Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Claude-Marc Aubry - Ghidul Indragostitului

    Încărcat de

    johnnybraavo1
    788 vizualizări92 pagini

    Titlu original

    Claude-Marc Aubry - Ghidul indragostitului

    Drepturi de autor

    © Attribution Non-Commercial (BY-NC)

    Formate disponibile

    PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    788 vizualizări92 pagini

    Claude-Marc Aubry - Ghidul Indragostitului

    Încărcat de

    johnnybraavo1

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 92
    in general, stim ce trebuie si facem ca sa avem o viata profe eee eee eee ae ne alegem drumal eare ni se potriveste cel mai bine gi si ne ur Pee eee eee ene? ere eee ee ce eee sce tee ee ee ee ets sit? Nu vor sti nieiodata. Chiar daca nu avem repercle necesare Eee ree ee eee ee etre cae ese at Soe a ee ee ens eer hae eee ee ore eee eee animator de grupuri de dezvoltare personala. Carjl sale trateaz See deatra Pg din perspectiva psthologiei practice eer iy in aceeasicolectie au mai aparut Peter Collet, Carta gesturit Alix Gitod de I'Ain, Cun 39 te cistoresti CCeistophe Ande, Cum si constr Frangois Lelord Cristophe André, Ci angois Lelond, Cristophe André, Cu personaliail dif Frangois Lelord, Cristophe André, Cun fe iubest penta te ili Frangoise Dolto, Cand pain se despart. Cum i George H. Green, enzualitate Géeard Lelew, C Henri Brunel, C Heene-Jean Aubin Marie Haddou, C Satur ps Nigel Warburton, Cio Patrick Legeron, Cun fe aperi Claude-Mare Aubry Ghidul indragostitului Traducere din limba franceza de Corina Cojanu cones cote fost traces dps Heaney ex amo de ClauderMate Aubry Copyright © Eaton ell office Prolog Dependenta in dragoste Ceeste depend Fomeile si dependent in dr Depenclenga la barbai Casrzee depenelengei Gum sa ne vindectm de dependenga (Cum subir frst seri Stima de sine Nevin de stim de sine CCauzele une! stime de sine seavate Remedi si vindecarea rinilor naeisice Dineolo de Eu sid Stim de sine 3 viai8 amoro Intslnicea de dragoste Bariere” in caiea inte fntsliele cu ghision’ Cuprins 6 Claude-Mare Autry Dificultayi ce pot f depasite ‘Sine incragostim 51 fim disponibili cu adevarat Succesul in dragaste Si nu aducem in prozent conflictele din recut Mecanismele compulsive (Cum si renunjim la luz ‘Cum sa ne cunoastem mai bine Fapele cresteri personale © mat bund realizare personal Cur si innpciem inima si mnintea cind iubimn Prieten si indragostit ‘Si descoperim dragostea si bucuria viet dincolo de roman’ Cuptut Si ma easttorese sat na? Fuziune sau autonomic? Incerttudin .minore” ale viel de a Comunicares| CCupluri imatsre si cupluri -sandtoase Complicitate ilu Epilog Referinte bibliogeatice 123 3 Bt 199 133 160 165 Numai dragostea miscit din loc atomii si stele. DANTE Prolog a general, stim ce trebuie s8 facem ca si avem @ via’ profesionala reusité: s& avem diplome, si ne formam inte-o meserie, sine alegem drumul care cel mai bine si si ne urmim vocatia ni se potriveste Dar in dragoste, exist vreo refeti? De mici am fost amagiti cu povesti despre printi i prinfese, care se cheiau cu nunta gi cu sarutul de rigoare, Dar care este continuarea? Oare au reusit cei doi si transforme frat moasa lor poveste de dragaste intruna fri sfarsit? Nu vom ti nicindata, Chiar daca nu avem reperele neces re pentru a afla raspunsul, totusi nu ne-am pierdit spe ranga; tot asa ne aventurdm in meandeele une idle fara hart si fara busola, Este ca si cum am face 0 cilstorie in tu-un tinut indepartat de care ar auzit, dar pe care nw cunoastem. De aceea, de multe ori, riscam sa ne ratscim pe drum, Ne lipseste un ghid bun pentr a ajunge cu bine la destinafie, Lucru si mai grav: oamenii pricepufi, in loc sine ajute, joaca rolul unor sirene ale disperari. In plus, fare nu spunea un poet celebri ci: , Nu existé dragoste 10 Claude-Mare Aubry fericits"? Cu aga recomandari, nu ne rmane decat sane lamentim gi s8 gresins si, mai ales, sf ne pro pentra suferings, Dar mai sunt si alte voci, ca aceca a scriitorului Jacques de Bourbon Busset, membru al Aca: demiel Franceze, care spune: ,Doresc si apa o cauza, $1 anume cauza dragostei fericite ce are adversari reduta bili, in special in rindul color, numerosi, care nu Sau but curat inca de ea.” Decat si-si asume riscul unei noi de cepfii, aceste persoane au preferat s& se retragg din ma rele joc al reusitei in dragoste Existé o alt8 concepfie si mai rispindits care conside- i c& dragostea este ceva simplu, iar nous nu ne rimé- ne decat si avem norocul si intalnim persoana iubita cate, in primal rind, si ne iubeases. Cu toate acestea, avind in vedere numarul impresionant de cupluri care se despart, dupa o intalnire minunata si dovezi de dea- _goste inifiale intense, precum si cel infinit mai mic de valesi” care reujese si treaci proba timpului, incepem si ne punem intrebari. are succesul in dragoste nu este o problema de no- roc? Uneori se spune ci viata conjugala este o loterie gi ci ezecul ei este produsul fatalitigii, Dar aceasta nu es ‘mai curind rezultatul ignoranfei si al ideilor gresite? O informare mai corecta 51 cunoasterea dificultatilor care trebuie depasite nu ar putea permite fiecdruia dintre noi si-si acorde cele mai mari sanse de reusita? Esecurile noastre sentimentale ne vor face s ne p= nem intrebari? Conceptia noastea despre lume, modull nostru de a vedea luerurile 1 relatiile de dragoste ne orienteaz’ ca fo hart rutier’, Doar e8, dacd harta este proast’, nu ne ‘mai ramane decit 84 ne pierdem in labirintul iluziei, De Ghd indedigosttelai " aceea, avem nevoie de o harts bund care si ne arate deus mul! Astfel, putem media la ceea ce spunea Stendhal: in general, fot raul ni se trage din ignorarea adevarulul si 2 ideilor gresite despre coea ce ni se intimmpls [...}. Ori= Ce trstete, orice suferinta provin din faptul cd asteptim dle la ceilalti ceea ce nu sunt capabili si ne dea.” Altfel spus, de ce si nu existe © legaturd intre rafiunea indis: pensabila si clanurile inimii? De ce si nu dim dovad de inteligenta in dragoste? De ce dragostea si fle neaps rat oarba? Este adevarat ch Andeé Gide, ca mull aii a seris && alinfetepciunea nus are locul in Rafiune ci in Dragoste. Dar in care dragoste? In Eros si in setea lui nepotolita? Destul de des dragostea se confunda cu dorinta... Desi igus, sexul ne linisteste si ne elibereaza de tensiunile si str esurile cotidiene, dar este suficient pentru dragoste? Jn cultura noastra occidentala, marele mit al dragos- tei oarbe apare in Carmien de Bizet: ,Dragostea este boe: ‘ma, ea nu a finut niciodata seama de legi,” Dar poate ca daca vom inceta si ne mai incapatanim si vedem in po- vestile noaste de iubire doar mana destinului sau a in tamplaei, nu vom mai trece prin suferinfe inutile De aceca, poate ci ar trebuti si renungém la céteva idei sgresite, cum ar fi i aceea a incompatibilitaii dintre dra goste si rafiune. As tinde si fiu de acord cu aceasta con- ceptie a lui Jacques de Bourbon Busset potrivit careia ,Este posibil si-fi pui rajiunea in slujba dragostei, Nu este vorba aici de a face din dragoste ceva rezonabil, ci dle a-i oferi sprjinul rafiunii... Rafiunea generoasa este complicea dr Nu, rajiunea mut are de ce sa fie inoportuns. De ce si nia jostel, rafiunea pusd in slujba acesteia,” 2 Claude-Mare Aubry punem pariu cA dragostea nu are de ce si fe lipsiti Adoptind acest principiu pentru a Inainta pe catari- le dragostei, nu veti cadea in ,capeana” iluziilor. $i ast- fel va deveni posibila prelungitea , | ima si minte”, cele dowd ,aripi ale spiritului De fapt, alegerea unui partener, cind nu poate fi su ficient de bine explicata, se face freevent in baza condi rai dintee in sionarilor programate in copilarie. $i, majoritatea relat ilor de dragoste se destrama f8r’ ca niei unul dintre par tener si infeleaga ce s-aintamplat... Auzim adesea: ,Nit injeleg cum s-a ajuns la despirjire. Eram nebuni unul allt ste nevoie de doi pentru indragostire, dar cind se ups & termina totul ne descurcim singuri. De prea multe or dupa ce trece faza de exaltare, dim vina pe relatie saut pe noi ingine, De altel, multe suferinte ar fi evitate daca intteaga noastrs cultur’ n-ar fi plina de erori si nonser suti de genul: , Vi este dor de o singura fiing si total vi se pare pustiu..." (Lamartine). Dacii am suferit in povestile noastre de iubire este pentru ci adesea am confundat dragostea cu tot felul de simulacre la care ne-a obligat s8 recurgem setea noastta de iubite. Am crezut c& traiam 0 poveste de dragoste, ind, de fapt, era vorba lespre una de dependenta afec tiva sau de lupta pentru recunoastere gi putere. Si, plus, naivi, ne asteptam ca dragostea, ca o ba ‘gicd, SA ne transforme radical viafa, Lipsa de luciditate ne condamna la repetarea poves- tilor pe care nu Te infelegem gi la menfinerea contuziei. Dar nu at fi posibil si sespam de luni sau chiar de ani dle suferinta in dragoste, dand dovada de putin mai mul- Ghidul indrsgostitalut 3 1s constiinfa? Bineinfeles cd nu exist o rofett sigurd pen- tru a reusi in dragoste, dar exista posibilitatea de a inge lege ce se intimpls intre dous persoane care se iubese; sper ca aceasti lucrare, care se bazeaza pe rezultatele psi- hologiei moderne si pe experienta ter firul Ariadnei pent a vi putea aventura in labirint dependent Vom vedea cum peutic’, si va dea In primul capitol, vom pune problem teva modalitti de vindecare. {nal doiles capitol, va fi vorba despre stima de sine siconsecinfele ei asupra relatiet de dragoste. Voi prezen- {a citevatchnici de ameliorare a imagin zal une stime de sine sete in al treilea capitol, vom vedea care sunt principale de sine in ca- le dificult ale intr de dragoste reusite,principa lee piedici care tebuie nlsturate si cum s8 ne pregitim cw adevarat pent o ase! de intnice inal patria capitol, vom vedea cum si evitam sce narile negative, cum si renunfim la iuzile pi ereding Te diunitoare; vi voi ofericiteva repere necesare pen tru construtea une reli ecilbrate din care ambi par tener’ si aiba de cstigat. in srs in al cincila capitol, vom vorbi despre cu- plu, Vom vedea cum, in special printr-o comunicare ficients, vom putea evita despattiren si vom aven 0 relate intima care si reuseasc 88 se perpetueze in dra goste Capitolul 1 Dependenta in dragoste Ce este dependenta? [stent rt pte ie, beet depine In negime de pe sinisou de peoaree cell ewse Trae orevot via itde acta tin plan fie finda ofr hrna ingriil neceame supra ct lt pln alert tlonl Beblsu se eas oro det dak Cat pri tne mania Dac se pevat de at Chir cfu agl eunosen cb este nevoied cel putin dol pentru human” ahologulsmericon Win James consider dcomuntare Cvinleceiiolt vehicula bine Ghidil indeagostitula ro li] manifesta pentru noi daca ni se adreseaz. In plus, faptul cd suntem privifiatent ne da sentimental 8 sun: tem important. Asa se intampla gi in cazul placerii dea fi ascultafi si, desigur, acoleia de a fi atinsi «Strokes in mod firesc, copitul,adolescentul si adultul se vor ataga de persoanele care le ata interes, ceea ce se m= meste stroke"? in analiza tranzacfional, Astfel,cuvin tele, zimbetee 5 prvisle sunt ,stroke", si pot fi poz ve sau negative (lovitur,insulte si ric). tn orice caz, ele sunt atat de necesare inet reusim mereu sf le bfi rem inte-un fel sau altu: este de preferat si primimy un stroke negativ decdt nimic, sa fim batufi deci ignoragi. Dupa Erie Bern nale,,sugari cirora nu lise acorda atentie pentru o kun- 8 perioads vor tinde si regreseze ireversibil si se vor Jmbolnavi in cele din ura.” Fara indoials, in copilitie si in adolescenga se mani fest cel mai intens nevoia de ase simi recunoscut sine curajat fn propria personalitate, cu toate diferenele s particularitajile acesteia. $i tocmai de aceea, atunci cind Privirea copilulu ointaneste pe cea admirativa a pain- filor sti el este vesel! Dact aude si vocea emofionata a mamei éare fi spune pe ume, aunci este in culmea fe ntemeietorul analizei tranzacfio- nici... Crescand, copilul se va deschide catze lume. Pi "inti nu vor mai fi unicul s4u cadru de referinga, ei nu vor mai fi pusi pe un piedestal, i adolescentuil va res- Tenge des Hommes, Stock, 1975, 6 Claude Mare Ai pinge un astfel de model. Dar nevoia de recunoastere ri sine la fel de putemica chiar si pentru adolescent, care si vars se va orienta de-acum inainte spre cei de acet cu ek: prietenii, colegii si gasca, in pacate, unora dintre noi nu ni s-a acordat suficien- {latentie in copiliie. $i aceasta, evident, deoarece nu ras- pundleam nici agteptarilor piringilor nostri si nici imagi ni pe care ei o aveau dlespre noi in propriile fantasme! Lipsa oricirui semn de recunoastere si dragostea in suficienta creeaza carenfa, care va exacerba in viata adul i nevoia ce a ni se acorda atentie, adici nevoia de a fi privifi, ascultafi,atingi WAL sasclea si ultimul copil dintre frafii sti, Michel simfit de ci fusca cea urita a farsilie, E ‘aout mereu sentimental ct este in plus. Mania lui, epics doren un alt copil; avea u de Ia seroiciu, Michel nue are sitie or ta de masterilesuccesive, nu-sin destuld bttaie de cap cu frat side el. Tat su venea i ‘amintiri prea plicute in le de mai multe ori. EI povesteste ci aceast a stat edi fanti care nui arta nici un fel de afectiune: mua fost nic: cadet luat tn brate, mangaia rata! fl lisa fn mod re _gulat st se joace singur sisi se plictiseasca in camera I Dacit era preocupa de ceva, ea Ti spunea st se descurce sin ‘gur. Nu il iucuraja niciodata. fn copilirie si adolescent Michel s-a simfit pierdut si pavdsit. Cand a intanit-o pe Maryse, care avea sf-i devin ulterior sofie, el a crezult ci a 1a puten oferi toatd dragosten pe itr cu buotca sa la car iesit fa man finde ea a mult si di care no primase pid atunci. Dar Michel e u-i ucrederea in sine el astepta pasio oa Maryse sd decid pentru viata for de cup. $i pen rai putin. in pls, lpsin slic ut fel de in i complet, el peatru nevoile sotici dsc, dimpotris prinwasct atesstia si recimsonsteren de cave fusese privat f Am vatzut ed copilul mic are nevoie de atengie sul cient din partea celuialt pentru a supraviefui, De aceea, ipsa de recunoast in copilarie si in adolescents pee sgiteste terenal pentru dependenta din viafa adults, cand ‘cautim cu disperare si fim remarcafi si si contim pen tru cineval Ne simfim atat de bine si de ferciji de fieca re data cand primim suficienti atentie, si atat de ru ceasta ne lipseste! Daca trecefi prin viaga iubisi de cineva, simyiti cd | plutii si radii de fericire... Tocmai datorits dragos- | tei acestei persoane espandit in jr fuming si sted- lucire. $i aceasta nu depinde numai de voi A plicen cu orice pre} Este posibil ca, daca in copilirie nu ni sa aritat prea mult interes, parinfii nostri si ne fi primi nici ei destuls atentie, servindy-se de noi ca si 6 objina! Obiectivul lor nemarturisit era acela de a fi recunoscuti in intregime de noi, sinu de a ne acorda recunoasterea de care avem ne- voie. Astfel, poate cf incercind si dobindim pufin mai _mult8 consideragie si atengie din partea lot, ne-am obi pref, Ne-am straduit s3 le facem mereu pe plac pa sea conditionat de a plicea cu orice ing 18 Claude-Mare Aub: lor, educator gi profesoritor, a i le satisfacem ia de primi atenie sis lealinim sein, Intean fel sa ait, ef aveat nevoie de noi ca 8 se simi importanh Obisnuindne x8 facem in aga fel inca le fim pe de aun, nc Iuptim de fapt cu teama de a fi pardsifi. Si mai ctedem c& trebuie mai intai s& placi ca si fii iubit ‘Totusi, o persoana care ne iubeste sincer oare nui ne lass libertatea de a fi noi ingine, asa cum suntem noi in realitate? Femeile si dependenja in dragoste Poetul Byron ara c& dragostea, pentru barbati ur: meazi dupa reapita socials si profesional, in timp ce penta femei eprezintapriortaten priostjilor. ‘Aste, dacd femeile sunt mai frecventvietime ale de- pendentei in dragoste doca pl fir indoiala deonrece ele investese mai mult in via fa lor afectiva Daci o femeieindragostit este si dependents afectv dle un barbat,atunei ea va face ttl pentr el. Va mer ae pind la capatal ham pentru el daca va fi nevoie ca in cantecl lui Eth Pia, va f capabild si devina o blonds, dacdel ro cere, Dr, lucra si mai grav, se poa te intimpla adesea ca en 84 renunte la proprile protecte de realizare personals pentr aif pe plac Povesteaclasicd incepe cu doi studi care se intl nese pebancile faculait Amandoi sau susfnat eu suc ces examenul pentru postal de lector universitar. Dupa tn timp, ei devin on cuple, si ea edinsineinsatcnata in wreme cel isi continu studile pind ajunge la doctor, varbafii, aceasta se intim- Ghidul inde ” a si le aman, si, de fapt, va renunga la ele pentru tot deauna Complesul Cenusarensa Psihologul american Colette Dowling considera c’ fe meilor le-ar fi teama in forul lor interior sa fie indepen- lente gi ci ele mu ar fi fost evescute pentru a fi bere ci, dimpotriv’, pentru a fi dependente, Astfel, ea afirma ca INoi, femeile, am fost educate sa depindem de un bar bat sis& ne simtim pierdute daca nu se intampls asa.” $i continua: ,Femeile au mereu posibilitatea s4 renunge la tot si si giiseasca protectie in brafele unui blrbat” $i psihologul Judith Ba cand afirma: , fost descopert faptul ei pasivitatea, de- pendent si, mai ales, lipsa de stima de sine sunt varia- wick este de aceeasi parere bilele recurente care diferentiazs femeile de barbafi." Colette Dowling a constatat c4, de multe ori, in caz neilor, ambitile personale dispar de indata ce incep fer ‘Si-gi Impartd existenga cu un birbat ele cau fact o nevoie intens’ de a | se acorda atenfie, asteptind ca ceva din exterior (barbatul viefi lor) sd intervina pen- tru a le schimba viata. Este vorba de ceea ce ea a numit complexul Cenusiireasa Fara a suferi de acest complex, 0 femeie poate dezvol tao dependents afectivi daca viafa ei sentimental, in loc si fie implinits, devine un handicap grav pentru evolujia personala. Cand isi da seama de acest Iucru, idleea initie~ rit unor sedinje de dezvoltare personals pentru o existen- {8 proprie mai bund gio relayie cle dragoste echilibeata putea dovedi interesants gi util. Acesta este si obiectivul pe care si -au propus atelierele , Vocea femeilor”. 20 Claude Mare Aubry Atelierle « Vocenfemeilors In aceste grupuri animate de un terapeut, femeile se reunese si ii impartasesc experientele pentru a desco- peri impreuna solufiinoi la problemele cezbatute. Inca drul «nei reuniuni, fiecare poate $8 ia cuvantul daca si cand doreste, 8 fie ascultata si si povesteascd fird a fi intrerupta si judecats, ci, dimpotriva, simfindu-se accep- tat si valorizati. Atunci cand una dintre participante igi propune si faci schimburi in viata privald, ea este incu: rajatd si sustinutl de intreg rolul unui canch®, Tema dependentei afective este free vent abordati, ca si cum femelle ar astepta totul de la in- tilnirea cu un barbat sgrupul, care are in acest caz WE .Cind ma indrdgostese de un birbat, mn vine grew sit ‘mit mai géndesc sila altevoa dec tn mplinenset, Cand nu mai este lin= 2, sim nevoia sit iaw Inldivatrul meu si st i mine, chiar si numai pentru cdteoa ore, mi sim goal pe ‘i Ww ftotdeauna singurit fi 2e, Pentru mine, as fost ingrocitor de fic st mu rami sf mine wn brbat care st nat proteje ri dd eva mie rt a De secole, femeile au fost incurajate dente de cineva, adie’ printr-un si pentru un barbat. in Franfa, ele nu siau dobiindit pe deplin drepturile cots jenesti (dreptul de vot, dreptul de a-si deschide un cont bancar f2¢3 autorizafia sofului) decat a s 3 traiasc’ depen: ital celui gles novia 1. mediator: 2 instractor (N. Ghidul inaragostituta 2 deal doilea rizboi mondial. $i dreptul de a decide as pra oportunitatii de a avea copii abia la sférsitul anilor "60! Dar, in ceea ce priveste dragostea, oare sunt libere si decicld cu adevarat sau igi mai asteapta inca stapanul deghizat in Fat-Frumos? (O femeie care s-a despartit ce bairbatul care reprezen: ta pentru ea un reper obligatoris al propriei stime de sine inceteaza si se mai simti fara valoare, nefericita 51 neem de iubire? Femei dependente Femeia dependenta conteaz prea mult pe ajutorul celuilalt(partenerul,soful sau amantul ei) pentru a se re- aliza; fra acesta, ea s-ar simi inutla si far8 viat 4 mrturisit of masterea mea a fost o decey- tre, final ru cram frumaas, cit si pentru tata, inded mu cram hia, povesteste Catherine. Mai aveam un 7a binetnfelesfovoritul parinfilor mei! Deci, clad nicl, eva convinsd car fi fst mai bie dact eran ba: Mai tzu, am inceput pe un pe a... amintesc de Jean. Fdccam dragoste nuraai cind rola el, niciodati cid oroiam ew. El considera cf este nor- ur rebut acelasi timp, aveart teniingo sit iert sis mul iindese e, pote, totul era nia din vina mea, deoare ma pas ups ete sal si ab relat si cw alte 1 fidels, Mi durensituatin asta, dar, ‘nt exam destul de atrgatonre, Cind am lipsit o spt de @ se aden tal, Catherine este atrast aproape exclusiv reste faplul ol, de barbayi care ise par pusteruici si superior, ew 0 personal ze (Claude-Mare Aubry tate expansivt deter. iv cee ceo privest, en nu-si da voi dat st striluce pt. Necesitaten de a se bate pentru ne ingropnt ane fm subconstientil su fn cf sau pur si simp si entrar conflict cu tendinga compalsio de a ctuta lawn barbatcalitaile pe ‘ea crede ci 1 le porte ave prin ofart propria. Aceastt tir este al ¢ ori rdutine singuré. De ace prusio, .parter-lipsa”. $i, finda Ja unui bivbat 0 atrage gio obsedenzt se simte me for 8 remarcim, in trecere, 8 anumifi baebati nu sunt atrasi decat de astfel de femei supuse care pot foarte usor si leconfere un sentiment de forfa si, mai ales, de supe- rioritate, constata ci viafa ci 1 Dupit opte ani de cs profesional este i apatia. So} deprimitrit, Raporturie lor sexua reusitd, dar ci In cuplu saw instalat plic- me en din a ingropat it te devenitanoste cepresic, a a iifit o serie de relat de iubive clan Helene o ri lor, aventuri insofite inst si de dezilwzi. Ea le spune adesen ind contd cif numa wt tna se sit nenmalumit, i eiucaa ‘mai vie sist se sim prietenelor sale care newoie sa se si astfl de sentiment! re datoria de Diana si-a teste cum, mat fd, suf ni, dovindigi din i 8 pri ef era (Ghiel indrgostitl 2 ‘nf total si se schinbe. De aceen, de cite ori intdlneste un tarot, Dian face coi st tn putiott cab isd din scent i 38 punsé mai presus dorinfle lui decat cele prope in exemplele de mai sus, Catherine idealiza birbagi leoarece, in caval ei, af fats nu data ce a devenit femeie, se atasa foarte repede de un mna mare lucru. O bacbat imediat ce acesta fi acorda atengia si recunoaste voie. Fa facea dintro relate de drag fei sale, negliaindw-si complet viafa profesionala. Tera peutul siu a incurajat-o si-si dezvolte calitaji atribuite jn mod traditional barbafilor, cum ar fi activism, dina mismul si spiritul intreprin lorificdndu-si resursele ascunse ale ceea ce Jung ar fi nw mit animus-ul ei, adic’ ale ,barbatului el interior.” Frieda Fordham’ arata 4 aminius reprezinta ,imagi= nea colectivi a birbatului mosteniti de femeie, propria experienta a masculinitatii provenind din contactele ess tofi birbatii din viafa ci, fiind in sine principiul mascu: lin laten ‘Treptal, prin intermediul terapiei, Catherine a infeles ‘ch poate si progreseze si sk de satisfac fie, urmand anumite stagii de pregatire pentru un con curs pe care lipsiser’ atat de mult side care avea atata ne- te nucleul existen or, escoperind-si si va giseascs moti poate si cAstiga. $i viaja ei amoroasa s-a schimbat, deoarece a incetat s8 mai caute un barbat care s-0 domine si s-o impresioneze, gisindu-si un partener pe care il considers egalul sau, Cat despre Hélene, ea dduse prea multa importan- i atentiei cu care trebuia s-0 inconjoare un biebat, Dar 26 Claude-Mate Aubry radase si din lips de comun care, lipss de comunicare prezenta si in relatiile cu alte persoane, in special cu prietenii, Ea ined mai ineearea tuatie amelioreze aceasts Dependenta la birbaji Aga cum in orice femeie se ascunde un animus, tot aga orice birbat are in el sio parte de feminitate. Dupa Jung’, .anini este personificarea tuturor tendinjelor psi hologice feminine ale psyche-ului barbatului." Anions si, respectiv, inn fac ca nici un barbat si nu fie in in tregime un barbat si, respectiv, nici o femeie si nu fie in intregime o femeie; de asemenea, fiecare dintre noi nu-si giseste echilibrul decat atunci cind integreaza constiont aceasta parte latenta care ii aparfine, cAei noi ne bucu: im in parte side calitajile sexului opus. La maturitate, bbirbatul integreaza valorile feminine, iar fereia pe cele masculine. Azi, nui mai suntem obligafi si reprezentim 100% va- lorile propriului sex. Dar pan’ in anit '50, modelele mas- culine si feminine erau relativ rigide: exista un model co respunzitor fiecdrui sex care trebuia urmat de baiefet si dle fete. Tinerii visau la acest ideal. Un ideal care nu exist si care nu poate conduce decat la decepyii amare si la o dependents iuzorie! Pierre dea in sofia ui Lydia o femeie exception a cisitorit din dragoste la prima ondere. El Ghidl indrsgostitla 2 nea el. Er frit el en oven sf fie eu oc i pin preter pi cin di rm aj Ite sori, Atul cin, forte oped, Ly dia rece pent a deve nod regula: acensta ne ma intélnise, Probabil ese lsase pc Analiza pe care a urmat-o Pierre a aritat cf dependenta de Lydia era cu siguranja sit mare parte rezttatul proiefiei acestei a unei imagini ideale de feminitate, caracter- att de atitudiniletradifionale de blandefe, compasiue sir ceptivitate. Pierre a proietat asupra Lydiei anima sa, ,feme- gine perfect nu corespuu a dea rea ii. El fost neon st descopere ince exw femme renew care se fnsurase! Cufundandu-ne" tot mai mult in dependents, ris: ccim <3 devenin niste ,consumatori de dragoste”. Si un _consumator de dragoste" trebuie si mareascs continu doza; nevoia lui imperioass fi di romantica iluzie 8 in- tr-0 zi, in ciuda esecurilor repetate, el va intani pe cine vva care sil facd fericit De fiecare data cima tdlneanto ft, si amnteste Ge ned, sin etude tuturoresecurilor de pid atunci, ma astep im merew ea ea st ait grid mine pentra restulzilelor, si asta munai pentra cd, ste fprewns, ind eran idrgostit,simfenmn ei pari bas fi pus i nad pe cup... Dar, cum cream nnult de ae 26 Cloude-Mare Aubry prrsen.” In cursul sedinelor de teapie, Gérard a deenit com sient destul de repede de faptul ct era thdnigostit de un vis, i sic ing i ch 4 vis. Casi Pierre el se atagase de o in ‘a animei sale, deo imagine mai degrabt excesiv tte protectoare. El sin mai dat seaman ct povestile [ui de dra a miste lanuri ut acelas scenari,¢ si tentative de a ies diet depres... si te 0 caret fect i de taza de cineon devenise o perma ‘8 wmple un gol urias. in primi i suferise att de doringa de as Gérard a consti acest dori are mi prieteni pentru ea ecilibral st afe sfc iden pace, va Irebui si fae! nlp » si nu mai depinda de faptul ed, daca oroia si Cauzele dependentei Angoasa singuritayit. Angoasa singuritifii ne determina ,s8 ne crampo- nim” de oricine putem. Preferdim sa fim cu cineva decat si fim singuri, Suntem asemenea unor naufragiati care _se aga” mai degraba de un rechin sau de o epava de- ng ne adu Cit si rigte si se duc Ia fund... Colette Dowli rturia surprinzatoare a unei femei: Prefers fie un f doarme, este beat sa bola, numa barb in cast, card sit fi sing Nevoia imensa de dragoste ne arunca in brafele pri- rmului venit sine face si acceptim aceasta relafie,oricat de nesatisfacstoare ar fi ea, decat si ne confruntim cu hide indragostital ar riscul unor intAlniri succesive care nu stim « priori cum s¢ vor sfarsi. Dar nu ne facem oare un calcul gresit? Men qinind 0 astfel de relagie impiedicim orice crestere per- sonalé ( proastiinnagine de sine Catherine (a se vedea marturia ei de mai sus, p. 21) multi ani o imagine proasti despre ea insist deoarece nu se simfise niciodald recunoscuta si aprecia- {ui de paringii ei. Baa simfit chiar a fi este refuzati exis. tenfa, si teama de a fi un nimic a urmarit-o mereu. Ca therine suferea de o dezvoltare insuficienta a sentimen: tulul identitagii personale, De fapt, inainte de terapie, ea nu stia cu precizie cine era si ce vroia, Evolutia si Ca therine a insemnat nu doar descoperitea dorinfei de in vestire i mai mare in viafa profesionals, dat si dedicarea uunut interval de timp unor cursui de teatra pentra ama- tori, Astfel ea a desfasurat o activitate bogats de deavol- tare personala care i-a dat prilejul si intilneases gi alte persoane si si fac noi prieteni, Treptat, ea a reusit 68 depinda mai putin de prietenul siu Jean $i sA nu se mai simti pierduta in absenga acestuia Tuma de a fi paasiti Suferim si ici cind am fost piisiti de mai multe ori, da satu cin aver o caren afectiva importan- ta, De aceea, in cadral terapici, amintrle si sontimente- Je refulate din cea mai raged copilaic isi gases fec vent expresia lor emotional’, in acest caz, desea emotional, sn special -3 8 emofilor le 28 Claude Mare Aubry timentele de abandon, produce o adlevirateliberare mu mits ,catharsis" Si, in general, vindecarea tulburatilor afective este declangata de renunfarea treptata la repre sia furei sia Jactimilor. Si comunicdm suferinta noastrs| cuiva care poate si o infeleaga ne va ajuta s8 o depasim. Aceasti liberare permite travaliul doliulut Complexul safvatorutui Este vorba de un mecanism compulsiv prin care in- cercam cu tot dinadinsu 88 vindecdim sis ne salvam partenerul impotriva vointei acestuia, el nedorind sa se schimbe! Si mai spunem ed acest complex poate deter mina la ,adepfi” lui gio utilizare perversa a cunostinje- lot lor in materie de psihologie. Acestia igi vor petrece timpul mai mult cu analiza problemelor celuilalt, mani: festind un interes mai mic pentru propria persoana si pentru dezvoltarea personala, "Era uot neoroti,Ipiansnteste Anne, az ovoia ste c= sitorin si mine sf se fntarcd la sofia lu. fn interioral eu, tatea si incapacitaten sa dea aleye side a se implica mi se pan de ficare dat deplorable. Analizinds-, punear foa- fe astea pe seama componente’ obsesionale a personalitfi sale. Dar, de cite ori ennntinsprevond, mad prefcenm cf sumt foricita (on sf mit plac in continuare si sl recuceresc. Sigur, trisam finde nu eran ex insti. Ulterir, mi-am dat seama de fap tu cf adoptas tar deoa rece, mai itd, te reussem pin abunc sam grit side mine pt dus o sere de dificult prof Sionale si sentimentae, Terapeutul meu ania spus ef uneor se rani ste ocupi mai mult de proble- 1 demu acestcompartament de sa i apo sia iar wif i Ghidul indesgostitul 2 mele celorlaiti sin ad dograbit pe mine si nu pe prietenul meu, Am infles pid la vind in uti de ale tale. Mi-a lua ceoa timp 3 ast, dar cid am ficut-o, a Incepue st mt analizes ma rn peor prod lemele lui, doc rminenm cue, cul dean de autor ca st ‘wn asf incerent si salves dela fac pe ceo eu ris eu. Cand, de fp, ew Dist aveara ing obiectivelerealzri personae. Test suntefi dependenti? ] Suntefiatrasi in mod rogulat de persoane cu care | stabil elaiiprofund nesatistacatoate? ~ Hiatrageti mai ale pe cei care au nevoie de auto ral vosteu? Suntej tulburat atunci cindl partenerul na va ofe- 13 toatd dragostea pe care o asteptafi de la el? = Vo asezati partenerul pe un piedestal? = Avefisentimentul ca, fa el, viata voastr este ip- sits de interes? + Acceptaji ca el si faci adesea presiuni asupra Vosstrd pentru a v8 determina si vi comportafi diferit sau s4 renunati la proprileinterese in fa- voarea intereselor sale? (Poate cf faceji acest hu- cru pentru avi fi pe plac... Dar oare v8 apastine propria viafS? $i dacd nu, cui i aparfine ea?) ~ I1saji pe partenerul vosteu si va maltrateze sub pretextul cil iubii? (Poate finde vrei sé men- Yineirelaja cu orice prey? Dar oare uebuie si pur tim in noi dragostea ca pe o povara sau ne Lisi purtai de ea?) Va resemnati si avefio relatie care vi afecteaza se- rlos bucuria de a trai si va duce la depresie deva: rece va este teama de schimbare? 30 ClauddeMare Aubry Vs indropla atenia cu predere asupra parte ner aitdinilor st comportarnentlu sale? acl rspundef afrmati a ee ptin pat din- | |e acest ntebi ature sunt depend Cum si ne vindecm de dependent Daca am inijiat o relatie sub semnul dependentei sau daci relatia noastré a evoluat in aga fel incat avemy sentimentul ci partenerul nu ne mai acords la fel de muilté atenfie ca la inceput, aceast relatie devine sino- rnima cu suferinta, Partenerul ne ignora din ce in ce ‘mai mult nevoile, ceea ce ne dleruteaza. Poate ci, in en- tuziasmul neinfranat al primelor intilniri, cind exam indragostifi, nu am mai realizat ci el, de fapt, era mai putin interesat de persoana noastea si mai mult de efectul pe care il produceam asupra lui, Si acum des coperim cu surpriza ca el este relativ indiferent la as- teptirile noastre. Exista mereu ris I de a ne implica intr-o relagie in care fiecare incearea ,s4 profite de pe urma celuilalt.” Nu mai este vorba de o relajie de dragoste ci despre o lup- 1 pentru putere! De aceea, poate c& a sosit viemea si ne rotragem Daca ne hotiram si ne despartim sau si divortam, vom traversa firs indoials momente dificile. Nu va fide= loc usor fiindea va trebui si finem cont de suferinta noastri. Totusi, este bine si stim cd aceasta suferinfa este normala si naturals, dar trecstoare sic, daed vom ciu- ta.un confident (care poate fi si un terapeut), vom tre mai repede peste toate acestea. De altfel, exist situati Ghidul indragostivalut a {in care este normal si te last ajutat! Prin intermedia unet terapii, vom putea gisi mai usor ,iesirea din tunel”, eici, dle unul singur, este adesea prea greu si dureros, Ca si ne rogisim pe n PAL, va trebui mai intai si ne exprimam frustrate, tris tejea si furia in cabinetul unui terapeut: Numai asa vom pute de anumite reflexe condifionate opuse dezvoltarii per- sonale. Pentru aceasta, va trebui si recunoastem gi si re sim in adancul fiinfei noastre copilul interior care avea nevoie 88 fie iubit si admirat sia carei sete de iubire era atit de mare incat se atasa gi de cei care il privau de afec- fiune... Vom ingelege atunci ef, aga cum am putut si ne atasam de un parinte care nu ne oferea dragoste, la fel de bine putem si ne atasi si de cineva care nu ne ofe Fi dragoste Pentru a ne elibera de dependenta este esential si nu ‘mai confundam dragostea cu atasamental exagerat,sis8 recunoastem ¢4, mai curind, este vorba de un fel de ob- sesie. Dependenfa urmareste in primul rind menfinerea rolatiei, acapararea celuilalt care trebuie pastrat cu orice pref. Dar cum ramane cu calitatea relatiel? Atasamentul exagerat devine manifest cand avem prea multi nevoie de celdlalt pentru a simi ci exis. tim...(AAtagamentul nu inseamnai dragoste, el conduce la dependents si suferingi: va veni o zi cand persoana de insine gi so luam de la ca sas auzim vocea slaba a rafiunii sisi ne debarasaim care ne-am atasat ne va lipsi si ne va provoca frustrare, Cu ct asteptarea a fost mai mare cu atit frustrarea va fi :mai importanta). Multe dintre emotiile noastre negative de fried, durere si angoas’ provin din teama de a pierde obiectul atasamentului nostra saw teama ca acesta si nut 3 Claude-Mare Aubry ne satisfac’ dorinfele, Atasamentul exagerat este 0 stare care va da nastere in cole din urma unor sentimente in suportabile de neliniste $i de absenta, Dragostea este, dimpotriva, 0 bucurie. Ea nu poate conduce in nici un caz la depend 14. O data vinclecati, vom deveni mai ,disponibili pentru dragos te” si mai pufin ,predispusi la atasament”, Dar pentru aceasta va trebui sa invajzim si renunfam la un ata ment maladiv Pentru a ne vindeca de o relajie bolnava, trebuie si avem curajul si nu ne mai justificam suferinfa prin cur vinte de genul: Dat il iubesc!” Trebuie sa incetim s&i mai credem c3 dragostea inseamna neapirat suferin a si suler aceasta este 0 credinfa irafionals! (Odata vindecafi, vo putea si ne gisim rafiunea de a {iin noi ingine. Ne vom putea permite s8 traim pentru noi toate visele noastre nui vor lem noi mai tai". ingine si nu prin procutal $ ‘mai ,hiberna’ in fraze de tipul Ne Ajutaji de o terapie individual’ sau de grup (ca in ca ‘aul atelierului , Vocea femeilor”), vom putea si ne fixim ‘objective noi si si actiondm: Nu putem face ceva placut si fr perechea noas: wa? De ce si nu vedem in weekend niste zile obignui te din viata noasted si nu zile in care asteptim si sune telefonul...? tem incepe oricdind sa ne facem proiecte pentru re alizarea personals. Avem un hobby? Ce ne-ar plicea s invapim nou (picturd, sculpturd, o limba steAind, infor- ‘matic’, tangou argentinian ete.)? Cand avem o relatie care ne provoaca suferintd si ne amintim ci, inainte, cei mai multi oameni acceptau si se hid indrgostitals 3 cramponeze toad viata de o astfel de relajie deoarece ea le dadea siguranfa si o stabilitate materiala gi afectiva 'A2i, ins’, asteptim mai mult de la o relate: pofta de via- 1H, intelegere, dialog Sidaca suferim into relajie, este poate din cauza ten- dinfei noastre inconstiente de acuta emo trate in co- pildrie (chiar si emotii negativel); este vorba despre sin- dromul dle repetiic. Astfel, daca suntem inca furiosi pe vinfii nostri gi acd aceasa furie nu s-a manifestat nici- ‘dats, ramnand refulata, vom avea tendinja si alegem parteneri cu care sa intram in conflict: inconstient, vom ‘uta , 8 drenim in sfarsit abcesul”... Dac, inconstient, vyrem Si-i vindecsim neaparat pe pirinfii nostri, vom ale ge parteneri care au nevoie si fie vindecati inde’ sii salvim cu «fim ,acaparati” si sa ne pierdem autonomia, vom avea 1 pre{! Daca, in sfirsit, ne este teams angoasa unei intimitati relationale prea mati si, mai ales, cea a implicarii in relatie, si vom alege, in consecin}a, parteneri care nu se pot implica intro rela plac ct adevarat sau care nu sunt liberi 84 ne amintim ci nu trebuie si es {im si intisim fn tro relajie cu 0 persoans care ne place findci ne este team’ de necunoscut sau de esc. n dragoste, vom ob fine numa ceea ce, in inconstientul nostr,credem c& reritim, si nim mai mul Dack depondenta ne-aficut si repetim reli destul de nesatsfacitoare este, poate, si pentru ci nu aver su ficient de muita incredere intra nou tip de relatic. Poa te cl de aceea, aver nevoie de incurajri? Un psihote peut competent poate face acest hr, El estan cc ‘are va sl si glseasca cuvintele potivite pentru ane re- ‘capata increderea, 36 Claude Mare Aubry Este posibil ca la incheierea unui anumit tip de rela- tie sa ne sperie in primul rind perspectiva singuratai Dar acela care stie 8 faca o pasiune din ceva, pasiune pe care So impart cu altcineva, nu va fi niciodati singur. Trebuie si ne indedgostim mai intai de viafil Fiindes ea ne primeste si ne ofera oportunitati, cu condifia ca noi sf credem in ele sis nu le ratam! Astfel, pentru a incepe si ne vindecim de dependen- {3 5 sH construim o relafie satisfacatoare, avem nevoie ‘de mai multe relatii. Vom depinde mai putin de o singu- A persoana daca vom avea mai multi prieten Dragost Din end in "2 inseamna pasiunea pentru viata! nd si facem ceva din proprie inifiat v4, intrucat, atata timp cat vom astepta ca energia pen- tru actiuine s8 ne vind de la un altul, vom incerca $8 F-0 loam cu forta si vom deveni prizonierii luptelor pentru putere. Si. in procesul vindecdrii, sii nu witam: ne consicerm prin si printese, si ne rasfatam, si avem grija de noi (si nu contam doar pe cineva din afara si facd toate acestea pentru noi); - Sine 2Ambim far motiv, ca si cum am respira dra- goste; = Sa ne facem curat prin dulaputi, si ne redecorim casa $13 Invajaim o nous arta sau o nou tehinics. Si, daca intalnim pe cineva, s8 ne amintim c3, de mul- te ori, inceputul oricsrei relafii implica si angoasa vitto- rului. $i cd aver dreptul sa ne bucursim de ea firs s-0 Ghidul indeagostital 35 tet ca pe ceva definti! incercand si etichetim prea repede $185 controlam rela nosstre, le patem distr ge in mod constient...Uneor,suntem condiionafi de 0 tsa ce mare nevoie de siguranfa inci ne intrebsm prea Govreme: ,Oare el este ales?” cu att mai mult ca ct intervin si imprecafile obositonce ale pirinfilor preocu paca progenitura lor ,s8 se ageze a casa ei” ct mai re pede cu puting ar exist 51 prinji care, anxios sisi vad odrasla pe punetul dea se emanacipa, fac tot posibilal pentru a Etrecuraindoiala si nelinisten cu privire la calitaile uma- ne ale partenerul ales de coplul lor. aceasta va pe turbarelafin, care ase! devine dramatic. De ce mt lism lucrurile si mearg de la sine gi sina ne Bucur de prezent, preocupandurne mai pusin de vitor! Trebuie svt c& deconditionarea de sentimentele de insecuritate I care am fost programati in copilarie este posibla prin psihoterapic! ‘Alt punt important in orice relafie putem si cerem, gichiats8 cere tot ceen ce vrem,atata timp cit mim: punem nimic! Celalalt este liber si decicla daca sa dea curs sau nu cererii formulate de noi, Dar a cere inseam- nd a ne respecta si a avea grija de noi, a fi transparensi, a nu ne simfi vinovai. A cere nu inseamna a pretinde ceva: partenerul nostru are libertatea de a accepta sau de ane refuza. Nimic nu este mai deprimant decat sa fi in asteptare si s& speri...De aceea, si spunem ce avem de ‘Adesea, ne este team si ne recunoastem si sii ne exe primam nevoile pentru a nu deveni dependenti. $i, to- tsi, fara sine dm seama, tocmai aceste nevoi ogate ereeaza dependents. Daci nu ne recunoastem 36 Claude Mare Aubry esd dlacd nu cerem, preficandu-ne ci noi niciodata nu ave nevoile de sti anise acorda atenfie, si nevoie de nimic, riseam ajute Ca si iubim fara sa suferim, 88 ne respectim, fiind d si pierclem chiar gi pe cei care cerau dispusi san vvotafi mai intai valorilor noastre, adica s8 respect coca ce conteaza pentru noi si este esengial pentru echilibrul " fa celal. Cat ma ites eu putin} cor st fac exact ce astemptt el de Ia mine st fae, cere sf devin even ce orea els devin.” Depenclenga fa- vorizeaza depresia si sulerinja! Spre o ecolagie relational Cuplurile bazate pe dragoste sunt durabile fiindes npart valori comune esenfiale pentru ele. Aceasta nu inseamna ca nu exist si dezacorduril in consecints, mai intai trebuie si descoperim cine suntem si ce dorim cu adevarat Ce anume conteaza pentru noi? Pentru a rispunde la aceasts introbare in mod satisfacator, vom fi nevoiti sa rnu ne conformam nici unui model (al prietenilor, parin- silor sau celor create de mass-media...) Si si nu uitim: un partener adevarat, capabil si dor hie 88 ne fact bine, nu va putea si ne iubeasca decat daca noi ne iubim la randul nostru. $8 nul descurajim! Ghishtindrsigostitula 37 De asemenea, si ne comviny tivdnea de a frecventa persoane nutritive", care ne apre= <8 putem s8 lum ho. ciaza, si nu persoane ,toxice”, care ne ,polueaza” mir tea cu eriticile lo, far8 sa ne transmits ceva pozitiv, SA nu fim o victima a relate de dragoste..$i, numai atunci cand ne vor iubi suficient de mult, nuvi vor mai li pe ceilalfi si ne Capitolal 1 Stima de sine Nevoia de stima de sine ‘aga este © lupta, Si, pentru a face fags provo- V citilor existeni, fiecare dintre noi are nevoie de aceasta stima de sine. Stima de sine este una dintre cheile absolut necesare ale suecesului de orice natur’ Dar ce infelegem prin stima de sine? Pur i simplu ap: titudinea de a ne respecta pe noi ingine, de a ne simi cdemni de dragoste si, mai ales, de a ne valoriza suficient cde mult pentru a avea ineredere in forfele proprii atunci il avem de atins objective importante pentru noi. La polul opus, teama atat de des intainité de a nu fila inal- sime si de a fi judecat de ceilafi, cand devine excesiva, este un handicap grav O stima de sine inalta ne permite s8 perseversim in orice imprejurare in care nu avem aprobarea si infelege- rea celorlall. Ea este eseniala pentru combaterea ost L3fii si lipsci de infelegere! Nu putem si avem succes mereu, Totusi, cu stima de sine inalts, ne simtim demni de iubite, oricare at fire Ghidl indragostitutus 39 usitele sau esecurile noastre, Dar daci, din pacate, sun: tem prea critci la adresa noastra (anxietate de evaluare) sau daci ne compari permanent cu ceilalfi (anxietate de performant3),ceea ce va duce la un complex de infe rioritate, aceasta in ymin ca stima de sine ne ipseste, ‘O stima de sine scizuta poate favoriza o depresie la- tenté sau 0 anxictate, care vor deveni nigte obstacole in calea fericirii, obstacole dificil de surmontat Aavea o stima de sine inalt3 inseamna si si avem 0 imagine de sine suficient de solid pentra asumarea ceventualelor esecuri si pentru depagirea acestora, Ea mai {nseamnd si si fim capabili si suportim refuzuile, res- pingerile si deceptile fara s8 ne simfim distr.” ‘mai remarcim faptul cd stima de sine nu depinde numai de felul in care am fost apreciai, ci i, intro mare masu- 1, de criterile personale de evaluare. Totusi, ea depinde inainte de toate de relajia cu cel lalt. Georges Herbert Mead! considera cd sinele nus apa re decat prin intermediuil comunicatii cu persoanele: nificative. Intr-adevar, atentia, aprecierile si solictarile din partea acestora constituie niste mediatori indispen: sabili in formarea constiinfei de sine. $i, dac, in copils rie, familia declanseaza procesul revelatii sinelui, la mat turitate, relaile afective ne vor permite sa ne cunoastem mai bine $i si ne autodezvaluim, Sociologul Francois de Singly? are acecasi opinie: ,Paringii sau partenerul pot fi dfinifi in mare parte intr-un mod identic. Ambii au functia de validare a identitstit color apropiaf ajutandsi si-si descopere toate resursele ascunse, Sit, PU, 1960 40 CClaude-Mare Aubry Asa cum copilul sa hrdnit afectiv din atengia pe care i-a acordat-o mama, tot asa acultul se va hrini din recu- rnoasterea oferita de o persoana apropiata semnificativa Daca sinele nu este inserat intr-o relafie suticient de bo- gata, el va fineinteresant, Astfel, este posibil ca la varsta adulta sf mai ave ined nevoie ca cineva binevoitor sa ne acorde atentie pentru a ne simfi implinifi. $i tocmai aceasta privire fur: damentala ne da incredere in noi sine ingiduie sa ne re alizaim mai bine lor. Ea mer: Lavi Marie-Claive alps terbi tie i copitrie: ,Sora mea era prefe _gen ai bie la seoal, gi stu of pring o gisenu mai ida tutu ceo fr mere fie ror eforturilor lor, nici uml dtr par eject. fc s-mi redea increderen ft mine Cauzele unei stime de sine scizute ‘Asa cum am mai spus, copilul mic depinde in mod natural de adulfi in cova ce priveste hrana si ingrijirea, dar si atenfia acordat’, care tiv permite sa se simte in siguranga atunci cind va descoperi si va explora singur lumea exterioard Un copil, si mai tarziu un adolescent, care, din paca: te, a crescut avand permanent sentimentul cd nu este re cunoscit, apreciat,stimat si iubit de paint lui pi de ce Ghidul indrsgostiule ot Jalti adulfi din jurul sau, va avea fara indoials mai mul: te dificultati in crearea nei imagini de sine pozitive EI va putea dezvolta a predispozitie excesivs la izo- lare 5irepliere asupra propriei persoane, sau va avea un comportament agresiv pentrss a suscita interest celor: lal, Mai tirziu,el va depinde foarte mult de felul in care este privit de cei din jur, find avid de ceea ce nu a pri- ‘mit cand era mic, El va incerca foarte des si atraga aten sia asupra sa prin seducfie sats agresivitate, Numai prin intermediul acestei recunoasteri pe care -0 doreste ata dle mult va reusi si defineasea trasaturile principale ale propriei identitati; else va simfi atunei constrans s8 joa- ce rolul unli personaj care fi este strain, ind ma sti, Ist aminteste Marie-Claire, meant nd stridwit fac ede care manna sf fie» 5 semua cu papusa dragufi pe care ea si: dre si s-mi re prin doringa de autowamic. Cred ed in cele din sem aw: taf de propre dovinge si gusturi, Aveam rar nunai sentiment ful cf tre sb am rezultate mai bu rnin ao ajunge din unmet pe sora mea, dar si acela cf maa nid ww dis rou daci nu v0 reusi Copilul, crescand, devine din ce in ce mai indepen- dent si mai pusin dependent de parinji si de adulii din preajma lui, Dar el nu poate depasi etapele emaneipari sale decit daca simte 4 cineva e alaturi de el in acest proces. $i, mai ales, el are nevoie si simta c@ nu va pier de dragostea paringilor dac “4 nu va reusi sa se ridice la nivelul exigentelor acestora. Foarte repede, el trobuie s8 aleaga intre a isa in con- siderare propriile senzati s npresii, pentru a-si expri= az Claude Mare Aubrey ima personalitatea cu gusturile si dorintele sae, si a's as cunde aspiratiile profunde, pentew asigurarea unui cli- mat de siguranta relafiei intime cu adulti,relatie esen= Fiala pentru el, In acest caz eligi consteuieste o identi te cate va fi mai pusin influenfata de dorinjele si nevoi~ le personale si mai mult de doringa de a objine recunoas- tete cu orice pref, El devine extrem de dependent de c lslalt si de felul in care este privit de adult pentru a se autoevalua si a-si forma o imagine de sine. Copilul ,terorizat” Inc din frageda copie, simfim eu tot nevoias8 fim mai male remarcai 54 incurs, si mai pufin crt cali. Darse poate ca uni dnt noi 5 Fi fost spi nor evaluini prea exigente din partea aduiior. Laer i mai fray afi au fost devatorizai in mod sistematic uml $i tata ntotdeauna cw sarcasm Aces cop au tat sub teroarea respingeri si dezaprobari ei ni au insta 38 se jubeasc8 pe eins inde n-au fost hriniti de dra- gostea color apropial Prea mici pentru a putea ingelege ceca ce Ace pe adi 4 nur ilbeasc, ci siau imag hat ci nu se purtaserd cum trebuie gi merit si ie res pins. Ei nu au fost pregaii sf accepte provociilevie~ tis ipsindurte dragostea si atentia necesare. Acest opi, care au sufertenorm, au pututs8 dezvolte sentimente de inferioritate tn viaga lor adult, acest luceu ra facut nai vulnerabili la critic’ dectt pe celal 1 Marie-Cécile reprezintt wn caz Dp ce-mi ten cismice: minnie ma ten cw cureaa fila pie de cop terorizat cil, trebuia st met acup de tre dusesem gu- Ghidul indragostitalas 4s ped, in Deoarece ti se tot sil timp ce pe sora mea o lasa merew in fea remarci uni fr bun zi, Cer si Near tec 1 aciume, dar eran terorzat de idee die a ue fila inalfine sian 0 neuljum indegjuns.” Devenita adulld, Mevie-Cécile a urmat o terapie, di provocate de foptul at musta ces mai crend despre ea busi. In primele sedinf, ea nu a ficut dec si se autoedalueze pen tra a ince * Terapeutul iefnite, in ots se pega tease ss dew wn concurs pentea a intra dn wou la Insite tul de formare a educatovilor din cadral Edcati a deveni educatoare, cova cea si reusit...Marie-Cécile a putt 5 replat increderea th en, tepid contabilizeze, pe musurd cele relic, pro jurnal de bord, si venen st ie pooesteasc si terapeutuli in, spuoindu-mi: Voi ajunge fn fi fericita sa vad cum tof 0 vor acuza pe mama, i-a propus sb renunfe I acest Incr lps de sen Bileasciscopuri si obiective concrete, ¢ tape bine prinuul rand, ea trebuia sisi rel stud nationale si +4 plac sd 1 ce- priveste pe Jean-Pier ear il bien sti degra to 1 un inoapabil bun de sti - el @ aout un Lat spunindui {rc de sof cn si intervie Mulfi copii, fara sa fi avut o copilirie la fel de dure: roasii ca aceea a si Marie-Cécile sau Jean-Pierre, au pri mit destule critiei devalorizante pentru a pastea la ma- turitate acest sentiment, atat de des intalnit, dea nu fla inaltime. Asif, remarci considerate insignifiante de pi ringi pot f trait gi resimfite de copii ca deosebit de um litoare 4 Claude Mare Aubry Davida dine Nii acim on obicenl si spun fu st in fe Sito pint de tmart fe Dd pel sans at cut ore ten mot at de ni erescut fra pe care ef 0 om copilul, preocupat sit placit ta xasperat de f ss crend ci era in Degetel de si ma hot e acesten sia infeles ci poate, si nu incredere in e tat d rors. Ela mai roalizat se prejudice tain rlapile sale cu femeil tna aces: Totusi, dificultatile de relationare intalnite in viata adult nu se limiteaza la aceasti schema de devaloriza- re excesivi interiorizati in copildrie, Exists si situafit in care am fost agezafi pe un piedestal, am fost privifi ca un copil-roge si tratafi ca niste printi sau princese. In acest ccaz, am fost sedusi i exploatafi in mod subtil (adesea de pirintele de sex opus), intr-o asemenea masura incit, 0 ati ajunsi la varsta adult, ne-a fost foarte grew si ru- ppem aceasta legatura deosebit de puternica. Exists fice 51 tafi sau fii si mame, care formeaz impreuns, in mod inconstient, un cupla incestuos. Copitul se afl atunci in situafia de a trebui si find locul parintelui absent. Cand vva creste,el se va simfi vinovat in mod inconstient atunct cand igi va afirma autonomia. Copilului care indeplines- te acest rol iva fi greu la virsta adult si-si gaseascd lo ‘cul sisi se investeascd intt-o altS relate. Scriitorul Ro- ‘main Gary a fost un astfel de copil care a suferit din aceasta cauza, aga cum relateaz’ in romanul siu auto Chil ndragostitalus as biografic®: , Numai cind mam apropiat de 40 de ani am inceput sA in leg totul. Nu este sinstos si fi iubit ata cde mult, atst de mic, atit de devrome... Oriunde afi 6) purtafi in voi otrava comparatiilor, si nu asteptati decat ‘ceva ce afi primit deja mai inainte. Nu spun c& mamelor trebuie si li se interzica doar 4 ar fi mai bine ca ¢ Dac mama mea ar fi avut un iubit, nu mi-as mai fi pe si mai iubeasc& copiii. Spun 3 mai ib 8 pe cineva. trecut viata ,.murind de sete lang’ orice fantana.” 3 facem bilangull = Cu ni se adresau pain cdind eram mic, cu res pect sautin zeflemea? Iin-ce masura, adult din preajma noastrs ne de deat voie s ne exprimam opinitle £4 s8 fim rmustrai, pedepsif sau ironizati? Eram feliitayi pentru succesele noastre sau eram rumai criticaji pentru eecurile noastre? = Ince masura parinfi incercau s8 ne culpabilizeze daca nu gindeam ca ei? = Cid eram copii, patinfi ne incurajau si gandim independent sau ne obligau pur si simplu 8 gin- dlr la fel ca ei? Paring ne lsau si judecim singurio situate sau foloseau drept unie argument expresia ,Faci aga flineled aga am zis eu" ? Aveam sentimentul c& le suntem indiferenti sau suntem o povara pentru ei? Aveam sentimentul ci suntem stipani pe propria roasted viapS? Se se de ute, Gaia, 1971 os (Claude-Mare Avbry Aveam sentimental c§ suntem responsabili de echilibrul unuia dintre paringii nostri? = Eram incuajafi suficient de mult? | | - Paringiéincercau si ne inspire teama de lume si de alti oameni? + Ne puneau in valoare feminitatea sau masculini tatea? Poate ci, in copilatie, nus am primit destuls hrana afectiva indispensabila unei stime de sine inalte Dar daca, din fericize, am fost incurajafi si ne reali zim in functie de gusturile gi talentele noastre, si dacd ni s-au ficut freevent complimente, atunci puter con: sidera ci am primit cele mai frumoase cadouri din lume! Fars indoiala, datoritS acestor ineurajiri si com plimente, am pastrat o mare stims pentru noi insine. $i ‘am dobindit suficient de multa Tneredere in fortele pro- pri pentru a ne aventura in viata cu mari sorji de iz banda! Unul dintre cele mai frumoase cadouti pe care le pot face parini copilului lor este acela de a-i da incredere in forjele proprit, Consecinte Multi adulfi gandese ca, daca sunt parasiti pentru altcineva, este pentru ca le lipseste ceva, simfindu-se _mereu responsabili de destrmarea relatilor lor...Ceea ce nu este adevarat intotdeauna, Dar ident fap. tul cd o stima de sine insuficienta favorizeaza adesea esecul este Ghidul indesgostitula ar estes Sa sm-a pirisit pentru Estelle, asd ingrozitoare care mea inl fi zie, Nu mai ma Nu suport rupture fective.” Pentru a mu se mai gi Sabina plcat in nf lo Djerba unde, spuse en Eran tists eam uri si mu-ma imaginan ef wreun birbat ar puten si fi riod series.” Sabine nu-si aminteste din copilrie cat com tof is biter joc de en: , Linch mew mt ironian find eran grasa, iar tata finde mu-era fret dein thmeric. Nun amintese ca plirin}i mei st-mi i artat oreo att andrete sau de aint.” In cele din urn, Sabi nea ajuns st creadi cera ,rifusen cea writd.” Ea anew att dd putin stina pentru ea insti inci i se piven st dact cineon 0 iube us nici Ia servici tro wwe interesat de mine i sturi de ru exista Daca noi ereclem cé nu putem fi iubifi, atunci cine ne va iubi? Daca, de exemplu, ne agteptam ca de fiecare dati si fi de victima, $i aceasta convingere nui ne va conduce de- tla realizarea celor mai proaste scenatii! respingi, atunci ne vom construi o imagine tt de Pierre, un birbatfusurat, compania unde lucra sie, i competent o impresionnse. O periond else aritase plin de atentt” fat de persoana ei... De aceca, Gencoiéve era de anergura Iu, ata de respectat, er interes deen. Dar, dat deve aman ati: tution tui Pierre s-a schinbat radical: nu 0 mai ducea nic la im, nui mai cea cadouri, so anunta in vor dupa ex pentra a o duce la hotel ise gi alte experienfe meferiite fericitts-flatatt de fal et un bb restaurant si nici a tld mo nt ck Geneoitve mai ti (a, Situafile se epetow cw malt similitudini a si cur en ma “8 Claude-Mare Aubry putea si se indrlgostensct sis abt rela ect ew brag Jn anal purteau fidecit iste cia (ca tata mama ei). De acce, ta fiecare noua A, aceasti ca senmele prevestitore care ar fi pi cetera vorba de um barbat v entra ea, Este evident si motivul pen violent ern natura faa b fr care a de rind, mu ai” care o ,forturau” cu tasase de se de birbaf il de insult, cure sp innfen cao prizonient in acest iui’ imposible, dar o lua me- reu de ta copa! Inte le dete intrebat:,De ce acuta mereu bb apie, Genevi- dupa pe tmele momente de pasiune, se aritau duri si sareastici cn mine imu pierdeau nici 0 acaae ons fr?” Cutan ‘oanumitaplacere pentru suferinga, de oreme ce se ald mere fn situa di si cede ct Genevitoe este eroase, am iter an masochist. Dar nu este ma t nd vor de fap fe nu reseste st concent cu adc final i ric per le sale, cea cautat inconstient barbati care tes de tat stu? Ase toto pe Gu plan mai pozitio pentru viafa ei sentine ve Si Chiar daca prin educ tul, dragostea, tandrefea si afectiunea, exist’ riscul de ie am invafat ce este respet a da peste cine nu trebuie, chiar cineva foarte violent. Totusi, daca acest lucru se intimpla de fiecare data, este probabil ca noi si provocam in mod inconstient aseme~ nea intalniri, Pe de altd parte, mai mult ca sigur c nu putem cidea mereu in aceeasi capeana in conditiile in age nut suntern condiffonagi In nici un fel sa elevenim » victim oste ne La Col mai adesea, dac’ intr-o relajie de drag sm maltratati si umilifi, nu o facem din masochism, ci iubirea de sine, nefiind alimentate in pentru ci stima ‘lavie ce mangaieri si priviri tandlee, ne lipsese atat {e mult neat preteram si ai se cea atengie intrun mod violent decat sa traim eu angoasa Inconstient cA au mai reprezentam nimie pentru nimeni. Abunei acceptam inae ceptabilul! Si platim foarte

    S-ar putea să vă placă și