Senzatia:proces psihic cognitiv elementar care consta in reflectarea insusirilor isolate ale obiectelor si fen in momentul actiunii lor

asupra organelor de simt. Functiile:este o prima sursa de cunoastere a realitatii,are rol de orientare si protectie,de metinere a echilibrului informational intre organis si mediu.Senzatia este procesul de captare,inregistrare si prelucrarea primara a informatiilor. Proprietatile Tonul afectiv: Este proprietatea de a produce stari afective placute sau neplacute, de apropiere sau de respingere a realitatii pe care o reflectam.Aspectul culturalcapacitatea senzatiilor de a se modela in dep de valorile si normele culturale,Durataorice sen are o anumita durata,Intensitatea-orice sen are o anumita forta-cit afara e frig cu atit intensi e mai mare.Reglarea-poate regal anumite comportamente,Topogeneza locul de amplasare a senz,Elementul motor-este insotita de anumite actiuni Legea adaptarii exprima caracterul intrinsec dinamic, al sensibilitatii, deplasarea n sus sau n !os a pragurilor absolute si diferentiale sub actiunea prelungita a stimulului sau n absenta acestuia. Legea contrastului exprima cresterea sensibilitatii ca efect al stimularii spatiotemporare a excitantilor de intensitati diferite, care actioneaza simultan sau succesiv asupra aceluiasi analizator. Legea compensariiDezvoltarea insuficienta a unei modalitati senzoriale sau lipsa ei duce la perfectionarea alteia atit de mult, incit aceasta preia pe seama ei functiile celei dintii. La orbi si la surzi se dezvolta sensibilitatea tactila, vibratorie, olfactiva. Legea oboselii - exprima faptul ca analizatorii, fiind sisteme care functioneaza pe baza unui consum de energie stocata n structura lor, iar aceasta energie fiind cantitativ limitata, sunt supusi fenomenului de oboseala. Legea sinesteziei - exprima acea interactiune intre analizatori, n cadrul careia calitatile senzatiilor de o anumita modalitate sunt transferate senzatiilor de o alta modalitate. "orbim de ,,culori moi#, de ,,sunete dulci#.$egile psi%ofiziceraportul dintre intesitatea fizica a stimuluiImportanta senzatiilorNu de putine ori senzatiile au fost considerate ca "poarta" sau "izvorul" cunoasterii. "nimic nu exista n intelect fara sa fi trecut mai nti prin simturi". simturile ne sunt date pentru a ne conserva corpul. Sintetiznd, consideram

ca importanta senzatiilor pentru existenta i activitatea umana consta n urmatoarele:senzatiile informeaza despre variatiile care se produc n circumstantele mediului nconjurator, evident, cu conditia ca aceste variatii sa fie importante si sa se produca n anumite limite. " ele cinci simturi ! vederea, auzul, mirosul, gustul si pipaitul ! sunt ferestre deschise spre lume". "rganele senzoriale furnizeaza creierului informatiile, pe care acesta le interpreteaza, le transforma n perceptii, face ca ele sa corespunda cu cele stocate deja. Sistemul senzorial este mijlocul prin care datele externe sunt transformate n experiente subiective#senzatiile asigura adaptarea organismului la variatiile mediului nconjurator. &u a!utorul senzatiilor capatam si selectam din mediul extern sau intern acele informatii ce sunt n acord cu necesitatile noastre actuale. 'enzatiile sunt at(t de importante pentru viata omului, nc(t au constituit punctul de plecare )i de spri!in n elaborarea unor forme sofisticate pentru favorizarea evolutiei personale si profesionale.Perceptiaproces psihic cognitive de reflectare a obiectelor si fen in totalitatea insusirilor lor.Perceptia comparative cu senzatia este:inferentiala,categorial a,este bazata pe cunostintele anterioare,este adaptativa.Fazele:Orientar ea care se caracterizeaza prin aparitia stimului si captarea atentiei noastre. etectia-reactia noastra la aparitia stimului iscriminareaconsta in extragerea cantitatii de informatiei necesare in determinarea calitatilor s-au insusirilor obiectului.!dentificareaextragerea din memorie a celor imagini care corespund obiectlui dat.!nterpretarea-noi ii dam denumire obiectului dat.Particularitatile:Obiect ualitate-raportarea perceptiei noastre la obiectele lumii reale.!ntegralitateapercepem obiectele in totalitatea lor chiar daca nu formeaza un tot intreg."onstanta se manifesta in stabilitatea insusirilor obiectelor si fen#marime,forma,culoare$ %electivitatea-consta in raportarea perceptiei in dependenta de particularitatile psihologice a fiecaruia dintre noi#stabilirea relatiei dintre obiecte semnificatia pe care o atribuim noi.&perceptia-continutul perceptiei in dependenta de interese,trebuinte,aspiratii

motivatii$ '. Legea integralitatii perceptiei obiectul este reflectat, redat ca un intreg, un tot unitar. (. Legea structuralitatii ) imagine organizata ierarhic* trasaturile principale, in baza carora identificam obiectul, sunt situate in prim plan.+. Legea selectivitatii perceptive ) itotdeauna exista un obiect al perceptiei si elementele campului perceptiv. ,. Legea constantei perceptive ) exista o constanta a marimii, a formei, a culorilor #in anumite limite$. -. Legea proiectivitatii ) imaginea se formeaza la nivelul scoartei cerebrale dar este proiectata la nivelul sursei care a generato..eprezentarea-proces psihic cognitive sensorial de semnalizare sub forma unor imagini schematice,unitare,a insusirilor concrete a obiectelor si fen in absenta actiunii lor asupra analizatorului. .eprezentarile /oaca un rol mare n cunoastere. 0le constituie puncte de plecare, puncte de spri/in, material concret pentru ma/oritatea mecanismelor psihice. &stfel, ele pot completa noile perceptii, constituie 1materia prima1 pentru g2ndire si operatiile ei, ca si pentru imaginatie. Procesele logice, rationale, fara acest suport intuitiv ar fi goale, seci, rupte de realitatea concreta. .eprezentarile pregatesc si faciliteaza abstractizarile si generalizarile din g2ndire, a/uta la elaborarea sensului notional al cuvintelor, de aceea dictionarele redau nu doar cuv2ntul #notiunea$, ci si imaginea corespunzatoare lui, ele 1mping1 cunoasterea spre forme tot mai evoluate. .eprezentarile i dau omului posibilitatea sa-si construiasca propriul sau mediu in (((h33c terior, pornind de la care el si poate elabora actiunile asupra mediului exterior. Pentru individ, reprezentarile constituie unele dintre cele mai importante surse de informare. reprezentarile sunt instrumente de planificare si reglare a conduitei umane. !ntegrate n diferite tipuri de activitati #de /oc, de nvatare, de rezolvare de probleme, de munca, de creatie$ ele a/uta la finalizarea performanta a acestora. &parute ca urmare a relatiei dintre subiect si obiect, dintre organism si mediu, reprezentarile servesc ca

instrumente #psihice$ de adaptare la realitate. Prin caracteristicile lor, dar mai ales prin rolul ndeplinit, reprezentarile apar n sirul proceselor de cunoastere nu doar ca un simplu moment, doar ca o treapta, ca o etapa a contemplarii vii, ci si ca un rezultat, un bilant al cunoasterii, care, pe de o parte, sedimenteaza n ele toate achizitiile de p2na acum ale cunoasterii, iar pe de alta parte, pregatesc 4i deschid calea spre cunoasterea logica, rationala. Omul traieste in universul fascinant al lucrurilor* el poate vedea, de aproape sau de la distanta, unul sau mai multe obiecte, poate asculta o melodie, poate intinde mana si apuca un obiect pe care apoi il exploreaza etc. Perceptia creaza omului certitudinea existentei si fiintarii lui printre celelalte obiecte. Fara perceptie, viata omului ar fi practic de neconceput. !ar acest lucru poate fi usor demonstrat prin evocarea tulburarii diferitelor forme ale perceptiei. aca se tulbura perceptia spatiului, orientarea individului in casa, pe strada devine aprope imposibila.

Perceptiile sunt elementele componente ale operatiilor si actiunilor, ale activitatilor si gandurilor. 5ici o actiune, nici un gand nu s-ar putea realiza si finaliza fara perceptii. "and perceptiile se organizeaza si se structureaza, cand devin predominante, atunci se convertesc in aptitudini sau in comportamente esentiale ale aptitudinilor, fapt care explica diferentele dintre parformantele oamenilor. atorita prezentei unor asemenea componente perceptive convertite in aptitudini, unii oameni pot depista extrem de usor o serie de obiecte dupa indici vizuali sau auditivi nevazuti si neauziti de altii, la care asemea capacitati perceptive nu sunt dezvoltate. 6ocmai de aceea, testele de aptitudini cuprind si probe de diagnoza a unor particularitati ale mecanismelor perceptive sau ale diverselor forme ale perceptiei. .olul perceptiei:5u exista forma de activitate umana, simpla sau complexa, care sa nu implice unele sau altele dintre formele perceptiei. !ntr-o activitate

banala de /oc, insuficienta dezvoltare a unor forme ale perceptiei, face ca /ocul sa nu se poata desfasura normal . 7n prescolar care are dificultati de apareciere a marimii obiectelor, deoarece perceptia marimii nu s-a elaborat inca, in /ocul de-a v-ati ascunselea, se va ascunde in spatele unui obiect mic, ramanand practic in campul vizual al colegilor. "opilul nu se naste cu anumite capacitati perceptive, el trebuie sa le invete in decursul existentei. !nvatarea perceptiva este semnificativa nu numai la omul normal, ci mai ales la cei cu handicap. %tudiile efectuate pe orbi au aratat ca acestia pot sa se orienteze relativ usor intrun spatiu necunoscut, datorita posedarii unui tip special de perceptie care poarta denumirea de 1vedere faciala1. "ercetarile ulterioare #"atzim, allenbach, '88,$ au precizat ca este vorba de o capacitate auditiva numita eco -localizare , care este un fel de ecou sonor pe care orbul il detecteaza chiar si de la distansa. atorita capacitatii de depistare a obstacolelor, unii orbi se pot deplasa cu bicicleta sau pot parcurge trasee dificile.Peceptia este prezenta cel mai mult in activitatea de munca a omului. &numite profesiuni nici n-ar putea fi imaginate in afara dezvoltarii anumitor abilitati perceptive. .ol de informare a individului asupra existentei si caracteristicilor obiectelor din lumea incon/uratoare, fapt care faciliteaza adaptarea lui la lumea obiectelor*9 .ol de ghidare, orientare, de reglare a comportamentelor* 1.ol comutator1 #:. ;olu$, in sensul ca ea inchide si deschide circuitele traiectoriilor foarte intinse ale actelor mintale, interne si motorii, externe. Perceptia nu este numai premisa integrarii unor structuri psihice superioare, ci si punctul de sosire, forma de concretizare si verificare, prin confruntarea cu realul, a acestora. :emoria este cea mai importanta si fundamentala capacitate a omului. Fara memorie ar fi imposibila o functionare normala a personalitatii si dezvoltarea ei..olul memoriei::emoria este o capacitatea psihica absolut necesara ,fara de care viata nu ar fi posibila .Omul daca nu ar avea menorie ar trai ntr-

un continuu prezent ,numai sub influenta datelor nemi/locite de reflectare, comportamentul lui fiind haotic spontan ,fara stabilitate fara finalitate si durabilitate n timp, totul i s-ar parea nou, necunoscut, nu ar avea posibilitatea de a utiliza rezultatele cunoasterii ,g2ndurile si actiunile lui nu ar putea fi legate unele de altele, nu ar putea ntelege si nvata, nu ar rezolva problemele ivite in calea sa.Fara memorie am fi exact ca niste papusi.&m fi controlate de prezent,timp si spatiu. Papusi care danseaza pe tematica initiativei si a necunoscutului. ;ravitatea lucrurilor nu ar avea nici o semnificatie pentru noi * noi nu am gandi logic.Practic, fara memorie nu am avea imaginatie, nu am aveaperceptii si senzatii, pentru ca nu am stii ce inseamna si s-ar instaura frica in noi.O viata fara memorie ar fi un esec supranatural. Filmul care se deruleaza zilnic in fata ochilor nostri,nu ar insemna nimic, pentru ca am uita totul intr-o secunda. 0 ca si cum un magician ne-a lasat fara o parte importanta din noi : memoria. 5u am putea sa traim tot ce se intampla 1acum1.1<iata psihica a omului fara memorie este doar un ghem de impresii senzitive , adica un prezent fara trecut, dar si fara viitor.1 #Psiholog Lange$ ;andirea se defineste ca procesul cognitiv de insemnatate centrala in reflectarea realuluicare, prin intermediul abstractizarii si generalizarii coordonate in actiuni mentale, extrage siprelucreaza informatii despre relatiile categoriale si determinative in forma conceptelor, /udecatilor si rationamentelorImaginatia este mai importanta decat cunoasterea,cunoasterea este limitata, imaginatia incon!oara lumea.*Albert Einstein+ I,A-I.ATIA este procesul cognitiv superior prin care se produc imagini siproiecte noi pe baza prelucrarii *combinarii si transformarii+ datelor din experientaanterioara. I,A-I.ATIA se manifesta sub forma unei constructii imagistice, rezultata in urmaoperarii cu imagini mentale a carui caracteristica este ./0TATEA rezultatelor ei. I,A-I.ATIA este factorul prin care se pot depasi rutina, conformismul,

stereotipurile. Acest lucru se poate realiza doar printr-o atitudine desc%isa spre nou, spre creatie, care este rezultat al educatiei in acest sens. 1 I,A-I.ATIA sta la baza activitatii creatoare a omului, activitati aducatoare de nou in toate domeniile vietii umane: stiinta, te%nica, arta, etc2 I,A-I.ATIA se afla la baza evolutiei intregii civilizatii umane, omul intai imaginand si apoi punand in practica. 1 3romovarea unui stil de viata neconservator, maleabil si desc%is la noile valori, invatarea prin descoperire si c%iar exersarea propriu-zisa a modalitatilor creative trebuie sa fie un deziderat al fiecaruia dintre noi, deoarece doar astfel progresul uman este posibil4 Dupa criteriul originalitatii produsului imaginat se disting: 1 Imaginatia reproductiva : realizarea unor imagini noi pentru subiect pe baza informatiilor verbale primite, sau a unor sc%eme5 foarte utilizata la scoala in procesul invatarii, permite reconstituirea realitatii trecute sau prezente care nu poate fi cunoscuta direct. Este diferita de memorie, deoarece amintirile se bazeaza pe fapte reale, rezultate intr-un proces perceptiv5 imaginatia se desprinde de concret, rearan!eaza datele despre real, se proiecteaza in viitor. 1 Imaginatia creatoare: aceea care aduce noul, originalul, contribuind la progresul tuturor domeniilor de activitate umana. &onsiderata de catre unii sinonima cu fantezia, aceasta imaginatie are ca rezultat operele moderne si clasice, eseurile, desenele, creatia culturale5 si in viata cotidiana fiecare dintre noi o utilizam, ea este implicata in toate activitatile omului5 la baza asocierii imaginilor stau raporturile emotionale de preferinta sau de repulsie. Ex: situatia in care un roman este pe de o parte creat si pe de alta parte citit: scriitorul foloseste imaginatia creatoare, iar cititorii folosesc imaginatia reproductiva cand il citesc, fiecare reproducandu-si ce a produs scriitorul functie de personalitatea si cunostintele sale2 Asa se explica de ce 6 filme facute de 6 regizori dupa aceeasi carte nu sunt deloc identice. 1 Dupa criteriul implicarii vointei in actul imaginativ rezulta: 1 Imaginatie voluntara : imaginatia reproductiva si creatoare *descrise mai sus+

1 Imaginatie involuntara : visul din timpul somnului si reveria. 1 Visul din timpul somnului este o forma de imaginatie inconstienta si involuntara ce consta intr-o succesiune de imagini derulate scenic, uneori %aotic si avand caracter simbolic. 'igmund 7reud, intemeitorul psi%analizei acorda o mare importanta viselor, considerandu-le modul cel mai sigur de cunoastere a inconstientului si instituind ideea ca visele sunt rezultat al dorintelor noastre ascunse, sau neindeplinite. &ercetarile moderne demonstreaza ca visul este un fenomen natural, normal, c%iar necesar, care apare intr-o anumita perioada a somnului 8 somnul paradoxal 8 cand se mai pastreaza legaturi dintre stimulii din mediu si creier5 de aceea visele despre un organ aflat in suferinta, sau cele legate de evenimente stresante si importante din prezent. 1 Reveria (visul diurn, cu ochii deschisi): are loc in starea de veg%e si consta in derularea libera a unor imagini atunci cand persoana se afla in stare de relaxare5 are ca suport dorinte, sperante, nazuinte si este putin, sau deloc cenzurat rational, priveste frecvent relatiile interumane si este orientat afectiv si motivational5 apare cu precaderela adolescenti si tineri si are efect de relaxare. Procedeele imaginatiei 1 3relucrarea informatiilor in demersul imaginativ se face printr-o serie de procedee, precum: 1 Aglutinarea *combinarea sau amalagamarea+ 9 combinarea unor parti preluate de la lucruri diferite *sirena, creionul cu guma, telefonul cu camera foto, altoirea plantelor+5 1 Amplificarea sau diminuarea 9 modificarea proportiilor *'etila, 7lamanzila, Degetica, masini-utila!e de dimensiuni foarte mari : in miniatura, fustele maxi:mini, sporirea vitezei automobilelor, minicamera de luat vederi, copacii bonsai, dictionar de buzunar, etc2+ 1 ,ultiplicarea sau omisiunea 9 modificarea proportiilor : numarului de componente *balaurul cu sapte capete: calaretul fara cap, modificarea genetica a legumelor 8 ciorc%ini de struguri cu multe boabe : struguri fara samburi, fusta cu voalne : roc%ia fara spate, etc.+

1 Empatia 9 punerea imaginara in locul cuiva, e o modalitate de cunoastere si intelegere a altora, a efectului actiunilor noastre asupra altuia5 &reativitatea 9 procesul mental direct legat de imaginatie prin care fiecare individ gaseste solutii: rezolvari:moduri de actiune noi si diferite de ale celorlalti. Este foarte greu de dat o defini;ie exact< a ceea ce numim noi aten;ie. =n literatura de specialitate g<sim numeroase defini;ii ale aten;iei din care reiese c< a fi atent nseamn< ntrun fel a te nc%ide fa;< de lumea exterioar<, spre a te focaliza asupra a ceea ce te intereseaz<. Def: Aten;ia este un act de selectare psi%ic< activ< prin care se realizeaz< semnifica;ia, importan;a >i ierar%izarea unor evenimente, obiecte >i fenomene care ne influen;eaz< existen;a *acord<m aten;ie lucrurilor care ne intereseaz< >i o men;inem prin scopul urm<rit+. Def: Este procesul psi%ic de orientare selectiv<, de concentrare a energiei psi%onervoase asupra unor obiecte, nsu>iri sau procese, menite s< conduc< la sporirea eficien;ei activit<;ii psi%ice, cu deosebire a proceselor cognitive. 0nii autori ns< pun sub semnul ntreb<rii aceste defini;ii ale aten;iei sub aspectul ei selectiv, ca focalizare asupra unei activit<;i particulare n detrimentul celorlalte, consider(nd c< aten;ia este un concept multidimensional. &ea mai important< caracteristic< a aten;iei este, n mod incontestabil n opinia tuturor speciali>tilor selectivitatea. Dac< un fapt, o idee, un stimul verbal prezint< interes pentru o persoan<, genereaz< tr<iri afective, aceste st<ri motiva;ional-afectivevor orienta >i sus;ine aten;ia cu u>urin;< >i pe perioade lungi de timp. /rientarea aten;iei spre anumi;i stimuli este concomitent< cu in%ibarea altor stimuli, realiz(ndu-se astfel un fenomen de filtra! senzorial >i de organizare, de autoreglare a energiei psi%onervoase. 'untem ?bombarda;i@ de milioane de stimuli >i totu>i, doar unii ne atrag aten;ia >i anume aceia care au leg<tur< cu cele trei ntrebari fundamentale din via;a noastr<, cei care ne agreseaz< securiatea, cei care ne stimuleaz< sexul sau cei care fac parte din dialogul nostru cu Eternitatea. Dar exist< >i stimuli necon>tien;i care ne atrag aten;ia involuntar. =ntrebarea care se pune este urm<toarea ?&are dintre

aceste stimuli ne vor atrage aten;ia A@. R<spunsul se poate da cu a!utorul principiului domina;iei lui 0%tonsBi, care spune c<, dac< sunt mai mul;i stimuli cel mai puternic va focaliza aten;ia noastr<. Deci aten;ia asigur< o func;ie de selec;ie: printre stimulii care ne ?bombardeaz<@ organismul, unii beneficieaz< de un tratament prioritar, care se traduce printrofacilitare a percep;iei lor, de alegerea >i de producerea unor r<spunsuri adecvate, al;ii sunt par;ial sau total ignora;i.Aten;ia este un atribut al celorlalte procese psi%ice. Dac< se asociaz< cu percep;ia, atunci aceasta va fi mai clar<, precis< >i complet<. Dac< se asociaz< cu memoria, atunci aceasta va fi mai bogat<, fidel<, trainic<. Dac< se asociaz< cu g(ndirea >i imagina;ia, atunci acestea vor fi mai eficiente, profunde >i creatoare. Aten;ia este necesar< , este o condi;ie a reflect<rii con>tiente eficiente, este un proces psi%ic, dar >i un proces de cunoa>tere. Dac< inteligen;a este considerat< o func;ie psi%ic< complex< care asigur< ntr-o form< superioar< adaptarea ntre organism >i mediu, aten;ia este un factor activ al investig<rii mediului ncon!ur<tor, cu efecte favorabile asupra activit<;ii de cunoa>tere&ARA&TERI'TI &I$E 'A0 &A$ITCDI$E ATE.DIEI: =nsu>irile pozitive ale aten;iei care faciliteaz< desf<>urarea optimal< aactivit<;ii sunt: 'TAEI$ITATEA ATE.DIEI: =nseamn< men;inerea un timp mai lung a orient<rii >i concentr<rii psi%onervoase asupra aceluia>i fapt sau aceleia>i activit<;i. E influen;at< de propriet<;ile stimulului, de complexitatea >i natura activit<;ii >i nu n ultimul r(nd de motiva;ia subiectului. 0n obiect cu structur< simpl< >i nemi>cat ne re;ine aten;ia foarte pu;in timp. &/.&E.TRAREA *I.TE.'ITATEA+ ATE.DIEI: =nseamn< mobilizarea intereselor >i eforturilor mntr-o anumit< direc;ie n func;ie de semnifica;iile stimulilor, paralel cu in%ibarea ac;iunii unor factori perturbatori. -radul de concentrare e dependent de mul;i factori dintre care amintim: interesusubiectului pentru acea activitate >i rezisten;a lui la factorii perturbatori. 'e poate m<sura prin rezisten;a la factori perturbatori, n special la zgomot. "/$0,0$ ATE.DIEI: Adic< cantitatea de date ce pot fi cuprinse simultan n planul reflect<rii con>tiente este limitat. "olumul mediu este de F-G elemente.

7$EHIEI$ITATEA 'A0 ,/EI$ITATEA ATE.DIEI: =nseamn< capaciatea subiectului de a deplasa aten;ia de la un obiect la altul n intervale c(t mai scurte de timp. 3ragul minim de deplasare potrivit cercet<rilor este de o >esime de secund<. DI'TRIE0TI"ITATEA ATE.DIEI: Este proprietatea care vizeaz< amplitudinea ung%iului de cuprindere simultan< n planul con>tiin;ei clare a unei diversit<;i de fapte , procese, manifest<ri. Adic< capacitatea de a sesiza simultan n;elesul mai multor surse de informa;ii. 'aconstatat faptul c< distribu;ia e totu>i posibil< c(nd mi>c<rile sunt puternic automatizate >i informa;iile foarte familiare. De exemplu pilotul de avion care este atent la o mul;ime de lucruri n acela>i timp: el urm<re>te linia orizontului, cadranele, ascult< informa;ia din c<>ti etc.+