Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Liberalismul economic
afirmată încă din secolul al 18-lea, consideră în rezumat că dacă fiecare agent economic ar fi
lăsat să se manifeste în limitele posibilităţilor proprii, în loc să fie controlat de către stat,
atunci rezultatul ar putea să fie o societate mai armonioasă şi echitabilă, caracterizată printr-o
prosperitate constant crescătoare. Acest deziderat economic stă la baza ideologiei politice a
liberalismului clasic.
piaţă a constituit fundamentul mişcării către un sistem economic capitalist al pieţei libere, dar
depinde de volumul de capital, că volumul global al activităţilor comerciale este, practic, fix,
privată şi contractele individuale. Iniţial, teoria se baza pe axioma conform căreia acţiunile
să acţioneze fără restricţii se obţin cele mai bune rezultate, cu condiţia ca să fie asigurate cel
puţin standardele minime ale informării publice şi legale, cum ar fi interdicţia oricărei
1
1. Scurt istoric al liberalismului economic
economiilor naţionale în interesul propriu acestei clase al regalităţii. Către sfârşitul secolului
economic al vremii. Cea mai importantă provocare adresată economiei liberale a venit, în
O altă provocare semnificativă adresată teoriei economice liberale a venit din partea
problema unei egalităţi economice mai accentuate, a unor programe guvernamentale care să
limita dintre secole, multe partide liberale au trecut de partea poziţiilor progresiste care se
opuneau liberalismului economic, însuşindu-şi formula liberală pentru noua lor atitudine
politică.
După primul război mondial şi după marea criză care a urmat acestuia, teoria a căzut
în disgraţie. Începând cu anul 1945 şi până în anii ’70, teoria liberală a fost înlocuită de teoria
2
Eşecul keynesismului în soluţionarea teoretică şi practică a stagflaţiei (stag-nare şi in-
creşterii sau creştere zero, cu creşterea şomajului şi o eventuală recesiune, fenomen specific
anilor 70, a adus teoria economică neoclasică în atenţia economiştilor, între care monetarişii şi
economiştii neoclasici.
Keynesismul practicat după primul război mondial este considerat ca fiind incapabil să
Începând cu anii 70, guvernele mai multor ţări din întreaga lume au adoptat într-o
măsură mai mare sau mai mică liberalismul economic ca politică proprie. De exemplu, teoriile
lui Friedrich von Hayek (deţinător al Premiului Nobel pentru economie în 1974) au inspirat
politicile de piaţă ale guvernării Ronald Reagan în SUA şi Margaret Thatcher în Marea
Britanie. India, sub conducerea ministrului de finanţe din anii 90, actualmente prim ministru,
economiei politice. Contribuţia lui la modelarea percepţiei moderne asupra economiei piaţei
libere a fost majoră. Figură centrală a mişcării intelectuale cunoscute sub numele de
Iluminismul scoţian, Adam Smith este cunoscut în primul rând ca autor a două tratate
3
importante: Teoria sentimentelor morale (1759) şi O cercetare a naturii şi cauzelor bogăţiei
naţiunilor (1776). Acest din urmă tratat este considerat ca cea mai veche încercare de analiză
disciplinei academice moderne a economiei pieţei libere şi a constituit şi cel mai important
Occident, lucrarea este considerată drept cea mai importantă lucrare economică publicată
vreodată. Cand a apărut acestă lucrare, în 1776, în Anglia şi Statele Unite exista deja o
preferinţă puternică pentru liberul schimb. Această preferinţă fusese generată de dificultăţile şi
publicării, nu toată lumea era convinsă de avantajele comerţului liber, astfel că atât publicul
britanic, cât şi Parlamentul, erau încă ataşaţi de ideil mercantilismului şi vor fi rămas aşa
pământului. Smith credea că munca este esenţială, iar diviziunea muncii ar putea aduce o
creştere importantă a producţiei. Un exemplu pe care el îl utiliza în expunerea acestei idei era
cel al producerii acelor. Astfel, un muncitor poate să facă doar douăzeci de ace pe zi. Dar dacă
zece oameni, împărţind procesul producerii acelor în cei optsprezece paşi necesari producerii
unui ac, ei ar putea ajunge să producă 48.000 de ace pe zi. Este însă mai puţin cunoscut faptul
că Smith conchidea că o diviziune excesivă a muncii ar reduce omul la cea mai ingrată stare
4
Importanţă „Bogăţiei naţiunilor” constă în faptul că a dus la abandonarea completă a
teoriilor anterioare şi, datorită adâncirii premiselor sale de către economişti precum Thomas
Malthus şi David Ricardo, s-a ajuns la ceea ce astăzi este cunoscut ca teoria liberalismului
clasic.
Atât economia modernă , cât şi economia marxistă datorează enorm economiei clasice.
Unul dintre aspectele principale ale „Bogăţiei naţiunilor” o reprezintă ideea conform
căreia piaţa liberă, deşi aparent haotică şi fără restricţii, este de fapt astfel ghidată încât să
imagine pe care Smith a folosit-o anterior în „Teoria sentimentelor morale”, dar a utilizat-o
iniţial în eseul intitulat „Istoria astronomiei”. Astfel, dacă de exemplu un anumit produs
dispare de pe piaţă sau are această tendinţă, preţul oferit pentru produsul respectiv creşte, ceea
producţia destinată produsului respectiv, ceea ce duce la depăşirea crezei produsului respectiv.
Dacă intră pe piaţă prea mulţi producători, creşterea concurenţei între producători şi a ofertei
„preţului natural”. Chiar dacă profitul tinde către zero în „preţul natural”, vor există
respective. Dacă preţurile coboară sub profit zero, producătorii renunţă la piaţa respectivă.
Dacă însă preţurile se află deasupra valorii zero a profitului, producătorii vor intra pe piaţă.
Smith credea că deşi motivele pentru care oamenii participă la activităţile economice sunt
5
egoismul şi lăcomia, concurenţa pe piaţa liberă tinde să aducă beneficii întregii societăţi, prin
producătorilor pentru o varietate cât mai mare de produse şi servicii. Fărăîndoială, Smith era
ataca cele mai multe forme de intervenţie a statului în procesele economice, inclusiv în
domeniul tarifar, argumentând că amestecul statului creează ineficienţă, iar pe termen lung
duce la creşterea preţurilor. Această teorie , la care ne vom referi ca „laissez-faire”, care
înseamnă „lasă-i să facă”, sau, mai relevant pentru teoria economică, „lasă piaţa să
stabilească cererea şi oferta fără nici o intervenţie”. Se crede că această teorie a influenţat
legislaţia guvernamentală ceva mai târziu în timp, mai ales în secolul al 19-lea. Trebuie însă
probleme societăţii. Dimpotrivă, Adam Smith a susţinut activismul statului, dar în alte
sectoare decât economia: educaţia pentru adulţi, sistemele instituţionale neprofitabile pentru
Într-un articol intitulat „Adam Smith nu purta cravata Adam Smith”, Herbert Stein
consideră că cei care se pronunţă pentru ideile liberale clasice nu ştiu că Smith privea
intervenţia statului pe piaţă mai degrabă cu scepticism profund, considerând propria expunere
teoretică a virtuţilor pieţei libere drept contribuţia sa cea mai importantă, în fond scopul
pentru care el a dezvoltat întreaga sa teorie. Smith era pregătit să accepte sau să propună
efect clar benefic şi care nu ar fi subminat caracterul fundamental liber al sistemului”, scrie
Stein. Ceea ce vrea să afirme autorul amintit este faptul că atitudinea teoretică a lui Smith nu
era atât de tranşantă pe cât vor urmaşii săi să se creadă. La această concluzie se referă titlul
6
articolului. Stein consideră că „Bogăţia naţiunilor” ar putea justifica, de exemplu, existenţa
pentru Siguranţa Produselor de Consum sau mişcarea pentru protecţia mediului dar şi
manifestat într-un cadru instituţional specific, poate conduce la rezultate benefice pentru
simpatia este sentimentul necesar pentru obţinerea unor rezultate sociale benefice. Poate să
pară că aceste afirmaţii se contrazic. Economistul german August Oncken se referă la această
subliniază această aparentă contradicţie într-un comentariu la opera lui Adam Smith.
Unii dintre cititorii „Bogăţiei naţiunilor” au considerat că atunci când Smith se referă la
interesul personal el de fapt are în vedere egoismul. Deşi în anumite contexte, cum ar fi
vânzarea şi cumpărarea, simpatia nu îşi are locul, Smith arată clar că desconsideră egoismul
În orice caz, Smith, cel puţin aparent, credea că sentimentele morale şi interesul
personal revin întotdeauna la acelaşi lucru. O linie de raţionare pe care autorul ar fi putut să o
poate opera în afara existenţei unei societăţi omeneşti, iar excluderea unui construct social
duce la excluderea diviziunii muncii şi în acest mod şi a eficienţei care decurge din aceasta.
Pentru ca o societate să existe, arată Smith, justiţia este o condiţie necesară (aşa cum arată
7
autorul în „Teoria sentimentelor morale”). Iar pentru ca justiţia să existe în cadrul oricărei
structuri societale, indivizii trebuie să îşi ţină în frâu pasiunile gratitudinii şi resentimentului,
prin dominaţia simţului „meritului” şi al „lipsei de merit”. Acestea din urmă sunt generate
„Bogăţia naţiunilor”, una dintre cele mai timpurii încercări de studiere a începuturilor
ştiinţelor economice. Lucrarea a constituit un pro domo pentru pentru capitalism şi pentru
liberul schimb, influenţând scrierile economiştilor care i-au urmat. În timpul şi după
numai a acordat mai multă atenţie „Teoriei sentimentelor morale” ca şi modului în care
Adam Smith a folosit retorica, concepţiei lui asupra virtuţii, a intervenţiei statului în
asigurarea sănătăţii publice, lucrărilor publice, educaţiei, dar şi opoziţiei faţă de sclavie, fie ea
morală sau economică, faţă de inegalitate, inclusiv inegalitatea rasială şi credinţa care
Subiecte care au atras atenţia publicului după 1976 au privit metodologia abordării
problema aceasta reflectă şi acum tendinţa ştiinţei de a demarca net între domeniile de studiu,
împărţind, porţionând omul în domenii separate de studiu, unde „omul moral” este altceva
8
decât „omul economic” sau „omul politic”. Pentru Adam Smith, „omul economic” este şi om
moral, interesat deodată şi de virtuţi şi de valori morale. Smith identifica el însuşi efectele
demarcaţiei între biserică şi stat, incluzând aici nenumăratele forme de guvernare, chiar şi
mai costisitoare decât comerţul liber, munca liberă sau munca neobstrucţionată de voinţă,
Jonathan Wight, într-o lucrarea prezentată atunci, arată că între 1970 şi 1997, s-au publicat
peste sase sute de articole şi treizeci de cărţi având ca obiecte de studiu pe Adam Smith şi
opera sa.