Bizzell, Patricia & Herzberg, Bruce (eds.

), The Rhetorical Tradition: Readings from

Classical Times to the Present, Bedford Books, Boston, 1990
cap. Retorica secolului XX
Traducere: Stefan Bolea
Chaim Perelman Noua Retoric: Teoria raionamentului practic
PI!"!# $!#"I$II %&#'I($
%lti)ii doi ani de liceu din Belgia se nu)eau *n )od tradi+ional ,Poezie- .i ,!etoric/-.
I)i a)intesc c/, acu) 00 de ani, a trebuit s/ studiez pentru e1a)enul de ter)inarea
liceului ,le)ente de retoric/-, .i a) *n2/+at, )ai )ult sau )ai pu+in, pe de rost
con+inutul unui )ic )anual, pri)a sa parte +in3nd de siliogistic/ .i a doua de figurile de
stil. &ai t3rziu, la uni2ersitate, )4a) *nscris la un curs de logic/ care trata, printre altele,
analiza silogis)ului. #) *n2/+at c/ logica este o disciplin/ for)al/ care studiaz/
structura ra+ion/rii ipotetico4deducti2e. "e atunci )4a) g3ndit deseori ce leg/tur/ ar
putea descoperi un profesor de retoric/ *ntre silogis) .i figurile de stil, care a2eau nu)e
at3t de e1otice pe c3t de dificil erau de re+inut.
5ipsa de claritate pri2ind ideea retoricii este )en+inut/ .i de articolul pe acest subiect din
Encyclopaedia Britannica (1969), unde retorica este definit/ ca ,folosirea li)ba7ului ca o
art/ bazat/ pe corpul cunoa.terii organizate-. "ar ce *nsea)n/ asta8 $e9inca sau arta
li)ba7ului *n general, sau doar cea a prozei literare, ca distinct/ de poezie8 $rebuie s/
concepe) retorica precu) arta oratoriei : adic/, arta 2orbitului *n public8 #utorul acestui
articol ne spune c/ pentru #ristotel retorica era arta persuasiunii. 'e spune, de ase)enea,
c/ scopul oratorului era, confor) lui ;icero, acela de a instrui, de a )i.ca .i de a pl/cea.
<uintilian rezu)/ aceast/ opinie *n stilul s/u lapidar ca ars bene dicendi sau arta de a
2orbi bine. #ceast/ fraz/ se poate referi fie la eficacitatea, fie la fru)use+ea sau
)oralitatea discursului, a)biguitatea prezent/ fiind, desigur, .i un a2anta7 .i un
deza2anta7.
Pentru cei din noi care au fost educa+i *ntr4un )o)ent c3nd retorica a *ncetat s/ )ai 7oace
un rol esen+ial *n educa+ie, ideea retoricii a fost asociat/ definiti2 cu ,florile retoricii- :
concept folosit pentru figurile de stil cu nu)ele lor *n2/+ate pe de rost .i de ne*n+eles.
$radi+ia este reprezentat/ de doi autori francezi, ;=sar ;9esneau, sieur "u)arsais .i
Pierre >ontanier, care au cules te1tele de baz/ de predat *n secolele 1? .i 19 pentru ceea
ce trecea drept retoric/. @pera lui "u)arsais, care a ap/rut *n 1AB0 .i a cunoscut un
succes enor), se nu)ea Despre tropi sau despre modurile diferite prin care un cuvnt
poate aprea n limba!. ;artea lui >ontanier, publicat/ *n 196? sub titlul "igurile
discursului, une.te *ntr4un 2olu) dou/ opere, care au ap/rut *n 1?C1, respecti2 *n 1?CA,
sub titlurile #n manual clasic pentru studiul tropilor .i $lte figuri dect tropii.
#ceste lucr/ri sunt produsul a ceea ce poate fi nu)it tradi+ia stilistic/ a retoricii, *nceput/
de @)er $alon, prietenul lui Petrus !a)us, *n cele dou/ c/r+i de retoric/ publicate *n
1DAC. 1traordinara influen+/ a lui !a)us a )/rginit, .i *ntr4o )are )/sur/ a distrus,
tradi+ia retoricii antice care s4a dez2oltat *n cursul secolului C0, reprezentat/ de #ristotel,
;icero, <uintilian .i (f. #ugustin.
Pentru antici, retorica era teoria discursului persuasi2 .i includea D p/r+iE inventio%
dispositio% elocutio% memoria .i actio. Pri)a parte se ocupa cu g/sirea )aterialului
discursului, *n spe+/ argu)ente, prin folosirea celor )ai co)une sau specifice loci :
topoi studiate *n opere care, ur)3nd e1e)plul lui #ristotel, au fost nu)ite $opice. #
doua parte aten+iona asupra scopului sau asupra ordinii discursului, metoda, cu) o
nu)eau u)ani.tii. # treia se ocupa cu stilul, alegerea ter)enilor .i a frazelorF a partea cu
arta )e)or/rii discursuluiF pe c3nd a cincea se ocupa cu arta de a4l spune.
!a)us a *ncercat s/ refor)eze logica .i dialectica, fiind influen+at de !odolp9us #gricola
cu a sa De &ncentione Dialectica (10A9) .i de u)ani.tii ce i4au ur)at, scopul s/u fiind
acela de a se rupe de for)alis)ul scolastic, pentru a restaura uniunea dintre eloc2en+/ .i
filosofie anun+at/ de ;icero. #ceast/ refor)/ poate fi redus/ *n esen+/ *n respingerea
opozi+iei clasice dintre .tiin+/ .i opinie care l4a f/cut pe #ristotel s/ disting/ *n )od gre.it
*ntre ra+iona)entul analitic .i cel dialectic : pri)ul +in3nd de ra+iona)entele necesare, al
doilea de cele probabile. !a+iona)entul analitic este tratat de #ristotel *n $nalitice, cel
dialectic *n Topice, Respingeri sofiste .i *n Retorica.
!a)us, *n "ialectica sa, ia cu23ntul *)potri2a acestei distinc+iiE
,#ristotel, sau )ai precis e1ponen+ii teoriilor aristotelice, au crezut c/ e1ist/ C arte de
discu+ie .i ra+iona)ent, una aplic3ndu4se la .tiin+/ .i nu)indu4se logic/, alta +in3nd de
opinie nu)indu4se dialectic/. ;u toat/ sti)a pentru ase)enea )ae.trii distin.i, se *n.elau
cu pri2ire la acest aspect. Intr4ade2/r aceste C nu)e, dialectic/ .i logic/, *nsea)n/ *n
general acela.i lucru, ca .i cu2intele dialegesthai .i logi'esthai din care sunt deri2ate, .i
anu)e, disput/ sau ra+iuneG&ai )ult, cu toate c/ lucrurile cunoscute sunt fie necesare .i
.tiin+ifice, fie contigente .i apar+in3nd opiniei, la fel cu) 2ederea noastr/ poate percepe
toate culorile, .i pe cele nesc9i)b/toare .i pe cele care se sc9i)b/, la fel arta cunoa.terii,
adic/ dialectica sau logica, este una .i aceea.i doctrin/ de ra+ionare despre absolut
oriceG-
!ezultatul acestei respingeri este, c/ !a)us reune.te *n Dialectica sa, ceea ce #ristotel
separase. I.i *)parte opera *n C p/r+i, pri)a se ocupa cu in2en+ia, a doua cu 7udecata. &ai
departe, el include *n dialectic/ p/r+i care *nainte erau considerate a fi ale retoriciiE teoria
in2en+iei sau loci .i cea a dispozi+iei, nu)it/ metod. &e)oria este pri2it/ ca fiind o
reflec+ie a acestor dou/ p/r+i, .i retorica : ,arta 2orbitului fru)os- sau cea ,a li)ba7ului
eloc2ent .i elaborat- : include studiul tropilor, al figurilor de stil .i al oratoriei, toate
considerate ca a23nd )ai )ic/ i)portan+/.
#.a s4a n/scut tradi+ia retoricii )oderne, nu)it/ )ai bine stilistic/, ca studiu al te9nicilor
de e1presie neuzual/. Pentru >ontanier, a.a cu) a) 2/zut, retorica este doar studiul
figurilor de stil, pe care el le define.te ca ,tr/s/turile .i for)ele )ai )ult sau )ai pu+in
re)arcabile, frazele )ai )ult sau )ai pu+in reu.ite, prin care e1pri)area ideilor, a
g3ndurilor sau a senti)entelor *ndep/rteaz/, )ai )ult sau )ai pu+in, discursul de ceea ce
ar fi *nse)nat o e1pri)are si)pl/ .i co)un/.-
!etorica, *n aceast/ concep+ie, este esen+ial o art/ a e1pri)/rii .i, )ai special, a
e1pri)/rii literare con2en+ionaleE este o art/ a stilului. #.a este pri2it/ de Hean Paul9an *n
cartea sa (es fleurs de Tarbes ou la terreur dans les lettres (1901, publicat/ *ns/ prin
articole *n 19B6).
#ceea.i percep+ie asupra retoricii a ap/rut *n Italia *n 2re)ea !ena.terii, *n ciuda
succesului u)anis)ului. Inspira+i de idealul ciceronian al uniunii filozofiei cu eloc2en+a,
u)ani.ti ca 5orenzo Ialla au *ncercat s/ uneasc/ dialectica cu retorica. Pentru ei pri)a
era *ns/ retorica, e1pri)3ndu4.i astfel re2olta *)potri2a for)alis)ului scolastic.
#ceast/ tradi+ie u)anist/ a continuat pentru )ai )ult de un secol .i a produs *n cele din
ur)/ prin De pricipiis de &ario 'izolio (1DDB), cea )ai se)nificati2/ oper/ a sa, din
punct de 2edere filozofic. ;u toate acestea, dup/ )ai pu+in de zece ani, *n 1D6C,
>rancesco Patrizi public/, *n Retorica sa, cel )ai 2iolent atac asupra acestei discipline,
c/reia *i retrage orice interes filozofic. !eac+ia lui Jia)battista Iico a 2enit t3rziu .i nu a
generat nici un rezultat i)ediat. !etorica a de2enit o disciplin/ for)al/ : iar ideile 2i2ide
ce le con+inea au fost incluse *n estetic/.
Jer)ania este una din +/rile *n care retorica clasic/ a continuat s/ fie studiat/ cu aten+ie,
*n )od special de erudi+i ca >riedric9 Blass, Kil9el) Lroll .i >riedric9 (ol)sen, care .i4
au dedicat 2ie+ile lor acestui scop. ;u toate acestea, retorica era pri2it/ doar ca teoria
prozei literare. Heinric9 5ausberg a scris o oper/ re)arcabil/, care este cel )ai bun
instru)ent pentru studiul ter)inologiei retorice .i pentru structura discursului, dar care,
*n 2iziunea autorului, este doar o contribu+ie la studiul li)ba7ului .i al tradi+iei literare.
$radi+ia clasic/ a retoricii a fost sus+inut/ *n &area Britanie : este *nc/ 2i2id/ printre
7uri.tii sco+ieni : datorit/ i)portan+ei psi9ologiei *n e)piris)ul lui Bacon, 5ocke .i
Hu)e .i datorit/ filozofiei sco+iene a bunului si)+. #ceast/ tradi+ie, *n care teoria i2en+iei
este redus/ la un interes )ini) .i interesul este focalizat pe aspectul persuasi2 al
discursului, este reprezentat/ de lucr/ri originale ca "ilo'ofia retoricii (1AA6) de Jeorge
;a)bell sau de Elementele retoricii (1?C?) de !ic9ard K9atelM. In aceast/ oper/,
K9atelM, care a fost logician, se ocup/ cu co)punerea argu)entati2/ *n general .i cu arta
de a stabili ade2/rul unei propozi+ii pentru a4i con2ige pe ceilal+i, retorica fiind redus/ la
o ,.tiin+/ pur )anagerial/ sau de supra2eg9ere-. "iscipolul s/u, 2iitorul cardinal Ho9n
HenrM 'eNs)an, a aplicat ideile lui K9atelM la proble)ele credin+ei *n )ramatica
acordului (1?A0). #ceast/ tratare consist/ *n a 2edea *n retoric/ doar o teorie a e1presiei.
ste opinia adoptat/ de I2or #r)string !ic9ards *n Principiile criticii literare (publicat/
*n 19C0) .i *n "ilo'ofia retoricii (19B6).
In ti)p ce *n uropa, retorica a fost redus/ la stilistic/ .i la critic/ lietrar/, de2enind doar
o parte a studiului literaturii, asta dac/ era predat/ )/car, *n (tatele %nite spectrul unei
profesiuni a li)ba7ului a adus o dez2oltare unic/.
(a)uel (ilas ;urrM, *ntr4o carte nu)it/ Provincia e*presiei (1?91), a fost pri)ul care a
pus accentul )ai degrab/ pe discursul 2orbit .i pe pronun+area lui dec3t pe co)punerea
prozei literare .i a pretins autono)ia pentru discurs fa+/ de co)punerile *n scris.
,1presia-, a.a cu) o *n+elegea el, nu *nse)na felul *n care ideile .i senti)entele erau
e1puse *ntr4o for)/ literar/, ci )aniera prin care erau co)unicate printr4o art/ a
,enun+/rii-. Jri7a pentru acest ele)ent, aparent unul de o i)portan+/ )ai )ic/, ne rele2/
un interes re*nnoit al publicului, .i acest interes a pro)o2at )ai u.or o nou/ ,profesie a
2orbirii-, separat/ de predarea englezei .i cea a literaturii engleze. (ub influen+a lui
Killia) Ha)es, Ha)es #lbert Kinans a publicat un 2olu) nu)it Public +pea,ing (191D)
care a stabilit o leg/tur/ *ntre profesorii de retoric/ .i cei de psi9ologie. Prin cooperarea
cu speciali.tii *n retoric/ antic/ .i )edie2al/, ca ;9arles (. BaldNin, HarrM ;aplan, 5ane
;ooper, 2erett 5ee Hunt .i !ic9ard &c Leon, *ntreaga tradi+ie a retoricii a fost repus/ *n
discu+ie. #cest studiu a continuat .i s4a dez2oltat *n continuare prin operele lui Kilbur
(a)uel HoNell, "onald ;. BrMant, Larl !. Kallace, Kalter H. @ng, 5loMd >. Bitzer,
"ouglas 9ninger .i &arie L. Hoc9)ut9. @perele acestor erudi+i : titluri care pot fi
g/site *n bibliografie, care au fost publicate cu regularitate de <uarterlM Hournal of (peec9
*ncep3nd cu 191D4 constitie o realizare unic/, ce este prea pu+in cunoscut/ *n afara
(tatelor %nite.
@ #!$# @!'#&'$#5# (#% %'# P!#;$I;#8
'u e1ist/ nici un interes filozofic *ntr4o retoric/ ce s4a transfor)at *ntr4o art/ a e1presiei,
fie ea literar/ sau 2erbal/. "e aceea nu este de )irare c/ ter)enul lipse.te cu des/23r.ire
din -ocabularul tehnic .i critic al filo'ofiei al lui #. 5alande sau din recenta
Enciclopedie filo'ofic (196A) a)erican/. In tradi+ia ocidental/, ,retorica- a fost frec2ent
identificat/ cu 2erbalis)ul sau cu un )od golit, nenatural, stilizat de e1presie. !etorica
de2ine si)bolul celor )ai desuete ele)ente de educa+ie din 2ec9iul regi), ele)entele
care erau cele )ai for)ale, cele )ai inutile, .i cele )ai contrare unei ne2oi ale
de)ocra+iei egalitare .i progresi2e.
#ceast/ 2iziue a retoricii ca decla)a+ie : discurs ostentati2 .i artificial : nu este una
nou/. #ceea.i 2iziune e1ista *n retorica I)periului !o)an. @dat/ ce proble)e serioase,
politice sau 7udiciare, au fost retrase de sub influen+a sa, retorica a de2enit li)itat/ la
e1erci+ii .colare, la dez2oltarea unor discursuri care trateaz/ o te)/ din trecut sau o
situa+ie i)aginar/, dar, *n orice caz, f/r/ i)portan+/ real/. @a)enii serioa.i, *n special
stoicii, *.i b/teau 7oc de ea. pictet spuneaE , "ar aceast/ facultate a 2orbitului .i a
cu2intelor orna)entale, dac/ c9iar e1ist/ o ase)enea facultate bizar/, ce face ea altce2a,
c3nd se 2orbe.te de un oarecare lucru, dec3t s/ orna)enteze cu2intele la fel cu) frizerii
aran7eaz/ p/rul8-
#ristotel nu ar fi fost de acord cu aceast/ concep+ie asupra retoricii ca art/ orna)ental/,
a23nd aceea.i rela+ie cu proza pe care o are poetica cu poezia. Petru #ristotel, retorica
este o disciplin/ practic/ care are ca scop, nu s/ produc/ o oper/ de art/, ci s/ e1ercite
prin li)ba7 o ac+iune persuasi2/ asupra publicului. "in p/cate, cu toate acestea, cei
responsabili cu confuzia dintre cele dou/ aspecte au putut face apel la autoritatea
aceluia.i #ristotel, din pricina analizei deza)/gitoare a oratoriei epideictice sau
cere)oniale.
In Retorica sa, #ristotel distinge trei genuri de oratorieE deliberat/, ocazional/ sau
cere)onial/. ,@ratoria politic/-, scrie el, ,ne *ndea)n/ s/ face) sau s/ nu face) ce2aF
unul din aceste dou/ direc+ii este luat/ *ntotdeauna de consilieri pri2a+i .i de ase)enea de
oa)enii care se adreseaz/ unui grup public. @ratoria 7uridic/ ori atac/, ori ap/r/ pe
cine2aF una din cele dou/ lucruri trebuie f/cut/ de partidele *n cauz/. @ratoria
cere)onial/ fie laud/, fie conda)n/ pe cine2a.- "ar *n ti)p ce publicul trebuie s/ 7udece
.i s/ ia o decizie +in3nd de 2iitor (genul deliberati2) sau de trecut (genul 7uridic), *n cazul
unui discurs epideictic, sarcina publicului const/ *n a 7udeca, nu proble)a adus/ *n pri)
plan de discurs, ci talentul oratorului. In discursul politic .i *n cel 7uridic subiectului
discursului este *ns/.i pus *n discu+ie, .i oratorul *ncearc/ s/ con2ing/ publicul s/ decid/
proble)a, dar *n discursul epideictic : de e1e)plu, lauda solda+ilor care au )urit pentru
+ar/ : subiectul nu +ine de proble)a adus/ *n discu+ie. #ceste discursuri4tip a2eau loc *n
fa+a unor adun/ri i)ense, ca de e1e)plu la Hocurile @li)pice, unde co)peti+ia dintre
retori era un co)pli)ent pentru *ntrecerea sporti2/. In ase)enea ocazii, singura decizie
pe care trebuia s/ o ia publicul +inea de talentul oratorului, care pri)ea coroana 2ictoriei.
;ine2a poate s/ se *ntrebe cu) un gen oratoric poate fi definit prin i)ita+ia sa literar/.
Oti) c/ ;icero, dup/ ce a pierdut procesul, a rescris Pro /ilone .i l4a publicat ca oper/
literar/. l spera c/ prin *)bun/t/+irea artistic/ a discursului, care nu i4a con2ins pe
7udec/torii lui &ilo, ar putea pri)i aprobarea iubitorilor de literatur/. (unt cei care citesc
discursul, la )ult ti)p dup/ *ntrebuin+area sa practic/, )ai )ult dec3t spectatori8 In acest
caz, toate discursurile de2in literatur/, odat/ ce *nceteaz/ s/ e1ercite un efect persuasi2 .i
atunci nu e1ist/ nici un )oti2 particular s/ distinge) *ntre genurile diferite de retoric/.
$otu.i pute) spune c/, di)potri2/, genul epideictic este nu doar i)portant ci esen+ial
dintr4un punct de 2edere educa+ional, pentru c/ are un rol eficient .i distinct : acela, *n
principal, de a aduce un consens *n )in+ile celor din public, referitor la 2alorile care sunt
aduse *n pri) plan de speec9.
&orali.tii satirizeaz/ cu dreptate oratoria epideictic/ 2/zut/ ca un spectacol. 5a BruMere
scrie bat7ocoritor despre cei care sunt ,at3t de ad3nc atin.ti de predica lui $9eodorus, c/
*.i spun *n ini)ile lor c/ este )ult )ai fru)oas/ dec3t precedenta.- Oi Bossuet ne spune,
*ngri7orat c/ ade2/rata te)/ a predicii a fost trecut/ cu 2edereaE ,$rebuie s/ fi+i con2in.i
c/ predicatorii e2ang9eliei nu se urc/ *n a2on s/ pronun+e discursuri goale, pe care s/ le
asculta+i cu a)uza)ent.-
Bossuet *i continu/ perceptele (f. #ugustin +in3nd de discursul sacru, a.a cu) apar ele *n
a patra carte din Doctrina cre.tin. @ratorul nu este )ul+u)it, dac/ ascult/torul lui
accept/ ade2/rul cu2intelor sale .i *i laud/ eloc2en+a, pentru c/ are ne2oie de
consi)+/)3ntul s/u totalE
,"ac/ ade2/rurile predate sunt de a.a natur/ *nc3t s/ le crezi sau s/ le .tii este suficient,
a4+i da consi)+/)3ntul i)plic/ ni)ic )ai )ult dec3t s/ confesezi c/ sunt ade2/rate.
"ac/, *n sc9i)b, ade2/rul predat este unul care trebuie pus *n practic/, iar acesta este
predat c9iar pentru a fi practicat, este nesatisf/c/tor s/ fii con2ins de ade2/rul spus, este
insuficient s/ fii *nc3ntat de )aniera *n care este spus, dac/ nu *l *n2e+i ca s/4l practici.
"i2inul eloc2ent, atunci c3nd cere un ade2/r practic, nu trebuie nu)ai s/ *n2e+e ca s/ dea
instruc+iuni, sau s/ plac/ *n a.a fel *nc3t s/ solicite aten+ia, ci )ai ales s/ *ncline )intea *n
a.a fel *nc3t s/ constr3ng/ 2oin+a.-
#scult/torul 2a fi persuadat, spune #ugustin,
,dac/ este atins de pre)isele tale, .i speriat de a)enin+/riF dac/ respinge ceea ce
conda)ni, .i crede *n ceea ce reco)anziF dac/ este )39nit atunci c3nd aduci *n discu+ie
un subiect ce )39ne.te, dac/ se bucur/ c3nd spui ce2a *)bucur/torF dac/ *i este )il/
c3nd 2orbe.ti despre cei de)ni de )il/, .i dac/ se retrage .i se ap/r/ *n fa+a celor pe care
*i descrii ca periculo.i.-
(copul retorului *n genul epideictic nu este doar aderen+a pasi2/ a publicului, ci c9iar
pro2ocarea unei ac+iuni dorite, sau )/car, trezirea unei dorin+e de a ac+iona. #cesta este
atins prin for)area unei co)unit/+i a )in+ii, pe care Lennet9 Burke, care este foarte
con.tient de i)portan+a acestui gen, o nu)e.te identificare. ;u) scrie el, retorica ,este
*nr/d/cinat/ *n func+ia esen+ial/ a li)bii, o func+ie care este *ntru totul realist/ .i care se
re*)prosp/teaz/ continuuF folosirea li)bii ca un )i7loc si)bolic de a induce cooperarea
*n fiin+e care, prin natur/, r/spund la si)boluri.- "e fapt, orice discurs persuasi2 caut/ s/
aib/ un efect asupra publicului, cu toate c/ publicul poate s/ fie alc/tuit dintr4o singur/
persoan/ .i discursul poate fi o consultare l/untric/.
"istinc+ia dintre genurile diferite de oratorie este artificial/ prin e1celen+/, cu) arat/
studiului discursului. "iscursul fai)os al lui &arc #ntonius din, &uliu Ce'ar de
(9akespeare, se desc9ide cu o cu23ntare funebr/, caz tipic de discurs epideictic, .i se
ter)in/ prin a pro2oca o r/scoal/, ceea ce este tipic pentru discursul politic. (copul s/u
este de intensifica o aderen+/ la 2alori, de a crea dispozi+ia de ac+inue .i *n cele din ur)/
de a4i face pe oa)eni s/ ac+ioneze. I/zut/ *ntr4o ase)enea prespecti2/, retorica de2ine
un subiect de )are interes filozofic.
J#'"I!# I#5@!I5@!
In 190D, c3nd a) publicat pri)ul )eu studiu asupra dreptului, era) co)plet ignorant
asupra i)portan+ei retoricii. #cest studiu, f/cut *n spiritul e)piris)ului logic, a reu.it s/
arate c/ 7usti+ia for)al/ este un principiu al ac+iuni, *n 2izunea c/ruia c9estiunile care
apar+in aceleia.i categorii trebuie s/ fie tratate *n acela.i )od. #plicarea acestui principiu
la situa+ile actuale cere, cu toate acestea, criterii ce indic/ ce categorii sunt rele2ante .i
cu) trebuie trata+i )e)brii lor, iar aceste decizii fac recurs la 7udecata 2alorilor. "ar,
folosind nu)ai )etode poziti2iste, nu putea) 2edea cu) ase)enea 7udec/+i ar putea fi
funda)entate sau 7ustificate. Intr4ade2/r, odat/ ce a) acceptat principiul prin care pute)
e1trage un ,trebuie- din ,este-, : o 7udecat/ de 2aloare dintr4una de fapt4 a) fost *)pins
ine2itabil la concluzia c/, dac/ dreptul consist/ din i)ple)ent/rile siste)atice ale unor
anu)ite 7udec/+i de 2aloare, atunci nu are o funda)entare ra+ional/E ,Iar 2aloarea care
este funda)entul siste)ului nor)ati2, nu o pute) supune unui criteriu ra+ionalF el este
arbitrar .i nedeter)inat din punct de 2edere logicGIdeea 2alorii este, *n concluzie,
inco)patibil/ cu necesitatea for)al/ .i cu uni2ersalitatea e)piric/. 'u e1ist/ 2aloare
care s/ nu fie arbitrar/ din punct de 2edere logic.-
#) fost foarte nesatisf/cut de aceast/ concluzie, oric3t de interesant/ ar fi fost analiza,
pentru c/ in2estiga+ia filozofic/, continuat/ cu li)itele logicii e)pirice, nu putea s/ dea
un ideal al ra+iunii practice, adic/ stabilirea unor reguli sau )odele pentru ac+iunea
responsabil/. "ac/ ad)ite) calitatea analizei lui Hu)e, )/ afla) *ntr4o situa+ie si)ilar/
cu cea a lui Lant. "ac/ Hu)e are dreptate c3nd spune c/ e)piris)ul nu poate da o baz/
pentru .tiin+/ sau )oralitate, nu trebuie s/ c/ut/) altce2a dec3t )etode e)pirice pentru a
le 7ustifica8 I) )od si)ilar, dac/ e1perien+a .i calculul, co)binate *n slu7ba perceptelor
e)piris)ului logic, nu las/ loc pentru ra+iunea practic/ .i nu pot s/ 7ustifice deciziile .i
alegerile noatre, nu trebuie s/ c/ut/) alte )etode de ra+iona)ent pentru acela.i scop8 In
alte cu2inte, e1ist/ o logic/ a 7udec/+ilor de 2aloare care ne per)ite s/ ra+ion/) despre
2alori sau 2alorile depind de alegeri ira+ionale, bazate pe interes, pre7udecat/ sau )it8
Istoria recent/ a ar/tat din abunden+/ e1cesele triste la care duce o ase)enea atitudine.
In2estiga+ia critic/ a literaturii filozofice nu a dat nici un rezultat satisf/c/tor. 5ogicianul
francez d)ont Joblot, *n opera sa (ogica !udec0ilor de valoare, .i4a redus analiza la
7udec/+ile de 2aloare deri2ate sau instru)entale, adic/ acele 7udec/+i de 2aloare care
folosesc 2alorile ca un )i7loc la scopuri de7a acceptate sau ca obstacole *n atingerea lor.
(copurile *nsele nu pot fi supuse la deliberare dec3t dac/ sunt transfor)ate *n 2alori
instru)entale, dar o ase)enea transfor)are nu face dec3t s/ de2alorizeze proble)a
scopurilor finale. #.a c/, se pare, a2e) dou/ atitudini e1tre)e, nici una din ele nefiind
acceptabileE subiecti2is)ul, care, dac/ +ine de 2alori, duce la scepticis) prin lipsa unui
criteriu intersubiecti2F sau absolutisu)ul funda)entat pe intui+ionis). In ulti)ul caz,
7udec/+ile de 2aloare sunt asi)ilate unor 7udec/+i ale realit/+ii, sui generis. In alte cu2inte,
trebuie s/ alege) *ntre opinia lui #. H. #Mer din (imba!% adevr% logic .i 2iziunea lui J.
. &oore din Principia Ethica8 #)3ndou/ ne dau o for)/ alterat/ a procesului de
deliberare care duce la decizia practic/ din politic/, drept sau )oral/.
#tunci a) fost de acord cu critica f/cut/ de tipurile 2ariate de e1isten+ialis) *)potri2a
poziti2is)ului e)piric .i a idealis)ului ra+ionalist, dar n4a) g/sit nici o satisfac+ie *n
7ustificarea ac+iunii prin proiecte sau anga7/ri pur subiecti2e.
#) g/sit doar un )od prin care s/ pot rezol2a dile)a la care )a7oritatea curentele
filozofice conte)porane duceau. In loc s/ c/ut/) structuri posibile a priori pentru logica
7udec/+ilor de 2aloare, nu ar fi )ai bine s/ adopt/) )etoda lui >rege, care pentru a
arunca o nou/ lu)in/ asupra logicii, s4a decis s/ analizeze ra+iona)entul folosit de
)ate)aticieni8 '4a) putea face, *n acela.i )od, o in2estiga+ie e1tensi2/ asupra )anierei
*n care di2er.i autori din toate ra)urile de acti2itate ra+ioneaz/ asupra 2alorilor8
#naliz3nd discursul politic, deciziile 7udec/torilor, ra+iona)entele )orali.tilor, a) putea
g/si logica actual/ a 7udec/+ilor de 2aloare, care pare s/ le scape speciali.tilor *n teoria
cunoa.terii.
#proape 10 ani a) condus o ase)enea in2estiga+ie cu doa)na 5. @brec9ts4$Mteca. #)
ob+inut rezultate pe care nici unul din noi nu le a.tepta. >/r/ )/car s/ .ti) sau s/ 2re),
a) redescoperit o parte din logica aristotelic/ care a fost uitat/ sau ignorat/ .i dispre+uit/.
ra partea care se ocupa cu ra+iona)entul dialectic, distins de cel de)onstrati2 : nu)it
de #ristotel analiz/ 4, tratat *n a)/nunt *n Retoric% Topic sau Despre respingerile
sofiste. #) nu)it aceast/ ra)ur/ nou/, sau )ai degrab/ readus/ la 2ia+/ (dedicat/
analizei ra+iona)entului infor)al)E 1oua retoric.
#!J%&'$#$I (I "&@'($!#$I
'oua retoric/ este o teorie a argu)enta+iei. "ar partea ei specific/ de argu)enta+ie nu
poate fi *n+eleas/ *n totalitate, p3n/ c3nd teoria )odern/ a de)onstra+iei : co)ple)entara
ei : a fost dez2oltat/. In for)a ei conte)poran/, de)onstra+ia este un calcul f/cut *n
acord cu regulile care se dau la *nceput. 'u este *ng/duit nici un recurs la do2ezi sau la
alt/ intui+ie dec3t cea a si)+urilor. (ingura cerin+/ este abilitatea de a distinge se)nele .i
de a e1ecuta opera+iile *n spiritul regulilor. @ de)onstra+ie este considerat/ corect/, dac/
s4au respectat regulile. @ concluzie este considerat/ de)onstrat/, dac/ se a7unge la ea
printr4o serie de opera+ii corecte pornind de la pre)isele acceptate ca a1io)e. "ac/
aceste a1io)e sunt considerate e2idente, necesare, ade2/rate sau ipotetice, rela+ia dintre
ele .i teore)ele de)onstrate r/)3ne nesc9i)bat/. Pentru a trece de la o inferen+/ corect/
la ade2/r sau la probabilitatea concluziei, trebuie s/ ad)ite) .i ade2/rul pre)iselor .i
coeren+a a1io)elor.
#cceptarea acestor asu)p+ii ne *ndea)n/ s/ abandon/) for)alis)ul pur .i s/ accept/)
anu)ite con2en+ii .i s/ ad)ite) realitatea anu)itor )odele .i structuri. In opinia teoriei
clasice a de)onstra+iei, care este respins/ de for)alis), 2aliditatea )etodei deducti2e era
garantat/ de intui+ie sau e2iden+/ : prin lu)ina natural/ a ra+iunii. "ar dac/ respige) o
ase)enea funda)entare, nu pute) accepta for)alis)ul. l este nesuficient, pentru c/
a2e) ne2oie de )oti2e bune de a accepta aceste pre)ise de la care *ncepe) .i aceste
)oti2e pot fi bune, doar pentru o )inte care este capabil/ s/ le 7udece. ;u toate acestea,
dac/ accept/) sc9e)a unui siste) for)al .i .ti) c/ acesta nu este a)biguu, atunci
de)onstra+iile care se fac pot fi satisf/c/toare .i i)personaleF de fapt, 2aliditatea lor este
controlat/ )ecanic. ;aracterul specific al de)onstra+iei for)ale *l distinge de
ra+iona)entul dialectic funda)entat pe opinie .i care se ocup/ de realit/+ile contigente.
!a)us nu a 2/zut aceast/ distinc+ie .i le4a confundat pe cele dou/ folosind o analogie
defectuoas/ dintre 2ederea culorilor, care se )i.c/ .i a celor care nu se )i.c/.
#rgu)enta+ia, fa+/ de de)onstra+ie, presupune o *nt3lnire a )in+ilorE 2oin+a oratorului de
a con2inge .i nu de a for+a sau co)anda, .i dispozi+ia din partea audien+ei de a asculta.
%n ase)enea acord )utual nu trebuie s/ fie doar general ci trebuie s/ se aplice .i la
situa+ii particulareF nu trebuie s/ uit/) c/ argu)entarea trebuie s/ sc9i)be o stare de
fapt. 'u oricine poate s/ dezbat/ despre orice, oriunde. (/ fii un o) de care oa)enii
ascult/ este o calitate pre+ioas/ .i este necesar/ ca o condi+ie preli)inar/ pentru o
argu)enta+ie eficace.
In anu)ite cazuri e1ist/ reguli detaliate pentru stabilirea unui contact, *nainte ca
proble)a s/ fie dezb/tut/. (copul principal al procedurii *n dreptul ci2il sau penal este s/
asigure o dezbatere 7udiciar/ ec9ilibrat/. ;9iar *n c9estiunile pentru care nu e1ist/ reguli
e1plicite ale discu+iei, e1ist/ obiceiuri .i cutu)e care nu pot fi scoase din calcul f/r/
ra+iuni suficiente.
#rgu)enta+ia presupune de ase)enea un )i7loc de co)unicare, o li)b/ co)un/.
>olosirea ei *ntr4o situa+ie dat/ poate s/ ad)it/ 2aria+ii *n func+ie de pozi+ia
interlocutorilor. %neori nu)ai anu)ite persoane au 2oie s/ pun/ *ntreb/ri .i s/ conduc/
dezbatarea.
"in aceste specifica+ii transpare faptul c/ noua retoric/ nu poate tolera li)it/rile arbitrare
sau con2en+ionale ale retoricii clasice. Pentru #ristotel si)ilitudinea dintre retoric/ .i
dialectic/ era foarte i)portant/. Pentru el, cele dou/ erau diferite doar *n )/sura *n care
dialectica ne d/ te9nicile de discu+ie pentru o cercertare co)un/ a ade2/rului, *n ti)p ce
retorica ne *n2a+/ cu) s/ conduce) o dezbatere, *n care 2ariate puncte de 2edere sunt
e1pri)ate .i decizia este l/sat/ *n sea)a publicului. #ceast/ distinc+ie ne arat/ de ce
dialectica a fost considerat/ o c9estiune serioas/ pentru filozofie, *n ti)p ce retorica era
pri2it/ cu dispre+. #de2/rul rezulta din discu+ia dialectic/ .i interlocutorii trebuiau s/
a7ung/ la un acord *ntre ei, *n ti)p ce retorica *n2/+a doar cu) s/ prezin+i un punct de
2edere : s/ spune) a.a, un aspect par+ial al proble)ei : .i decizia era l/sat/ unei ter+e
persoane.
$rebuie notat, cu toate acestea, c/ pentru Platon, dialectica singur/ nu poate atinge
ade2/rul )etafizic. #cesta cere o intui+ie, pentru care dialectica nu poate dec3t s/ pa2eze
dru)ul, prin eli)inarea ipotezelor ce nu pot fi ap/rate. ;u toate acestea, ade2/rul este
nota c9eie pentru dialectic/, care *ncearc/ s/ se apropie c3t )ai )ult posibil prin )etoda
discursi2/. !etoricianul, pe de alt/ parte, este descris ca unul care *ncearc/ s/4.i
dep/.easc/ ri2alii *n dezbatere, .i, dac/ 7udec/torii sunt neciopli+i sau ignoran+i, triu)ful
oratorului, care arat/ cea )ai )are *nde)3nare *n laud/ nesincer/ nu 2a fi triu)ful celui
care ap/r/ cea )ai puternic/ cauz/. Platon ne arat/ acest punct de 2edere *n )orgias,
unde de)onstreaz/ c/ de)agogul, pentru a ob+ine 2ictoria nu 2a ezita s/ fac/ apel la
tactici nede)ne de un filozof.
Pentru noua retoric/, argu)enta+ia are un scop )ai larg dec3t ra+iona)entul nefor)al, ce
*ncearc/ s/ ob+in/ aderen+a unui public. l este )anifest .i *n discu+ie .i *n dezbatere .i nu
conteaz/, dac/ scopul este c/utarea ade2/rului sau triu)ful unei cauze sau dac/ publicul
este c3t de c3t co)petent. &oti2ul pentru care retorica a fost considerat/ nede)n/ pentru
filozofie nu este pentru c/ dialectica folose.te o te9nic/ a *ntreb/rii .i a r/spunsului, pe
c3nd retorica se bucur/ de discursuri din p/r+i contrare. 'u acest lucru, ci )ai degrab/
ideea unicit/+ii ade2/rului a descalificat retorica *n tradi+ia occidental/. #stfel spunea
"escartesE ,@ric3nd doi oa)eni a7ung la decizii opuse despre acea.i c9estiune, unul
trebuie neap/rat s/ se *n.ele, .i se pare c/ nici unul dintre ei nu .tie ade2/rulF pentru c/
dac/ ra+iona)entul celui de4al doilea a fost clar .i inteligibil, ar fi putut s/ i4l prezinte
celuilalt, con2ig3ndu4l s/ *n+eleag/.- Oi "escartes .i Platon +in la aceast/ idee pentru c/
resping opinia, care este 2ariabil/ .i adopt/ un ideal al .tiin+ei bazat pe un )odel al
ra+iona)entului geo)etric .i )ate)atic : acela.i )odel pe baza c/ruia se presupune c/ a
fost creat/ lu)ea. Dum Deus calculat% fiat mundus (In ti)p ce "u)nezeu calculeaz/,
lu)ea este creat/) este con2ingerea nu doar a lui 5eibniz, ci a tuturor ra+ionali.tilor.
5ucrurile tind s/ fie diferite *ntr4o tradi+ie 7uridic/ fa+/ de cea )ate)atic/. #stfel *n
tradi+ia $al)udului, de e1e)plu, este acceptabil ca dou/ pozi+ii contrare s/ fie *n )od
egal rezonabileF una dintre ele nu trebuie s/ fie neap/rat corect/. Intr4ade2/r, ,*n $al)ud
dou/ .coli ale iterpret/rii Bibliei sunt *n opozi+ie constant/, .coala lui Hillel .i cea a lui
(9a))ai. !abinul #bba relateaz/ c/, deran7at de aceste interpret/ri contradictorii ale
te1tului sacru, rabinul (a)uel se adreseaz/ raiului pentru a afla cine spune ade2/rul. @
2oce de sus *i r/spunde c/ cele dou/ teze e1pri)/ a)bele cu23ntul "u)nezeului 2iu.-
#stfel, pentru Platon, subiectul discu+iei este *ntotdeauna acela pentru care oa)enii nu au
te9nici de a a7unge la un acord i)ediatE
,(/ spune) de e1e)plu c/ tu .i cu )ine, prietene (*i spune (ocrate lui utMp9ro) nu
sunte) de acord *n pri2in+a unui nu)/rF dezacordurile de acest gen ne fac ina)ici .i 2o)
+ine la discrepan+a noastr/8 'u recurge) i)ediat la arit)etic/ .i *nc9eie) cearta8...(au
s/ spune) c/ sunte) *n dezacord *n pri2in+a unei )/ri)i, nu *nc9eie) cearta printr4o
)/sur/toare8...'u *nc9eie) diferendul nostru despre ce este )ai greu sau )ai u.or prin
apelul la un c3ntar8..."ar ce diferende sunt care nu pot fi decise astfel .i care ne fac
furio.i .i ne transfor)/ *n ina)ici8 Indr/znesc s/ spun c/ r/spunsul nu *+i 2a 2eni pe loc,
.i de aceea 2oi sugera c/ ina)ici+ia 2a r/s/ri atunci c3nd proble)a diferendelor sunt
7ustul .i ne7ustul, binele .i r/ul, onorabilul .i neonorabilul.-
;3nd acordul poate fi atins prin calcul, )/sur/, c3nt/rire, c3nd un rezultat poate fi ori
de)onstrat ori 2erificat, ni)eni nu s4ar g3ndi s/ intre *n discu+ii dialectice. %lti)ele apar
doar c3nd este 2orba ceea ce este indecis, )ai ales c3nd e1ist/ diferende despre 2alori. "e
fapt, *n proble)a opiniei, nici retorica, nici dialectica nu poate reconcilia pozi+iile luate.
1act la fel stau proble)ele acestea *n filozofie. #pelul filozofului la ra+iune nu d/ nici o
garan+ie, c9iar dac/ toat/ lu)ea este de acord cu punctul s/u de 2edere. >ilozofiile
diferite prezint/ puncte de 2edere diferite, .i este se)nificati2 c/ un istoric al filozofiei
presocratice a ar/tat c/ punctele de 2edere diferite pot fi pri2ite ca antilogii sau discursuri
din dou/ p/r+i fiferite, *n a.a fel *nc3t o antitez/ este opu/ unei teze. ;ine2a s4ar putea
c9iar *ntreba cu #. Lo7e2e, e1pertul *n filozofie 9egelian/, dac/ dialectica 9egelian/ nu
.i4ar a2ea originea, nu *n dialectica platonician/, ci )ai degrab/ *n dez2oltarea siste)elor
filozofice, care se opun unele altora la fel ca teza antitezei, ur)ate de o sintez/. Procesul
este si)ilar celui unui proces 7uridic *n care 7udec/torul identific/ ele)entele 2alide *n
aser+iunile partidelor opuse. Pentru Lant c3t .i pentru Hegel, opiniile trebuie e1cluse din
filozofie, scopul fiind ra+ionalitatea. "ar pentru a e1plica di2ergen+ele care apar
siste)atic *n istoria filozofiei, trebuie s/ nu)i) aceste opinii iluziile naturale ale ra+iunii,
prezentate tribunalului ra+iunii critice (Lant) sau creand )o)ente succesi2e *n progresul
ra+iunii c/tre (piritul #bsolut (Hegel).
Pentru a reconcilia c/utarea filozofic/ a ra+ionalit/+ii cu pluralitatea siste)elor filozofice,
trebuie s/ recunoa.te) c/ apelul la ra+iune nu trebuie identificat cu apelul la un ade2/r
singular ci cu apelul la aderen+a unui public, care poate fi g3ndit, dup/ Lant, ca adunarea
unor oa)eni ra+ionali .i co)peten+i. #spectul caracteristic al contro2ersei filozofice .i al
istoriei filozofiei poate fi *n+eles, doar dac/ apelul la ra+iune este conceput ca un apel la
publicul ideal : pe care *l nu)esc publicul uni2ersal : fie c/ el este "u)nezeu, to+i
oa)enii co)peten+i .i ra+ionali, o)ul care delibereaz/, fie elita. In loc s/ crede) c/
filozofia este o .tiin+/, care potri2it idealului poziti2ist, poate face nu)ai 7udec/+i
analitice, indisputabile .i goale, ar fi bine s/ abandon/) idealul unei filozofii apodictice.
#r trebui s/ ad)ite) c/ filozoful are la *nde)3n/ nu)ai o argu)enta+ie prin care
*ncearc/ s/ fie c3t de siste)atic .i ra+ional posibil, f/r/ s/ reu.easc/ s/ dea o do2ad/
de)onstrati2/ absolut/. In plus, este foarte i)probabil c/ aceste ra+iona)ente din care
noi e1trage) )oti2e de a ac+iona s/ fie f/cute sub pecetea ade2/rului, pentru c/ aceste
)oti2e trebuie s/ ne 7ustifice ac+iunile .i deciziile. #stfel, indirect, analiza
ra+iona)entului filozofic, ne aduce la e1isten+ialis).
Publicul are o 2arietate i)ens/ .i *n e1tensie .i *n co)peten+/F *n e1tensie, de la publicul
ce const/ *ntr4un singur subiect ce delibereaz/ *n interior p3n/ la publicul uni2ersalF *n
co)peten+/, de la cei care .tiu nu)ai loci p3n/ la speciali.tii care .i4au c3.tigat
cunoa.terea printr4o preg/tire grea. #stfel generaliz3nd ideea publicului, pute) respinge
atacul lui Platon *)potri2a retoricienilor care sunt )ai interesa+i de succes dec3t de
ade2/r. #cestei critici *i pute) r/spunde c/ te9nicile potri2ite pentru con2ingerea unei
)ul+i)i *ntr4un loc public nu ar fi potri2ite pentru un public )ai educat .i )ai critic, .i
c/ 2aloarea unei argu)enta+ii nu este dat/ nu)ai de eficacitatea ei, ci .i de calitatea
publicului. #stfel, ideea unei argu)enta+ii ra+ionale nu poate fi definit/ in abstracto,
pentru c/ depinde de concep+ia funda)entat/ istoric a publicului uni2ersal.
!olul 7ucat de public *n retoric/ este e1tre) de i)portant, pentru c/ orice argu)enta+ie
trebuie s/ fie adaptat/ confor) publicului, dac/ 2rea s/ con2ing/F astfel trebuie s/ se
bazeze pe credin+ele acceptate de public, cu o ase)enea con2ingere *nc3t restul
discursului s/ fie unitar. ;3nd nu este acesta cazul, retorul trebuie s/ *nt/reasc/ pre)isele
discursului prin )i7loacele retorice, *nainte de a continua s/4.i dez2olte argu)enta+ia.
"ac/ retorul nu4.i construie.te discursul pe pre)isele acceptate de public, atunci co)ite
o eroare *n argu)enta+ie : petitio principii. #ceasta nu este o gre.eal/ *n logica for)al/,
pentru c/ *n )od for)al fiecare propozi+ie se i)plic/ pe ea *ns/.i, dar este o gre.eal/ de
argu)enta+ie, pentru c/ oratorul atac/ proble)a presupun3nd o aderen+/ ce nu e1ist/ .i
c/tre care ar trebui *ndreptate toate eforturile lui.
B#P5 #;@!"%5%I
@biectul acordului pe care oratorul *.i poate construi argu)entul este 2ariat. Pe de o
parte, e1ist/ fapte, ade2/ruri .i prezu)+iiF pe de alta, 2alori, ierar9ii .i loci de preferat.
>aptele .i ade2/rurile pot fi caracterizate ca obiecte care sunt presupuse de publicul
uni2ersal .i, astfel, nu trebuie for+ate aderen+a la ele. "ac/ a) presupune coeren+a
realit/+ii .i cea a ade2/rurilor noastre, luate ca un *ntreg, nu poate e1ista nici un conflict
*ntre fapte .i ade2/rul, pentru care sunte) for+a+i s/ lu/) o decizie. #tunci c3nd apare un
conflict *ntre acestea dou/, ele)entul inco)patibil *.i pierde statutul .i de2ine fie un fapt
iluzoriu, fie un ade2/r aparent, dac/ nu pute) eli)ina inco)patibilitatea, ar/t3nd c/ dou/
ade2/ruri aparent inco)patibile +in de dou/ c3)puri diferite. 'e 2o) *ntoarce la aceast/
)etod/ argu)entati2/ )ai t3rziu, atunci c3nd trat/) disocierea ideilor.
Prezu)+iile sunt opinii care nu trebuie do2edite, cu toate c/ aderen+a la ele poate fi
for+at/, dac/ este necesar/, sau eli)inat/, do2edind contrariul. Procedura legal/ face uz
din abuden+/ la prezu)+ii, pentru care a elaborat reguli de lucru rafinate.
(e face apel la 2alori pentru a influen+a alegerile ac+iunii noastre. le ne dau )oti2e
pentru a prefera un tip de co)porta)ent altuia, cu toate c/ nu oricine le4ar accepta cu
necesitate ca )oti2e. Intr4ade2/r, )a7oritatea 2alorilor sunt particulare, ele fiind acceptate
doar de un grup particular. Ialorile pe care le nu)i) uni2ersale pot fi pri2ite *n at3t de
)ulte feluri, *nc3t uni2ersalitatea lor trebuie considerat/ )ai degarb/ o aspira+ie pentru
acord, pentru c/ ea dispare atunci c3nd cine2a *ncearc/ s/ aplice o 2aloare unei situa+ii
concrete. Pentru argu)enta+ie, este eficient s/ distinge) *ntre 2alori concrete, ca acelea
din +ara cui2a .i 2alori abstracte, ca 7usti+ia sau ade2/rul. ;aracteristica 2alorilor este c/
ele pot de2eni centrul conflictului f/r/ s/ *nceteze s/ fie 2alori. #cest lucru e1plic/ cu)
ade2/ratul sacrificiu este posibil, obiectul la care trebuie s/ renun+i nefiind doar o
aparen+/. Pentru acest )oti2, efortul prin care reintroduci aderen+a la 2alori nu este
niciodat/ inutil. #cest efort apare *n discursul epideictic .i, *n general, orice educa+ie
*ncearc/ s/ fac/ preferabile anu)ite 2alori altora.
"up/ 2alori, ierar9iile acceptate au un rol i)portant *n argu)enta+ie. "e e1e)plu,
superioritatea oa)enilor fa+/ de ani)ale sau cea a adul+ilor fa+/ de copii. &ai a2e)
ierar9ii duble, atunci c3nd clas/) co)porta)entul *n func+ie de clasa agen+ilor. "in
aceast/ cauz/, declara+ia ,te co)porti ca o bestie- este peiorati2/, pe c3nd spusa
,ac+ioneaz/ ca un b/rbat- cere un co)porta)ent l/udabil.
"intre toate loci studiate de #ristotel *n Topica, ne 2o) referi nu)ai la cele e1a)inate *n
cartea a treia, pe care le 2o) nu)i loci preferabile. le sunt propozi+ii foarte generale,
care pot 7ustifica 2alorile sau ierar9iile, dar care au .i caracteristica special/ de a e2alua
aspecte co)ple)entare ale realit/+ii. (oci ale cantit0ii, ca de e1e)plu ,ceea ce dureaz/
)ai )ult este )ai 2aloros dec3t ceea ce dureaz/ )ai pu+in- sau ,un lucru care este )ai de
folos unui nu)/r )ai )are de oa)eni este )ai 2aloros dec3t un lucru )ai eficient pentru
un nu)/r )ai )ic- sunt opuse acelor loci ale calit0ii, care 2alorizeaz/ unicul,
ire)ediabilul, oportunul, rarul : adic/ ceea ce este e1cep+ional fa+/ de ceea ce este
nor)al. Prin folosirea acestor loci pute) descrie diferen+a dintre spiritul clasic fa+/ de cel
ro)antic.
<uintilian, *n &nstitutul 2ratoriei, arat/ a2anta7ul unei .coli publice pentru 2iitorii oratoriE
*i pune la acela.i ni2el cu publicul lor. #cest sfat este fer) atunci c3nd ne g3ndi) la
argu)enta+ia care nu cere o cunoa.tere special/. In sc9i)b, este indispensabil pentru a
for)a un public ce are o ini+iere preli)inar/ *n corpul ideilor ce 2or fi discutate.
In discu+iile cu o singur/ persoan/ sau cu un grup )ai )ic, stabilirea unui punct de
*nceput este foart/ diferit/ de cea a unei )ul+i)i. @piniile .i con2ingerile particulare au
fost e1pri)ate de7a .i oratorul nu are nici un )oti2 s/ cread/ c/ interlocutorii .i4au
sc9i)bat p/rerea. l poate folosi te9nica *ntreb/rii .i r/spunsului, pentru a4.i cl/di
pre)isele argu)entului pe un teren fer). (ocrate *ncepe a.a, lu3nd acordul
interlocutorului ca un se)n al ade2/rului a tezei acceptate. #stfel *i 2orbe.te (ocrate lui
;allicles *n )orgiasE
,"ac/ e.ti de acord cu )ine *n orice punct de 2edere, acel punct a fost de7a testat de noi
.i nu )ai trebuie e1a)inat. 'u puteai fi *n dezacord cu )ine, din lips/ de cunoa.tere sau
din superficialitate sau )odestie, sau din dorin+a de a )/ a)/gi, pentru c/ tu e.ti
prietenul )eu, a.a cu) *)i spui tu. #stfel, atunci c3nd a)3ndoi sunte) de acord,
rezultatul este ob+inerea ade2/rului perfect.-
ste e2idet c/ acest dialog iese din c9estiune atunci c3nd cine2a se adreseaz/ unui public
larg. In acest caz, discursul trebuie s/ ia ca pre)ise prezu)+iile pe care oratorul le4a f/cut
acceptate publicului.
;!#!# ,P!P'$I-
%n public accept/ un corp de opinii, con2ingeri .i anga7a)ente, care este 2ast .i
indeter)inat. "in acest corp oratorul trebuie s/ selecteze anu)ite ele)ente pe care se
focalizeaz/ prin crearea unui efect de ,prezen+/-. #ceasta nu *nsea)n/ c/ ele)entele
l/sate *n afar/ sunt ignorate, dar ele sunt *)pinse *n fundal. #ceast/ alegere stabile.te
i)plicit o 2aloare pe anu)ite aspecte ale realit/+ii. (/ ne a)inti) fru)oasa po2este
c9inezeasc/ spus/ de &eng4$seuE ,%n rege 2ede un taur care se *ndreapt/ spre dru)ul
c/tre sacrificiu. ste )i.cat de )il/ .i ordoneaz/ ca o oaie s/ fie folosit/ *n locul lui. l
)/rturise.te c/ a 2/zut taurul, dar nu .i oaia.-
5ucrurile prezente, lucrurile aflate l3ng/ noi *n spa+iu .i ti)p, ac+ioneaz/ direct asupra
sensibilit/+ii noastre. (arcina oratorului const/, *n sc9i)b, de a aduce *n )inte lucruri
care nu sunt prezente *n i)ediatul noastru. Bacon era con.tient de aceast/ func+ie a
eloc2en+eiE
,(ensibilitatea +ine de prezent, ra+iunea +ine de 2iitor .i de su)a ti)pului. (i pentru c/
prezentul ne u)ple i)agina+ia, ra+iunea este deseori *n2ins/E "ar pentru c/ for+a
eloc2en+ei .i a persuasiunii a f/cut ca lucrurile 2iitoare sau trecute s/ par/ prezente,
ra+iunea dep/.e.te re2olta i)agina+iei.-
Pentru ,a face ca lucrurile 2iitoare sau trecute s/ par/ prezente-, adic/ pentru a crea
prezen+/, a2e) ne2oie de o prezentare i)pecabil/. Pentru acest scop, tot felul de te9nici
literare .i figuri retorice au fost dez2oltate. 3ypotyposis sau demonstratio, de e1e)plu,
este definit/ ca o figur/ ,care transfor)/ lucrurile *n a.a fel, *nc3t proble)a pare s/ se
desf/.oare *n fa+a oc9ilor no.tri.- "esigur, o ase)enea figur/ de stil este foarte
i)portant/ ca factor persuasi2. "e fapt, dac/ rolul argu)entati2 este l/sat la o parte,
studiul figurilor de stil este un ti)p irosit, c/utarea unor nu)e ciudate pentru )oduri de a
2orbi afectate .i pre+ioase. #lte figuri, ca repetitio% anafora% amplificatio% cangerie%
metabole% discurs pseudo direct% enallage sunt )i7loace de a )/ri senti)etul prezen+ei la
public.
In descrierea faptelor, ade2/rurilor .i a 2alorilor, oratorul trebuie s/ foloseasc/ un li)ba7
care s/ ia *n considerare clasific/rile .i e2alu/rile *n func+ie de acceptarea publicului.
Pentru a plasa discursul la ni2elul generalit/+ii pe care *l consider/ adaptat scopului .i
publicului, are la *nde)3n/ un arsenal *ntreg de categorii ling2istice : substanti2e,
ad7ecti2e, 2erbe, ad2erbe : .i un 2ocabular care *i per)it s/ pun/ accentul pe ele)entele
principale .i s/ indice care sunt cele secundare.
In selectarea datelor .i a interpret/rii .i prezent/rii lor, oratorul poate fi acuzat de
par+ialitate. Intr4ade2/r, nu e1ist/ do2ezi c/ prezentarea nu a fost per2ertit/ de o 2iziune a
lucrurilor tenden+ioas/. "e aceea, *n drept, a2ocatul ap/r/rii trebuie s/4i r/spund/
procurorului, *n ti)p ce 7udec/torul *.i for)eaz/ o opinie .i ia o decizie dup/ ce ascult/
a)bele partide. ;u toate c/ 7udecata lui poate fi considerat/ ca ec9ilibrat/, ea nu poate
atinge obiecti2itatea perfect/ : care este doar un ideal. ;9iar prin eli)inarea opiniilor
tenden+ioase .i a erorilor, 7udec/torul nu poate atinge o decizie 7ust/ *n )od perfect.
#stfel .i *n discursul .tiin+ific sau te9nic, *n care libertatea oratorului este redus/, pentru
c/ nu se poate *ndep/rta, f/r/ )oti2e speciale, de ter)inologia acceptat/, 7udecata
2alorilor este i)plicit/ .i 7ustificarea lor rezid/ *n teorii, clasific/ri, )etodologie care au
dat na.tere la ter)inologia te9nic/. Ideea c/ .tiin+a const/ *ntr4un corp de ade2/ruri
obiecti2e, neatinse de ti)p, a fost atacat/ *n ulti)ii ani.
($!%;$%!# #!J%&'$%5%I
#rgu)entul nonfor)al const/, nu *ntr4un lan+ de idei dintre care c3te2a sunt deri2ate din
altele, confor) regulilor acceptate ale inferen+ei, dar )ai degrab/ *ntr4o p3nz/ for)at/
din toate argu)entele .i toate )oti2ele care se co)bin/ pentru a atinge rezultatul dorit.
(copul discursului este, *n general, acela de a aduce publicul la concluziile oferite de
orator, pornind de la pre)isele care sunt de7a acceptate : acesta fiind cazul, dac/ oratorul
nu se face 2ino2at de petitio principii. Procesul argu)entati2 const/ *n stabilirea unei
leg/turi prin care acceptarea, sau aderen+a, trece de la un ele)ent la altul, .i acest scop
poate fi atins, fie prin l/sarea 2ariatelor ele)ente ale discursului nesc9i)bate .i asociate,
fie prin disocierea ideilor.
$rebuie s/ consider/) acu) tipurile 2ariate de asociere .i disociere pe care oratorul le
are la *nde)3n/. Pentru a si)plifica clasificarea, a) grupat procesul asocierii *n trei
claseE argu)ente c2asi4logice, argu)ente bazate pe realitate .i argu)ente care *ncep de la
cazuri particualre .i sunt apoi generalizate sau transpuse de la o sfer/ a realit/+ii la alta.
#!J%&'$5 ;I#(I45@JI;
#ceste argu)ete sunt si)ilare structurilor for)ale de logic/ .i )ate)atic/. "e fapt,
o)enirea a a7uns la *n+elegerea do2ezilor pur for)ale prin argu)entele c2asi4logice, a.a
cu) apare *n Topica lui #ristotel, printr4o analiz/ care a2ea ne2oie de precizie .i de
for)alizare. 1ist/ o diferen+/ de )a1i)/ i)portan+/ *ntre argu)ent .i do2ada for)al/.
In locul folosirii unui li)ba7 natural prin care acela.i cu23nt poate a2ea )ai )ulte
*n+elesuri, calculul logic are la *nde)3n/ un li)ba7 artificial, *n a.a fel construit *nc3t un
se)n are un singur *n+eles. In logic/, principiul identit/+ii designeaz/ o tautologie, un
ade2/r indisputabil dar gol, oricare ar fi for)ularea sa. "ar nu a.a stau lucrurile *n
li)ba7ul natural. ;3nd spun ,afacerile sunt afaceri- sau ,b/ie+ii r/)3n b/ie+i- sau
,r/zboiul e r/zboi-, aceste cu2inte singularizeaz/, nu uni2ocitatea declara+iei, ci
caracterul ei se)nificant. 'i)eni nu 2a lua aceste afir)a+ii drept tautologii, ceea ce le4ar
face de ne*n+eles, ci 2o) c/uta o interpretare diferit/ .i plauzibil/ a aceluia.i ter)en, ceea
ce 2a face ca *ntreaga afir)a+ie 2a fi cu *n+eles .i acceptabil/. In )od si)ilar, c3nd a2e)
de4a face cu o declara+ie care este contradic+ie for)al/ : ,;3nd dou/ persoane fac acela.i
lucru, nu este acela.i lucru- sau ,$rece) .i nu trece) de dou/ ori prin acela.i r3u-4
c/ut/) o interpretare care eli)in/ incoeren+a.
Pentru a *n+elege un orator, trebuie s/ face) efortul de a percepe discursul s/u ca plin de
*n+eles .i coerent. #cest efort cere bun si)+ .i respect pentru persoana care 2orbe.te .i
pentru ce spune ea. $e9nicile for)aliz/rii fac calculul posibil .i, ca rezultat,
corectitudinea ra+iona)entului este capabil/ de control )ecanic. #cest rezultat nu este
ob+inut f/r/ o anu)it/ rigidititate ling2istic/. 5i)ba7ul )ate)aticii nu se folose.te *n
poezie sau *n diplo)a+ie.
"in cauza adaptabilit/+ii sale, li)ba7ul obi.nuit poate e2ita *ntotdeauna contradic+iile pur
for)ale. ;u toate acestea el nu scap/ totdeuana inco)patibilit/+ilor, ca de e1e)plu,
atunci c3nd sunt reco)andate dou/ nor)e, care pot fi aplicate a)bele aceleia.i situa+ii.
#stfel, c3nd *i spune) unui copil s/ nu )int/ .i s/ se supun/ p/rin+ilor, las/ loc unei
*nterb/ri ridicole ,;e s/ fac atunci c3nd tata *)i ordon/ s/ )int8- ;3nd apare o ase)enea
antino)ie, c/ut/) calific/ri sau a)enda)ente : .i reco)and/rile unei nor)e asupra
celeilalte ne arat/ c/ e1ist/ e1cep+ii la regul/. $eoretic, cel )ai elegant )od de a eli)ina
inco)patibilitatea este s/ a2e) acces la o disociere a conceptelor : dar despre aceasta,
)ai t3rziu. Inco)patibilitatea este un ele)ent i)portant *n ironia socratic/. Prin
de)ascarea inco)patibilit/+ii r/spunsurilor date la *ntreb/ri isidioase, (ocrate *l face pe
interlocutor s/ renun+e la opiniile care sunt acceptate de obicei.
"efini+iile au un rol diferit *n argu)enta+ie fa+/ de cel pe care *l a2eau *n siste)ul for)al.
#colo erau de cele )ai )ulte ori abre2ia+ii. "ar *n argu)enta+ie ele deter)in/ alegerea
unui sens particular fa+/ de altul : uneori stabilind o rela+ie dintre un ter)en 2ec9i .i unul
nou. "efini+ia este pri2it/ ca o figur/ retoric/ : defini+ia retoric/ : atunci c3nd are ca
scop, nu clarificarea *n+elesului unei idei, ci punerea accentului pe aspectele care 2or
produce efectul persuasi2 c/utat. ste o figur/ ce rela+ioneaz/ cu alegereaE selec+ionarea
faptelor aduse *n pri) plan de defini+ie este neobi.nuit/, pentru c/ definientul nu ser2e.te
scopul de a da *n+eles unui ter)en.
#naliza care are ca scop di2izarea unui concept *n toate p/r+ile lui .i interpretarea ce are
ca scop elucidarea unui te1t f/r/ a7utorul analizei sunt, de ase)enea, argu)ente c2asi4
logice .i au de4a face cu principiul identit/+ii. #ceast/ )etod/ poate aborda .i alte figuri
ale 2orbirii, ca agregarea .i interpretarea, atunci c3nd ser2esc unui alt scop dec3t
clarificarea .i tind s/ readuc/ *n pri) plan senti)entul prezen+ei.
#ceste pu+ine e1e)ple clarific/ faptul c/ e1presiile sunt nu)ite figuri de stil atunci c3nd
au o structur/ fi1/, ce este u.or de recunoscut .i atunci c3nd sunt folosite cu un scop
diferit de cel obi.nuit : acest nou scop fiind cel al persuasiunii. "ac/ figura este
*ntre+esut/ pe argu)enta+ie, *n a.a fel *nc3t pare o e1presie ocazional/, ea este pri2it/ ca o
figur/ argu)entati2/, .i caracterul ei neobi.nuit 2a sc/pa neobser2at.
%nele procese de ra+ionare : diferite de defini+ie .i analiz/, care tind spre identificarea
co)plet/ : se )ul+u)esc cu reduc+ia par+ial/, aceasta fiind o identificare a ele)entelor
principale. #2e) un e1e)plu al acesteia *n regula 7usti+iei, care spune c/ egalii 2or fi
trata+i ca egali. "ac/ agen+ii .i situa+iile are fi identice, atunci aplicarea acestei reguli ar
a2ea for)a unei de)onstra+ii e1acte. ;u) niciodat/ nu se *nt3)pl/ lucrul acesta, trebuie
s/ se ia o decizie dac/ diferen+ele trebuie scoase din ecua+ie. "e aceea recursul la
precedenta *n )aterii legale nu este o procedur/ co)plet i)personal/, ci *ntotdeauna este
ne2oie de inter2en+ia unui 7udec/tor.
#rgu)entele reciprocit/+ii sunt acelea care cer acela.i trata)ent pentru antecendent ca .i
pentru consec2entul rela+iei : cu)p/r/tori423nz/tori, spectatori4actori, etc. #ceste
argu)ente presupun c/ rela+ia este si)etric/. >olosirea ilogic/ a argu)entului d/
rezultate co)ice, ca *n ur)/toare po2este, ce se pare c/ *l f/cea pe Lant s/ r3d/E
,5a (urat un englez toarn/ dintr4o sticl/ de ale, care face )ult/ spu)/. Il *ntreab/ pe un
indian, care este )irat de situa+ie, ce i se pare at3t de ciudat. ,;eea ce )/ sup/r/-, *i
replic/ indianul ,nu este ceea ce curge din sticl/, ci cu) l4ai pus acolo *n pri)ul r3nd.-
#lte argu)ente c2asi4logice iau ca i)plicit/ tranziti2itatea rela+iei, cu toate c/ ea nu este
dec3t probabil/E ,Prietenii prietenilor )ei sunt prietenii )ei.- ;u toate acestea alte
argu)ente sunt aplicabile la )ai )ulte rela+ii, ca cele dintre parte .i *ntreg, rela+ii de
di2iziune, co)para+ie, probabilitate. le sunt distincte de de)onstra+ia e1act/, pentru c/,
*n fiecare caz, co)ple)entar, ipotezele nonfor)ale sunt necesar pentru a face un
argu)ent fer).-
#P5%5 5# !#5
#rgu)entele bazate pe structura realit/+ii sunt di2izate *n dou/ grupuriE fie stabilesc
asocierea succesiunii sau cea a coe1isten+ei.
Printre rela+iile de succesiune, cea a cauzalit/+ii 7oac/ un rol esen+ial. #stfel 2o) *ncerca
s/ g/si) cauzele unui efect, )i7loacele unui scop, consecin+ele unui fapt sau s/ 7udec/)
o ac+iune sau o regul/ prin consecin+ele ei. #cest ulti) proces poate fi nu)it argu)entul
prag)atic, pentru c/ este tipic utilitaris)ului din )oral/ sau din prag)atis), *n general.
#rgu)entele care stabilesc rela+iile de coe1isten+/ sunt bazate pe o leg/tur/ care unific/ o
persoan/ cu ac+iunile sale. ;3nd este generalizat, acest argu)ent stabile.te or rela+ie
dintre esen+/ .i act, o rela+ie de )a1i)/ i)portan+/ *n .tiin+ele sociale. "in acest )odel
pro2ine clasificarea perioadelor din istorie (antic9itate, e2ul )ediu), clasific/rile literare
(clasicis), ro)antis)), stilurile (gotic, baroc), siste)ele econo)ice sau politice
(feudalis), capitalis), fascis)) .i institu+iile (c/s/toria, biserica). !etorica, conceput/ ca
o terorie a argu)eta+iei, d/ o *n+elegere .i a felului prin care aceste categorii au fost
constituite .i a )oti2elor pentru care a fost f/cut. 'e a7ut/ s/ *n+elege) a2anta7ele .i
deza2anta7ele care le a2e) atunci c3nd le folosi) .i ne d/ o *n+elegere asupra 7udec/+ii
2alorilor care erau prezente, e1plicit .i i)plicit, atunci c3nd au fost for)ate.
(pecificitatea .tiin+elor sociale poate fi cel )ai bine *n+eleas/ atuci c3nd lu/) *n
considerare ra+iunile )etodologice care 7ustific/ constituirea categoriilor : &dealtypus a
lui &a1 Keber.
&ul+u)it/ rela+iilor de coe1isten+/, pute) *n+elege argu)entul autorit/+ii *n toate for)ele
sale .i pute) aprecia rolul persuasi2 al ethos4ului *n argu)enta+ie, pentru c/ discursul
poate fi pri2it ca un act din partea oratorului.
($#BI5I!# !#5%5%I
#rgu)entele care *ncearc/ s/ stabileasc/ structura realit/+ii sunt *n pri)ul r3nd, ilustra+ia
.i )odelul .i *n al doilea r3nd, argu)entele prin analogie.
1e)plul ne duce la for)ularea unei reguli prin generalizarea unui caz particular sau prin
tratarea unui caz nou prin pris)a unuia 2ec9i. Ilustrarea are ca scop crearea prezen+ei
pentru o regul/ prin ilustrarea ei cu un caz concret. #rgu)etul4)odel 7ustific/ o ac+iune
ar/t3nd c/ se confor)eaz/ unui )odel. $rebuie s/ )en+ion/), totu.i, argu)entul dintr4
un anti)odelF de e1e)plu, be+i2ul Helot, care era conisderat de spartani un e1e)plu
negati2 pentru copiii lor.
In religii diferite, "u)nezeu .i toate persoanele di2ine sau c2asi4di2ine sunt desigur
)odele pree)inente pentru to+i credincio.ii. &oralitatea cre.tin/ poate fi definit/ ca
i)itarea lui Iisus, pe c3nd )oralitatea budd9ist/ onst/ *n i)itarea lui Budd9a. &odelele
pe care o cultur/ le propune )e)brilor s/i pentru i)ita+ie sunt un )od con2ing/tor de a o
descrie.
#rgu)entul prin analogei este e1tre) de i)portant *n ra+iona)entul nonfor)al. Pornind
de la o rela+ie *ntre doi ter)eni # .i B, pe care o nu)i) tem pentru c/ este subiectul
proble)ei discursului, pute) s/ *i prezent/) structura prin analogie, stabilindu4i 2aloarea
rela+ion3nd4o cu ter)enii ; .i ", care constituie phoros4ul analogiei, *n a.a fel *nc3t #
este pentru B ceea ce este ; pentru ". #nalogia, care deri2/ din cu23ntul grecesc petru
propor+ie, nu este diferit/ de propor+ia )ate)atic/. In ulti)a, rela+ia caracteristic/ a
egalit/+ii este si)etric/, *n ti)p ce phoros4ul, care trebuie s/ clarifice structura sau s/
stabileasc/ 2aloarea te)ei, este )ai cunoscut, prin regul/, dec3t te)a. ;3nd Heraclit
spune c/ *n oc9ii lui "u)nezeu, o)ul este la fel de copil/ros, cu) este copilul *n oc9ii
unui adult, este i)posibil s/ sc9i)b/) phoros4ul cu te)a .i 2ice 2ersa, pentru c/ publicul
nu poate cunoa.te rela+ia dintre "u)nezeu .i o) )ai bine, dec3t cea dintre un copil .i un
adult. $rebuie s/ )ai )en+ion/) c/ atunci c3nd un o) este identificat cu un adult,
analogia este redus/ la trei ter)eni, cel )edian fiind repetatE ; este pentru B ceea ce este
B pentru #. #ceast/ te9nic/ a argu)enta+iei este tipic/ pentru Platon, Plotin .i pentru to+i
cei care stabilesc ierar9ii ale realit/+ii.
In .tiin+ele naturale folosirea analogiei este *n general euristic/ .i inte+ia este de a eli)ina
analogia .i de a o *n locui cu o for)ul/ de tip )ate)atic. 5ucrurile sunt diferite *n
.tiin+ele sociale .i *n filozofie, unde *ntreg corpul de fapte studiat ofer/ )oti2e pentru sau
contra unei 2iziuni particulat analogice. #ceasta este una din diferen+ele la care se refer/
"ilt9eM c3nd spune c/ .tiin+ele naturale 2or s/ e1plice, *n ti)p ce .tiin+ele u)aniste caut/
*n+elegerea.
&etafora este figura de stil care corespunde argu)entului prin analogie. a const/ *ntr4o
analogie condensat/ *n care un ter)en al te)ei este asociat cu un ter)en din phoros.
#stfel ,di)inea+a 2ie+ii- este o )etafor/ care e1pri)/ concis analogiaE di)inea+a este
pentru zi ceea ce este tinere+ea pentru 2ia+/. "esigur, *n cazul )ultor )etafore,
reconstruc+ia analogiei co)plete nu este u.oar/ sau lipsit/ de a)biguitate. ;3nd
BerkeleM, *n Dialogurile sale, 2orbe.te de un ,ocean de fals/ *n2/+/tur/-, e1ist/ )i7loace
2ariate de a furniza ter)enii lips/ ai antalogiei, fiecare pun3nd accentul pe o rela+ie
diferit/ nee1pri)at/ *n )etafor/.
>olosirea analogiilor .i a )etaforelor ne arat/ cel )ai bine aspectele creati2e .i literare
ale argu)ent/rii. Pentru anu)ite audien+e folosirea lor trebuie e2itat/ c3t )ai )ult
posibil, iar pentru altele lipsa lor ar putea face discursul prea te9nic .i dificil de ur)/rit.
(peciali.tii sunt suspicio.i fa+/ de analogii .i le folosesc doar pentru a4i ini+ia pe studen+i
*n disciplina lor. Popularizarea .tiin+ific/ se folose.te din plin de analogie .i doar din c3nd
*n c3nd publicul este a2ertizat de pericolul identific/rii te)ei .i a phobos4ului.
"I(@;I!# I"I5@!
In afara asocia+iilor argu)entati2e, trebuie s/ face) loc .i disocierii ideilor, studiul ei
fiind negli7at deseori de tradi+ia retoric/. "isocierea este solu+ia clasic/ pentru
inco)patibilit/+i care cer o alterare a )odurilor con2en+ionale de g3ndire. >ilozofii,
atunci c3nd folosesc disocierea, se distan+eaz/ deseori de bunul si)+ .i for)eaz/ o
2iziune a realit/+ii care nu cunoa.te contradic+iile opiniei. $radi+ia )etafizic/, de la
Par)enide la noi, ne arat/ o succesiune de disocia+ii, *n care, de cele )ai )ulte ori,
realitatea este opus/ aparen+ei.
In )od nor)al, realitatea este preceput/ prin aparen+e, care sunt luate ca se)ne de
referin+/ ale ei. #tunci c3nd aparen+ele sunt inco)patibile : o 23sl/ *n ap/ arat/ fr3nt/ dar
pare *n regul/ atunci c3nd o atinge)4 trebuie s/ ad)ite), c/ dac/ a) a2ea o i)agine
coerent/ a realit/+ii, unele aparen+e sunt iluzorii .i pot s/ ne induc/ *n eroare fa+/ de
realitate. #stfel sunte) adu.i la costruirea conceptului de realitate care, uneori, 2a fi
folosit ca un criteriu pentru 7udecarea aparen+elor. ;eea ce este confor) cu el este o
2aloare dat/ iar ceea ce este opus lui este o 2aloare negat/, doar o aparen+/.
@rice idee poate fi subiectul unei disocia+ii si)ilare. Husti+iei reale *i pute) opune 7usti+ia
aparent/, cu de)ocra+ia real/ contrasteaz/ de)ocra+ia aparent/ sau de)ocra+ia for)al/
sau cea no)inal/ sau c2asi4de)ocra+ia sau c9iar ,de)ocra+ia- (prin citat). 'e referi) la
o aparen+/, pe care publicul ar nu)i4o *n )od nor)al 7usti+ie, de)ocra+ie, etc. a de2ine
aparent/ dac/ aplic/) criteriul 7usti+iei reale sau de)ocra+iei reale .i rele2/) eroarea care
s4a ascuns sub acest nu)e. "isocierea rezult/ *n deprecierea unei 2alori acceptate .i
*nlocuirea ei cu o alt/ concep+ie confor) 2alorii originare. Pentru a trece peste o
ase)enea depreciere, 2o) a2ea ne2oie de o concep+ie 2aloroas/, rele2ant/ .i, de altfel,
inco)patibil/ cu uzul co)un al aceleia.i no+iuni.
Pute) nu)i ,perec9i filozofice- toate seturile de no+iuni care sunt for)ate pe )odelul
perec9ii ,aparen+/4realitate-. >olosirea acestor perec9i clarific/, cu) sunt dez2oltate
ideile filozofice .i ne arat/, cu) nu pot fi disociate de procesul atribuirii sau neg/rii
2alorilor, ceea ce este tipic *n toate ontologiile. #stfel pute) 2edea i)portan+a sc9e)elor
argu)entati2e *n dez2oltarea g3ndirii .i *n special, *n filozofie.
I'$!#;$I@'#!# #!J%&'$5@!
@ argu)enta+ie este *n )od obi.nuit un discurs 2orbit sau scris, de di)ensiuni 2ariabile,
care *)bin/ un nu)/r )are de argu)ete cu scopul de a c3.tiga aderen+a unui public la
una sau )ai )ulte teze. #ceste argu)ente interac+ioneaz/ *n )in+ile celor din public,
*nt/rindu4se. le interac+ioneaz/ .i cu argu)entele oponen+ilor .i cu argu)entele care
apar spotan *n )in+ile celor din public. #ceast/ situa+ie d/ na.tere la un nu)/r de
*ntreb/ri teoretice.
1ist/ li)ite, de e1e)plu, la nu)/rul de argu)ente care pot fi acu)ulate cu folos8
!idic/ alegerea argu)enta+iei .i scopul ei proble)e speciale8 ;e este un argu)ent slab .i
irele2ant8 ;are este efectul unei argu)enta+ii slabe *n ansa)blul *ntregului argu)ent8
1ist/ criterii prin care pute) aprecia puterea sau rele2an+a unui argu)et8 1ist/
proble)e care sunt relati2e publicului sau pot fi ele deter)inate obiecti28
'u e1ist/ un r/spuns general la aceste *ntreb/ri. !/spusul pare s/ depind/ de )ateria
studiat/ sau de filozofia care *.i controleaz/ organizarea. In orice caz, ele sunt *ntreb/ri
care au fost ridicate rar .i care nu au pri)it niciodat/ un r/spuns satisf/c/tor. Inainte de a
da r/spunsuri satisf/c/toare, trebuie s/ face) studii detaliate *n discipline 2ariate, +in3nd
cont de cel )ai 2ariat public.
@dat/ ce ne for)ul/) argu)etele, conteaz/ ordinea *n care sunt ele prezentate8 #r trebui
s/ *ncepe), sau s/ ter)in/) cu argu)entele tari, sau s/ face) a)bele, pun3nd
argu)entele slabe la )i7loc : a.a nu)itul ordin nestorian8 #cest fel de a prezenta
proble)a ne spune c/ for+a argu)entului este independent/ de locul lui *n discurs. "ar,
de fapt, contrariul pare ade2/rat, pentru c/ ceea ce pare un argu)ent slab pentru un
public, este considerat puternic de un altul, totul depinz3nd de faptul dac/ presupozi+iile
respinse de un public sunt acceptate de altul. #r trebui s/ ne prezent/) argu)entele *n
ordinea care le d/ cea )ai )are for+/8 #tunci, ar trebui s/ e1ist/ o te9nic/ special/
de2otat/ organiz/rii discursului.
@ ase)enea te9nic/ ar trebui s/ puncteze c/ e*ordium4ul este e1tre) de i)portant *n
anu)ite cazuri .i total desuet *n altele. %neori obiec+iile unui oponent ar trebui anticipate
*nainte ca ele s/ apar/ .i respinse iar *n alte cazuri este )ai bine s/ la.i obiec+iile s/ apar/
spontan.
In toate aceste c9estiuni pare i)probabil ca ni.te reguli tari s/ fie prescrise, pentru c/
trebuie s/ +ine) cont de caracterul particular al publicului, de e2olu+ia sa *n ti)pul
dezbaterii .i de faptl c/ obiceiurile .i procedurile care se do2edesc bune *ntr4o sfer/ nu
sunt bune *n alta. @ retoric/ general/ nu poate fi fi1at/ pe percepte .i reguli prescrise
odat/ pentru totdeauna. "ar ea trebuie s/ fie capabil/ s/ se adaptaze la cele )ai 2ariate
circu)stan+e, c9estiuni, audien+e.
!#$I%' (I !$@!I;#
'a.terea unei noi perioade *n cultur/ este )arcat/ de apari+ia unor idei originale .i o
negli7are a gri7ilor )etodologice .i a clasific/rilor .i di2iziunilor acade)ice. Ideile sunt
folosite *n )oduri noi .i 2ariate, *n a.a fel *nc3t 2iitorul 2a distinge .i 2a departa7a *ntre
ele. Ideile funda)entale ale filozofiei greci ofer/ un e1e)plu bun al acestui proces. %na
din cele )ai bogate .i confuze dintre toate este cea e1pri)at/ de ter)enul logos, care
*nsea)n/, printre alteleE cu23nt, ra+iune, discurs, ra+iona)ent, calcul .i tot ceea ce a
de2enit )ai t3rziu subiectul logicii .i cel al e1pri)/rii ra+iunii. !a+iunea era opus/
dorin+ei .i pasiunii, fiind pri2it/ ca facultatea care trebuie s/ gu2erneze co)porta)entul
u)an, *n nu)ele ade2/rului .i a *n+elepciunii. @pera+iunea logos4ului are efect prin
discursuri lungi sau prin *ntreb/ri .i r/spusuri, d3nd na.tere distinc+iei, de care a) 2orbit,
dintre retoric/ .i dialectic/, *nc/ *nainte ca logic/ s/ fie *nfiin+at/ ca disciplin/ autono)/.
"escoperirea silogis)ului f/cut/ de #ristotel .i dez2oltarea teoriei .tiin+ei de)onstrati2e
a ridicat proble)a rela+iei silogisticii : pri)a logic/ for)al/ : cu dialectica .i retorica.
Pot fi oricare .i toate for)ele de ra+ioa)ent e1pri)ate silogistic8 #ristotel pare s/ fi +intit
acest scop, cel pu+in pentru ra+ioa)entul deducti2, pentru c/ era con.tient c/
ra+iona)entul inducti2 .i argu)entul prin e1e)plu sunt cu totul diferite de deduc+ie. (tia,
de altfel, c/ ra+ioa)entul dialectic caracteristic discu+ei, ce are un scop esen+ial)ente
critic, diferea cu )ult de ra+iona)entul de)onstrati2, deduc3nd din principii concluziile
unei .tiin+e. ;u toate acestea, s4a )ul+u)it s/ localizeze diferen+ele *n felul pre)iselor
folosite *n cele dou/ cazuri. In ra+iona)entele analitice sau de)onstrati2e, pre)isele,
confor) lui #ristotel, sunt ade2/rate .i decisi2e, sau deri2ate din astfel de pre)ise, pe
c3nd *n ra+iona)entul dialectic, pre)isele const/ *n opinii general acceptate. >elul
ra+iona)entului era considerat ase)/n/tor, const3nd *n targerea concluziilor din
propozi+ii nu)ite pre)ise.
!etorica, pe de alt/ parte, trebuia s/ foloseasc/ silogis)ele *ntr4un )od ciudat, l/s3nd
c3te2a din pre)ise nee1pri)ate, transfor)3ndu4le astfel *n enti)e)e. @ratorul, a.a cu)
*l 2edea #ristotel, nu putea folosi silogis)e obi.nuite, astfel, ra+iona)entul lui consta *n
silogis)e abre2iate .i *n argu)ente prin e1e)plu, corespunz3nd induc+iei.
;e trebuie s/ crede) despre aceast/ reduc+ie la dou/ )oduri de ra+ionare din toate
2ariantele de argu)ente pe care le folosesc oa)enii *n discu+ii sau *n pledarea unei cauze
.i *n 7ustificarea unei ac+iuni8 ;u toate acestea, de pe 2re)ea lui #ristotel, logica .i4a
dedicat studiul ra+iona)etului deducti2 .i inducti2, ca .i cu) orice argu)ent diferit de
acestea era astfel prin 2arietatea con+inutului .i nu prin for)/. ;a rezultat, un argu)ent
care nu poate fi redus la for)a canonic/ este pri2it ca fiind lipsit de 2aloare logic/. ;e
pute) spune atunci de ra+ioa)entul prin analogie8 (au despre argu)entul a fortiori8
$rebuie, atunci c3nd folosi) ase)enea argu)ente, s/ introduce) o pre)is/ )a7or/
ficti2/ .i nee1pri)at/, pentru a le face confor)e cu silogis)ul8
Pute) ar/ta c/ ra+iona)entul practic care +ine de alegerea sau luarea unei decizii poate fi
e1pri)at *n for)a unui ra+iona)et teoretic prin introducerea unor pre)ise adi+ionale. "ar
ce c3.tig/) printr4o ase)enea )i.care8 !a+iona)entul *n care introduce) noi pre)ise
este doar ascuns, iar resortul la acele pre)ise pare arbitrar, cu toate c/, de fapt, el este
rezultatul unei decizii, care poate fi 7ustificat/ doar *ntr4o )anier/ argu)etati2/ .i nu prin
una de)onstrati2/.
5a pri)a 2edere, pare c/ principala diferen+/ dintre retoric/ .i dialectic/, dup/ #ristotel,
este c/ ulti)a folose.te te9nici de ra+iona)ent i)personale, pe c3nd retorica se bazeaz/
pe ethos4ul (caracterul) oratorului .i pe )odul *n care face apel la pasiunile publicului
(sau pathos). Pentru #ristotel, cu toate acestea, logos4ul sau folosirea ra+iunii este
c9estiunea principal/, astfel critic3ndu4i pe autorii dinaintea lui, care au accentuat
i)portan+a te9nicilor oratorice care trezeau pasiunea. #stfel, el scrieE
,"ac/ regulile pentru procese, care sunt legalizate *n anu)ite state : *n special *n statele
bine gu2ernate : s4ar aplica peste tot, ase)enea oa)eni n4ar a2ea ni)ic de spus. $o+i
oa)enii, f/r/ dubiu, cred c/ legile ar trebui s/ prescrie ase)enea reguli, dar c3+i2a, ca cei
de la tribunalul #reopagus, dau un efect practic g3ndurilor lor, e2it3nd astfel s/ se
2orbeasc/ despre c9estiunile neesen+iale. #ceasta este legea cea fer)/. 'u este corect s/
*l per2erte.ti pe 7udec/tor, trezindu4i )3nia, in2idia sau )ilaG-
Pentru acest )oti2, dup/ o discu+ie lung/ ce pri2e.te rolul pasiunii *n arta oratoric/, el
conc9ideE ,"e fapt, ea (retorica) este o ra)ur/ a dialecticii .i este si)ilar/ ei, cu) a)
spus la *nceput.-
Pentru a rezu)a, se pare c/ 2iziunea lui #ristotel, care este esen+ial e)piric/ .i bazat/ pe
)aterialul pe care *l a2ea la dispozi+ie, distinge dialectica de retoric/, doar prin tipul de
public .i, *n )od special, de natura *ntreb/rilor pe care le pune. ;oncep+ia lui este u.or de
*n+eles, dac/ a2e) *n )inte faptul c/ el se g3ndea la dezbaterile +inute *n fa+a )ul+u)ilor
de cet/+eni care deliberau *n proble)e politice sau 7uridice sau care s/rb/toreau o
cere)onie public/. 'u e1ist/ nici un )oti2, cu toate acestea, pentru care nu a) putea
considera *ntreb/rile teoretice, .i *n special filozofice e1puse *n discursuri ne*ntrerupte. In
acest caz, te9nicile pe care le4ar fi reco)andat #ristotel ar fi acelea pe care le4a folosit el
*nsu.i *n opera sa, ur)3nd regula de aur e1pus/ *n Etica 1icomahic, .i anu)e c/ )etoda
folosit/ pentru e1a)inarea .i e1punerea unui subiect particular trebuie s/ fie relati2/ la
c9estiune, oricare ar fi )aniera ei de prezentare.
"up/ #ristotel, dialectica a fost identificat/ cu logica prin te9nica de ra+ionare, ca ur)are
a influen+ei stoicilor. ;a rezultat, retorica a fost perceput/ ca .i cu) s4ar ocupa cu p/r+ile
ira+ionale ale fiin+ei, fie cu 2oin+a, pasiunea, i)agina+ia, fie cu facultatea de pl/cere
estetic/. ;ei care, ca (eneca sau pictet, credeau c/ rolul filozofului era s/4l fac/ pe o)
s/ ur)eze ra+iunea erau ad2ersarii retoricii, c9iar .i atunci c3nd o ur)au, *n nu)ele
filozofiei. ;ei ca ;icero, pe de alt/ parte, care credeau c/ pentru a4l face pe o) s/ ur)eze
ra+iunea, trebuia f/cut recurs la retoric/, sperau *ntr4o uniune dintre filozofie .i eloc2en+/.
J3nditorii !ena.terii au ur)at acest trend (Ialla .i Bacon), crez3nd c/ retorica 2a ac+iona
asupra i)agina+iei pentru a asigura triu)ful ra+iunii.
J3nditorii )ai ra+ionali.ti, ca !a)us, a.a cu) a) discutat de7a, considerau retorica doar
un orna)ent .i insistau asupra sep/rarii dintre for)/ .i con+inut, doar ulti)ul fiind
considerat ca 2aloros pentru aten+ia unui filozof. "escartes a adoptat aceea.i pozi+ie .i a
adus *n sprin7inul ei argu)ente. l pri2ea )etoda geo)etric/ ca unica potri2it/ pentru
.tiin+e c3t .i pentru filozofie .i se opunea retoricii, care ac+ioneaz/ asupra 2oin+ei .i nu
asupra ra+iunii : adopt3nd astfel pozi+ia stoicilor, cu o alt/ 7ustificare )etodologic/. "ar
pentru a face loc eloc2en+ei *n aceast/ sc9e)/, trebuie doar s/ neg/) c/ ra+iunea posed/
un )onopol al )odului aprobat de a influen+a 2oin+a. #stfel, Pascal, *n ti)p ce
profeseaz/ un ra+ionalis) *n )anier/ cartezia/, nu ezit/ s/ declare c/ ade2/rurile, care
sunt )ai se)nificati2e petru el : ade2/rurile credin+ei : trebuie s/ fie pri)ite de el pe
calea ini)ii *nainte de a fi pri)ite de ra+iuneE
,$o+i .ti) c/ opiniile sunt aduse *n suflet pe dou/ intr/ri, care sunt puterile lui capitale,
*n+elegerea .i 2oin+a. ;ea )ai natural/ intrare este *n+elegerea, pentru c/ n4ar trebui s/ fi)
de acord cu ni)ic dec3t cu ade2/rurile de)onstrate, dar o intrare )ai obi.nuit/, cu toate
c/ e *)potri2a naturii, este 2oin+aE pentru c/ to+i oa)enii sunt condu.i c/tre credin+/ nu
pentru c/ un lucru este do2edit, ci pentru c/ este pl/cut. In acest )od, este 7osnic, lipsit de
2aloare .i str/in naturii noastre. #stfel to+i *l reneag/. >iecare din noi 2rea s/4.i dea
credin+a sau dragostea doar acolo unde .tie c/ e )eritat/.
'u 2orbesc de ade2/ruri di2ine, care nu apar+in artei persuasiunii, pentru c/ sunt *n )od
infinit deasupra naturii. "oar "u)nezeu le poate plasa *n suflet, *n orice )od 2rea l.
"ar .tiu c/ l 2oia ca el s/ intre din suflet *n )inte .i nu din )inte *n suflet, pentru c/ l
dorea s/ u)ileasc/ )3ndra putere a ra+iunii.-
Pentru a persuada despre c9estiunile di2ine, 9arul este necesarF ne 2a face s/ iubi) ceea
ce religia ne for+eaz/ s/ iubi). "ar inten+ia lui Pascal este de a aduce acest rezultat prin
eloc2en+/, ad)i+3nd el c/ poate prescrie regulile eloc2en+ei doar *ntr4un )od generalE
,(e pare c/, *n orice c9estiune 2re) s/ con2inge), trebuie s/ a2e) *n 2edere persoana
dat/, a c/rei )inte .i al c/rui suflet trebuie s/ *l cunoa.te), ce lucruri iube.te ea, ce
principii recunoa.te, .i trebuie s/ obser2/) *n ce rela+ie este cu lucrurile pe care le
iube.te .i cu principiile pe care le respect/. #stfel arta persuasiunii const/ *n )odul de a
fi pl/cut la fel de )ult ca *n )odul de a con2inge, pentru c/ oa)enii ur)eaz/ )ai u.or
capriciul dec3t ra+iunea.
#cu) din acestea dou/, arta con2ingerii .i arta pl/cerii. &/ 2oi *ncredin+a regulilor
pri)ei arte, .i nu)ai ei atunci c3nd principiile sunt puternice .i nu pot fi *ndep/rtateF
altfel nu .tiu dac/ e1ist/ o art/ prin care pute) a7usta do2ezile inconstan+ei capriciilor
noastre.
"ar arta de a fi pl/cut este inco)parabil )ai dificil/, )ai subtil/, )ai folositoare .i )ai
)inunant/, .i dac/ nu )/ pot ocupa de ea, este pentru c/ sunt incapabil. &/ si)t at3t de
neegal .i nepotri2it cu perceptele ei *nc3t o consider i)posibil/.
'u pentru c/ nu cred c/ e1ist/ reguli pentru pl/cere a.a cu) e1ist/ pentru de)onstra+ie,
iar cei care le4ar cunoa.te .i le4ar practica la perfec+ie ar putea reu.i *n a se face iubi+i de
regi sau de orice alt/ persoan/ : dar un ase)enea lucru ar fi ca .i cu) a. de)ostra
ele)entele geo)etriei unora care nu au destul/ i)agina+ie de a *n+elege ipotezele. u
cred, .i probabil sl/biciunea )/ face s/ ad)it asta, c/ este i)posibil s/ trasez aceste
reguli.-
!eac+ia lui Pascal de4aici la regulile for)ale ale retoricii are un iz de ro)antis) pentru
re2eren+a geniului )arelui orator. "ar *nainte de ro)antis), psi9ologia asocia+ionist/ s4a
dezboltat *n #nglia secolului 1?. ;onfor) acestor g3nditori, senti)etul, .i nu ra+iunea,
deter)in/ co)porta)entul u)an .i c/r+i de retoric/ bazate pe aceast/ psi9ologie au fost
scrise. ;ea )ai unoscut/ este "ilo'ofia retoricii de ;a)pbell. D0 de ani )ai t3rziu,
K9atelM, ur)3nd calea lui Bacon, definea subiectul logicii .i al retoricii *n )odul
ur)/torE
,#) re)arcat *n tratarea acestei .tiin+e (logica), c/ ra+iona)etul este aplicabil *n dou/
scopuri, pe care le4a) nu)it prin ter)enii inferen0 .i demonstra0ie, adic/E aser0iunea
ade2/rului prin in2estiga+ie sau stabilirea lui prin satisfacerea unui altuiaF atunci a)
re)arcat c/ Bacon, *n 2rganon4ul lui a stabilit regulile pentru pri)ul din ace.ti ter)eni,
al doilea apar+in3nd retoriciiF .i s4a ad/ugat, c/ a infera este slu7ba ade2/rat/ a filozofului
sau a 7udec/torului : iar a de)onstra (a do2edi) este cea a a2ocatului.-
#ceast/ concep+ie, *n ti)p ce arat/ i)portan+a social/ a retoricii, o transfor)/ *ntr4un
factor egli7abil petru filozof. $endin+a aceasta cre.te sub influen+a lui Lant .i a ideali.tilor
ger)ani, care doreau s/ *nl/ture toate c9estiunile ce +ineau de opinie din filozofie, pentru
c/ doar ade2/rurile apodictice erau i)portante.
In perspecti2a neopoziti2is)ului, ra+ionalul este restric+ionat la ceea ce e1perien+a .i
logica for)al/ ne per)it s/ 2erific/) .i s/ de)onstr/). ;a rezultat, sfera 2ast/ a ceea ce
+ine de ac+iune : cu e1cep+ia alegerii a celor )ai adec2ate )i7loace spre atingerea unui
scop : este considerat ira+ional/. Ideea deciziei ra+ionale nu are nici un sens .i nu poate fi
definit/ *n )od satisf/c/tor relati2 la ac+iunea *n care transpare. )piris)ul logic nu are
la dispozi+ie nici o te9nic/ a 7ustific/rii, cu e1cep+ia uneia funda)entate pe teoria
probabilit/+ii. "ar de ce ar trebui s/ prefer/) o ac+iune alteia8 "oar pentru c/ este )ai
eficace8 ;u) pute) alege *ntre scopurile 2ariate la care tinde)8 "ac/ doar )/sur/torile
cantitati2e sunt luate *n sea)/, atunci singura decizie rezonabil/ ar fi cea *n confor)itate
cu calculul ulitarist. #tunci, toate scopurile ar fi reduse la unul singur, cel care +ine de
pl/cere .i de utilitate, iar toate conflictele de 2alori ar fi respinse ca bazate pe ideologii
inutile.
"ac/ cine2a nu este preg/tit s/ accepte o ase)enea li)itare la un )onis) al 2alorilor
*ntr4o lu)e a ac+iunii .i ar respinge o ase)enea reduc+ie pe )oti2ul c/ ireductibilitatea
)ai )ai )ultor 2alori este baza libert/+ii .i a 2ie+ii noastre spiritualeF dac/ cine2a
consider/ cu) ia na.tere 7ustificarea *n cele )ai 2ariate sfer/ : *n politic/, )oral/, drept,
.tiin+ele sociale .i, *nainte de toate, *n filozofie : pare de *n+eles c/ )i7loacele noastre
intelectuale nu pot fi reduse la logica for)al/, c9iar .i atunci c3nd ea este a7utat/ de o
te9nic/ de control a induc+iei .i de alegerea celor )ai eficace te9nici. In aceast/ situa+ie,
sunte) for+a+i s/ dez2olt/) o teorie a argu)enta+iei la fel de indispensabil/ pentru
ra+iunea practic/.
Intr4o ase)enea teorie, a.a cu) a) 2/zut, argu)enta+ia este f/cut/ relati2/ la aderen+a
)in+ilor, la un public, fie c/ este un indi2id ce delibereaz/, fie c/ este o)enirea c/reia i se
adreseaz/ filozoful *n apelul s/u pentru ra+iune. "istinc+ia lui K9atelM *ntre logic/, care
d/ reguli de ra+iona)ent pentru 7udec/tor, .i retoric/, ce d/ percepte petru a2ocat, cade la
p/)3nt, fiind nefunda)entat/. Intr4ade2/r, discursul a2ocatului care 2rea s/4l con2ing/
pe 7udec/tor nu se poate baza pe alt fel de ra+iona)ent dec3t cel pe care *l folose.te
7udec/torul, pentru a delibera. Hudec/torul, dup/ ce a ascultat a)bele partide, 2a fi )ai
bine infor)at .i 2a putea co)para argu)entele celor dou/ p/r+i i)plicate, dar 7udecata lui
2a con+ine o 7ustificare ce nu este deloc diferit/ de argu)enta+ia a2ocatului. Intr4ade2/r,
discursul ideal al a2ocatului 2a fi unul care *i d/ 7udec/torului toate infor)a+iile de care
are ne2oie pentru a lua o decizie.
"ac/ retorica este pri2it/ ca .i co)ple)entara logicii for)ale .i argu)entarea ca .i
co)ple)entara de)onstra+iei, de2ine de o i)portan+/ )a1i)/ filozofiei, pentru c/ nici
un discurs filozofic nu se 2a putea dez2olta f/r/ a face apel la ea. #ceasta a de2enit clar
atunci c3nd, sub influen+a e)piris)ului logic, toat/ filozofia care nu putea fi redus/ la
calcul a fost considerat/ f/r/ sens .i 2aloare. >ilozofia, ca o consecin+/, .i4a pierdut
statutul *n cultura conte)poran/. Pentru c/ dac/ ra+ionalul 4the rational5 este restr3ns la
calculare, )/surare .i c3nt/rire, ceea ce este ra+ional 4the reasonable5 este dat c3)pului
2ast, care nu +ine de te9nicile for)ale .i cantitati2e. #cest c3)p, care a fost e1plorat de
Platon .i #ristotel prin dialectic/ .i retoric/, poate in2estigat de noua retoric/.
"PI@5$#!I %5$!I@#!
#) prezentat noua retoric/ publicului pentru pri)a dat/ acu) peste dou/zeci de ani, *ntr4
o conferin+/ din 1909 +inut/ la Instititutul de (tudii Inalte din Belgia. In cursul aceluia.i
an, ;entrul 'ational de (tudii de 5ogic/ a fost fondat prin colaborarea profesorilor de
logic/ din uni2ersit/+ile belgiene. In 19DB acest grup a organizat un coloc2iu interna+ional
pe teoria de)onstra+iei, *n care folosirea .i )etoda de)onstra+iei a fost studiat/ *n
.tiin+ele deducti2e, *n .tiin+ele naturale, *n drept .i *n filozofie : adic/ *n .tiin+ele *n care
recursul la ra+iona)ent este esen+ial. ;u aceast/ ocazie, profesorul Jilbert !Mle .i4a
prezentat fai)oasa sa lucrare nu)it/ ,"o2ada *n filozofie-, care pretinde c/ nu e1ist/
do2ezi *n filozofieE ,>ilozofia nu ne d/ do2ezi, a.a cu) nici 7uc/torii de tenis nu dau
goluri. Huc/torii de tenis nu *ncearc/ *n 2an s/ *nscrie goluri. 'ici filozofii nu *ncearc/ *n
2an s/ ne dea do2eziE nu e1ist/ do2editori 4provers5 ineficien+i. Jolurile nu apar+in
tenisului, nici do2ezile filozofiei.-
;e este, atunci, ra+iona)entul filozofic8 ;e sunt ,argu)entele filozofice-8 In 2iziunea lui
!Mle, ,ele nu sunt opera+ii cu pre)ise .i concluzii, ci opera+ii asupra opera+iilor cu
pre)ise .i concluzii. #tunci c3nd do2edi) ce2a, pune) propozi+iile *n c/tu.ele
inferen+elor. "o2ada (de)onstra+ie) este o afacere de un singur ni2elF de)ostra+ia
filozofic/ este o afacere *ntre ni2ele.-
"ac/ no+iunea de do2ad/ este restr3ns/ la opera+ia de a da inferen+e 2alide, este
indenegabil c/ filozofii .i 7uri.tii do2edesc rareori ceea ce aserteaz/. !a+iona)entul lor
*ncearc/ s/ 7ustifice punctele de 2edere pe care le au .i un ase)enea ra+iona)ent ne d/ un
e1e)plu al argu)enta+iei, cu care se ocup/ noua retoric/.
!olul 7ucat de argu)enta+ie *n filozofie a dat na.tere la nu)eroase discu+ii .i la un interes
crescut, a.a cu) se arat/ *n nu)/rul special din Revue &nterationale de Philosophie din
1961, *n coloc2iul asupra argu)enta+iei filozofice +inut *n &e1ico ;itM *n 196B, *n
colec+ia de studii publicat/ de &aurice 'atanson .i HenrM K. Ho9nsone Hr. nu)it/
"ilo'ofie% Retoric .i $rgumenta0ie .i *n nu)/rul special din The /onist *n 1960 dedicat
aceluia.i subiect.
Profesorul Ho9nstone a fost pentru )ai )ul+i ani interesat *n acest subiect .i a publicat o
carte .i )ai )ulte lucr/ri despre el. Pentru a studia *n continuare rela+ia dintre filozofie .i
retoric/, a organizat cu prof. !obert $. @li2er, decanul "eparta)entului de 5ing2istic/ de
la %ni2ersitatea PennsMl2ania, un coloc2iu *n care filozofii .i )e)brii profesiunii
2orbitului s4au *nt3lnit pentru a discuta proble)a. Interesul st3rnit de aceasta ini+iati2/ a
dus la for)area unei re2iste *n 196? nu)ite "ilo'ofie .i Retoric, editat/ de prof.
Ho9nstone .i ;aroll ;. #rnold.
@ ase)enea aten+ie focalizat/ pe argu)enta+ie nu poate fi *n+eleas/ *n g3ndirea filozofic/
dac/ nu a2e) *n 2edere i)portan+a ra+iunii practice : adic/ g/sirea unor ,)oti2e (ra+iuni)
bune- de a 7ustifica o decizie. #) atras aten+ia asupra rolului deciziei *n teoria cunoa.terii
.i Jidon Jottlieb a dez2oltat teoria, cu o tratare particular/ asupra dreptului, *n cartea sa
(ogica alegerii6
#rgu)enta+ia care +ine de decizie, alegere .i ac+iune *n general este legat/ str3ns de ideea
7ustific/rii, care este un ele)ent i)portant *n ideea 7usti+iei. #) *ncercat s/ ar/t c/ opinia
tradi+ional/ gre.e.te atunci c3nd pretinde c/ 7ustificarea este ca de)onstra+ia dar bazat/
pe un principiu nor)ati2. "e fapt, 7ustificarea n4a +inut niciodat/ de propozi+ii dar se
bazeaz/ pe atitudine, decizie sau ac+iune. ,Hustificarea unei propozi+ii- const/ de fapt *n
7ustificarea aderen+ei cui2a la ea, fie c/ e o afir)a+ie capabil/ de 2erificare sau o nor)/
ne2erificabil/. @ proble)/ de 7ustificare apare nu)ai *ntr4o situa+ie care d/ na.tere la
critic/E ni)eni nu este c9e)at s/ 7ustifice un co)porta)ent irepro.abil. @ ase)enea
critic/ ar fi f/r/ obiect, dac/ nu ar fi 2iolate o nor)/ acceptat/, un scop sau o 2aloare. @
decizie sau o ac+iune sunt criticate pe )oti2ul c/ sunt i)orale, ilegale, ineficiente sau
nera+ionale : adic/, nu reu.esc s/ respecte ni.te reguli sau 2alori acceptate. #pare
*ntotdeauna *ntr4un conte1t socialE este *ntotdeauna ,situat-. ;ritica .i 7ustificarea sunt
dou/ for)e de argu)enta+ie care cer )oti2e pro sau contra .i aceste )oti2e ne dau 2oie
*n fine s/ spune) c/ decizia a fost ra+ional/ sau nera+ional/.
In 196A un coloc2iu a fost +inut pe subiectul de)ostra+iei, 2erific/rii .i a 7ustific/rii,
organizat de Institutul Interna+ional de >ilozofie .i de ;entrul 'a+ional de ;ercet/ri
5ogice. 5a acea *nt3lire a) pus accentul pe rolul central al 7ustific/rii *n filozofie. Intre
altele, ne per)ite s/ *n+elege) rolul 7ucat de principiul induc+iei *n )etodologia
.tiin+ific/. Prof. #.H. #Mer a pretins c/ principiul induc+iei nu poate fi bazat pe teoria
probabilit/+ii, dar a dat c3te2a )oti2e pentru folosirea induc+iei ca principiu euristic. "ar
acesta este doar un caz particular pentru folosirea 7ustific/rii *n filozofie. a este esen+ial/
oriunde a2e) de4a face cu ra+iunea practic/.
In )oral/, de e1e)plu, ra+iuea nu este nici deducti2/, nici inducti2/, este 7ustificati2/.
5e2M4Bru9l, *n cartea sa fai)oas/ /orala .i .tiin0a moravurilor (190B), critica tr/s/tura
deducti2/ a filozofiei )orale tradi+ionale .i propunea o concep+ie a .tiin+ei )orale bazat/
pe .tiin+ele sociologice, cu un caracter inducti2. "ar *n )oral/ nu se poate da o
pree)inen+/ absolut/ nici principiilor : ceea ce ar transfor)a )orala *ntr4o disciplin/
deducti2/ : nici cazului particular : ceea ce ar face4o inducti2/. In locul acestora,
7udec/+ile care +in de particular sunt co)parate cu principiile, iar preferin+a este dat/
unora sau altora, pe baza unei decizii, care este luat/ +in3nd cont de te9nicile 7ustific/rii .i
argu)ent/rii.
Ideea dreptului natural este gre.it/ atunci c3nd o pune) *n ter)eni ontologici. 1ist/
reguli ale dreptului natural care pot fi cunoscute *n )od obiecti28 (au este dreptul poziti2
cu totul arbitrar *ntrup3nd doar 2oin+a su2eranului8 %n r/spuns satisf/c/tor nu poate fi
dat la nici una din *ntreb/ri. (ti) c/ este i)perati2 pentru un legiuitor s/ nu fac/ legi
nera+ionaleF dar .ti), de ase)enea, c/ nu e1ist/ nici o )anier/, 2orbind obiecti2, de a
face legi 7uste .i ra+ionale. "reptul natural este )ai degrab/ un corp de principii generale
sau loci, const3nd *n idei ca ,natura lucrurilor-, ,regula 7usti+iei- .i *n reguli ca ,'u se
a.teapt/ de la ni)eni s/ fac/ lucruri i)posibile-, ,#)bele p/r+i 2or fi ascultate- : toate
put3nd fiind aplicate *n )oduri diferite. ste sarcina legiuitorului sau a 7udec/torului s/
decid/ care din solu+iile nera+ionale pot de2eni o regul/ a dreptului poziti2. @ ase)enea
2iziune, pe baza lui &ic9el IilleM, corespunde, ideii dreptului natural g/sit/ la #ristotel
sau la $o))a "Q#Ruino : nu)it/ dreptul natural clasic.
Pentru ca gu2ernele s/ fie considerate legiti)e, pentru a a2ea autoritate, trebuie s/
g/seasc/ un )od de a4.i 7ustifica ac+iunile. >/r/ o argu)enta+ie ra+ional/ de partea ei,
puterea politic/ s4ar baza nu)ai pe for+/. "ac/ este s/ ob+in/ respect, .i nu nu)ai
supunere, trebuie s/ g/seasc/ alt/ 7ustificare dec3t for+a. >ilozofia politic/, de fapt, tinde
la criticarea .i 7ustificarea preten+iilor la e1erci+iul legiti) al puterii.
#rgu)eta+ia stabile.te o leg/tur/ *ntre filozofia politic/ .i drept .i arat/ c/ acti2itatea
legiuitorului nu este doar o e1presie a 2oin+ei pure. In lipsa unei ase)enea teorii, Hu)e .i
Lelsen au a2ut dreptate s/ fac/ o distinc+ie clar/ *ntre ceea ce este .i ceea ce ar trebui s/
fie, pretinz3nd c/ nici o inferen+/ nu se poate face dintr4o sfer/ *n alta. 5ucrurile iau o alt/
for)/, atuci c3nd recunoa.te) i)portan+a argu)enta+iei *n stabilirea ra+iunii poziti2e
pentru interpretarea nor)elor. $eoria pur/ a lui Lelsen pri2ind dreptul *.i pierde atunci
principala parte din 7ustificarea logic/. #cela.i lucru se *nt3)pk/ cu teoria realist/ a
dreptului a lui #ll !oss, dup/ cu) a ar/tat prof. (tig Horgensen.
'oua retoric/ a aruncat o nou/ lu)in/ asupra sarcinii educatorului, asupra analizei
propagandei politice, asupra procesului de crea+ie literar/ sau asupra ra+iona)entului
istoric. (tudii recente .i coloc2ii pri2ind logica sau dreptul dau o )/rturie asupra
interesului crescut, *n special la 7uri.tii de li)b/ francez/. %ni2ersitatea de drept din
Bru1elle a inaugurat o nou/ serie de coferin+e, nu)ite ,5ogic/ .i #rgu)eta+ie.-
#2oca+i .i filozofi, lucr3nd *)preun/ au ar/tat c/ teoria argu)enta+iei poate ilu)ina
natura ra+iona)entului legal. Hudec/torul este obligat prin lege s/ preznite sentin+a
oric/rui caz ce *i este prezentat. #stfel articolul 0 din ;odul 'apoleon spuneE
,Hudec/torul, care, sub prete1tul t/cerii, al obscurit/+ii sau al inco)peten+ei 7usti+iei,
refuz/ s/ dea o sentin+/ este pasibil de conda)nare pentru negarea 7usti+iei.- l nu poate
s/ declare c/ e1iste o antino)ie sau lacuna *n siste)ul legal, la care s/ fac/ apel. l nu
poate, ca un )ate)atician sau un logician, s/ arate c/ siste)ul este incoerent sau
inco)plet. l trebuie s/ rezol2e antino)ie sau s/ u)ple lacua. 5ogica obi.nuit/ ar fi
suficient/ pentru a ar/ta e1isten+a unei antino)ii sau a unei lacune, dar el nu poate s/ ias/
din dile)a rezultat/E doar logica legal/ bazat/ pe argu)enta+ie poate s/ fac/ asta.
;a s/ *nc9ei aceast/ prezentar/ general/, dar departe de a fi e19austi2/, este necesar s/
)ai ar/t *nc/ odat/ i)portan+a pe care o are noua retoric/ asupra filozofiei .i studierea
istoriei sale. #cu) C0 de ani, de e1e)plu, Topica .i Retorica lui #ristotel erau ignorate
co)plet de filozofi, pe c3nd azi sunt foarte atent citite. Interesul re*nnoit *n aceast/ parte
ignorat/ a lui #ristotel a adus o lu)in/ nou/ asupra *ntregii sale )etafizici .i a dat o nou/
i)portan+/ asupra no+iunii sale de phronesis sau pruden+/. #ten+ie re*nnoit/ este dat/
retoricii clasice a lui ;icero .i acu) a2e) o nou/ *n+elegere asupra dez2olt/rii istorice a
retoricii *n 2ul &ediu .i *n !ena.tere.
ste posibil, de altfel, ca noua retoric/ s/ pro2oace o reconsiderare a concep+ii 9egeliene
asupra dialecticii, cu teza, antiteza .i sinteza sa, care poate fi co)porat/ cu un 7udec/tor
ra+ional, care re+ine p/r+ile 2alide din antilogii. #ceast/ perspecti2/ a noii retoricii ar
putea da o *n+elegere )ai bun/ asupra prag)atis)ului a)erican, *n special a lui ;.(.
Pierce, care apro1i)3nd logica obiecti2/ a lui Hegel, dorea s/ dez2olte o rhetorica
speculativa.
Pentru ca aceste c9estiuni s/ fie contiuate, teoria argu)eta+iei trebuie s/ trezeasc/
interesul filozofilor .i nu nu)ai pe cel al a2oca+ilor .i al ling2i.tilor. Intr4un studiu
sinoptic al acestui subiect, prof. Ho9nstone depl3ngea faptul c/ teoria argu)enta+iei este
prea pu+in cunoscut/ *n (%#. #ten+ia s4a focalizat pe proble)ele ridicate de folosirea
ra+iunii practice .i acest c3)p de lucru a fost e1plorat de teoreticieni .i practicieni ai
dreptului. >ilozofii ar a2ea )ult de *n2/+at din aceasta )unc/, dac/ ar *nceta s/4.i ocupe
cercet/rile )etodologice cu ceea ce poate fi realizat din logica for)al/ .i analiza
li)ba7ului. @ 2iziune )ai dina)ic/ a proble)ei li)ba7ului ar rele2a c/ li)ba7ul, departe
de a fi doar un instru)ent de co)unicare, este de ase)enea un instru)ent al ac+iunii .i
este foarte adaptat pentru un ase)enea scop. #r putea fi posibil/ atingerea unei sinteze
*ntre diferitele trend4uri din filozofia conte)poran/, ca e1isten+ialis)ul, filozofia
analitic/ .i poate o nou/ 2ersiune a dialectice 9egeliene .i )ar1iste.