Programa ASR

ASOCIATIA SZONDI DIN ROMANIA
Str. Alexandru MORUZZI 1, BL.A10, Sc. 1, Apt.10, Sector 3, Bucuresti www.leopoldszondi.ro, e-mail: info.szondi@gmail.com Tel: 004 - 0721.980.860
ASOCIAIA SZONDI DIN ROMNIA
Programul cursului de formare in Psihodiagnostic szondian. proiectiv i psihoterapie analitic
Page 1 of 21

Profilul destinologic al omului marcheaz existena sa cu realitaile constrngerii i libertaii. Formarea in domeniul psihologiei profunde pune un accent deosebit pe libertatea i pe autodeterminarea persoanei in lupta cu for ele constrictive interioare i exterioare. Programul de formare psihoterapeutic al Asociaiei Szondi din Romnia (ASR) constituie o modalitate de a concretiza psihologia destinului i limbajul psihoterapeutic specific in concertul orientarilor actuale ale practicii psihologiei in general, al psihologiei profunde in particular i al psihologiei destinului in special. Dincolo de o teorie i o metateorie, psihologia destinului plaseaz in centrul preocuparilor sale omul care ne cere ajutorul. In realitate este adevrat c terapeutul trebuie s deprind perfect arta mai multor tehnici, dar nu trebuie s uitam c nu tehnica vindec ci relaia interuman dintre analizat i terapeut. i tocmai aceast relaie in ciuda incercrilor de clasificare ale psihanalizei despre transfer i contratransfer este astzi inc o enigm. Este enigma vindecarii in sine. L. Szondi, Schicksalsanalytische Therapie (Terapia destin-analitic ), p.55
Page 2 of 21

Programul cursului de formare in Psihodiagnostic proiectiv i Psihoterapie destin-analitic
1. Scopul programului 2. Obiectivele specializrii. a. Adresabilitate, criterii si modalitati de selectie. b. Criterii si modalitati de formare. c. Criterii de evaluare. d. Certificarea. 3. Structura planului de formare 4. Programa analitic 5. Tabel cu persoanele imlicate in programul de formare 6. Anexa 1. Format Diplom
1. Scopul programului
Page 3 of 21

Programul de formare in destin-analiz confer dreptul participanilor de a practica aceast modalitate de psihoterapie analitic de orientare szondian. Exist un interes deosebit pentru analiza destinului i psihodiagnosticul proiectiv prin testele Szondi, Rorschach i Luscher promovate prin cursurile informative ale psih. pr. Dumitru IVANA la intlnirile sptmnale ale Asociaiei Szondi din Romnia in Clinica de psihiatrie - secia IX-RESO (resocializare) a Spitalului "Al. Obregia" incepute inc din l980 deschise in special studenilor la psihologie i medicin, psihologilor, rezidenilor in psihiatrie i tuturor celor interesai. Este vizat scopul formrii in destinanaliz incluznd i metodele de psihodiagnostic proiectiv relevante pentru dinamica pulsional la cele trei nivele (personal, familial i colectiv), respectiv Rorschach, Szondi, Jung in conformitate cu cerinele Regulamentelor de acreditare i atestare naionale i internaionale in domeniul psihoterapiei. Dat fiind caracterul integrativ al destinanalizei programul permite lucrul cu copilul, adolescentul, tnrul, maturul, btrnul. Adresabilitatea programului: absolveni ai facultilor de psihologie, asisten social, medicin, i toi cei care lucreaz efectiv cu omul. Fiind singurul program formativ cu profil destinologic din ar, acesta ofer posibilitatea de a aborda procesul de devenire uman (Menschwerdung) - scopul final al existenei omului i al psihologiei destinului fondat de Leopold Szondi i cultivat din 1969 de Institutul omonim din Zurich i de Societatea Internaional Szondi (SIS).
2. Obiectivele specializrii
Page 4 of 21

Obiectivul principal este asigurarea unei specializri teoretice i practice in domeniul analizei szondiene a destinului - concepie i metod de intervenie, de construcie uman i spiritualizare. Programul cuprinde cursuri teoretice i seminarii lucrri practice sub forma prezentrilor de caz i practic psihodiagnostic de tip clinic pe baza testelor proiective care vizeaz in special nivelele profunde ale personalitii omului ca persoan, membru al familiei i al societii, relevate i sistematizate de S. Freud, L. Szondi i C.G. Jung. Testul Rorschach in interpretarea psihanalitic a lui R. Schaffer i Luscher-Color Test in varianta BEL (M. Borg) sunt relevante pentru incontientul personal, Szondi-Test - pentru incontientul familial, Testul Asociativ-Verbal (Jung) - pentru cel arhetipal-social. Intruct operotropismul (orientarea vocaional) este, alturi de sublimarea in concepie szondian, un scop terapeutic esenial pentru destinanaliz, instruirea in BBT (testul de consiliere profesional) eleborat de soii Achtnich pe baze teoretice szondiene va face parte din arsenalul psihodiagnostic al psihoterapeutului de orientare szondian insuit de cursani in cadrul activitilor practice. Printre obiectivele conexe se afl posibilitile de colaborare cu specialiti de alt orientare a modului de analiz i formare a "eului pontifex" - finalitatea ultim a relaiei analitice destinologice; de asemenea, colaborarea cu psihologi care lucreaz in instituii consacrate problemelor sociale (siguran i securitate national, adicie, asisten social i gerontologic), unii dintre ei fiind membri ai ASR. Obiectivul practic-profesional vizeaz obinerea abilitilor teoretice i practice necesare pentru acreditarea ca psiholog psihoterapeut analist.
1. Adresabilitate, criterii i modaliti de selecie.

Page 5 of 21

2. Criterii i modaliti de formare. 3. Criterii de evaluare. 4. Certificarea. 1. Adresabilitate, criterii i modaliti de selecie. Formarea se adreseaz cf. Legii 213 / 2004 absolvenilor de Psihologie i similate, Medicin, Filosofie, Teologie, Pedagogie i psihopedagogie special, Asisten social. Absolvenii altor domenii dect psihologia sau asimilate, trebuie s urmeze n prealabil un pachet de discipline care s le asigure cunotinele fundamentale de psihologie precum: Diagnostic i evaluare clinic, Psihologie clinic i /sau medical; Consiliere i psihoterapie; Psihiatrie i /sau psihopatologie; Psihologia sntii i /sau psihosomatic; Psihologia dezvoltrii. Toate aceste discipline sunt obligatorii pentru a primi atestarea pentru liber practic n domeniu din partea Colegiului Psihologilor cf. Legii 213 din 27.05.2004 privind practicarea profesiei de psiholog. Adresabilitatea programului: absolveni ai facultilor de psihologie, asisten social, medicin, i toi cei care lucreaz efectiv cu omul. Cerine minime: - Vrsta minim 22 ani. - Studii: diploma de licen: psihologie, asistena social, sociologie, medicin (psihiatrie) - Experien de via, interes pentru psihologia i psihoterapia analitic. - Interviu tematic
Page 6 of 21

2. Criterii i modaliti de formare. Participarea i prezena efectiv la programul special de instruire i formare in psihodiagnoza proiectiv i psihoterapie analitic szondian. Analiza personal se realizeaz cu analiti acreditai i se au in vedere in primul r nd standardele minime stabilite att la nivel naional de ctre Colegiul Psihologilor din Romnia ct i cele internaionale. 3. Criterii de evaluare. Procesul de evaluare se realizeaz astfel: cursantul este supus unei evaluri periodice la sfritul fiecrui modul prin examen scris i oral din materialul i bibliografia modulului respectiv. Se acord calificativul de competent sau inc nu competent. Cursantul nu poate urma un nou modul fr a obine competena necesar modulului anterior. 4. Certificarea. Procesul de certificare al unui candidat const in: Cerere in vederea certificrii. CV personal. Foaie matricol incheiat cuprinznd parcurgerea integral a modulelor, a programului de dezvoltare personal i de supervizare. Certificarea se realizeaz in urma unui examen general i pe baza unui referat sau eseu cuprinznd o prezentare de caz din activitatea personal. In urma evalurii globale se acord calificativul de competent sau inc nu competent. Candidatul care nu obine calificativul de competent poate solicita o nou evaluare i certificare dupa o perioad de minim 6 luni.
3. Structura planului de formare

Page 7 of 21

Structura planului de formare prevede i este conform cu normele metodologice ale obinerii treptelor de specializare in psihoterapie, elaborate conform legii in viguare de ctre Comisia de Psihologie Clinic i Psihoterapie din cadrul Colegiului Psihologilor din Romnia. Evaluarea fiecrui cursant se face att teoretic ct i practic. Partea de teorie vizeaz susinerea unui referat tematic iar partea practic const in prezentarea unui caz. Se acord calificativ de: competent sau inc nu competent.
Etape ale procesului de formare: 1. Calitatea de Psiholog practicant n psihoterapie analitic szondian sub supervizare presupune obinerea calificativului competent din programa de baz echivalent a 580 ore pregtire teoretic/practic i a unui numar minim de 160 ore dezvoltare personal (conform tabel)
Componente ale
An
An
An
Calificative:
Page 8 of 21

programului Modul I Sistemul teoretic al analizei destinului si Szondi Test Tematica. 1. Sistemul pulsional uman 2. Szondi Test profile pulsionale 3. Metodologia interpretarii profilelor pulsionale. 4. Cazuistica. Aplicatii. Practica individuala.Studii de caz 100 ore* 1. Introducere in teoria destin-analitica 2. Teoria terapeutica in destin-analiza. 3. Clinica si psihoterapia pulsionala. 4. Cazuistica. Aplicatii. Practica individuala.Studii de caz 100 ore 1. Fundamente de psihanaliza. 2. Psihoterapia analitica. 3. Cazuistica. Aplicatii. 180 ore competent sau inca nu competent 220 ore competent sau inca nu competent 180 ore competent sau inca nu competent I II III competent sau inca nu competent
Modul II Clinica si psihoterapia analitica szondiana.
Modul III Fundamentele teoretice/practice in principalele orientari psihanalitice
Practica individuala.Studii de caz 100 ore Dezvoltare personala 160 ore Recomandare/Refer at
* Practica individuala = numarul de ore pe care cursantul trebuie sa-l desfasoare in domeniul in care lucreaza.
Pregatire teoretica/practica Dezvoltare personala Total numar de ore Pregatire teoretica/practica si Dezvoltare personala
580 ore 160 ore 740 ore
2. Calitatea de Psiholog practicant autonom n psihoterapie analitic szondian se obine prin continuarea i parcurgerea urmatoarelor obiective ce-i confer posibilitatea de a obine diploma specific acestui nivel. - 150 ore dezvoltare personal - 400 ore practic supervizat - 150 de ore de supervizare a practicii cu pacieni/clieni. 3. Calitatea de Psiholog specialist n psihoterapie analitic szondian respectiv Psiholog principal n psihoterapie analitic szondian se obine in urma parcurgerii standardelor i cerinelor Normelor Metodologice prezentului Regulament, elaborat de Colegiul Psihologilor din Romania in ceea ce privete
Page 9 of 21

numarul minim de ore de cursuri teoretice/practice, a numarului minim de ore de co-supervizare/supervizare i a unor activitati de formare profesional continu exprimate in (cursuri, workshop-uri, conferine, publicaii, manifestri tiinifice etc) adaptate fiecrui candidat in parte. Nivelul de psiholog specialist n psihoterapie (numit i psihoterapeut specialist; sintagm obligatorie pentru cei atestai la acest nivel fr a fi liceniai n psihologie). Atestarea la nivelul de psihoterapeut specialist n psihoterapie se face dup minium cinci ani de la obinerea statutului de psihoterapeut sub supervizare i presupune ca prerechizite: Atestatul de psihoterapeut practicant autonom n psihoterapie; 50 de credite n psihoterapie prin participri la cursuri, workshop-uri, conferine, publicaii, pe parcursul a minimum cinci ani de la obinerea statutului de psiholog practicant autonom n psihoterapie; din aceste 50 de credite, 25 de credite trebuie s fie n asociere cu coala specific de psihoterapie n care este atestat. Dou recomandari de la doi psihologi principali n psihoterapie, din aceeai coal din care face parte candidatul i n care acesta solicit atestare, care s ateste calitate profesional a candidatului. Nivelul de psiholog principal n psihoterapie (numit i psihoterapeut principal, sintagm obligatorie pentru cei atestai la acest nivel fr a fi liceniai n psihologie). Atestarea la nivelul de psihoterapeut principal n psihoterapie se face dup minimum cinci ani de la obinerea statutului de psihoterapeut specialist i presupune ca prerechizite: Atestatul de psihoterapeut specialist n psihoterapie;
Page 10 of 21

Dovada a 50 de credite obinute obinute dup atestarea la nivelul de psiholog specialist n psihoterapie, pe parcursul a minimum 5 ani, prin participri la cursuri, workshop-uri, conferine, publicaii etc; din aceste 50 de credite, 25 de credite trebuie s fie n asociere cu coala specific de psihoterapie n care este atestat.
Dou recomandri de la doi psihologi principali i supervizori n psihoterapie, din aceeai coal din care face parte candidatul i n care acesta solicit atestare, care s ateste calitate profesional a candidatului.
Psihoterapeuii
specialiti
sau
principali
psihoterapie
pot
deveni
supervizori/formatori dup obinerea treptei de psihoterapeui specialiti sau principali. n acest caz este necesar: Formare continu ca supervizor/formator care cuprinde, minim: 24 ore de cursuri teoretice sau aplicative n domeniul supervizrii; 50 ore de co-supervizare (cu un supervizor/formator deja atestat).
4. Programa analitic Programa analitic va fi asigurat de cei 4(patru) formatori menionai la punctul 5 (tabel pagina 21)
Page 11 of 21

Cursurile vor fi susinute in echipe de cte doi formatori prin rotaie i se vor desfura lunar la nivel de 20 ore pe weekend sambat/duminic, in funcie de dinamica grupului eventual se va acoperi un numar de ore i vinerea. Practica efectiv de aplicare i interpretare a testelor proiective se va desfura in cadrul lucrrilor practice ce insoesc fiecare curs i mai ales cu ocazia prezentrilor de caz in care cursanii vor veni cu protocoale din activitatea proprie cu subiecii testai. Problemele de diagnostic clinic, psihopatologie general, special (nozografie), psihopatologie pulsional vor fi prezentate la nivel de curs, in timpul lucrrilor practice sau prin discuii personale.
Modul I. Sistemul teoretic al analizei destinului i Szondi Test

A. Sistemul pulsional uman.
I. Sistemul pulsional uman. 1. Sistemul pulsional freudian. 2. Sistemul pulsional szondian. Criterii. Principii. - Instinct, pulsiune (vector), trebuin (factor), tendin. 3. Semnificaii generale ale componentelor structurale.
B. Szondi Test profile pulsionale.

I. Szondi Test profile pulsionale. 1. Materialul de test. 2. Instructajul i tehnica de aplicare. 3. Protocolul de test. 4. Alctuirea profilului grafic. II. Asociaia factorial. 1. Determinarea caracterului evocator al factorilor pulsionali.
Page 12 of 21

2. Exemple pentru cei 8 factori. III. Profile reacionale. 1. Tipologia reaciilor factoriale. 2. Reaciile supratensionate. IV. Tipologia profilelor reacionale. 1. Profilul de prin-plan (faad). 2. Profilul de arier-plan (teoretic, de culis). 3. Profilul experimental complementar. 4. Profilul de concordan. V. Modaliti de scindare a profilului pulsional. 1. Schema modalitilor de scindare pulsional. 2. Semnificaia general a profilelor vectoriale. VI. Semnificaia vectorului sexualitate (S). 1. Eros (h) i Thanatos (s). 2. Varietatea profilelor sexualitii. 3. Semnificaii comportamentale. VII. Semnificaia vectorului paroxismal (P). 1. Cain i Abel. 2. Varietatea profilelor paroxismale. 3. Semnificaii comportamentale.
VIII. Semnificaia vectorului Eului (Sch). 1. Eul pulsional. 2. Varietatea profilelor Eului. 3. Semnificaii comportamentale.
Page 13 of 21

IX. Semnificaia vectorului de contact (C). 1. Schimbare conservare; legare separare. 2. Varietatea profilelor de contact. 3. Semnificaii comportamentale. X. Psihograma sintetic. 1. Formula pulsional. 2. Clasa pulsional. XI. Indici de psihosexualitate i de schimbare. 1. Tendinele sexuale i psihosexualitatea. 2. Calculul indicelui de psihosexualitate. 3. Tendinele pulsionale i socializarea. 4. Calculul indicelui de socializare. XII. Posibiliti de existen. 1. Posibilitile de existen extreme (pericole pulsionale). 2. Existene de salvare (adaptative). 3. Indicaii pentru psihoterapie.
C. Metodologia interpretrii profilelor pulsionale

I. Metodologia interpretrii profilelor pulsionale. 1. Metoda mozaicului. 2. Metode de interpretare a dialecticii pulsionale. a) Intrafactoriale. b) Interfactoriale. c) Periferie centru. II. Metodologia interpretrii dialectice a destinelor complemantare. 1. Dialectica faad culis. 2. Analiza de contrast. a) Contrast succesiv. b) Contrast simultan.
Page 14 of 21

D. Fenomenologia pulsional.
I. Fenomenologia vectorului sexualitate (S). 1. Factorul h (+,, 0, ). 2. Factorul s (+,, 0, ). II. Fenomenologia vectorului paroxismal (P). 1. Factorul e (+,, 0, ). 2. Factorul hy (+,, 0, ). III. Fenomenologia vectorului Eului (Sch). 1. Factorul k (+,, 0, ). 2. Factorul p (+,, 0, ). IV. Fenomenolofia vectorului de contact (C). 1. Factorul d (+,, 0, ). 2. Factorul m (+,, 0, ). V. Patologia pulsional. 1. Sindromatica fiziologic (normal). 2. Sindromatica patologic. VI. Patologia pulsionala. 1. Sindromatica pulsional caracterial. 2. Fazele anamnezei caracteriale dinamice.
MODUL II. Clinica si psihoterapia analitic szondian.

I. Introducere in analiza destinului. 1. Concepte de baz. 2. Profilul destin-analitic al omului.
Page 15 of 21

3. Concepia destin-analitic despre boal. 4. Procesul devenirii umane in viziunea analizei destinului. II. Teoria psihologiei profunde a dezvoltrii 1. Teorii despre dezvoltarea prenatal, neonatal i despre interaciunile adult-copil. 2. Modelul analitic al dezvoltrii afective, emoionale i cognitive. 3. Dezvoltarea pulsional. 4. Dezvoltarea relaiilor obiectale. 5. Modelul psihanalitic i destin-analitic al dezvoltrii Eului. 6. Viaa afectelor i evoluia ei. 7. Dezvoltarea Supraeului. 8. Ereditatea. III. Teoria terapeutic destin-analitic. 1. Teoria procesului psihoterapeutic. 2. Analiza destinului forat. Faza psihanalitic. Faza destin-analitic. 3. Analiza destinuluii ales. (Egoanaliza). 4. Teoria dezvoltrii Eului. IV. Probleme ale terapiei la adult. 1. Constrngerea in destinul individului. 2. Tehnici specifice de tratament. 3. Posibiliti de destin latente. 4. Relaii individ familie mediu. 5. Limbajele incontientului: simptomul (Freud), simbolul (Jung), alegerea (Szondi) 6. Scopul destin-analizei: eliberarea de constrngerile incontientului (personal, familial, colectiv) i gsirea unui drum spre o autonomie multidimensional pentru depirea limitelor adaptative. V. Tehnica terapiei destin-analitice. 1. Indicaii i contraindicaii. 2. Terapia activ (generaliti).
Page 16 of 21

3. Tehnica analizei rezistenelor. VI. Tehnica psihoocului la Szondi. 1. Procedura asociaiei iterative. 2. Asociaia de tip psihooc prin lovitura de ciocan (Hammerschlag). VII. Confruntarea cu strmoii. 1. Ancheta genealogic. 2. Analiza viselor cu strmoi. VIII. Lumea de dincolo. 1. Visul. 2. Delirul. IX. Eul i credina. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Delir i credin. Credina ca funciune a Eului. Credina i puterea. Credin i spiritualitate. Finalitatea credinei. Obiectul credinei. Cele 4 funciuni ale credinei. Funciunile Eului i funciunile credinei. Eul ca pontifex oppositorum = finalitatea psihodiagnozei i psihoterapiei destinologice. X. Clinica i psihoterapia tulburrilor de sexualitate. 1. Tulburarile psihosexualitatii (inversiuni si perversiuni). 2. Homosexualitatea masculina si feminina. XI. Clinica i psihoterapia tulburrilor paroxismale. 1. Analiza constituional in bolile critice. 2. Psihoterapia isteriei.
Page 17 of 21

XII. Clinica i psihoterapia tulburrilor Eului. 1. Formele de scindare a Eului. 2. Circuitul pulsional al Eului. 3. Scindarea schizoform proiectiv. 4. Scindarea scizoform autist. 5. Scindarea schizo-paroxismal (heboid). 6. Psihismele epileptiforme. 7. Scindarea introiectiv (instrinarea). 8. Terapia instrinrii (alienrii). 9. Scindarea dezintegrativ. 10.Dezintegrare-integrare; Catastrofism; Obnubilare-dezorientare. 11.Tulburrile de contiin. 12.Suicidalitate. 13.Scindarea anancast (obsesiv fobic, psihastenic). 14.Ambitendina in Eu. Obsesie i circularitate. 15.Refularea; tulburrile catatoniforme. Forme clinice. 16.Introiecia feminitii. Acceptarea pasivitii, a abandonului, a delsrii. 17.Adaptarea ca negare a proieciei. 18.Dublul narcisic: a avea i a fi totul. XIII. Clinica i psihoterapia tulburrilor de contact. 1. Modaliti de legatur. 2. Polaritatea depresie manie in ciclofrenie. 3. Nevroza de acceptare (ciclonevroza). 4. Forme clinice i indicaii terapeutice. 5. Terapia nevrozelor grave de acceptare.
XIV. Ciclopsihopatia. 1. Psihopatia relational. 2. Adictivitatea.

Page 18 of 21

3. Cicloidie ciclotimie ciclofrenie. 4. Forme de adicie in funcie de vrst. 5. Tabelul adicie / pulsiune. 6. Probleme de psihoterapie special. XV. Analiza Eului (I). 1. Concepii despre Eu in istoria psihologiei. 2. Fazele analizei Eului. 3. Funciunile Eului. 4. Eul pontifex Integrarea pulsional. 5. Mecanismele defensive ale Eului. 6. Mecanismele defensive freudiene. 7. Mecanismele defensive szondiene. 8. Fenomenologia mecanismelor proiective. 9. Fenomenologia mecanismelor inflative. 10.Fenomenologia mecanismelor intoriective. 11.Fenomenologia mecanismelor negative. 12.Sublimarea in Eu: in psihanaliz, in analiza szondian. 13.Sublimarea i mecanismele defensive ale Eului. 14.Eul de aici i de dincolo (in realitate i in delir). 15.Forme delirante in analiza pulsional Szondi. 16.Eul i visul. 17.Eul i credina.
MODUL III. Fundamentele teoretice i practice in principalele orientri psihanalitice

I. Perspectiva psihanalitic. 1. Introducere in psihanaliz; ipoteze fundamentale; aparatul psihic; teoria incontientului
Page 19 of 21

2.Abordri
psihodinamice
in
principalele
condiii
nozografice;
psihopatologia
din
perspectiva psihoterapiei analitice II. Procesul psihoterapeutic i obiectivele lui 1. Cadrul psihoterapeutic; relaia analitic; 2. Rolul i interveniile psihoterapeutului III. Elemente de psihologie a dezvoltrii. 1. Teoria fazelor de dezvoltare psihosexual. 2. Aspecte ale interaciunii adult copil anturaj. IV. Interaciuni verbale i nonverbale 1. Componente transfereniale in activitatea clinic. 2. Preferine perceptive i transfereniale ale terapeutului. V. Psihoterapia prin analiza incontientului. 1. Locul destin-terapiei in sistemul psihoterapiei. 2. Particulariti ale destin-terapiei individuale. VI. Psihoterapia destin-analitic. 1. Indicaii i contraindicaii. 2. Terapia activ (generaliti). 3. Tehnica analizei rezistenelor. VII. Psihoterapia analitic. 1. Transferulcontratransferul in procesul terapeutic; Modaliti de gestionare 2. Rezitenele in psihoterapia analitic 3. Intervenii, interpretare i reconstrucie in psihoterapia analitic 4. Faza de terminare a terapiei
5. Tabel cu persoanele implicate in programul de formare
Nr. Prenume/Nume
Nivel profesional
Page 20 of 21

Florin ROVENTA
Preedinte ASR, Membru co-fondator Psiholog psihoterapeut principal, formator
Cristina ANISESCU
Membru ASR Doctor in psihologie Psiholog psihoterapeut principal, formator
Daniela ANDREESCU
Membru ASR Psiholog psihoterapeut principal, formator
Dan Cristian MIU
Vicepreedinte ASR, Membru co-fondator Psiholog psihoterapeut principal, formator
Page 21 of 21

Programa ASR

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Programa ASR

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ASOCIATIA SZONDI DIN ROMANIA

ASOCIAIA SZONDI DIN ROMNIA

Programul cursului de formare in Psihodiagnostic szondian. proiectiv i psihoterapie analitic

ASOCIATIA SZONDI DIN ROMANIA

ASOCIATIA SZONDI DIN ROMANIA

Programul cursului de formare in Psihodiagnostic proiectiv i Psihoterapie destin-analitic

ASOCIATIA SZONDI DIN ROMANIA

ASOCIATIA SZONDI DIN ROMANIA

1. Adresabilitate, criterii i modaliti de selecie.

ASOCIATIA SZONDI DIN ROMANIA

ASOCIATIA SZONDI DIN ROMANIA

3. Structura planului de formare

ASOCIATIA SZONDI DIN ROMANIA

ASOCIATIA SZONDI DIN ROMANIA

Modul II Clinica si psihoterapia analitica szondiana.

Modul III Fundamentele teoretice/practice in principalele orientari psihanalitice

580 ore 160 ore 740 ore

ASOCIATIA SZONDI DIN ROMANIA

ASOCIATIA SZONDI DIN ROMANIA

ASOCIATIA SZONDI DIN ROMANIA

Modul I. Sistemul teoretic al analizei destinului i Szondi Test

B. Szondi Test profile pulsionale.

ASOCIATIA SZONDI DIN ROMANIA

ASOCIATIA SZONDI DIN ROMANIA

C. Metodologia interpretrii profilelor pulsionale

ASOCIATIA SZONDI DIN ROMANIA

MODUL II. Clinica si psihoterapia analitic szondian.

ASOCIATIA SZONDI DIN ROMANIA

ASOCIATIA SZONDI DIN ROMANIA

ASOCIATIA SZONDI DIN ROMANIA

XIV. Ciclopsihopatia. 1. Psihopatia relational. 2. Adictivitatea.

ASOCIATIA SZONDI DIN ROMANIA

MODUL III. Fundamentele teoretice i practice in principalele orientri psihanalitice

ASOCIATIA SZONDI DIN ROMANIA

5. Tabel cu persoanele implicate in programul de formare

ASOCIATIA SZONDI DIN ROMANIA

Preedinte ASR, Membru co-fondator Psiholog psihoterapeut principal, formator

Membru ASR Doctor in psihologie Psiholog psihoterapeut principal, formator

Membru ASR Psiholog psihoterapeut principal, formator

Dan Cristian MIU

Vicepreedinte ASR, Membru co-fondator Psiholog psihoterapeut principal, formator

S-ar putea să vă placă și