Sunteți pe pagina 1din 4

Aventurile imaginii Durand

Semnalul este o parte a lumii fizice a existenei, simbolul este o parte a lumii umane a semnificaiei. Eseu despre om Imagine, semn, alegorie, simbol = folosite una in locul alteia Contiina dispune de 2 moduri de a-i reprezenta lumea . 1. Direct- lucrul nsui pare prezent n minte ca n percepie sau n simpla senzaie. 2. Indirect atunci cnd dintr-un motiv sau altul lucrul nu poate s se prezinte amintirile din cap. Reprezentarea lumii dincolo de moarte. Contiina indirecta Simbolul se definete aadar mai nti ca aparinnd categoriei semnului. Semnal anun doar prezena obiectului un cuvnt , sigl, algoritm nlocuiesc n mod economic a definiiei conceptual. Semnele sunt doar moduri de a economisi operaii mintale. Semnul este obligat s-i piard arbitrarul teoretic, atunci cnd el trimite la abstraciuni. insuiri spirituale. Idea de justiie este ilustrat printr-un personaj care pedepsete = alegorie. Inconjurat de embleme, table de legi, sabie, balane. Istorisirea unui exemplu de fapt judiciar real sau alegoric= apologie. Alegoria este traducerea concret a unei idei greu de sesizat sau de exprimat simplu. Exist 2 feluri de semne : ARBITRARE PUR INDICATIVE - Care trimit la o realitate semnificat, dat nu prezent, cel puin mereu prezentabil. - ALEGORICE care trimit la o realitate semnificat greu prezentabil- s figureze concret. IMAGINAIA SIMBOLIC PROPRIU-ZISA atunci cnd semnificatul nu mai este deloc prezentabil i cnd semnul nu poate s se refere dect la un sens i nu la lucru sensibil. Mitul escatologic. Simbolul A Lalande Drept orice semn concret care evoc, printr-un raport natural,ceva absent sau imposibil de perceput. Jung- cea mai bun denumire sau formul pentru stare relativ necunoscut, dar recunoscut ca existent sau necesar. Simbolul ar fi P. Godet inversul alegoriei. Alegoria idee abstract pentru a ajunge la o figur. Simbolul este mai nti de la sine figur. Simbol, alegorie- trimitere a sensibilului de la figurat la semnificat, dar el este prin natura nsui a semnificatului inaccesibil. Domeniul de predilecie al simbolismului non-sensiil sub toate formele sale -incontient, metafizic, supranatural, suprareal magie, religie, suflet, spirite, zei. Imaginea simbolic este transfigurarea unei reprezentri concrete printr -un sens pentru totdeauna abstract. Simbolul este deci o reprezentare care face s apar un sens secret, el este epifania unui mister. Simbol-3 dimensiuni concrete. 1. Cosmic (figuraie din lumea vizibil care ne nconjoar) 2. Oniric (i are rdcinile n amintiri, gesturile care ies la suprafa n visele noastre) 3. Poetic n sensul c simbolul apeleaz i la limbaj.

Eseu despre om
Pentru Cassirer acestea sunt cele mai importante caracteristici ale lumii umane. Intregul parcurs al naturii umane poate fi urmarit cu ajutorul simbolurilor. Stiinta permite o analiza comparativa intre om si celelalte vietuitoare. Pentru a-i determina specificul limbajului(aici este gasit specificul omului) Definitia limbajului dupa Cassirer: Limbajul nu este un amsamblu de elemente insemnate uniform ci un compus totalitate-unitate. Limbajul e o totalitate care contine elemente atat biologice cat si sistematice. De aceea este necesara stabilirea unei ordini a relatilor constitutive limbajului. Distingem staturi arhaice. niveluri bazate care sunt compuse din limbajul emotilor. Exista si o forma cu totul specifica, statul edificat de cuvant. Cuvant. Statul cuvintelor Omul nu ramane la faza incipienta a sunetelor, la primele staturi acumulate ci poate acumula expresii organizate propozitional si permit sa-si edifice un limbaj specific. Si in limbajul foarte adevarat sunt prezente urmele limbajului irational. Gandurile nu sunt indiferente omului, le traieste, ii motiveaza, ii sustin vointa. In natura este prezenta mereu componenta emotiva, afectiva. Diferenta dintre limbajul discursiv si cel emotionalsepara omul de natura. Asigura trecerea de la subiectiv la obiectiv. Cunoastrea este un concept strict antropologic. Insertia in cultura inseamna insusirea limbajului si a semnificatilor acestuia. Analiza logica a limbajului omenesc ne conduce la constatatrea ca acestuia ii este constitutic sistemul simbolic. Sistemul simbolic este principiu cu aplicabilitate universala. Cuvintele au devenit nu doar semne sau semnale ci si instrumente de gandire Heraclid M-am cautat pe mine nsumi M. Aurelius Anonimus -Universul este ntr-o continu transformare, viaa este o prere . Stoic -Omul se afl n echilibru perfect cu universul. Respect demonul din el nsui. Raiunea nu poate arata calea ctre adevar , claritate , nelepciune. O cheie pentru natura omului- simbolul. Realitatea nu este un loc unic i omogen, ea este extrem de diversificat , avnd tot felul de scheme i modele diferite cte organisme diferite exist. Uexkill. Fiecare organism este o existen monadic. El are o lume proprie, pentru c are o existen proprie. Conform structurii anatomice receptor si efector. Omul triete ntr-o noua dimensiune a realitii. In locul definiiei : omul ca animal raional, omul ca animal simbolic. Gndirea simbolic i comportamentul simbolic sunt printre cele mai caracteristice trasturi ale vieii umane i intregul proces al culturii umane se bazeaz pe ele. Comportamentul simbolic , eficiena recompensei simbolice. Animalele au invat sa rspund la simboluri ca substitut al recompensei in hran. Definiia limbajului cuprinde elemente biologice si sistematice. Straturi geologice ale limbajului. Limbajul emoiilor - nu gsim niciun semn care s aib referire obiectiv sau o semnificaie. Limbajul discursiv i limbajul emoional este borna de hotar intre lumea omului i lumea animal. Semne si simboluri. Animal semne si semnale.

Semnalul este o parte a lumii fizice a existenei, simbolul este o parte a lumii umane, a semnificaiei. Animalul nu gndete despre ceva, gndete acel ceva. La animal ntlnim gndire i inteligen practic. Principiul simbolismului, cu universalitatea, valabilitatea i aplicabilitatea lui general, este cuvntul magic, dnd acces la lumea specific uman. O fiin omeneasc nu este dependent , n constituirea lumii sale umane,de calitatea materialului ei senzorial. In domeniul limbajului este funcia lor simbolic general care da via semnelor care d via semnelor materiale : si le face s vorbeasc. Un simbol nu este numai unul universal, ci i extrem de valabil,un anumit gnd sau o anumit idee pot fi exprimate n termeni diferii. Orice semn concret i individual se refer la un anumit lucru individual. Alt aspect dependena gndirii raionale de gndirea simbolic. Fr un sistem complex de simboluri,gndirea raional nu poate aprea deloc, cu att mai puin nu poate atinge deplina dezvoltare. Nu poate fi corect s spunem c simpla contiin a relaiilor presupune un act intelectual, un act de gndire logic sau abstract. O astfel de contiin este necesar chiar n actele elementare ale percepiei. Teoriile senzualiste obinuiau s descrie percepia ca pe un mozaic de simple date senzoriale. La om s-a dezvoltat o aptitudine de a izola relaii- de a le considera n semnificaia lor abstract. Herder- vorbirea nu este un obiect, un lucru fizic pentru care putem cauta o cauz natural sau supranatural. Ea este un proces , o funcie general a spiritului uman. Limba nu este o creaie artificial a raiunii i nici nu poate fi explicat printr-un mecanism special de asociaii: Reflecie sau gndirea reflexiv este capacitatea omului de a selecta din ntreaga mas indis de fenomene senzoriale plutitoare- poate strui asupra unei imagini in mod spontan. Far simbolism viaa omului ar fi ca i aceea din petera faimoasei comparaii a lui Platon. Viaa omului ar fi ngrdit n limitele nevoilor biologice i ale intereselot sale practice, ea nu ar avea nici un fel de acces. Imperialismul semnificantului, care repetndu-se ajunge s se integreze ntr-o singur figur nsuirile cele mai contradictorii, ca i imperialismul semnificatului, care ajunge s debordeze n ntregul univers sensibil pentru a manifesta, repetnd neobosit actul epifanic, posed caracterul comun al redundanei. Redundana semnificant a gesturilor constituie clasa simbolurilor rituale. Redundana rel lingvistice este semnificativ pentru mit si derivatele sale. Un mit ansamblul de parabole repetarea anumitor raporturi logice i lingvistice, ntre idei i imagini exprimate real. Claude levi stauss Lumea ideal care ii este deschis din diferite parti de ctre religie, art, filozofie, tiin.

Daca urmarim progresul uman in gandire si experienta, constatam ca omul nu mai infrunta realitatea in mod nemijlocit, fata in fata, pentru ca "aceasta realitate fizica pare sa se retraga in masura in care avanseaza activitatea simbolica a omului".[1] Considerand ca gandirea si comportamentul simbolic sunt printre cele mai caracteristice trasaturi ale vietii umane si ca intregul progres al culturii umane se bazeaza pe aceste conditii, putem afirma ca omul traieste intr-o lume de simboluri. Insa, credem ca ar fi mai nimerit sa afirmam ca o lume de simboluri traieste in om, constatand faptul ca omul "s-a inchis in asa fel in forme lingvistice, imagini artistice, simboluri mitice sau rituri religioase incat el nu poate vedea sau cunoaste nimic decat prin interpunerea acestui mediu artificial".[2]

In acesta situatie, care este aceeasi in sfera teoretica si in cea practica, omul "traieste mai curand in mijlocul unor emotii imaginare, in sperante si temer 818c21i i, in iluzii si deziluzii, in fanteziile si visurile sale".[3] Un citat semnificativ din opera lui Epictet, reprodus de Cassirer, reflecta sugestiv dimensiunea simbolica a fiintei umane: "Ceea ce il tulbura si il nelinisteste pe om nu sunt lucrurile, ci opiniile si inchipuirile despre lucruri".[4] Definitia clasica a omului ca animal rational, desi nu si-a pierdut inca forta, este incompleta. Ratiunea este un termen nepotrivit pentru a intelege formele vietii culturale a omului in toata bogatia si varietatea lor, datorita faptului ca toate aceste forme sunt forme simbolice. De aceea, in locul definirii omului ca animal rational - afirma Cassirer -, ar trebui sa-l definim ca animal simbolicum. Prin aceasta putem desemna diferenta lui specifica si putem intelege noua cale deschisa omului - "calea spre civilizatie".[5] Impregnarea vietii interioare si exterioare a omului cu simboluri este posibila datorita faptului ca fiintele umane au capacitatea de a imagina, iar A avea imaginatie (s.n.) inseamna a te bucura de o bogatie interioara, de un flux neintrerupt si spontan de imagini".[6] Imaginatia este, in acelasi timp, rezultatul intalnirii omului cu lumea si expresia definirii si a constituirii realitatilor lor. Prin urmare, imaginatia implica o recurgere la intelegerea simbolica pentru ca simbolul se defineste ca imbinarea unei componente spatiale localizate si a unui simt legat de profunzimile cele mai secrete ale fiintei umane, adica de o componenta antropologica pur semantica, nonspecifica si nonlocalizata.[7] Lucru posibil daca avem in vedere ca Aceasta latura a omului, esentiala si imprescriptibila, care se numeste imaginatie, este imbinata de simbolism si continua sa traiasca din mituri si din teologii arhaice.[8] Vom concluziona, afirmand impreuna cu Ernst Cassirer, ca simbolurile, constituite in ansambluri, cu un anumit grad de coerenta, dar si cu un aspect contradictoriu, contin referiri la principalele componente ale domeniului de referinta al omului. Argumentul principal fiind raportul omului cu lumea sa, faptul ca el nu mai traieste intr-un univers pur fizic, el traieste intr-un univers simbolic. Limbajul, mitul, arta si religia sunt parti ale acestui univers. Ele sunt firele care tes reteaua simbolica, tesatura incalcita a experientei umane. Ernst Cassirer, unul dintre cei mai mari filozofi ai secolului al XX-lea, prezinta in acest eseu rezultatul cercetarilor sale de o viata asupra realizarilor culturale ale omului. Bazandu-se pe numeroase date stiintifice, antropologice si istorice, Cassirer examineaza eforturile omului de a se intelege pe sine si de a trata problemele universului sau prin crearea si folosirea simbolurilor. El analizeaza formele simbolice majore: limbajul, mitul, arta, religia, istoria si stiinta. Eseu despre om este o interpretare unica a crizei intelectuale din timpurile noastre si un apel stralucit la capacitatea omului de a rezolva problemele umane prin folosirea curajoasa a mintii sale.

S-ar putea să vă placă și