NCEPUTURILE LIBERALISMULUI ECONOMIC

1. PRECURSORII LIBERALISMULUI ECONOMIC Trecerea de la mestesugurile medievale la atelierele capitaliste de tip manufacturier a dus la adncirea diviziunii muncii, la extinderea muncii salariate care la rndul lor au condus la amplificarea si complicarea productiei, a circulatiei marfurilor, la extinderea economiei de piata. n aceste conditii s-a impus si dezvoltarea gndirii economice ntruct teoria mercantelista devenise prea ngusta, nu mai era n masura sa corespunda si sa rezolve noile cerinte ale dezvoltarii economice. n noile conditii nu mai era suficient critica mercantelismului, a gndirii si practicii sale, aparitia unei noi gndiri si proiectii economice. 1 Au aparut noi reprezentanti ai unei noi gndiri ca: W. Petty, J. Loke, David Hume, n Anglia, Etienne Condiliac, n Franta, B. Franclin n America W. Petty (1623 1687) prin gndirea sa s-a situat deschis pe pozitiile burgheziei industriale engleze. El sia expus ideile economice n lucrari ca Tratat asupra impozitelor si contributiilor 1662 si Aritmetica politica. W. Petty a folosit ca metode de sustinere a ideilor sale satistica si descriptiva. Totodata Petty a fost primul gnditor care a transferat problema economica din sfera circulatiei n cea a productiei. Cea mai importanta contributie a lui W. Petty la dezvoltarea gndirii economice o constituie nceputul teoriei valorii bazate pe munca si de aici a teoriei valorii. W. Petty face distinctie ntre pretul natural al marfii determinata de munca cheltuita pentru obtinerea acesteia si pretul de piata nteles ca expresia n bani a valorii marfii. Marimea valorii este determinata de cantitatea de munca cheltuita pentru producerea marfii si se afla n raport direct proportional cu timpul de munca si invers proportional cu eficienta sau productivitatea muncii. Dupa el,

Titi Ciulbea, Doctrine economice, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti. 1995 1

munca da valoare marfii, iar marfurile sunt egale cnd ele ncorporeaza aceeasi cantitate de munca. Conceptia lui W. Petty a avut si unele limite astfel: - el confunda valoarea cu utilitatea sau valoarea de ntrebuintare; - de asemenea el apreciaza eronat ca masura marimii valorii este data de timpul de munca individual cheltuit de fiecare producator pentru obtinerea marfii; - pentru Petty valoarea marfii este identica cu valoarea de schimb pe care o dau banii, si n consecinta munca creeaza valoare numai n situatia n care produsul muncii poate fi transformat n bani. Pornind de la conceptia asupra valorii W. Petty a ncercat sa explice si alte categorii economice ca: renta funciara, dobnda, salariul, plusprodusul, pretul pamntului. Renta funciara este exprimata de W. Petty ca valoare care ramne dupa scaderea cheltuielilor de productie (salarii si consumuri materiale) din valoarea produselor agricole. n lucrarile sale apare pentru prima data notiunea de renta diferentiata determinata de fertilitatea diferita a terenurilor si de deosebirile n ce priveste departarea de piata.2 Salariul marimea acestuia este determinata de valoarea mijloacelor de subzistenta necesara lucratorului pentru a trai, a muncii si a-si ntretine familia. El constata ca lucratorul consuma mai multa munca dect i este necesar pentru producerea mijloacelor de subzistenta de care are nevoie restul el l-a identificat cu plusprodusul pe care l-a identificat cu renta funciara. Desigur, multe dintre conceptiile sale sunt confuze si chiar gresite, dar n ansamblu, prin gndirea novatoare promovata el a deschis drumul spre transformarea economiei ntr-o ramura distincta, autonoma a stiintei.

Mark Blaug, Teoria economic n retrospectiv, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1992

De pe pozitii filozofice J. Loke a abordat att teme politice dar si economice. Din cadrul problemelor economice, el s-a ocupat de cea a schimbului considernd ca valoarea banilor este relativa, fiind determinata de cantitatea de marfa aflata n circulatie.3 Ettiene Bannat de Condilliac a initiat primele reflectii n favoarea teoriei ntemeiata pe utilitate si varietate.Sintetiznd putem aprecia ca gndirea mercantelista si gnditorii de la sfrsitul sec. al XVII- lea, prin conceptiile afirmate au deschis calea cercetarii sistematice a economiei, pregatind astfel terenul unei cercetari reale, obiective, a unei tratari sistematice a problemelor economice.4 2. GENEZA LIBERALISMULUI ECONOMIC Prin persistenta n timp si spatiu, universalitatea, utilitatea si eficienta sociala pe care a administrat-o, liberalismul constituie una dintre cele mai complete si marcante elaborate doctrine ale societati moderne si contemporane. Timp de mai multe secole liberalismul e constituit n special pentru societatea europeana, temeiul marilor prefaceri politice, economice, spirituale si nationale, inclusiv a unui nou model de gndire, conduita politica si economica. Acelasi liberalism a constituit pentru cele mai multe tari si popoare drept fundamentul ideologic al luptei nationale, a realizari sau desavrsiri unitatii nationale, a cstigari independentei politice si economice sau a asezarii pe principii noi moderne a dezvoltarii ulterioare a vietii sociale. Doctrina cu caracter universal, liberalismul a dat temei si sens dezvoltarii umanitatii, contribuind n mod hotartor la aparitia, dezvoltarea si consolidarea unui nou mod de productie si de viata, a unui nou tip de societate umana bazata pe noi principii si relatii interumane, pe un nou mod de organizare si conducere a societatii.
3

Johnn Sturat Mill Despre libertate, Ed. Humanitas, Bucureti, 1994 Murean, Maria, Murelan, Dumitru Istoria economiei, Ediia a II-a, Ed. Economic, Bucureti, 2003

Pentru prima oara termenul de liberalism apare la lexicograful Claude Boiste n 1823, fiind asociat cu lupta pentru libertate a burgheziei si avnd o dubla semnificatie att politica ct si economica.5 n general termenul de liberalism a sintetizat ansamblul aspiratiilor si revendicarilor nnoitoare din societatea europeana dintre mij. sec.al XVII-lea si al XIX-lea. n primele sale manifestari liberalismul a vizat domeniul politic fiind sinonim cu nlaturarea absolutismului, impunerea principiului separarii puterii, a statului de drept, a reprezentativitatii si a drepturilor si libertatii cetatenilor. n plan economic n esenta sa liberalismul urmarea: - nlaturarea relatiilor de productie feudale, a modului de organizare si exploatare a muncii iobagiste; - nlaturarea oricarui fel de constrngere economica; - diminuarea si restrngerea rolului statului n viata economica; - proclamare libertatii tranzactiilor economice. Raspndirea si dezvoltarea liberalismului economic a avut loc n ritmuri si conditii foarte diferite de la o tara la alta, n functie de mprejurarile concrete nationale si internationale. n Franta, liberalismul economic a fost consacrat de revolutia burgheza din 1789, n Anglia evolutia liberalismului a nceput mai devreme si a nvins definitiv abia la mijlocul sec. al XIX-lea prin abolirea ''legilor cerealelor'' 1846, n unele din tarile din Europa Rasariteana, primele semne ale liberalismului economic apar catre sfrsitul secolului al XIX-lea si nceputul celui urmator.6 3. TRASATURILE LIBERALISMULUI ECONOMIC

Cun Andrei Dicionar de economie Oradea, 1993 Culegere de texte (din gndirea economic universal i romneasc), Editura ASE, Bucureti, 2001

Liberalismul a marcat aparitia unei noi orientarii n gndirea politica dar si economica. n domeniul economic noua gndire s-a remarcat prin urmatoarele elemente: - a fost conceptia care a transferat centrul cercetarilor economice din sfera circulatiilor marfurilor n sfera producerii acestora ; - a creat, introdus si dezvoltat un nou mod de cercetare si investigare a economicului. A nlaturat empirismul si descriptivismul mercantelist, punnd accent pe analiza logica teoretica bazata pe noi metode si procedee ca: inductia, deductia, folosirea statisticii si matematici;7 - a marcat trecerea cercetarii de la nivelul individual la analiza de ansamblu a legaturilor economice la scara sociala, nationala si internationala; - a marcat nceperea cunoasterii stiintifice a economiei de piata complete; - liberalismul a impus aspiratia spre libertatea de miscare. n domeniul economic aceasta a nsemnat deplina libertate de actiune a agentilor economici, precum si consacrarea liberei concurente n tranzactiile dintre popoare; - a impus individualismul conform caruia deciziile cele mai eficiente si concrete le pot lua agentii economici privati n opozitie cu autoritatea publica-statul, sau cu diferite colectivitati mai mult sau mai putin cuprinzatoare; - liberalismul a considerat proprietatea privata sociala si individuala, temelia societatii moderne, a economiei de piata, ea fiind degrevata de orice servituti feudale; - a impus principiul hedonismul, conform careia se urmarea obtinerea unui maxim de avantaj cu minim de efort; - liberalismul a impus un nou mecanism de reglare a economiei, cel al pietei, a raportului dintre cerere si oferta, el avnd capacitatea de a autoechilibra n mod spontan economia, - liberalismul este si prima paradigma economica care explica preturile si profiturile din economia moderna pornind de la teoria valorii bazata pe munca;

Popescu, Gh., De la economia clasic spre economia social, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 1998

-o caracteristica majora a paradigmei liberale o constituie impunerea politici economice a liberului schimb sau altfel spus politica liberei concurente. Aceasta politica a fost sintetizata de economistii francezi sub forma, laissez faise, laissez passer, le monde va de lui mme, - lasati lucrurile sa-si urmeze cursul lor firesc; - pe lnga aceste caracteristici generale ale liberalismului economic acesta a mbracat att n teorie ct si n practica si unele particularitati ca urmare a conditiilor istorice concrete n care acesta s-a manifestat. De exemplu n Franta la nceputurile sale liberalismul s-a manifestat n domeniul agriculturii. n Anglia si SUA acelasi liberalism s-a pus n slujba dezvoltarii industriale. n unele tarii ca Anglia, Romnia liberalismul a adoptat politica economica protectionista, contrar esentei liberalismului a politicii sale, a liberei concurente. 4. GNDIREA ECONOMIC A FIZIOCRATIILOR MOMENT IMPORTANT N LIBERALISMUL ECONOMIC Fiziocratii au fost un grup de economisti francezi cu vederi liberale care au criticat mercantelismul si au adus o serie de inovatii importante n teoria economica. Denumirea lor vine din cuvintele grecesti phyris natura si craton- putere, adica convingerea lor ca si n economia societatii domneste o ordine naturala la fel ca si n natura. Economistii fiziocrati au format o adevarata scoala n frunte cu Francois Quesnay (1694 1774) dintre lucrarile acestuia amintim: Tablou economic (1758), Analiza tabloului economic (1766) si o serie de articole ca: Fermieri, Grane, Oameni. Dintre noile idei promovate de fiziocrati evidentiem: - ideea ordinii naturale n economie; - deplasarea explicarii bogatiei din sfera circulatiei n cea a productiei; - trecerea de la microanaliza la macroanaliza;
6

- surprinderea legaturilor dintre repartitia produsului social, circulatia lui ntre clase sociale si reluarea procesului de productie. Alaturi de acesta pot fi enumerati: ARJ Turgot cu lucrarea Reflectii asupra formarii si repartitiei bogatiilor, VR Mirabeau, etc. a). Conceptia ordinii naturale a fiziocratilor Fiziocratii au criticat conceptia mercantelistilor privind ideea interventiei statului n economie. Dupa ei mai presus de viata si actiunea umana att n societate ct si n economie exista o ordine fireasca, naturala, si care este cunoscuta si stapnita. Ea asigura buna functionare a economiei ct si a societatii. Tocmai de aceea ei au criticat interventia statului n economie n special n forma protectionismului vamal, considernd interventia puterii statice drept o iluzie. b). Conceptia fiziocratilor despre bogatie si izvorul ei n productie Contrar mercantelistilor, fiziocratii sustineau ca bogatia nu consta numai n bani sau n primul rnd numai n bani, ci n produsele utile care pot satisface diferite trebuinte umane. Bogatia nu poate fi creata n sfera circulatiei marfurilor, n comert, deoarece schimbul presupune echivalentul ntre marfuri sau ntre acestea si bani, astfel ca n acest proces al schimbului nu poate aparea un spor de avutie. Dupa fiziocrati bogatia poate aparea numai n sfera productiei mai ales n agricultura. De aceea fiziocratii au propagat ideea acordarii unei mari atentii productiei. n strnsa legatura cu aceasta ei au creat conceptia Produsul net. Ei ntelegeau prin produsul net surplusul de produse si implicit de valoare peste cheltuielile de productie. Lipsa unei conceptii clare despre valoare a facut ca fiziocratii sa aibe multe ambiguitati despre produsul net. Nu de putine ori ei considerau ca acesta ar avea izvorul n pamnt, alteori n munca omeneasca. De asemenea limitnd crearea produsului net la agricultura ei l confundau cu renta funciara asa cum procedase si W Petty. c). Conceptia fiziocratilor despre repartitia produsului social si circulatia lui ntre clasele sociale.
7

Fiziocrati au n vedere trei clase sociale: 1). clasa prorietarilor care ncaseaza renta funciara respectiv produsul net clasa n care intrau prorietarii, guvernantii si clerul; 2). clasa productiva sau fermierii care organizau productia si obtineau produsul net si pe care sunt obligati sa-l cedeze proprietarilor pentru permisiunea de ai folosi pamntul; 3). clasa sterila n care intra toate celelalte categorii, inclusiv cele din industrie si despre care fiziocratii cred ca ei nu produc produsul net. Spre deosebire de mercanteisti, care au pus accentul pe comert, bani, pret fiziocrati preocupati de productie considerau ca exista fluxuri economice care ncep cu repartitia produsului social, continua cu circulatia lui, inclusiv a produsului net ntre clase si se termina cu crearea premiselor pentru reluarea procesului de productie. Ideea de baza a fiziocratilor n legatura cu repartitia produsului social consta n faptul ca produsul este degrevat de plata arendei de catre fermierii, astfel ca ntregul produs net ajunge n proprietatea acestora. Celelalte doua clase nu fac altceva dect sa-si recupereze cheltuielile de productie inclusiv a salariului crend astfel conditiile pentru reluarea procesului de productie. n strnsa legatura cu repartitia produsului social au creat si o originala teorie a impozitului. Impozitul din care se asigura veniturile statului, trebuie platit de proprietarii funciari din produsul net. Prin aceasta fiziocratii urmareau sa nu stnjeneasca activitatea celor doua clase active fermierii si industriasii deoarece ele nu dispuneau de alte resurse dect cele necesare reluarii procesului de productie.8 Un merit esential al fiziocratilor este cel n legatura cu analiza capitalului. Analiznd componentele materiale ale capitalului productiv, fiziocratii au facut delimitari ntre avansurile initiale (capitalul fix) si avansurile anuale (capitaluri circulante). Totodata ei au folosit criteriul corect al modului cum se consuma, cum si
8

Nicolae Ivanciu Vleanu Nicolae Istoria gndirii economice, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1992

transmit valoarea asupra bunurilor create si cum se nlocuiesc diferite elemente care alcatuiesc capitalul. Acest lucru a fost explicat de F. Quesnay n lucrarea sa Tabloul economic. n esenta Tabloul economic este o schita a modului cum functioneaza economia de piata n vederea creari produsului net si a reluarii continua a reproductiei capitalului social. Acest tablou a fost primul model macro-economic din istoria gndirii economice. Tabloul economic marcheaza fluxurile economice din momentul n care fermierii au platit deja arenda proprietarului aratnd cum cheltuiesc ei bani, cum sunt folositi bani de fermieri si industriasi pentru a-si procura avansurile necesare nlocuirii mijloacelor uzate n vederea reluarii procesului de productie.9 Chiar daca gndirea fiziocratilor are slabiciuni si limite, contributia lor la dezvoltarea teoriei economice a fost majora, prin contributia lor, ei au marcat nceputul fazei stiintifice a economiei politice. Liberalismul clasic consemneaz tocmai aportul lui teoretic original i consistent la analiza i explicarea unor procese economice complicate din cadrul economiei moderne de pia, cu efecte pozitive asupra mai bunei folosiri a factorilor de producie inclusiv a corelaiei dintre acumulare i consum, precum i a sporirii eficienei economice. Prezena unor confuzii i iluzii n gndirea economic a economitilor liberali clasici printre care ipoteza virtuilor de autoreglare a economiei de pia i de nfptuire a armoniei universale nu poate anula fondul durabil al ideilor juste ale acestor economiti.10

9
10

Gh. Popescu, Evoluia gndirii economice, ediia a II-a, Editura George Bariiu, Cluj-Napoca, 2002. S. Sut Selejan, Doctrine economice, Ed. Eficient, Bucureti, 1996

BIBLIOGRAFIE

1.Culegere de texte (din gndirea economic universal i romneasc), Editura ASE, Bucureti, 2001 2. Blaug Mark , Teoria economic n retrospectiv, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1992 3. Cun Andrei, Dicionar de economie, Oradea, 1993 4. Ciulbea Titi, Doctrine economice, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti. 1995 5. Mill Johnn Sturat, Despre libertate, Ed. Humanitas, Bucureti, 1994 6. Murean, Maria, Murelan, Dumitru, Istoria economiei, Ediia a II-a, Ed. Economic, Bucureti, 2003 7. Popescu, Gh., De la economia clasic spre economia social, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 1998 8. Popescu, Gh., Evoluia gndirii economice, ediia a II-a, Editura George Bariiu, Cluj-Napoca, 2002. 9. Sut Selejan S., Doctrine economice, Ed. Eficient, Bucureti, 1996

10