Evseev, Ivan. Cuvânt simbol mit.

Timişoara : Facla, 1983

conspect
 Cuvânt

Cuvântul = un semn convenţional

 Semnificant

Obiectul care semnifică ceva

 Semnificat

Semnificatul = conţinutul semnificat

 Semne sonore
Sunetele articulate, limba, suportul ei material
Tonurile, sunetele muzicale, muzica
 Semne vizuale
 Pictograme
 Codurile artelor plastice
 Limbaje florale
 Mimică, gestică
 Semne luminoase
 Simbol
simbolul=semn=obiect care reprezintă altceva decât propria
lui substanţă fizică=
Semnificant (simbolizant)+
Semnificat (simbolizat)
simbolizantul=formă materială (obiect natural, reprezentare
iconică, formă geometrică, culoare, sunet)
simbolizat=conţinut psihic care trimite la un referent
referent=obiect real sau imaginar aflat întotdeauna înafara
semnuluiu
 Simbol şi mit
Orice mit este o naraţiune simbolică, iar
Simbolul poate genera oricând un mit poetic (46)
 Structura comună a mitului şi a simbolului
Indistincţia dintre subiect şi obiect
Identificarea părţii cu întregul
Reducerea multiplului la unicitate
Identificarea esenţei cu aparenţa, a numelui cu persoana sau lucrul
denumit
Asimilarea originii cu cauzalitatea
Instituirea izomorfismului dintre relaţiile spaţiale şi cele temporale
Desfiinţarea limitelor dintre diverse nivele ale existenţei (materie şi spirit,
organic şi anorganic, animat şi inanimat etc.)
Tendinţa spre antropomorfizare a întregii firi
Frenezia asociativă şi interpretarea oricărei asemănări ca identitate şi a
contingenţei drept cauzalitate
Scindarea lumii în două zone distincte : sfera “sacrului” şi sfera
“profanului” etc (47).
 Simboluri arhetipale

Jung – arhetipurile = premise psihologice (scheme, engrame,

matrici) din inconştientul colectiv al popoarelor, ce servesc
ca tipare şi modele operaţionale pentru elaborarea
imaginilor din vis, simbolurilor de tot felul şi tuturor
produselor imaginaţiei colective a umanităţii
-nu sunt imagini ci doare premise psihologice (drafturi, ciorne-
dd)
Termenul de arhetip este utilizat cu un sens uşor modificat în
studii de mitologie, etnologie, artă şi folclor (adică
antropologie – dd), cu sensul de motiv, temă, schemă
narativă, mitem, topos etc., atunci când acestea au
atributele primordialităţii, universalităţii şi aderenţei întregii
colectivităţi culturale (49)