sa indeplineasca urmatoarele caracteristici ; sa fie clar definita sa fie mai mult decat o habitudine sa poata fi demonstrata empiric sa interactioneze cu alte trasaturi sa fie distribuita normal intr-o informatie sa asigure consistenta comportamentului persoanei Gordon Allpart adept al ideii de trasatura identifica intr-o prima ipostaza impreuna cu un cobalator de-al sau Odbert , 17 953 de adjective care pot fi utilizate in caracterizarea unei persoane. Ulterior insa, constata ca trebuie sa existe anumite caracteristici ale acestor adjective care sa le confere statutul de trasatura. Astfel ei ajung sa formleze urmatoarele criterii ;

frecventa aparitiei evantaiul de situatii in care se manifesta o trasatura(numar mari de situatii)


23

Psihologia Personalitatii I An I

intensitatea acestora
1. Trasaturi comune care permit identificarea si compararea indiviziilor

Allpart grupeaza trasaturile in urmatoarele categorii : intre ei (care apartin aceleasi comunitati). Aceste trasaturi comune sunt distribuite normal intr-o populatie.
2. Trasaturile personale sau dispozitii personale pe care Allpart le imparte

in urmatoarele subcategorii :

Trasaturi cardinale care corespund unor trasaturi ce impun pe un

individ il definesc si care au o semnificatie majora, prin aceasta grupa de trasaturi individul se impune ca valoare nu numai in grupul din care face parte el putand devenii celebru datorita acestor trasaturi. Autorul subliniaza ca numarul acestora este mic dar si numarul indiviziilor care poseda aceste caracteristici este relativ mic.

Trasaturile centrale care sunt caracteristici ale persoanei cum ar fi:

meticulozitate, timiditate, perseverenta, grad de generozitate, tenacitate, curaj, ambitie etc.

Trasaturile secundare, sunt mai putin existente , mai putin

importante, perferice(preferinta pentru anumite alimente, preferinta pentru anumite haine). Acestea pot fi caracterizare de latenta, devenind manifeste in anumite situatii si putand trece in categorii superioare. miercuri, 21 aprilie 2010 continuare trasaturi; Raymond Cattell, autorul subliniaza ca exista in principal doua categorii de trasaturi pe care le imparte in trasaturi de suprafata si trasaturi sursa. Acestea din urma sunt raspunzatoare de consistenta personalitatii si de constanta manifestariilor comportamentale. Trasaturile sursa fac trimitere la trasaturi legate de abilitati, trasaturi legate de temperament si de emotii si trasaturi dinamice, care se refera in principal la motivatii si la
24

Psihologia Personalitatii I An I

interese. Trasaturile de suprafata sunt mai putin importante si sunt influentate in principal de educatie sau de apartenenta la o clasa sociala, dupa opinia lui Cattell trasaturile se constituie in adevarat blocuri ce influenteaza personalitatea in ansamblu si manifestariile comportamentale in mod special. Trasaturile dinamice sunt socotite de Cattell ca fiind dublu determinate de ereditate si de mediu. Pentru a sublinia acest lucru, autorul foloseste doi termeni care sunt netraductibili si anume este vorba de Erg care se refera la trebuinte, instincte, impusuri (ereditate), metaerg care face trimitere la acele trasaturi ce sunt dobandite prin invatare si care constituie baza pentru formarea aptitudiniilor. H. Eysenck care se focalizeaza pe dezvoltarea trasaturilor de-a lungul copilariei, propunand o organizare ierarhica a personalitatii, pe urmatoarele niveluri, tipuri, trasaturi, raspunsuri habituale si raspunsuri specifice. Tipurile si trasaturile sunt socotite genetice, neputand fi formate prin invatare. Observatiile facute de autor duc la idea existentei unor superfactori care ar explica personalitatea, el sublininand urmatorii : introversiune-extroversiune, neuroticism-stabilitate emotionala,psihoticism versus forta eului. La inceput, Eyesenck distinge doua trasaturi si anume este vorba de introversiune si extraversiune. Abordarea prin prisma trasaturilor a revenit puternic in ultima parte a secolului trecut in forma teoriei denumite BIG FIVE care incearca sa explice personalitatea prin interventia a cinci dimensiuni maojore plecand de la observatiile si rezultatele obtinute de H. Eysenck, astfel se adauga dimensiuniilor de neuroticism si extraversiune alti 3 factori si anume, deschiderea spre experienta, agreabilitatea, si constiinciozitatea. Cel mai adesea modelul big five, este asociat de numele a doi autori : Costa si Mcrae care avanseaza cateva argumente care sa sustina teoria celor 5 factori, si anume studiile longitudinale desfasurate de o serie de autori, confirma universalitatea acestor superfactori, apoi, acesti factori se regasesc in limbajul comun in cele mai multe chestionare de personalitate, un alt
25

Psihologia Personalitatii I An I

argument este ca se regasesc in cele mai multe culturi, nu sunt influentati de varsta si de sex si au o baza biologica. (acronimul OCEAN, ajuta la retinerea acestor 5 facori). Hansenne subliniaza ca cei 5 factori, ar avea urmatoarele semnificatii si anume

deschiderea spre experienta(imaginativ sau practic, creativ vs. noncreativ, variabil vs. rutinier, curios-noncurios) constinciozitate (responzabil-neresponsabil, grijuliu-neglijent,

disciplinat-indisciplinat, serios-neserios)

extraversiunea (spontan sau inhibat, indraznet sau pasiv, activ sau submisiv, confiant sau timid) agreabilitatea (gentil sau rautacios, politicos sau asupru, bun sau iritabil) neuroticismul (nervos sau linistit, anxios sau destins, relaxat sau stresat, calm sau excitabil)

Modelul BIG FIVE, a starnit numeroase controverse dar a si generat numeroase cercetari, bucurandu-se la ora actuala de aceiasi notorietate ca si modelele propuse de Cattell sau Eyesenck. A doua compoenenta a caracterului este constituita din atitudini , chiar daca nu exista o definitie unanim acceptata, se pot desprinde totusi cateva caracteristici esentiale care fac trimitere la : 1. modalitati de raportare a individului fata de anumite valori si fata de propria persoana(Paul Popescu Neveanu) 2. variabila psihologica latenta, structurata in timp in cadrul relatiilor din individ si grup (Mihai Gohi) 3. modalitati de a reactiona verbal sau comportamental in mod personal fata de anumite situatii, evenimente sau persoane(Ursula Schiopu) 4. predispozitie psihica de a actiona in tip caracteristic in diferite situatii fata de anumite evenimentele ale lumii exterioare (Radu Ion)

26

Psihologia Personalitatii I An I

5. dispozitie interna a individului fata de un anumit element, din mediul extern sau intern (Doron si Parot) Sistematizand putem spune ca, atitudinile sunt componenta caracteriale complexe care include elemente de natura cognitiva, afectiva si volitiva, ele se constituie de-a lungul evolutiei individului incepand din copilarie, fiind rezultatul influentelor exercitate de mediu, recuraganu-se de cele mai multe ori la sistemul de pedepse si recompense, astfel in procesul de socializare incepand cu cea primara copilul va incepe sa isi formeze primele elemente atitudinale fata de sine, fata de cei din jur si fata de activitate. Cuprinzand in structura lor, elemene afective, atitudiniile capata caracteristici de bipolaritate. Intotdeauna atitudinile sunt asociate cu un set de valori, valori care se nasc in interactiunea dintre individ si mediu. Fiecare perioada istorica are specific un set de valori care coexista cu valoriile considerate universale si care se perpetueaza de la o epoca la alta.Exista situatii cand valori sau seturi de atitudini valori, se modifica, individul intrand intr-o stare de incongruenta insotita de o stare de disonanta cognitiva si afectiva. In asemenea situatii exista posibilitatea adaptarii sau din potriva a selectiei (Sternberg) miercuri, 28 martie

Raportul dintre temperament si caracter


Modelul lui R. Colninger Modele explicative interpretative ale caracterului
1. Modelul balantei categoriale Sugerat de catre psihologul roman Paul Popescu Neveanu, modelul consta in considerarea atitudinlilor 2 cate 2, una pozitiva alta negativa.

27

Psihologia Personalitatii I An I

Autorul subliniind ca ambele categorii le gasim in una si aceiasi personalitate dar in propozitii diferite. Conform acestei dimensiuni nu exista om total bun sau total rau. Astfel la nastere, trasaturile caracteriale se afla in pozitia 0, evolutia lor fiind egal probabila. In realitate insa, indiviul va evolua fie spre polul negativ fie spre cel pozitiv, depinzand de mediul social. Mecanismul de formare a acestor trasaturi este datorat nu numai nivelului intaririlor ci si de numarul de experiente/situatii in care este implicat individul. Cu alte cuvinte, daca numarul stuatiilor considerate pozitive este mai mare decat cel al situatiilor negative exista posibilitatea ca sa se formeze mai multe trasaturi pozitive. Atunci cand numarul de situatii pozitive cu cele negative sunt relativ egale, individul se va afla intr-o stare de conflict, va experientia o stare de asteptare, de cautare si de explorare pentru a putea opta. Daca balanta va inclina inspre trasaturi considerate pozitive, atunci acestea vor fi dominante si vom avea de-a face cu un caracter frumos si bine construit 2. Modelul cercurilor concentrice Isi are originea in conceptia lui Allport, privitoare la existenta unor trasaturi comune ce se aseamana oamenii intre ei si dispozitii personale pe care autorul le vede structurate sub forma unor cercuri concentrice. in centru trasaturile centrale, care sunt mai multe la numar trasaturile secundare/periferice mai putin active si esentiala pe acesta din urma autorul le numeste reziduri caracteriale care se afla in stare latenta si care pot fi activate in functie de context 3. Modelul piramidei caracteriale Exprima opinia a numerosi autori care considera ca important nu este numarul trasaturilor ci combinatia acestora (Eysenek)

28

Psihologia Personalitatii I An I

In

baza

acestora,

P.P

Neveanu

sugereaza

organizarea

trasaturilor

caracteriale in forma unei piramide asemanatoare cu piramida trebuintelor umane la baza trasaturi particulare la varf trasaturi esentiale si relevante Acesta organizare a trasaturiloe este mai eficienta mai ales in practica educationala. Spre deosebire de Masllow, piramida propusa de Neveanu are un caracter mai dinamic, in sensul ca unele trasaturi particulare pot prin educatie sa acceda pe trepte superioare ale piramidei.

miercuri, 5 mai 2010

Creativitatea
1. Conceptul de creativitate 2. Abordari ale creativitatii 3. Fazele procesului creativ 4. Metode de stimulare a creativitatii

1.Conceptul de creativitate
Termenul a fost introdus in psihologie de Allport pentru a desemna o formatiune sau dimensiune de personalitate. Abordari de creativitate au existat si inainte de 1950, folosindu-se insa alti termeni, ex: inspiratie, inteleasa ca stare de tensiune psihica cu durata variabila in cursul careia apare o idee sau o solutie noua. Aceasta stare e insotita de spontaneitate si vibratie afectiva.

29

Psihologia Personalitatii I An I

Talent este socotit o dezvoltare superioara a aptitudinii si care implica un effort sustinut. Acest mediu l-a determinat pe Edison sa sustina ca actul creatiei este 99% transpiratie si 1% inspiratie. Geniu: creator de scoala, de curent sau deschidere de drumuri intr-un anumit domeniu. Persoana supradotata este individul cu aptitudini deosebite intr-un domeniu sau cu un coeficient de inteligenta ce depaseste 140. Problema supradotarii a fost vehiculata inca de Felton ce publica lucrarea Geniul creator, sustinand rolul ereditar in aparitia talentelor si geniilor. De Candolle sustine ca talentul si geniul se nasc sub presiunea factorilor de mediu. In 1950, Guilford abordand tema creativitatii subliniaza importanta factorilor cognitivi dar si a celor noncognitivi subliniind totodata ca din 12.000 de studii de psihologie indexate pe o perioada de 23 de ani, doar 186 reprezentand 0.2% erau dedicate problemelor creativitatii. Teresa A. in 1960, inventariaza studiile creativitatii gasind o proportie de 0.4%; in 1966 0.8%; in 1970 1% Explozia de studii dedicate creativitatii se va inregistra insa in preajma anilor 1970, observatiile facute de Alouska atesta faptul ca procentul s-a ridicat !!! in 1972 la 72.5% domeniu (Al. Rosca, Maria Beford, Anca Munteanu, Ana Stoica). Creativitatea e inteleasa atat ca proces cat si ca produs sau dimensiune de personalitate. Ca proces presupune parcurgerea unor faze: pregatire, incubatie, iluminatie si verificare.

Ca produs ea presupune crearea a ceva caracterizata prin: noutate, originalitate si valoarea sociala.

Ca dimensiune a personalitatii inseamna: existenta unor trasaturi de personalitate care sa duca la crearea unui produs ce intruneste calitatile amintite.

30

Psihologia Personalitatii I An I

Prin urmare, cand se pune problema creativitatii trebuie sa se aiba in vedere existenta numeroaselor calitati: productivitate -> numarul mare de idei, solutii sau lucrari utlilitatea care !!!!!!!!! eficienta expunerii in caracter economic al performantei sau randament. Valoarea produsului. Ingeniozitatea experientei in !!!!!!!! metodelor de rezolvare a problemelor Noutatea este distanta in timp a lucrurilor si ideilor Originalitatea expunerii in raritatea ideilor sau solutiilor

2.Abordari ale creativitatii


Diferitele curente psihologice au abordat creativitatea mai mult din perspectiva unor principii generale conturandu-se cateva abordari care explica mecanismul creativitatii, fazele pocesului creator, factorii care influenteaza creativitatea dar si metode de stimulare a creativitatii
1.

Teoria asociationista, reprezinta in principal de Mednick, subliniaza

ca importanta in aparitia creativitatii este organizarea elementelor asociative in combinatii noi si care au ca rezultat un produs caracterizat de originalitate Gradul de originalitate este dependent de noile combinatii si disy. dintre acestea si ceea ce era cunoscut -criteriu de apreciere a produsului creativ rezulta din originalitate si frecventa aparitiei asociatiilor

31

Psihologia Personalitatii I An I 2.

Teoria configurationista il are ca reprezentant pe Wertheimer

(gestaltist) reprezentat al prihologiei formei care insista asupra considerarii creativitatii ca o problema ce are particularitatatea de a si incompleta, iar rezolvarea ei implica raportul partilor la in treg si intregul la parte -autorul face distinctie intre rez. intamplarii ale problemei si cele care necesita intuitie si intelegere -gradul de creativitate este mai mare si mai evident a in a doua categorie de rezolvari de probleme, cand ideea/solutia poate sa apara brusc pe baza de intuitie nu pe baza de ratiune logica 3. Teoriile behavioriste considera ca comparatia apare mai frecvent daca este intarit prin condiftionare instrumentala se considera ca ori de cate ori, raspunsul creativ al unui copil este intarit, creste probabilitatea ca acel tip de comportament sa se repete. -> la baza mecanismului creativitatii se afla relatia S-R - in procesul de stimulare a creativitatii un rol important ii revine adultului, cadru didactic sau parintre 4. Teorii psihanalitice il au ca reprezentant principal pe Sigmund Freud care pune la baza creativitatii conceptul de sublimare, considerat a fi un procesc inconstient in care impulsul sexual reprimat este direct, spre o activitate nesexuala, sociala, care poate avea ca rezultat un produs creativ. Kubie considera ca este important in manifestarea creatoare, nu incon stientul care impulsoneaza si subconstientul, admitand si tolul constientului in aprecierea si valorizarea produsului creatiei.
6. Teoria lui Guilford explica procesul creator accetuand rolul factoriilor

intelectuali, neexcluzand in totalitate interventia celor non-intelectualiafectivitate si motivatia -locul central in categoria factoriilor cognitivi ilocupa gandirea divergenta caracterizata prin flexibilitate, fluiditate si originalitate 7. Teoriile umaniste considerate in psihologia a treia forta in care accentul este pus pe partea buna si sanatoasa a individului si nu pe cea instinctuala sau patologica.
32

Psihologia Personalitatii I An I

Maslow -autorii

si

Rogers

subliniaza

importanta prin

tendintei

ca

actializare

sau

autorealizare ca fiind impulsul motivatiei spre creativitate explica procesul creator interventia trebuintelor specific umane:relatii interpersonale calde, trebuinta de comunicare, trebuinta de afectiune si cea de siguranta -astfelm spre deosebire de Freud care gasea sursa creativitatii in patologia umana la umanisti sursa creativitatii este pe deplin sanatatea umana.

3. Fazele procesului creator


-cele mai multe observatii asupra procesului creator releva faptul ca aceasta parcurge mai multe etape care au fost sistematizare de Walls in 1. prepararea pregatirea 2. incubatie 3. iluminarea 4. verificarea -acete faze se pot detecta in toate domeniile de activitate si exista si anumite specificitati care difera de la un domeniu la altul Prepararea este o faza complexa cae poate fi hotaratoare in demersul creator in cele mai multe situatii intalnim o faza de pregatire generala si o faza de pregatire specifica pregatirea generala parcurge doua mari subetape
1. Sesizarea problemei este prin ea insasi un act de originalitate si care

se bazeaza pe o atitudine speciala (sensibilitatea la probleme) care devine ulterior o dimensiune a personalitatii -desprinderea problemei dintr-un anume context si formularea ei in termeni clari si familiari - din aceasta perspectiva, insusi Enstein subliniaza ca simpla formulare a unei probleme este mai importanta decat rezolvarea problemei

33

Psihologia Personalitatii I An I

- in psiholigia creativitatii se face distinctia intre procese convergente care impun strategii algoritmice cu probleme divergente strategii euristice - creative sunt socotite prin divergente pentru ca antreneaza gandirea divergenta Incubatia gestatia informatica care din afara pare a fi o persoana pasiva, o pauza, o intrerupere voluntara a efortului aceasta per. poate fi mai scurta sau mai de lunga durata in functie de domeniu dar si de personalitatea creatoare pasivitatea este aparenta in realitate se petrec organizari si reorganizari, structuri ale informatiei pentru a se ajunge la solutia dorita Iluminarea se suprapune cu gasirea solutiei si cand procesul creator atinge punctul culminant de regula aceasta faza este foarte scurta, motiv pentru care a starnit curiozitatea si interesul specialistiilor iar explicatatiile oferite sunt multiple
Kedrov, analizand fazele, procesul creator la Mendelov a constat in

perioada de pregatire a durat 15 ani iar perioada de incubatie 3 ani, iluminarea 18 februarie 1868 verificarea a durat pana la sf. vietii lui Mendelev Verificarea stadiul final al procesului creator, cand produsul este finisat si cand se verifica valoare si utilitatea sociala a acestuia din aceasta cauza durata acestei etape este lunga si poate distruge elanulu initial Taylor a identificat analizand creativitatea si cele 5 etape ale acesteia 1. Expresiva 2. Productive 3. Inventiva 4. Inovativa 5. Emergenta
34

Psihologia Personalitatii I An I

miercuri, 12 mai 2010

Factorii creativitatii
Dintre factorii considerati a influentat creativitatea Guilford il considera pe cei ce intelectuali si pe cei neintelectuali. In categoria factoriilor intelectuali, autorul include toate tipurile de inteligenta care apar in testarile traditionale, nu au putut fi evidentiate recurgand la analiza favoriala, identifica 5 tipuri de operatii intelectuale. (cognitie, memorie, gandire divergenta, gandire covergenta si evaluare) acestea actioneaza asupra a 4 categorii de continuturi : figurand simbolic, sematic si comportamental, actiunea care duce la realitatea urmatoarelor tipuri de produse, unitati clase, relatii, sisteme, tranformari, implicatii. Guilford ofera un model de explicatie al creativitatii modelul tridimensional al intelectului intre toti factorii intelectuali subliniaza importanta gandirii divergente, a asociatiilor a expresiilor ideilor flexibilitatea este legata mai mult de aspectul cantitativ al proceelor opusa rigiditatii, flexibilitaatea este fenomentul studiat de multi psihologi,

caracterizata prin flexibilitate, fluiditate, originalitate

creatoare punand-o in relatii cu tipul de temperament

35

Psihologia Personalitatii I An I

Astfel, temperamentul sangvinic si coleric ar dispune de un nivel mai ridicat cal flexibilitatii. Privitor la fluiditate consta in usurinta cu care se realizeaza asociatiile si transferul de idei de la un aspect la altu . Alaturi de gandirea divergenta, G adauga rolul aptitudinilor speciale in obtinerea produsului creator. aptitudini considerate speciale. Acestea sunt rezultatul pe de o parte a ereditatii iar pe de alta parte, al educatiei si invatarii/exersarii. Guilford nu exclude din categoria, factorii creativitatii, factori nonintelectuali, care fac trimitere la motivatia trasaturilor de temperament, si a trasaturilor de caracter. Astfel el subliniaza ca persoanele creatoare sunt puternic motivate, dispun de o cantitate mare de energie sunt foarte curioase si pot acumula o cantitate mare de informatii. Curiozitatea epistemica este un factor care actioneaza in potentialul creator. Dintre factorii nontelectuali rezulta nonconformism, radicalism, asumarea riscurilor, spirit de aventura, toleranta fata de ambiguitate Paul Neveanu rereferitor la personalitatea creatoare subliniaza existenta unei atitudine creative sau acordarea creativa Produsul creator este rezultatul interactiunii dintre factorii intelectuali si factorii nonintelectuali. In fiecare domeniu actioneaza un set de

Metode de stimulare a creativitatii


brainstorming sinectica

discutii panel

Brainstorming
storm=furtuna

etimologic-provine

din

cuvantul

brain=creier

si

Metoda a fost descrusa pentru prima oara de catre Alex Osborn si a fost inteleasa ca o stare interna de activitate imaginativa ub care se separa actul
36

Psihologia Personalitatii I An I

imaginatiei de gandirea cristina. Din aceasta cauza metoda se mai numeste evaluare amanata (Pieron) Autorii anglosaxoni spun despre brainstorming ca ar fi un fel de filozofie a cuvantului Reguli : criticile sunt interzise imaginatia trebuie sa fie total libera sa se spune prima idee care iti vine in gand sa se emita un nr. cat mai mare de idei sa incurajeaza asociatiile neobisnuite de idei DA, intrucat ideile emise de participani sunt acceptate neconditionat the big yes

Pentru alcatuirea grupului se tine cont de preferintele participantilor si de abenta unor relatii de subordonare in conditiile grupului si ceilalti membrii O sedina de brainstorming dureaza intre 30 si 50 de minute si este alcatuita din urmatoarele faze: 1. 2. 3. 4. 5. punerea problemei mobilizarea participantilor alegerea unui conducator.lider asezarea participantilor in forma de cerc/semicerc alegerea unui secretar care va consemna ideile emise

Liderul trebuie sa anunte data si locul intalnirii, sa incurajeze participantii, sa scoata gr. din impas, sa nu bruscheze si sa interzica evaluarile critice Clark sustine existeza unor faze ucigasecare pot stopa sau distruge potentialul creator ex:N-am mai facut, nu merg, nu avem timp, nu este prevazut in buget, prea academic, prea demodat, vom traii si vom vedea, baliverne Sinectica intordusa in psihologie de catre Gordon care organizeaza pentru prima data, un grup de siectica la universitatea Cambrige Cuvintele sinectica grecescul sinectijos = a lega, a reuni elemente fara nicio legatura intre ele, in scopul obetinerii unor solutii inedite

37

Psihologia Personalitatii I An I

Grupul de dinectica are 2 conditii, unul cu probleme organizatorice si altu pentru desfasurarea propriu-zisa a sedintei Durata este de 2-3 ore iar rezultatul poate fi un concep sau un nou punct de vedere asupra unei probleme. Sedinta presupune parcurgerea urmatoarelor etape : 1. 2. 3. PAG (formularea problemei) PAU(reformularea problemei asa cum este inteleasa) FF(force fit) care explica problema in termeni familiari, precedata de

experientele familiarului in ceva straniu Pentru aceasta se folosesc diferite tipuri de analogii Analogii directe evocarea unui obiect sugerat de ceva anume din Analofie personala identificarea cu un obiect sau un feomen care continutul problemei presupune capacitate empatica mare Discutia Panel = tehnica de lucru, util in reuniunile stiitifice in care are ca scop, anume discutiilor dar si difuzarea noutatilor Termenul din engleza, panel = lista fixa de nume Grupul este format din 5-7 persoane, competente pe o anumita tema, care se aseaza la o masa rotunda in fata unui auditoriu grup panel Intre grup si panel, liderul are rol intermediar. Se prezinta tema, fiecare participant isi exprima punctul de vedere asupra unei secvente din tema, iar resp. grupului distribuie auditoriului biletele pe care acestia vor trece la intrebari, nelamuri si completari In partea a doua a sedintei, membrii grupului panel vor da raspunsuri sau explicatii Avantaje : promoveaza anumite informatii dintr-un domeniu def. cadrul de gandire incita participantii la discutii asigura un mod organizat de desfasurare a discutiilor
38

Psihologia Personalitatii I An I

exemple de exercitii de antrenament creativ: 1. Imaginati-va ca sunteti in plina maturitate si unul dintre nepotii dumneavoastra a inceput sa fumeze, ce idei puteti pune in practica pentru a-l opri? 2. 3. Sugerati cel putin 3 mijloace de a trezi oamenii dimineata amabil dar si Imaginati-va 10 forme de a-ti petrece timul liber atunci cand ramai singur ferm acasa, in timpul unei seri

39