VACILE POT FI VIOLET

Viata mea si terapia prin arta Sadie E. Dreikurs Introducere B. H. Schulman, 1984 Unitatea psihiatrica pentru pacienti internati de la spitalul St. Joseph din hica!o pro"a"il ca a #ost prima unitate destinata in mod special teoriilor psiholo!ice indi$iduale ale lui %l#red %dler. % #ost o unitate nou deschisa, intr&un spital mare, cu di$ersi pacienti. 'udol# Dreikurs, mentorul meu, imi aratase de(a ca teoriile adleriene pot #i aplicate in toate tipurile de !rupuri) clase de ele$i, !rupuri de psihoterapie, ta"ere de copii * de ce nu si intr&un mediu psihiatric+ ,deea s&a transpus in practica. -umerosi specialisti in .siholo!ia ,ndi$iduala au $enit sa #orme/e asistentele si restul personalului, pentru a crea un !rup unit ca si structura, in care persoanele sa se intelea!a intre ele si sa in#runte $iata cu mai multa incredere si cura(. .acientii au in$atat sa contri"uie la "inele !eneral, sa se a(ute si sa se asculte. .rintre acesti specialisti se a#la si 0ee Dreikurs. Descrie #oarte "ine cum a lucrat cu pacientii si cu personalul. De atunci, si&a continuat munca si ii in$ata si pe altii din di#erite parti ale lumii. 1odul in care ea insasi isi descrie munca este clar si #oarte simplu. Din aceasta descriere putem o"ser$a ca a creat un set de e2periente terapeutice pentru participantii la sedintele de lucru. %cestia de$eneau mai putin inhi"ati, mai spontani, mai comunicati$i, cooperanti, atenti la cei din (ur, mai uniti ca !rup si mai constienti de sine. ,n mainile sale, pictura a de$enit un instrument puternic pentru a&i intele!e si a&i incura(a pe cei din (ur. %ceasta carte este construita asemeni unei picturi pe o pan/a. ,ntai se conturea/a #undalul, apoi or!ani/area spatiala, care ne aduce in /ona de aur a picturii & descrierea a ceea ce #ace 0ee ca si terapeut. De/$oltarea ei personala ni se de/$aluie in paralel cu e2perientele celor ce participa la sedintele sale de lucru. Si ea, de asemenea, in$ata de la ceilalti, isi aduce contri"utia la de/$oltarea !rupului. and am $or"it prima oara cu 'udol# Dreikurs despre posi"ilitatea de a o aduce pe 0ee in unitatea psihiatrica a spitalului, a$eam in !and "ene#iciile asupra pacientilor. 'udol# Dreikurs a $a/ut si mai departe. % pre$i/ionat #elul in care se $a aduce o contri"utie importanta la mediul social in care traim. 0ee Dreikurs ne&a deschis un drum maret.

I. O schita autobiografica Negruta

Vaca violet ,n$atatatoarea mea, in clasa ,, mi&a dat sa"lonul unei $aci. .e $reamea aceea, lectiile de pictura constau in a copia conturul si a&l colora. Eu eram un copil de la oras si nu $a/usem niciodata o $aca. uloarea $iolet mi s&a parut cea mai indicata, asa ca am colorat&o asa. .ro#esoara mi&a spus) 3Vacile nu sunt $iolet. Vacile sunt maro4. 1i&a rupt hartia si mi&a mai dat una, dar am re#u/at s&o colore/. %m #ost pedepsita, am stat dupa ore la colt, dar n&am colorat a doua $aca. .entru multi ani, acesta a #ost s#arsitul acti$itatii mele creati$e, desi culoarea $iolet a ramas pre#erata mea. Eram marcata de un #rate mai mic, care purta mereu al"astru si o sora #rumoasa care purta ro/, iar re/ultatul com"inarii acestor doua culori, este $iolet. Deci am #ost $iolet de la inceput. hiar mi&am dorit ca $aca mea $iolet sa #ie dra!uta ca sora mea si neastamparata ca #ratele meu. Un ic ince!ut %m #ost un copil mic, de aproape doua k!, dar ma a!atam cu disperare de $iata. Doctorul a spus, in timp ce eram spalata) 35h, este #oarte desteapta. Se a!ata de $iata.4 Se spune chiar ca $erisorii mei au cre/ut ca sunt un dia$ol atunci cand m&au $a/ut ca "e"elus, pentru ca eram tare urata. %m a$ut colici, tuseam, eram anemica, cu pielea sensi"ila, iar mai tar/iu lipseam mult de la scoala din cau/a "ronsitelor. Eram sla"a si porecla mea era 35soasa4 6Bones7. %m #ost atat de con$insa ca sunt urata, incat mai tar/iu, eram con$insa ca niciun "ar"at nu ma $a iu"i. .e de alta parte, sora mea a #ost o "londa #rumoasa, cu o"ra(ii rosii. Stralucea de sanatate si era a(utorul mamei mele, a$and !ri(a de mine. 8ratele meu, cu cinci ani mai mic, era cel mai #rumos copil pe care l&am $a/ut. %m o #oto!ra#ie, #acuta cand harlotte a$ea 8 ani, eu 9, iar harles 1 an. Sora mea statea impunatoare, si!ura pe #rumusetea ei, cu parul "lon ondulat: #ratele meu era un "e"elus adora"il: iar eu arat pur si simplu mi/era"il, o "iata creatura (alnica. -u ma simteam dra!uta, desi oca/ional

mama imi ondula parul. Uitandu&ma acum la #oto!ra#ie, constat ca eram totusi dra!uta, dar la $remea aceea traiam cu impresia ca sunt urata #oc. %m crescut cu ideea ca sunt o persoana urata si nu prea al"a. and oamneii laudau #rumusetea harlottei, mama intre"a) 3Dar ce este in nere!ula cu Sarale+4 'aspunsul era) 3Este maslinie 6ne!ruta74, adica eram nea!ra. Eram asociata si c&o (apone/a, din cau/a ochilor mi!dalati, pometilor proeminenti si parului per#ect drept. %m de$enit o pro"lema pentru parintii mei, pentru ca am re#u/at sa mananc. 1ama se plan!ea si musa#irilor: nimeni nu stia din ce puteam trai. Deoarece am #ost un copil "olna$icios, toti a$eau !ri(a de mine. um $eneam de la scoala, mama ma punea sa dorm, iar sora mea imi cosea nasturii lipsa de la haine. Eram prote(ata de orice. 3-u poti spala $asele, esti prea #ira$a si le poti spar!e. 1ai "ine iti conser$i ener!ia pentru maine la scoala si pentru teme.4 hiar si in $iata adulta, oamenii au tendinta sa ma prote(e/e. harlotte, la 84 de ani, ma suna in /ilele #ri!uroase pentru a&mi spune sa ma im"rac !ros. um se $ede din aceste e2periente, am in$atat $alorile societatii si ale protestului. %m simtit pe propria piele cum este sa te simti in#erior. -u am cre/ut ca $oi a(un!e sa capat #rumusetea surorii mele, sau sa #iu incantatoare ca mama mea.

Parintii

ei

8amilia mea a locuit in spatele ma!a/inului tatalui meu in hica!o, iar mama il a(uta in a#acere. %u a$ut o relatie #urtunoasa, deoarece tatal meu, cu ;8 de ani mai in $arsta ca mama, care era de o rara #rumusete, era deose"it de !elos. and tre"uia s&o lase sin!ura in ma!a/in, se "a/a pe #aptul ca #emeile erau cele care #aceau cumparaturile, si nu "ar"atii. ,n alte conditii, n&o lasa sin!ura, pentru ca nu a$ea incredere in ea. -oi ii adoram pe amandoi, mai putin atunci cand se certau, si atunci a$eam sentimente contradictorii.daca stiam ca mama a inceput cearta, o uram pentru ca il cicalea pe tata, dara daca stiam ca era $ina lui, il uram pentru ca o supara pe #rumoasa mea mama. "a a <ocuiam intr&un spatiu mare in spatele ma!a/inului, cu intrare separata. Era o sin!ura camera patrata, impartita de perdele, care delimitau di#eritele /one, ca intr&un spital. %$eam un cuptor cu car"uni, o !hiu$eta si o cada, care era scoasa in #iecare $ineri dupa ce mama se apuca sa pre!ateasca mancarea de Sa"at. 8acea totul #oarte sistematic. 1ai intai cocea paine cu oua, traditionala de Sa"at, ,,challah4. %poi #acea pestele umplut, cu ceapa tocata si alte in!rediente. 8acea puiul intr&o oala si strecura !rasimea. Si acum, cand intru intr&o "ucatarie, imi amintesc de toate aceste mirosuri, com"inate cu cel de sapun 8els -aphta. ,n timp ce se #acea mancarea pentru Sa"at, mama incal/ea apa, umplea cada de lemn, si unul dupa altul, #aceam "aia saptamanala. -e sapunea #oarte "ine, pana straluceam asa cum se cu$ine pentru sar"atoare. %duna apoi #ul!ii de sapun ramasi de la ultima "aie, se punea in !enunchi si spala toata podeaua "ucatariei, pana o al"ea. %poi se ascundea de noi si se im"aia si ea, spalandu&si parul ne!ru cu sapun 8els -aphta, ce&l #acea sa straluceasca precum diamantele. and termina, isi stran!ea parul in (urul capului si Sa"atul putea incepe. -u a$ea un sal propriu&/is, asa ca lua un prosop al" si statea in #ata lumanarilor aprinse. ea mai puternica amintire din copilarie este $i/iun=ea #rumusetii ei, ochii ne!ri stralucitori, o"ra(ii rosii de la e#ort, si parul ne!ru care lucea. %ceastea toate, suprapuse peste mirosul mancarurilor pre!atite de ea. 1ama era anal#a"eta, dar repeta cu$inte intr&un mod #oarte cult si "inecu$anta lumanarile. Tata Sam"ata dimineata a$eam alta rutina. Era unul din putine momente pe care le a$ea tata pentru copii. Statea in "alansoarul urias de lemn, iar eu si sora mea stateam pe !enunchii lui, in timp ce harles statea pe picioarele sale. %poi se le!ana, in timp ce noi ne (ucam pe rand cu mustata lui. ,ncerca sa ne muste mainile, dar niciodata nu ne prindea iar noi ne distram la culme. Era minunat> ,n s#arsit ne ase/am si el ne spunea po$esti despre $iata lui in <ituania, de unde a plecat la 19 ani. .o$estile sale erau atat de reale, incat parca $edeam aie$ea ceea ce ne spunea. %ceste po$esti minunate s&au mai modi#icat de&a lun!ul timpului, au de$enit e2a!erari, ca de e2emplu po$estea despre #orta lui nemai$a/uta. 0atal meu a #ost un om #oarte puternic, pana cand a a$ut un accident. 0raia la moara unchiului sau si il a(uta la caratul sacilor de #aina. and ne&a spus prima data po$estea, un sac cantarea aproape ;? de k!. ,l punea pe umar si il arunca in $a!on #ara pro"leme. Dupa cati$a ani, sacul cantarea 8@@ de k!, si tot il putea arunca #ara pro"leme. -e spunea po$estile in asa #el incat ne ima!inam cu usurinta scenele. 0atal meu a a$ut o in#luenta enorma asupra ima!inatiei mele, asa incat, curand am inceput sa $ad cu ochii mintii ceea ce istorisea el. and am $i/itat <ituania in 19;9, am !asit totul e2act asa cum ne&a descris el, chiar si !ustul mancarii ser$ite de $erii mei.

0a"lourile si po$estirile mele isi au radacinile #ara doar si poate in trecutul meu cultural si in radacinile mele e$reiesti, pe care le&am a"sor"it de la tatal meu. .rin po$estirile lui, a pictat ta"louri ade$arate ale acelui satuc din <ituania. 'e#lectau ritualurile si superstitiile le!ate de spirite si demoni, nascute in comunitatile e$reiesti din /cele tari, iar pentru mine toate acestea repre/inta o comoara nepretuita. 0atal meu nu era #acut sa #ie om de a#aceri. ,n mod constant a esuat in acest domeniu. 1a!a/inul sau de carne nu a #ost de succes. Chicago ele mai multe amintiri ale mele sunt despre peisa(e, mirosuri si di#erite locuri, nu neaparat situatii sociale. hica!o, cand a$eam 4 sau ? ani era un oras pitoresc. Strai/ele erau #acute din "usteni lipiti cu pamant, trotuarele erau din lemn si erau numai trasuri trase de cai. Van/atorii mer!eau pe stra/i, sunand din clopotei si $an/and di#erite mar#uri. Unul era italian, a$ea o caruta cu prelata cu ciucuri. Vindea 8 sau 9 #eluri de in!hetata, pentru un pennA. ,i spuneam aroma dorita, el #acea un cornet din /iar si ne punea in!hetata. Era o delicatesa. ,mi amintesc ca odata, chiar cand ma pre!ateam sa !ust in!hetata, o masina de pompieri, trasa de sase cai al"i, a trecut in !oana pe strada, ridicand pra#ul care s&a asternut pe in!hetata mea, distru!andu&mi placerea. Van/atorul de in!hetata trecea cu $a!oneta lui cu un cal, iar noi il urmam, cule!and "ucatile de in!hetata ce cadeau. Era un e$eniment deose"it, mai ales ca de o"icei uitam sa ne scuturam de #ul!ii de !heata ce cadeau pe noi, asa ca in casa #iecaruia aparea cate o "altoaca de in!hetata.

#lanche
,n prima /i de scoala din septem"rie, cand a$eam 11 ani, am cunoscut&o pe Blanche 1ar!!ioli. %st#el, am scapat de po/itia de copil mi(lociu din #amilia mea, si am inceput sa #ac parte din $iata ei. 5rice $roia sa #aca Blanche, $roiam sa #ac si eu. -u ma mai simteam incatusata intre sora mea cea inteli!enta si #rumoasa si #ratele meu neastamparat. u toate acestea, cei din (ur continuau sa ma prote(e/e si sa ma a(ute, iar eu continuam sa ma "a/e/e pe ei. 1ai tar/iu in $iata, a tre"uit sa schim" rolul si sa de$in eu cea care a$ea !ri(a de cine$a, adica de sotul meu <eon Barland, aceasta schim"are insemnand ca de$enisem o persoana mai #le2i"ila. $ru ul s!re %ull & %ouse Eu si Blanche a$eau o relatie e2traordinara. %mandoua de"ordam de ima!inatie, si era o persoana e2trem de creati$a. Datorita ei, am de$enit interesata de pictura. ,ntr&una din /ilele cand ne&am intalnit, ea mer!ea la lectii de mu/ica la Hull&House, care era cam la o mila de casa mea, asa ca am mers impreuna cu ea. %cest drum a de$enit de atunci o sursa constanta de "ucurie * toate sunetele, mirosurile si peisa(ele #rumoase. 0ra$ersam un scuar din lemn, din mi(locul (un!lei de case saracacioase, poreclit ,,'ondul alunelor4, datorita $an/atorilor de alone care se odihneau acolo in timpul /ilei. Si #lasnetarii isi petrceau /ilele acolo, asa maimutele erau nelipsite si isi rasturnau palariile atunci cand le dadeam cate un "anut. Dupa rondul alunelor, intram intr&un cartier e2clusi$ italian, unde $an/atorii isi tineau le!umele a#ara, in #ata ma!a/inelor. <a #iecare !eam erau atarnate #unii cu ardei si rosii puse la uscat pentru iarna. Simteam toate aceste mirosuri picante, sa$uram culorile le!umelor si au/eam cum $ecinii $or"eau intre ei. Stra/ile erau pline de copii care se (ucau. Era atat de di#erit de cartierul meu * o noua lume de mirosuri, sunete si pri$elisti. hica!o nu era un oras uni#orm, ci o adunatura de cartiere e2otice din punct de $edere etnic. %cest mediu m&a a(utat sa ma adapte/ mediului international al lui Jane %ddams, iar aceste e2periente m&au a(utat mai tar/iu in $iata sa ma adapte/ di$erselor culturi, tari sau popoare. eea ce traim noi atunci era cu ade$arat democratie. Hull *House a #ost initial un conac particulare. ,n 1889, Jane %ddams l&a trans#ormat intr&un sta"iliment pu"lic. ladirea ori!inala, #iind #acuta din caramida, a #ost una din putinele cladiri care a supra$ietuit incendiului. %cesteia, Jane %ddams i&a adau!at ane2e, inspirate din arhitectura cladirii 0oAn"ee, din <ondra. and am $a/ut cladirea pentru prima oara, erau 1C cladiri in total, iar in curte se a#la scoala de mu/ica, unde a$eau loc lectiile lui Blanche. Lectiile de !ictura %m a$ut de asteptat o (umatate de ora, iar Blanche a spus) ,,De ce nu am picta muscata aceea din #ereastra+4 %sa ca am pictat&o. .rintr&o coinidenta, in /iua aceea am a$ut ore de pictura la scoala, asa ca amandoua a$eam la noi trusele. ,n timp ce ne concentram asupra #lorii, EmilA Ed=ards, o tanara inalta, a $enit la noi si ne&a spus),, e cautati aici+ %r tre"ui sa #iti la ora de pictura.4 -e&a dus pe amandou acolo si atunci a #ost s#arsitul orelor de mu/ica ale lui Blanche. %m ramas sa #acem cursurile de pictura, si cand a$eam 1? ani, Jane %ddams a de$enit interesata de noi, deoarece au/ise de la EmilA ca suntem talentate. %st#el, ne&a o"tinut o "ursa de studiu la ,nstitutul de %rta. %cela a #ost de"utul acti$itatii mele artistice. Desi incepusem sa cred ca sunt in stare sa picte/, niciodata n&am #ost #oarte si!ura pe

a"ilitatile mele in acest domeniu. 1er!eam acolo doar pentru ca mer!ea Blanche si pentru ca asta #acea parte din relatia noastra. 1ai tar/iu, e2perienta si sotul meu, m&au a(utat sa casti! mai multa incredere in a"ilitatile mele. Taberele de vara Doi ani mai tar/iu am mers intr&o ta"ara or!ani/ata de Hull * House, la Dauke!an. %m a$ut noroc si am a$ut o camera numai pentru noi, tocmai pentru ca eram atat de "une prietene. %sa cum mi se intampla de o"icei, am #ost #oarte impresionata de impre(urimile acelui loc. ,n #ata !eamului nostru era o rapa, iar mie mi se parea ca stam pe mar!inea prapastiei. Dupa mai multi ani, am #ost iar acolo si mi&am dat seama ca era doar o panta, dar la $remea caeea, mi se parea un ade$arat munte. hiar si in camera noastra era #oarte rece noaptea. Eu respectam catolicismul lui Blanche, iar ea iudaismui meu, dar in prima seara, cand am $a/ut&o ca in!enunchea/a pe pardoseala rece pentru a&si spune ru!aciunile, i&am spus) ,,,n reli!ia noastra nu in!enunchem si as putea sa stau si in pat, acoperita si sa&mi spun ru!aciunile4. De #apt, eu nu ma prea ru!am copil #iind, dar intele!eam ne$oia ei de a o #ace. %cest lucru s&a intamplat timp de 14 seri. 1a intre"am de ce se roa!a atat de mult in #iecare seara. and se ridica, !enunchii ei erau rosii si durerori si tremura de #ri!. and am a(uns adulti am intre"at&o de ce se ru!a asa de mult, oare a$ea pacate multe+ 1i&a raspuns ca de #apt nu se ru!a, dar era con$insa ca eu o #aceam, asa ca astepta ca eu sa spun ca am terminat, pentru a se putea ridica de (os. ,n acest #el am in$atat care este importanta interactiunii sociale si in#lenta puternica a respectului reciproc. 'udais ul si crestinis ul Eu si Blanche chiar ne&am com"inat reli!iile. 1er!eam la spo$edit cu ea, iar ea $enea cu mine la cursurile de Sa""ath. .arintii mei erau in!ri(orati ca m&as #i putut casatori cu un italian si nu le placea ideea ca mer! la cursurile de pictura. Planuri !entru cariera -e&am hotarat ca atunci cand $om #i mari si $om pleca de acasa, $om mer!e la 'oma sa pictam, iar Blanche a decis ca nu $om putea a$ea relatii de dra!oste, caci ne $or strica planurile. -u s&a intamplat deloc asa. <a 18 ani, Blanche a plecat in -e= Eork, cu un porto#oliu, pentru a se lansa in partea comerciala a artei. Era o tanara #rumoasa, !ratioasa, ele!ant, si peste tot pe unde mer!ea, "ar"atii erau mai interesati de o relatie cu ea decat sa&i o#ere un loc de munca. % #ost de/ama!ita si se pre!atea sa plece din -e= Eork, dar in timp ce se plim"a pe 8i#th %$enue, s&a intalnit cu Dalt DisneA. Dalt DisneA ne&a #ost cole! de liceu. ,&a spus lui Blanche sa renunte la ideea ei si sa mear!a la HollA=ood, pentru a lucra ca scriitor si ilustrator pentru noul lui studiou. #lanche erge la %oll()ood % plecat si ne&am despartit. u toate astea, ea m&a considerat tradatoare atunci cand mi&am anuntat lo!odna cu <eon Barland in 19;F. Desi era si ea prietena cu <eon, totusi s&a simtit tradata. ,n mod tra!ic, cand i&am trimis tele!rama pri$ind moartea lui <eon, in 1941, am primit una din partea ei in care ma anunta ca s&a casatorit. %$ea C8 de ani. .entru o "una perioada de timp, n&am mai comunicat si nici nu ne&am $a/ut. Dupa ce a murit sotul ei, ne&am reluat relatia, desi drumurile noastre se despartisera de mult. Schim"arile din $ietile noastre ne&au separat temporar, iar calatoriile mele nu includeau $i/ite pe coasta de $est. 0otusi, decesul celui de&al doilea sot al meu, a #ost impulsul de care a$eam ne$oie pentru a relua relatia. %m inceput sa $or"im la tele#on, si sa a$em o corespondenta re!ulata. -e impartasim amintirile din copilarie si resimtim emotiile de a #i iarasi una parte din $iata celeilalte. .rietenia, ca orice relatie, are ne$oie sa #ie prelucrata si culti$ata. 'enasterea si in#lorirea relatiei noastre pro#unde, m&a #acut sa ma simt completa, intrea!a.

Co!ilul rebel
-iciodata nu am #ost un ele$ #oarte "un si era si #oarte ra/$ratita. Datorita surorii mele mai mari, in scooala eram cunoscuta drept sora harlottei Ellis. Ea era $a/uta ca un in!er, iar eu eram contrariul. Eram o re"ela si #aceam tot #elul de na/dra$anii. <a matematica eram cea mai sla"a. ,mi era imposi"il sa cred ca pot re/ol$a pro"lemele sin!ura. Bineinteles ca harlotte era #oarte "una la matematica. De #apt, era "una la toate. -u numai ca era un ele$ model, dar era si #oarte indemanatica, ast#el incat si&a in$atat toti pro#esorii sa crosete/e dantela irlande/a, ceea ce era un lucru #oarte di#icil, dar era la moda atunci. %"ilitatile sale matematice i&au a(utat sa se inte!re/e in lumea a#acerilor, unde a a$ut mai tar/iu succes. 8elul meu re"el de a #i m&a a(utat sa

ma adapte/ lumii sociale, deoarece am reusit sa relatione/ si sa inte! usor persoanele re"ele, inadaptate sau delic$entii. Esecul financiar and harlotte se pre!atea sa intre la liceu, a#acerea tatalui nostru a dat #aliment. %sa ca, harlotte s&a an!a(at imediat si la #el am #acut si eu cand am inceput liceul. %mandoua am #acut doi ani de cursuri pentru a#aceri si a$eam cunostinte de secretariat care ne&au a(utat sa ne !asim niste slu("e "une. harlotte a de$enit o secretara #oarte comeptenta si casti!a 9G pe saptamana, ceea ce era un salariu destul de mare. Desi eu lucram 9 /ile si (umatate pe saptaman, am terminat totusi liceul, adica toate cursurile necesare unei diplome. Contributia noastra financiara 0ot ceea ce eu si sora mea casti!am, dadeam #amilei. .rimeam "ani pentru transport si pentru mancare, dar nu a$eam alti "ani de cheltuiala. %mandoua pre#eram sa nu mancam de pran/ si sa ne economisim "anii pentru a ne lua cate un "ilet la opera. %$eam trei "lu/e si doua camasi impreuna, asa ca "lu/ele tre"uiau spalate in #iecare seara. .urtam aceeasi masura, dar cand eu am crescut mai inalta, harlotte a tre"uit sa poarte hainele care imi ramaneau mie mici, iar eu imi cumparam unele noi. % #ost o perioada destul de trista pentru sora mea. Li!sa banilor insea na li!sa !osibilitatii de a studia and a$ea 1? ani am a$ut o perioada scurta de timp in care am studiat la ,nstitutul de %rta. Datorita "ursei o#erite de Jane %ddams, am mai mers la cursuri dupa orele de scoala, pana cand a esuat a#acerea tatalui meu. %tunci mi&am intrerupt studiile si am pierdut si "ursa. Domnisoara %ddams, #iind impresionata de mine si de situatia mea, m&a in$itat sa lucre/ la Hull * House, cu copiii de la cursurile de arta. -u eram platita special pentru asta, dar primeam ce$a "anuti daca stran!eam ta$ile de mancare la pran/ si seara. 1ai lucram si ca #unctionar la o casa de comen/i prin posta, unde #aceam munca de muncitor necali#icat. am pe la 1F * 18 ani am inceput sa #ac ce$a ce semana cu asistenta sociala, adica $i/itam #amiliile din cartier, pentru a le identi#ica pe cele ne$oiase, mai ales in perioada raciunului. %m continuat si in anii urmatori sa studie/ arta cu Ennella Benedict, instructor la ,nstitutul de %rta. %m in$atat de$reme ca $iata poate #i di#icila si tre"uie sa #iu constiincioasa. ,ntotdeauna succesul $ine numai dupa ce depui si e#ort in acest sens. Calatorii gratuite and a inceput .rimul 'a/"oi 1ondial, era ne$oie de #oarte multe #emei in campul muncii. %m !asit o noua slu("a de "irou, la aile 8erate %mericane si am lucrat acolo timp de doi ani. %st#el mi s&au deschis noi ori/onturi. %$eam transport !ratuit si am inceput sa calatoresc prin tara. 1i&am $i/itat unchiul si matusa din Baltimore. %m mers la -e= Eork. ateodata imi luam "ilet si pentru destinatii necunoscute, doar de dra!ul calatoriei cu trenul. %ceasta placere de a calatori m&a pre!atit pentru calatoriile ce au urmat mai tar/iu in $iata.

Leon
.e la ;1 sau ;; de ani l&am cunoscut pe <eon Barland, care mai tar/iu mi&a de$enit sot. Dupa ce am #ost ne$oita sa renunt la "ursa, dupa ce am renuntat si la pictat o perioada, m&am reintors la aceasta pasiune atunci cand Bill, un #ost cole! de scoala m&a ru!at sa mer! impreuna cu el la !rupul de pictura de la Hull * House. %m de$enit interesata de Batik si am inceput sa&l studie/ impreuna cu <eon, care era instructor $oluntar acolo. Brupul nostru se intalnea pentru a picta sam"ata dupa&masa si duminica, pentru ca toti eram an!a(ati. 1entorul nostru era Ennella Benedict. Desi era destul de in $arsta si recunostea ca nu stie mare lucru despre cu"ism, #orma de arta ultra&moderna, era dispusa totusi sa ne lase sa e2perimentam. Un ince!ut ro antic ole!ul meu Bill imi #acea curte in acea perioada. S&a hotarat sa mear!a la .aris sa studie/e si l&a ru!at pe <eon sa ai"a !ri(a de mine cat era el plecat. Si <eon a inceput sa ma curte/e, dar s&a !andit ca aran(amentul era temporar. ,ntre timp, Bill a cunoscut la .aris o #ata care acum ii este sotie. %u inceput sa se intalneasca, relatia a de$eit seroasa, asa ca atunci cand s&au intors impreuna de la .aris, <eon s&a simtit li"er sa ma curte/e in continuare. 1a suna in timpul saptamanii si ma in$ita la opera. ,ntr&o seara, in loc sa se uite la scena, se uita #i2 la mine. 1i&a spus ca sunt #oarte #rumoasa. ,,,ncetea/a. -u sunt deloc #rumoasa4 i&am replicat. % #ost primul "ar"at care a cre/ut ca sunt #rumoasa.

Casatoria ,mpreuna cu <eon mer!eam sa #acem schite in #iecarer duminica in ,llinois, la <emont. ,ntr&o "una /i m&a cerut in casatorie si eu am acceptat. ,n$itatia pentru nunat noastra suna cam asa) ,,Va ru!am sa nu ne trimiteti cadouri. Daca $reti sa ne #aceti un dar, trimiteti&ne "ani, pentru ca $rem sa plecam in Europa sa studiema arta.4 %sa ne&am #acut primele economii. -e&am casatorit in 19;F, la Hull * House. Eu a$eam ;F de ani, iar el C1. Jane %ddams ne&a or!ani/at petrecerea de nunta si ne&am mutat acolo. 0oti cei care locuiau acolo lucaru ca $oluntari. <eon a continuat sa predea Batik 6tehnica de pictura pe suport te2til7, iar eu am de$enit asistenta doamnei Benedict la clasa de copii. Viata i !reuna la %ull * %ouse <eon era o persoana #oarte sensi"ila si nu& s&a simtit deloc in lar!ul lui prima data cand am luat cina cu toti re/identii din Hull * House, mai ales ca a tre"uit sa stea lan!a Jane %ddams si nu stia cum sa se comporte. Dar Jane l&a #acut sa se rela2e/e si in scurt timp au inceput sa con$erse/e. Jane era #oarte priceputa in a&i #ace pe cei din (ur sa se simta in lar!ul lor. Una din metade era sa adopte la masa comportamentul si manierele in$itatului. ,mi amintesc ca un in$itat din italia manca salata cu mana, iar Jane imediat a inceput sa o manance si ea cu mana. and ne&am mutat acolo, a$eam #oarte putina mo"ila. ,n prima duminica dimineata, cand dormeam mai tar/iu, in paturile noastre de campanie in!hesuite in mi(locul studioului, am au/it un ciocanit discret la usa. Era Jane. <eon a inmarmurit. -u $roia ca Jane sa $ada ca dormim impreuna. S&a ascuns in "aie. Jane a intrat si ne&a intre"at ce mo"ila ne mai lipseste. 1&a lasat sa ma im"rac, iar apoi, impreuna cu ea am mers pe la toti din locuinta sa $edem ce le prisoseste lor, iar Jane ne&a mo"ilat toata locuinta. ,nainte sa plece din apartament, Jane a $rut sa intre si in "aie sa $ada daca a$em tot ce ne tre"uie. ,&am spus ca nu se poate, deoarece un "ar"at se ascunde in "aia mea. Bineinteles ca stia ca <eon era acolo.cat timp am locuit acolo, din 19;F, pana cand a murit <eon in 1941, el a #ost pri$it ca unul dintre cei mai $alorosi consilier in materie de decoratiuni si arta. El a #ost responsa"il pentru reno$area celor 1C cladiri care #ormau comple2ul. % hotarat amestecul culorilor, decorarea interioarelor si a redecorat tot teatrul. Pregatiri !entru o !ers!ectiva internationala %m a$ut #oaret multi oaspeti din strainatate la Hull * House. Jane m&a pre!atit in asa #el incat sa ma simt "ine in orice tara. ,ntr&o seara ne intretineam cu o in$itata din Japonia, in minunatele costume speci#ice si o ascultam cum ne $or"este despre tara ei. ,mi amintesc si acum cu$intele ei contradictorii despre notiunea de pace) ,,Dra!i prieteni, Japonia este o natiune care iu"este pacea. Daca restul lumii ii o#era tot ce doreste, nu $a lupta niciodata.4. in aceeasi seara, se a#la acolo si un $ecin de&al nostru. .entru ca eram una dintre cele mai tinere doamne ale comple2ului, ma a#lam in capul uneia dintre mese. u coltul ochiului o pri$eam pe Jane care o"ser$a cu !ri(a manierele #iecarui in$itat. -u a inceput sa manance decat dupa ce au inceput ei si i&a #acut sa se simta com#orta"il, tocmai pentru ca se comporta e2act ca si ei. 1&a impresionat #oarte mult acet comportament al ei. %ceasta a"ilitate de a&i pune pe ceilalti mai presus de tine * sa $e/i, sa au/i, sa simti si sa te comporti ca si celalalt, "a/andu&te pe a!alitate * a de$enit mai tar/iu piatra de temelie a metodelor mele de artterapie.

Pictand in Franta si in +er ania

Andre L,%ote <a doi ani de la casatorie, am plecat impreuna cu <eon in Europa sa studiem pictura. .rima data am studiat la .aris cu 8ernand <e!er, dar nu ni se potri$ea stilul lui. ,n aceeasi perioada, la un pran/, am cunoscut o studenta care ne&a spus de scoala lui %ndre <HHote. %ndre era un dascal #ascinant. .eroada in care am studiat la scoala sa, a #ost cea mai "o!ata e2perienta artistica pentru mine si am in$atat #oarte multe despre tehnicile de a picta. Datorita metodelor sale unice, istoria artei a de$enit pentru mine un o"iect $ital in toti anii de studiu. ,ntotdeauna a$ea cu el un porto#oliu cu reproduceri, de dimensiuni impresionante. Se uita pe lucrarile noastre si spunea, de e2emplu) 3Semeni la stil cu El Breco4. %poi cauta in porto#oliu, il !asea pe El Breco si ne tinea o lectie despre moti$ele pentru care El Breco picta in #elul in care o #acea, ne indica punctele tari si punctele sla"e ale artei sale. Si $i/itele #acute la ma(oritatea mu/eelor din Europa m&au a(utat sa&mi im"unatatesc cunostintele despre istoria artei. .e $remea aceea, studentii la arte isi petreceau ore intre!i copiind picturi cele"re in mu/ee si desenand #oarte mult inainte de a se apuca de pictat. %ndre <4Hote nu era de aceeasi parere. Spunea) 3-u tre"uie sa stiti sa desenati sau sa pictati * #aceti&o pur si simplu.4 %st#el, apela la spontaneitatea si creati$itatea indi$iduala, lucru care mai tar/iu a de$enit o modalitatea de a&mi aplica terapia prin arta. Din multe puncte de $edere,

%ndre era un noncon#ormist. Desi era recunoscut ca un mare pictor, re#u/a sa #ie mem"ru al unei !alerii sau sa ai"a propriul a!ent. Simtea ca daca o !alerie ii $a $inde un ta"lou, apoi se $a simti o"li!at sa picte/e in acelasi stil si ast#el creati$itatea sa s&ar pierde. Si datorita modului in care ne preda, putea #i considerat un re"el. Simultan, a$ea patru studiouri, cu un total de 1@@ de studenti. Sta"ilea cate un su"iect in #iecare clasa * natura moarta, !rup de nuduri, un model im"racat, un sin!ur nud * si noi ne ale!eam ceea ce doream sa pictam. ,nstructiunile erau urmatoarele) 38aceti o schita spontana, "a/ata pe emotia imediata la $ederea su"iectului si apoi o puneti de&o parte. 8aceti o alta schita care $a #i planul compo/itiei si care re#lecta ceea ce $&am in$atat despre simetria dinamicii. 8aceti apoi o a treia schita in care e$identiati decoratiunile sau detaliile. %poi $reau sa #aceti o schita color a intre!ului ansam"lu. and toate sunt #acute, le puneti de&o parte si $a apucati de pictat.4 .ictam sin!uri in timpul saptamanii, iar el ne e$alua lucrarile la s#arsit de saptamana. 0re"uia sa ne punem lucrarile pe pereti, in sala, ca el sa nu poate identi#ica autorul, pentru ca recunostea ca a$ea o sla"iciune pentru tinerele dra!ute si nu dorea sa #ie in#luentat: dupa un timp insa a inceput sa ne recunoasca stilul. 1ie si lui <eon, precum si lucrarilor noastre, ne spunea ,,<e petit mena!e4 61ica #amilie & !ospodarie7. .e masura ce ne $edea lucrarile, ne spunea)3 at timp sunteti cu mine, pictati ca mine. Dupa ce plecati, uitati ce ati in$atat si pictati cum $reti.4 La #erlin %m stat la .aris pana inainte de %nul -ou, cand <eon a decis sa studiem arta comerciala la Berlin, pentru ca dorea sa poata casti!a si niste "ani. %m $i/itat <ituania, unde s&au nascut parintii mei, am studiat in Berlin 9 luni, apoi ne&am intors la .aris, am #acut turul sudului 8rantei si am urmat cursurile scolii de $ara a lui %ndre de la 1irmande, unde am #acut ma(oritatea lucrarilor pe care le am acum in casa, apoi ne&am intrors acasa. ,n Berlin nu am #ost studenta, desi a$eam $oie sa #olosesc studioul scolii Erdmann, si doream sa ma a#irm ca pictor in ochii pro#esorilor. % #ost o perioada di#icila pentru mine, deoarece, desi studentii apreciau ceea ce #aceam, ma criticau doar pentru ca lucrarile mele a$eau un aer #arnce/. Eu eram si e$reica si americanca, iar ei erau anti&americani, anti&#rance/i, dar mai ales antisemiti. %colo am in$atat cum sa ma comport cu perosanele ostile sau discriminatorii. Cariera in asistenta sociala -e&am intors in hica!o in 19C@, in mi(locul cri/ei economice. %m #ost cooptata de United harities o# hica!o 6#undatie umanitara7 si asa a inceput cariera mea in asistenta sociala. Datorita cri/ei economice, nu era su#icient personal cali#icat, asa ca acceptau pe oricine care studiase cu Jane %ddams. Dupa United harities o# hica!o, am lucrat la cantina Ser$iciului de %sistenta Sociala, iar apoi cu norma intrea!a la Hull * House ca asistent social. %m de$enit responsa"il de ca/. Dupa ce s&a in#iintat Scoala de %dministratie si Ser$icii Sociale, la Uni$ersitatea din hica!o, de catre So#enispa Breckenrid!e si Brace %""ott, $oluntarii care studiasera cu Jane %ddams nu mai erau eli!i"ili pentru posturile cali#icate. 0re"uiau sa studie/e la uni$ersitate pentru a&si o"tine diploma de asistent social. Infarctul lui Leon <eon a a$ut primul in#arct cand a$ea CC de ani si studiam la .aris. Eram la teatru si stateam in picioare pentru ca nu ne permiteam alte locuri. S&a scu/at si a disparut de lan!a mine. <&am cautat, nu l&am !asit si am ru!at un alt "ar"at sa il caute si in toaleta "ar"atilor. Era acolo si lesinase.

Ina!oi in Chicago
Dupa in#arctul lui <eon, medicii au insistat sa&si limite/e acti$itatea si sa e$ite e#ortul. %st#el ca in urmatorii F ani, <eon statea in picioare doar cate$a ore pe /i si in rest se odihnea in pat. %m #ost ne$oita sa in$at sa am !ri(a de el. % #ost !reu pentru el, pentru ca simtea ca este o po$ara pentru mine si el ar #i tre"uit sa ma in!ri(easca. .ana atunci amandoi #aceam trea"a in casa pentru ca nu ne permiteam un a(utor platit. Dupa ce s& a im"olna$it el nu ma mai putea a(uta, dar ma alinta si incerca sa ma prote(e/e. Desi eu continuam sa lucre/ si nu tre"uia sa ma intretina #inanciar, insista sa se in!ri(ore/e pentru mine si sa&mi poarte de !ri(a. El m&a a(utata sa trec peste #rica mea ca&l $oi pierde sau ca ma $oi im"olna$i si eu. .entru el eram centrul uni$ersului si a$ea incredere a"soluta in mine. ,nsista sa&mi spuna ca daca $reau sa #ac ce$a sunt in stare s&o #ac si sa&mi schim"e perceptia !resita pe care o a$eam despre mine insami. ,ncura(arile lui mi&au #ost de un real #olos. and imi spunea ca sunt #rumoasa inclinam sa&l cred pentru ca il apreciam ca pictor si ii apreciam !ustul pentru #rumos. and se uita admirati$ la mine sau ma ru!a sa po/e/ pentru el, ma !andeam ca nu spune ca sunt #rumoasa doar pentru urechile mele: eram con$insa ca o crede. ateodata chiar si eu credeam.

Ingri-ita de Leon ,ncrederea pe care <eon o a$ea in mine a contri"uit mult la de/$oltarea mea ca artist, dar in alte domenii a$ea tendinta sa ma prote(e/e, sa duca el luptele in locul meu. % preluat rolul #ratelui meu si al lui Blanche care erau mai re"eli si dispusi sa se lupte in locul meu atunci cand eu nu a$eam cura(. Daca se intampla ce$a neplacut, <eon #ie scria o reclamatie, #ie $or"ea cu persoane in#luente in locul meu, pentru ca eu nu indra/neam. ,n cei F ani au #ost si cate$a oca/ii cand am putut lucra impreuna acasa, proiectand modele de tesaturi, care apoi erau $andute. Deoarece eram lucrator social cu norma intrea!a nu mai a$eam atata incredere in mine ca artist si nu doream sa&i rapesc lui <eon sin!urul lucru pe care il mai putea #ace. %m inceput sa picte/ doar duminica. -&as #i dorit su" nicio #orma ca cine$a sa aprecie/e mai mul lucrarile mele decat ale lui <eon. Duminca dupa&amia/a imi puneam mu/ica si pictam putin. 1u/ica imi distra!ea atentia de la alte !anduri, ma rela2a si ma a(uta sa intru in starea necesara pentru a picta. Ultima mea lucrare era semi& a"stracta, intitutala 3Beetho$en al cincilea4 si am #acuta in timp ce ascultam mu/ica. De acolo mi&a $enit mai tar/iu ideea de a #olosi mu/ica in terapia prin arta. ,n 194@, cu un an inainte de a muri, <eon a schim"at medicul. -oul medic i&a recomandat sa stea a#ara mai mult. Veastea aceasta l&a incantat la culme pe sotul meu asa ca a plecat in doua e2cursii pentru a #ace schite. %m mers impreuna in Disconsin si apoi el a mers sin!ur la Bloucester, in 1assachusetts, unde a reali/at niste lucrari super"e. Leon oare si eu nu ai !icte. <a o luna dupa sosirea din Bloucester <eon a murit iar eu n&am mai $rut sa mai picte/. -u mai a$eam pentru cine sau cu cine sa picte/, asa ca s&a s#arsit cariera mea artistica. -u m&am mai atins de $opsele pana in anii ?@, cand 'udol# Dreikurs m&a con$ins sa&i #ac niste lucrari in car"une si cate$a potrete, dar doar atat. De #apt, niciodata nu m&am cre/ut un artist ade$arat, in ciuda increderii pe care <eon o a$ea in mine. Dupa e2perienta descura(anta din clasa ,, am trait cu impresia ca niciodata nu $oi #i in stare sa #ac lucrari de arta. Eram uimita cand oamenii imi admirau lucrarile. De #apt, am #ost uimita cand am primit "ursa la ,nstitutul de %rta. Simteam ca am primit&o doar pentru ca eram prietena cu Blanche, iar doamna %ddams si doamna Ed=ards nu au $rut sa ne desparta. Talent nesigur ,mi amintesc de o e2po/itie la ,nstitutul de %rta pe care am $a/ut&o in cadrul unui tur pentru turisti, condus de DudleA ra#ts * Datson. % a(uns in #ata uneia dintre lucrarile mele din St. 0rope/ si a inceput s&o anali/e/e. % $a/ut in ea lucruri la care eu nu ma !andisem si nu eram constienta ca le&as #i e2primat. Ba chiar a #acut urmatoarea a#irmatie) ,,-u ati $a/ut multe lucrari de Sadie Barland, dar are $iitor. ,si $a #ace un nume.4 1&am uitat in (ur, dar Blanche nu era acolo. %tunci de ce spunea asta+ %lta data, %ndre <HHote a spus despre una din lucrarile mele ca este un e2emplu de pictura e2traordinara. Eram si!ura ca a spus asta doar pentru ca ma credea atracti$a ca #emeie. Studentii din .aris spuneau uneori ca eram un artist mai "un decat <eon si asta ma in#uria. Stiam ca nu poate #i ade$arat, pentru ca eu studiam arta doar pentru ca eram sotia lui si doream sa picte/ impreuna cu el. Desi niciodata nu am pus pret pe ceea ce am #acut ca pictor, mi&a placut totusi e2perienta. -u simteam ca a$eam talent, dar atunci cand pictam simteam ca #ac ce$a deose"it. Eram mereu surprinsa de re/ultat si nu&mi $enea sa cred ca lucrarile acelea ieseau din mainile mele. hiar si acum, retrospecti$, le pri$esc cu mare detasare. ateodata nici nu&mi $ine sa cred ca eu le&am #acut. .ro"a"il ca le&a #acut altcine$a si le&a semnat cu numele meu. .ro"a"il datorita #aptului ca nu am a$ut incredere in mine ca pictor, am mai multe satis#actii din ceea ce #ac prin terapia prin arta decat din ceea ce #aceam ca artist.

Ince!utul tera!iei !rin arta

ariera mea ca terapeut prin arta a inceput la Hull * House, pe la mi(locul anilor C@, cand ne$oia mea primara pentru supra$ietuire m&a sal$at dintr&o situatie potential de/astruoasa. .e $remea aceea eram an!a(ata ca director pentru ser$iciile comunitare si mana!er de ca/, dar eram responsa"ila si de departamentul de arta pentru copii. %m predat arta re!ulat cati$a ani, timp in care impre(urimile au inceput sa se schim"e. /e.identii greci Era un !rup de "ar"ati !reci, #ara #amilii, care locuiau in cartierul italian si care nu #acusera niciodata pro"leme. 1unceau, si isi petreceau serile in ca#enele, #umand si (ucand (ocuri de carti !recesti si cateodata se uitau la dansurile din "uric. ,si trimiteau "anii in Brecia si apoi se intorceau si ei acolo. <a mi(locul anilor C@ a a$ut loc o miscare sociala in Brecia, asa ca au inceput sa&si aduca si #amiliile aici.

/ivalii italieni ,n curand, o intrea!a parte a "ule$ardului Blue ,sland si a stra/ii Halsted era ocupata de #amilii de !reci, iar copiii au inceput sa atente/e la teritoriul copiilor italieni, care nu doreau sa ai"a de a #ace cu ei. Bataile si atacurile au de$enit din ce in ce mai $iolente. 1ulti dintre atancanti au #ost prinsi si trimisi la scoli de corectie. 1ulti au #ost eli"erati conditionat, dar nu s&a #acut nicio incercare de rea"ilitare. 5#iterii de pro"atiune decideau ce se intampla cu "aietii si erau con$insi ca daca ii iau de pe stra/i $or de$eni copii cuminti. Bineinteles ca tre"uia sa&i duca unde$a, asa ca Hull * House, cu pro!ramele sale recreationale era locul cel mai indicat. .rintre alte acti$itati, a$ea un teatru, pro!ram mu/ical, un clu" pentru copii si pro!ramul meu de arta. .uteti !hici ce s&a intamplat. 1i s&au pus in "rate acesti delic$enti si mi s&a spus sa am !ri(a de ei. Arta !entru delicventi S&a pus pro"lema daca sa&i inte!ram pe acesti in#ractori (u$enili intre ceilalti copii care #aceau parte din pro!ram. 8ara e2perienta in artterapie, si mai ales cu aplicare pe delic$enti, am decis sa punem toti copiii impreuna. -u a$eam niciun #el de e2perienta si nici unul dintre lucratorii sociali nu stia cum sa se comporte cu tinerii neascultatori dintr&un !rup. 5ricum, am hotarat sa&i #ac sa picte/e si sa $ad ce se intampla. %m cre/ut ca daca le $oi antrena a"ilitatile artistice, comportamentul lor se $a schim"a. ,ma!inati&$a doua cladiri de patru eta(e, din caramida rosie, cu o alee intre ele. lasa de arta era la capatul uneia dintre cladiri, intr&o clasa imensa. and $enea timpul orelor de pictura, la usa erau postati doi politisti. Deschideam usile si copii aler!au inauntru ca oile, im"rancindu&se, pana se umplea intrea!a camera. %poi se inchideau usile si incepea lectia. $e unde a ince!ut <a incepu totul a mers "ine, pentru ca tre"uia sa pre!ateasca materialele. %poi au inceput sa picte/e, dar curand au inceput sa se im"ranceasca, incura(ati de liderii lor. %u inceput sa se "ata, sa se lo$easca pe su" mese, sa arunce cu $opsele si sa sara peste "orcane. Sincer, nu stiam ce sa #ac. Sa renunt si sa&i dau a#ara pe toti+ ,ntamplator, a$eam o rola de hartie !al"ena de imachetat uitata prin clasa si mi&a $enit o idee. De ce sa n&o punem pe pereti si sa&i pun pe toti acesti adolescenti sa picte/e in picioare, ast#el ca acti$itatea lor sa ai"a un scop constructi$+ $ina ica gru!ului %m identi#icat liderii de !rup si i&am pus responsa"ili pentru cate un perete. %"ia am anuntat ca cei care doresc sa lucre/e cu 0onA, 1ike sau 8rank sa se duca la peretele respecti$. <e&am spus) ,,%sta este trea"a $oastra. -u $oi mai #i atenta la ce se intampla. Depinde de $oi daca $reti sa #aceti asta. Daca nu mer!e, $a tre"ui sa ne oprim, dar haideti sa $edem daca reusiti sa #ecti ce$a impreuna su" conducerea celor trei.4 and li s&au alaturat copii, cei trei lideri au de$enit lideri constructi$i. %u discutat despre ceea ce $or sa #aca si au impartit responsa"ilitatile. 1i&a ramas in memorie un incident amu/ant si este repre/entati$ pentru comportamentul !rupuluo. Unuia dintre "aietii italieni i se spunea Su""A. ,si purta numele cu onoare, desi se re#erea la a #i su"normal. .entru el era o mare reali/are sa #ie stri!at asa. 1ike i&a spus) ,,Su""A, stiu ca tu nu poti #ace nimic. Eu o sa desene/ un nor si tu sa&l colore/i cu al".4 Era ca si cum un or" l&ar #i condus pe un alt or". Dar 1ike si Su""A s&au a(utat reciproc si m&au in$atat despre importanta si puterea comuniunii. Se a(utau reciproc in cadrul !rupului si cooperau, pe masura ce hotarau cine ce pictea/a. hiar l&am au/it pe unul intre"and) ,,%s $rea sa desene/ un om #u!ind, dar nu stiu cum. ine ma poate a(uta+4 in acest #el, de$eneau parte inte!ranta a !rupului. onducerea acestui !rup era #oarte comple2a: o com"inatie intre o democratie le(era si re!ului a"solut autocratice. and unul dintre lideri ii dicta unui mem"ru al !rupului ce sa #aca, nu e2istau neintele!eri. Delic$entii erau inte!rati celorlalti #ara sa e2iste hartuieli. Este oarecum ironic ca, con#lictul italiano&!rec a pus "a/ele $iitoarei mele cariere. 1ulti ani dupa asta, dupa ce mi&am de/$oltat metode proprii de artterapie, le&am #olosit pe #emeile dintr&o inchisoare !receasca. 8aptul ca am inceput cu delic$enti !reci si am incheiat cu in#ractori !reci si am putut a(uta am"ele !rupuri, mi&a dat un sentiment de implinire, ca si cum as #i inchis un cerc. Picturi urale fru oase cu structura ini alista %ceasta #orma a !rupului de pictura a continuat si in urmatorii ani. %m structurat cum$a acti$itatea, dar nu cum #ac acum proiectele murale in terapia prin arta. De e2emplu, atunci le spuneam "aietilor) ,,!anditi&$a la ce$a ce s&a petrecut ieri sau saptamana trecuta si apoi pictati asa cum credeti $oi de cu$iinta.4 se puneau de acord ce sa picte/e si la un moment dat au pictat inundatiile din 5hio, cate$a /ile la rand. %u $a/ut po/e in /iare si le&au transpus in picturi. .icturile lor murale erau deose"ite. ati$a ani la rand au #ost e2puse de raciun si lumea le admira.

0uccesul se naste din dis!erare .ictura murala, care a #ost ori!inea terapiei mele prin arta, a #ost o i/"ucnire spontana din ne$oia primara de a supra$ietui unei situatii disperate. Eram responsa"ila de acest proiect imposi"il si nu atiam ce sa #ac. %m reactionat spontan. Din #ericire, #ara sa ma !andesc la o solutie in mod constient, creati$itatea sau instinctul m&au condus pe drumul cel "un. %m $a/ut rola de hartie si niste copii care erau !ata sa se omoare intre ei si am actionat. hiar si ideea de a&i #ace pe capii !astilor aliatii mei si de a&i lasa sa conduca, a #ost ce$a spontan. -ici nu au/isem de asa ce$a in timpul in care m&am pre!atit pentru munca sociala. .e atunci nu&l cunoscusem pe 'udol# Dreikurs, dar am #acut e2act ceea ce ar #i #acut si el. El stia ca liderii ne!ati$i pot de$eni lideri po/iti$i si constructi$i.

/udolf $rei1urs
Nevoia de intelegere %m continuat sa lucre/ cu !rupul de adolescenti inca doi sau trei ani inainte de a&l cunoaste pe 'udo# Dreikurs si de a&mi incepe studiile cu el in 19C8. ,mi de/$oltasem tehnici noi, dar din punct de $edere al unei a"ordari psiholo!ice si al proceselor de !rup, inca a$eam !reutati. Stiam ca tre"uie sa in$at mai mult pentru a&i a(uta pe acesti tineri, care atunci cand nu erau la Hull * House, mai a$eau inca pro"leme comportamentale. %m discutat acest lucru si in cadrul unei intalniri a lucratorilor sociali care a a$ut loc in oras. Eli/a"eth Baker, de la entrul %"raham <incoln, care incerca sa inte!re/e ne!rii si al"ii, mi&a propus sa mer! la un curs sustinut de un pro#esor $iene/. Profesorul ataca %m e/itat initial, pentru ca <eon inca se recupera dupa in#arct si nu $roiam sa&l las sin!ur toata seara, dar apoi m&am hotarat sa incerc. %m a(uns putin mai tar/iu si inainte sa intru am au/it o $oce puternica) ,,<ucratorii sociali> e stiu ei despre copii+ aduna toate datele, stiu toate #aptele, dar doar atat. -u stiu nimic despre copii>4. m&am simtit o#ensata: nu m&am dus acolo ca sa #iu (u!nita. %sa ca m&am intors si m&am pre!atit sa plec. Dar dr. Dreikurs m&a $a/ut si m&a in$itat sa intru si sa iau loc, ceea ce am si #acut. Dupa aceasta tirada impotri$a lucratorilor sociali si a metodei psihoanalitice, a anali/at un ca/ concret si am #ost #ascnata. 0otusi, seara cand m&am intors acasa, eram hotarata sa nu ma mai intorc la curs. Era interesant ceea ce #acea, dar nu imi placea modul in care trata lucratorii sociali si psihoanali/a. ,n aceeasi perioada #aceam un curs cu 8ran/ %le2ander si Iaren HorneA, asa ca atitudinea lui nu m&a impresionat placut. Jiua urmatoare m&a cautat BettA Baker. and a au/it cum am reactionat mi&a spus ca sunt nedreapta si ca ar tre"ui sa&i mai acord o sansa. %m mai mers la un curs si de data aceasta a anali/at un ca/ propo/itie cu propo/itie * lucru pe care apoi l&am in$atat si eu si l&am predat la ,nstitutul ,nternational de Vara 'udo# Dreikurs. $rei1urs * barbatul ,n seara aceea, dr. Dreikurs m&a pus sa citesc un istoric de ca/ pentru pre/entarea sa, iar eu am in!hetat de&a dreptul. 0remuram si n&am putut articula niciun cu$ant. -u stiam care sunt asteptarile sale si ma temeam sa nu !resesc. 1&a inteles, iar la s#arsitul cursului, cand ne pre!ateam sa plecam, m&a intre"at unde locuiesc. %m descoperit ca mer!eam in aceeasi directie, asa ca m&a intre"at daca ma poate insoti. -u&mi placea ideea, dar in curand ne&am tre/it in acelasi auto"u/. and ne apropiam de Hull * House, m&a in$itat sa "em o ca#ea impreuna. ,&am raspuns ca acasa ma asteapta un sot "olna$, ca ma !ra"esc si ca nu am timp de ca#ea. 1i&a spus ca $a mer!e cu masina pana la statia mea. <a coltul stra/ii era o ca#enea me2icana, si mi&a spus) ,,-&ar strica sa ne oprim cate$a minute sa "em o ca#ea.4 % simtit ca&mi este teama si ca nu relationam deloc cu el. %m intrat impreuna in ca#enea. and am a"ia apucasem sa sor"im din ca#ea, a $a/ut un (oc de pin"all si a inceput sa se (oace. Eram chiar #urioasa> -iciun "ar"at nu ma mai tratase ast#el, nici macar sotul meu. um de putea sa ma o#ense/e in asemenea mod, sa se duca sa se (oace dupa ce eu imi sacri#icasem timp pretios sa "eau ca#eaua cu el+> 1&am dus la el, mi&am luat la re$edere si am iesit din ca#enea. ,n timp ce tra$ersam strada ma !andeam ca am #ost de&a dreptul nai$a sa&mi #ie asa teama de el: in de#initi$ nu era decat un copil care se (uca pin"all. %m ras de teama mea ne(usti#icata si de atunci nu m&am mai simtit o#ensata de nimic. <& am $a/ut ca pe un om cald, !entil, care se amu/a la un (oc simplu, in ciuda #aptului ca era un om culti$at. and am a(uns acasa mi&am cerut scu/e de la <eon ca am intar/iat si i&am po$estit ce s&a intamplat. % #ost intri!at de descrierea lui Dreikurs si si&a e2primat dorinta de a&l cunoaste. ,n dimineata urmatoare, la micul de(un discutam cu harlotte arr, care de$enise se#a re/identilor de la Hull * House dupa moartea domnisoarei %ddams. and i&am po$estit despre Dreikurs, a #ost #ascinata si mi&a su!erat sa&l in$itam ca oaspete de onoare la urmatoarea sar"atoare a 8ederatiei. and a sosit, ne&a o#erit o"isnuitele anali/e de ca/. 0oti au #ost impresionati, iar harlotte a #ost atat de incantata, incat i&a o#erit un apartament li"er in Hull * House.

$rei1urs vine la %ull * %ouse ,mediat dupa discursul lui, harlotte l&a interpelat) ,,Unde locuiesti+ %i #amilie+4 ,,Da, locuiesc cu sora si cu #iica mea, iar #iul meu este in armata.4 ,,-&ai dori sa locuiesti aici+ Vei plati o ta2a modica, dar $a tre"ui sa&ti aduci contri"utia si alt#el. Vei putea #i consultantul lui Sadie.4 'udol# a acceptat in$itatia si a $enit sa locuiasca la Hull * House. <&am in$itat pe el, pe sora lui Bertha, si pe #iica lui E$a la o !ustare in duminica urmatoare. <eon era in mi(locul unei lucrari) studia picturile pe s su" sticla ale marilor maestrii. <ui 'udol# i s&a parut ce$a e2traordinar caci nu mai $a/use asa ce$a. .area ca toate ima!inile sunt um"re maronii, asa ca a inceput sa critice munca lui <eon. <eon i&a replicat) ,,Dr. Dreikurs, eu nu $a spun cum sa $a #aceti trea"a, nu&mi spuneti nici d$s mie.4 De atunci au de$enit prieteni apropiati. <eon admira priceperea lui 'udol#, iar 'udol# a inceput sa ne $i/ite/e in mod re!ulat. Lucrand cu $rei1urs %m lucrat impreuna cu 'udol# aproape un an inainte de moartea lui <eon. % deschis la Hull * House un centru de consiliere pentru tineri, iar eu am mers la entrul %"raham <incoln ca si lucrator social. <eon nu parea sa #ie deran(at ca incepusem sa&mi petrec tot mai multe seri lucrand, deorece a$eam ce$a timp li"er in timpul /ilei. ,n aceasta perioada, la Hull * House se dadea o lupta pentru suprematie, intre harlotte si alti re/identi mai $echi care doreau acel post de conducere. on#lictul s&a a!ra$at in momentul in care o parte din personal a dorit sa&i a(ute pe (apone/i sa se reinstale/e. % #ost un con#lict de munca com"inat cu unul rasist. 'udol# incerca sa ne consilie/e pe toti, pentru a re/ol$a acest con#lict, iar <eon transpunea in postere ceea ce se intampla acolo. 0oti erau incantati de postere, care ne&au intarit credinta, iar lui <eon ii placea sa se implice, deoarece si el era un luptator. on#lictul a de$ent atat de intens, incat, in #inal harlotte a demesionat. %m de$enit presedintele unui comitet director, #ormat din ? persoane. /as!unsul lui /udolf la oartea lui Leon ,n mi(locul acelei lupte, in noiem"rie 1941, <eon moare. % #ost o perioada !rea din $iata mea. 'udol# s&a implicat, m&a a(utat sa trec peste durere, la #el ca pe ceilalti re/identi din Hull * House. Sensi"ilitatea sa din acea perioada a #ost minunata. ,ndi#erent de tre"urile sale, in #iecare seara, indi#erent de ora, trecea pe la mine. %tunci locuiam intr&un apartament la ultimul eta( al uneia dintre cladiri. %ducea cate un termos cu ca#ea si discutam impreuna dspre orice. -u am #acut terapie propriu&/isa cu el, dar il puteam intre"a orice despre mine sau despre #elul in care ma simteam. Un e2emplu eloc$ent este situatia sur$enita la o luna dupa maoartea lui <eon, cand ? "ar"ati ma curtau. 1a simteam umilita, pentru ca nu intele!eam de ce ma presau atat de repede dupa decesul sotului meu. %$ea impresia ca par disperata dupa un "ar"at. 'udol# mi&a spus) ,,este e$ident. 0oti acesti "ar"ati te cunosc de pe $remea cand erai casatorita cu <eon. %u $a/ut cer relatie si maria( reusit ati a$ut. Sunt interesati de tine, pentru ca stiu ca le poti o#eri un maria( per#ect.4 -iciodata nu m&am !andit la el in aceasta perspecti$a, si sunt con$insa ca nici el. Eva $rei1urs urand dupa aceasta discutie, 'udol# a $enit la mine in "irou si mi&a cerut o #a$oare. Urma sa #ie plecat toata seara, sora lui nu $a #i acasa, asa ca #iica sa urma sa ramana sin!ura. 1&a ru!at sa stau cu ea si s&o supra$e!he/. E$a a$ea 1C ani. % pus masa si ne&am apucat sa po$estim. 1i&a spus) ,,Doamna Barland, daca doriti sa $a casatoriti cu tatal meu, ar tre"ui sa ma atra!eti de partea d$s.4 ,&am raspuns ca nu am asemenea !anduri si nu am niciun interes de a o con$in!e sa #ie de partea mea. %m #ost doar ru!ata s&o supra$e!he/ si asta a$eam de !and sa #ac. %cesta a #ost primul contac cu E$a dupa moartea lui <eon, si se $edea clar ca se simtea amenintata ca&i $oi lua locul in inima tatalui sau. /udolf * !retendentul %m lucrat #oarte "ine impreuna cu 'udol#. 1a in$ita sa ascult mu/ica de camera impreuna cu el si i&am cunoscut si prietenii, inclusi$ pe Joseph 1eiers si Ellie 'ed=in. 1&am imprietenit si cu Bertha si am sta"ilit o relatie stransa de prietenie si cu #iul sau, Eric, cand a $enit acasa in permisie. ,ntr&o seara, 'udol# m&a in$itat la ta$erna sa "em ce$a. %m comandat lichior, iar el lapte. Era #ondatorul li!ii anti&lichir din Viena si era pro#und impotri$a alcoolului. 5spatarul i&a spus ca nu ser$esc lapte. ,, e !hinion. 0rimite pe cine$a sa cumpere.4 %u #acut asa, iar eu mi& am "aut lichiorul, si el laptele. %poi m&a intre"at despre mine si despre #amilia mea. ,&am po$etit despre harlotte, despre cum am crescut cu ideea ca sunt urata. 1i&a spus ca am a$ut dreptate sa cred asa, pentru ca nu eram tocmai atracti$a. %"ia la doi ani dupa casatorie, cand mi&a spus intr&o seara ca sunt #rumoasa, am a#lat ca atunci ma tachina. ,nca nu sunt

con$insa ca, credea ca sunt #rumoasa. Eram constienta de calitatile pe care le admira la mine) a$eam pometii inalti, ca si prima sa sotie, ca si iu"ita lui din Viena, dar sunt con$insa ca ele aratau mult mai "ine decat mine. %r #i tre"uit sa&mi dau seama in acea seara la ta$erna ca ma tachinea/a, dar credinta adand inradacinata pe care o a$eam despre uratenia mea, nu ma lasa sa $ad asta. Era ce$a tipic pentru el sa ma tachine/e. Daca l&as #i intre"at de ce s&a casatorit cu mine, mi&ar #i raspuns ca pentru "ani. %$eam 1?@@ G, asi!urarea lui <eon, pe care i&a #olosit sa #aca un porto#oliu cu toate reproducerile sale, pentru a&i crea o reputatie. 'udol# m&a in$atat ca tensiunea este mai usor de suportat atunci cand este insotita de umor.

/udolf * calau.itorul
Tabara !entru co!iii infir i am la ; ani dupa mutarea lui 'udol# la Hull * House, con#lictul dintre personal de$enise atat de acut, incat #amilia Dreikurs s&a mutat, iar eu am demisionat. Era $remea sa&mi caut alt loc de munca, dar mai intai m&am hotarat sa&mi iau o $acanta lun!a, sa mer! in munti si sa ma odihnesc. and ma pre!ateam sa plec, am primit un tele#on de la presedintele onsiliului %!entiilor Sociale, <ucA 0. arner. 1i&a spus) ,,Vreau sa pleci cu trenul la Burlin!ton, Disconsin si sa $eri#ici situatia unei ta"ere pentru copiii in#irmi. -umai tu poti sal$a situatia de acolo. Directoarea, ea insasi in#irma, care iu"este copiii, a plecat si i&a lasat de i/"eliste, dupa de/astrul care a urmat unei #urtuni din prima ei noapte acolo. %cum ne intre"am daca sa trimitem toti copiii acasa sau sa cautam un nou director care poate prelua ta"ara imediat.4 -u lucrasem niciodata cu copii cu handicap si nici nu #usesem la conducerea unei ta"ere. De #apt, nu&mi doream acea slu("a. eea ce doream de #apt era sa plec sa ma odihnesc. 0otusi m&am hotarat sa mer! in ta"ara si sa e$alue/ situatia. Doar un s#ert dintre copii erau tratati am"ulatoriu. 'estul erau in carucuioare, iar consilierii erau tineri de 14 ani, de asemenea cu di/a"ilitati. <ocuiau intr&o caldire cu dormitoare, a#lata in ruina, care arata ca o cocioa"a. and am luat pran/ul, copiii nici macar nu m&au pri$it si era clar ca sunt suspiciosi si nu doreau sa ai"a de&a #ace cu noul director. DorothA Stults, #i/ioterapeut, a #ost sin!ura persoana care m&a incura(at. % stat lan!a mine la masa si mi&a spus sa nu&i las sa ma intimide/e, ca totul $a #i "ine daca $oi prelua conducerea. 1&am intors la hica!o si i&am spus lui <ucA arner ca nu eram interesata de post si nu ma simteam pre!atita sa lucre/ cu copii cu di/a"ilitati. -u a $rut sa auda. Stia ca am lucrat cu Dreikurs si era con$insa ca am in$atat cum sa a"orde/ situatiile pro"lematice. Stia si de e2perienta mea de la Hull * House. 1i&a spus ca nu era responsa"ilitatea mea sa accept postul, dar daca nu o $oi #ace, toti acei copii ar #i a$ut o $acanta mi/era"ila, alaturi de parinti care nu&i doreau in prea(ma. Bineinteles ca nu am re/istat unui asemenea santa( sentimental, asa ca m&am intors in ta"ara si am de$enit director. "ai rau decat i&a i aginat Era ori"il * mai mult decat mi&am ima!inat. ,n prima noapte, administratorul cladirilor, un "ar"at cu un picior de lemn, s&a tot in$artit in (urul camerei mele si toata noaptea i&am au/it "ocaniturile. 1&a speriat in!ro/itor> Dimineata urmatoare, DorothA m&a a(utat, mutandu&si patul in camera mea, ca sa nu mai #iu sin!ura. Urmatoarea /i, acelasi indi$id a oprit apa e2act cand eu #aceam dus. De a"ia ma sapunisem. %poi, dupa amia/a, copiii au re#u/at sa spele podeaua. Deoarece multi din ta"ara erau parali/ati, podeaua tre"uia curatata dupa #iecare masa. .rima data au spus ca nu pot pentru ca nu e apa, apoi s&au plans de echipament. ,ntr&un #inal le&am su!erat sa aduca apa cu !aletile din lac, dar au re#u/at sa mai #aca ce$a. Consultari cu /udolf %(unsa in acel punct, i&am tele#onat lui 'udol# si i&am cerut a(utorul. 1i&a spus e2act ce tre"uie sa #ac si sa spun pentru a&i casti!a de partea mea. ,n #iecare /i ii ceream s#atul daca a$eam pro"leme. .icatura care a umplut paharul a #ost cand 9 "aieti, care nu erau internati, au #ost prinsi de o #urtuna, in timp ce erau cu "arca pe lac. 8osta directoare le permitea ast#el de pri$ile!ii, iar eu le&am mentint pentru a pastra o situatie calma in ta"ara. Baietii nu se intorsesera. Eram in!ro/ita, la !andul ca s&ar #i putut ineca. DorothA m&a dus cu masina in (urul lacului si in #inal i&am !asit "and "ere in ta$erna. /udolf i i sare in a-utor De data asta l&am sunat pe 'udol# si l&am implorat sa $ina sa ma a(ute, ceea ce a si #acut. %m discutat despre intrea!a situatie si am !asit solutii. ,n seara aceea, i&am con$ocat pe toti din ta"ara la o sedinta si le&am spus) ,,,ntele! ce mult ati iu"it&o pe 1ar!aret, #osta directoare, dar eu nu sunt responsa"ila de plecarea ei. %sa cum $oi nu $reti ca eu sa #iu aici, nici eu nu&mi doresc acest lucru, dar tre"uie sa&mi #ac meseria. ei care sunt nemultumiti, pot lua primul tren de dimineata si sa plece. Voi #i multumita daca $eti ramane, dar tre"uie sa sta"ilim niste re!uli. -u $or mai e2ista pri$ile!ii pana cand trea"a in ta"ara nu $a mer!e "ine.4

,n #inal, situatia a mers "ine, si nici unul dintre copii nu a plecat. %cesta este unul din e2emplele dependentei mele #ata de 'udol#, de calau/irea lui in situatii noi. ate$a dintre tehnicile in$atate de la Driekurs au #ost sa le o#er optiuni, responsa"ilitati si sa le cer a(utorul. 8aptul ca am mutat atentie de la mine catre sarcinile de indeplinit, i&a casti!at in totalitate.

Casatoria cu /udolf
,ntr&o /i 'udol# mi&a spus) ,,%sculta, de ce ne tot prostim cu tele#oanele astea+ 1ai "ine ne casatorim si te $oi s#atui in permanenta.4 Atrasa2 dar e.itanta De(a stiam ca eram atrasa de el. 1ult mai tar/iu mi&am dat seama ca atractia catre el se "a/a pe similaritatile dintre el, <eon si Jane %ddams. Era cura(os si #erm, atunci cand era ca/ul, ca domnisoara %ddams. -u&i era #rica de esec, dar pri$ea cu optimism inainte. a si <eon, ma trata cu multa !entilete si tandrete, dar totusi imi permitea sa #iu eu insami. 0otusi, imi era teama sa ma casatoresc si i&am spus) ,,'udol#, nu sti in ce te "a!i. hiar nu sunt pre!atita sa ma casatoresc iar. um poti trai in um"ra omului deose"it pe care tocmai l&am pierdut+ ,ntotdeauna te $oi compara cu el si te $ei simti in#erior.4 /udolf a convinge mi&a spus ca era pro"lema lui si ca era dispus sa&si asume situatia pentru ca era con$ins ca $a #ace #ata. %sa ca am cedat. -e&am casatorit in septem"rie 194C. .urtam inca $eri!heta data de <eon, care era #oarte u/ata. 'odol# a dorit sa port inelul de lo!odna al mamei sale, dar l&am ru!at sa ma lase sa&mi pastre/ $eri!heta. -u numai ca nu l&a deran(at, dar acea $eri!heta a de$enit inelul meu pentru nunat cu el. Doar si&a adau!at initialele si data casatoriei lan!a cele ale lui <eon. Dra!ostea si respectul lui m&au cucerit. and am mers la el acasa, prima data dupa ce am hotarat sa ne casatorim, am $a/ut po/a lui <eon pe dulapul nostru. <&am intre"at ce cauta acolo. 1i&a spus ca <eon i&a #ost si lui prieten, stie ca as #i deschis seratrul in #iecare /i sa&i pri$esc #oto!ra#ia, asa ca de ce sa n&o puna la $edere+ %cesta a #ost inceputul casatoriei noastre. A devenit a a Dupa ce ne&am hotarat sa ne casatorim, am discutat cu el despre E$a. ,,Ea a #ost cea mai importanta #emeie din casa si din $iata ta si imi este teama de reactia ei. -&am mai a$ut copii, imi doresc #oarte mult unul, dar la 14 ani de(a nu mai este copil. Este o $arsta di#icila. 1a intre" cum o sa&mi spuna.4 ,,%sta nu este pro"lema noastra.4 1i&a raspuns 'udol#. ,,<as&o pe E$a sa decida cum sa&ti spuna. 0u nu&i spune nimic. Se $a hotari sin!ura si ii $om respecat deci/ia.4 1ama mea a insistat sa a$em o nunat #ormala, cu o masa dupa aceea, dar nu era destul spatiu pentru toata lumea pentru a sta in acealsi timp la masa. E$a a mancat in prima transa, si a terminat inainte ca noi sa ne ase/am. and m&am dus s&o intre" daca s&a saturat, mi&a raspuns) ,,Da mama.4 Se hotarase. Eva este andra ca a are urand dupa aceea, am #ost la teatru. Statea lan!a mine in toaleta si stri!a) ,,1%1%> 1%1%>4 $roia ca toata lumea sa stie ca are mama. % de/$oltat o ade$arata pasiune pentru mine si era oarecum dusmanoasa cu tatal ei. Era suparata pe el ca ma adusese in casa lor. 1ai erau cate$a pro"leme de re/ol$ata ina#ara de #urie E$ei. ,si pierduse toate "a!a(ele atunci cand a $enit din ta"ara, curand dupa nunta, iar camera ei era mereu de/ordonata. Bineinteles ca 'udol# m&a a(utata cu toate aceste pro"leme si le&am re/ol$at. Sin!ura n&as #i reusit. Eva isi etalea.a abilitatile fa iliei $rei1urs ,n ciuda tuturor di#icultatilor, E$a a (autat mai mult decat mine la cimentarea relatie. Eu eram mai ras#atata ca sotie decat era ea ca si copil. 1&a a(utat #oarte mult. ,ntr&o /i cautam ce$a intr&un sertar cu len(erie si am !asit niste ser$ete mari, #rumoase "rodate cu litera S. 1ama E$ei se numea Stephanie. , le&am dat E$ei si i&am spus sa le pastre/e pentru ca #usesera ale mamei ei. 1i&a spus ca ea are o sin!ura mama, iar numele ei incepe cu S, si ca ser$etele le pot pastra, caci sunt ale mele. % #ost un incident scurt, dar eloc$ent pentru modul in care E$a m&a a(utat sa ma simt acceptata ca si mama a ei. "ultu iri lui 'os( ealalta persoana care m&a a(utat #oarte mult a #ost JosA .ollok. Desi sora lui 'udol#, Bertha, a locuit cu el si cu E$a, de #apt, cea care #usese ca o mama pentru E$a era JosA. Ea ii adusese pe E$a si pe Eric din Viena in %merica. Dupa drumul !reu cu cei doi copii, JosA a ramas sa locuiasca in apropiere si la #ie alaturi. -iciodata nu s&a amestecat in relatia lui 'udol# cu sora lui sau cu mine. % $enit sa ma a(ute din prima /i. S&a apucat sa

spele podelele. and am certat&o mi&a raspuns ca nu&mi permit o ser$itoare si pe ea n&o deran(ea/a sa ma a(ute. JosA m&a in$atat sa !atesc. -iciodata n&am !atit pentru <eon, caci mancam la Hull * House si imi era #oarte teama sa ma apuc acum de !att pentru intrea!a #amilie. -u stiam cum. JosA m&a in$atat si a continuat sa&i o#ere E$ei iu"irea, atentia ei si s&o asis!ure ca $a ramane mereu ,,1uttie4 pentru ea. 8ata de mine nu a$ea resentimente si pana in /iua de a/i n&am a$ut niciun con#lict. Eric se intoarce Doar dupa ce ne&am casatorit l&am re$a/ut pe Eric. ,si terminase ser$iciul in armata si $enise sa locuiasca cu noi pentru cate$a luni, inainte sa plece la uni$ersitate pentru a&si da licenta in psiholo!ie. ,n Europa, in armata, lucrase ca si psiholo!, deoarece in urma unei mane$re !resite a #orcepsului la nastre, il lasase cu un "rat sla"it si nu a putut #i in ser$iciul acti$. ,n mod ciudata, si Eric a de/$oltat o pasiune pentru mine asemanatoare cu a E$ei. De #apt, ma urmarea precum un catelus. Vor"eam #oarte mult si a$eam aceeasi relatie ca si cu E$a. %sa am in$atat ca poti #i si parinte si prieten in acelasi timp. Eric se casatoreste am in aceeasi perioada, Dr. Dreikurs si&a an!a(at primul asistent: se numea %rthur J=ei"ol. El si sotia sa erau separati , iar ea $enise la hica!o sa #inali/e/e di$ortul. Era pro#esoara la scoala primara, iar cand ne&a $i/itat, l&a intalnit si pe Eric. S&au indra!ostit, SAl$ia a di$ortat si s&a casatorit cu Eric si au locuit in Ur"ana cati$a ani, pana cand si casatoria lor s&a destramat. -oi doi ne&am inteles "ine de&a lun!ul anilor. % inceput sa ma stri!e ,,1a=4 si acontinuat s&o #aca pana la moartea sa in 1984. 0otusi am #ost mereu 0eeta= pentru el si i&am #ost mai mult prieten decat parinte.

0aracia
0u!ra sau necalificat ,n primii ani dupa casatorie nu am a$ut un loc de munca si nici nu prea !aseam. Eram considerata supracali#icata pentru a #i simplu lucrator pe ca/uri, dar nu a$eam dploma de cole!iu pentru un post e2ecuti$ sau de super$i/or. %!entiile sociale erau #oarte stricte in ceea ce pri$ea cali#icarea an!a(atilor. harlotte arr a$ea multe realtii si a incercat sa&mi !aseasca un loc de munca la o "anca, dar si acolo am a$ut pro"leme. -u puteam #i an!a(ata sa #ac munca de "irou si nici nu puteam #i an!a(ata ca $icepresedinte. De$enisem o tara de "irocrati. $ificultati financiare Deoarece inca mai eram in ra/"oi, erau multe mame care lucrau si de ai caror copii nu a$ea cine sa ai"a !ri(a. ,n #inal mi&am !asit un post la ,nspectoratul de ,n$atamant, pentru a crea pro!rame pentru pro!ramul de dupa orele de curs 6a#ter & school7. %m incercat sa intreduc metodele %dleriene, dar am intampinat re/istenta din partea pro#esorilor, a $oluntarilor si a directorilor. 1&am re/umat la $echiul pro!ram, dar asta a durat mai putin de un an. 'a/"oiul s&a terminat in perioada aceea, si n&am mai a$ut suport #inanciar pentru pro!ram sau pentru postul meu. Doua $eri consecuti$e am #ost directorul unui centru de /i de la ,nstitutul E$reiesc, dar asta era doar o slu("a temporara. .ractica lui 'udol# era inca limitata, iar daca un client anula pro!ramarea sau nu se pre/enta pierdeam 1?G, adica ta2a pe atunci. Din #ericire nu a tre"uit sa&l sustinem pe Eric in scoala, iar E$a era inca la liceu. 0otusi ne era #oarte !reu. ,nca odata am in$atat sa in#runt neca/urile. /udolf acce!ta toate invitatiile 'udol# accepta toate in$itatiile, indi#erent de onorariu. 1ici or!ani/atii ale #emeilor sau alte !rupuri care au/isera de el si ii o#ereau 1?G, 1@G sau chiar ?G, il in$itau sa le $or"easca, iar el accepta. 1a duceam la el la "irou sa&i duc cate un san=ich care era masa pe o /i intrea!a si #oloseam orice mi(loc de transport, pana am #i a$ut o masina. ateodata a$eam parte si de situatii amu/ante. Ba/dele ne intampinau la usa, spunand cat de onorati sunt de pre/enta sa, iar 'udol# ii intre"a) ,,Despre ce tre"uie sa $or"esc+4 -iciodata nu $eri#ica materialele trimise inainte. .ur si simplu le spunea sa stea #ara !ri(i, cai oricum are de spus aceleasi lucruri, indi#erent de su"iect si totul $a #i "ine. 5data, tocmai tinea niste cursuri despre casatorie la ,nstitutul E$reiesc. ,nca de la prima lectura a insistat pe ideea ca intr&o casatorie, respectul este mai important decat iu"irea si prietenia. <a s#arsit, o doamna a $enit sa ma intre"e daca este sotul meu si sa&si e2prime mila #ara de mine. Deseori 'udol# era inteles !resit atunci cand insista plin de entu/iasm pe ideea respectului necesar in orice #el de relatie. %m a$ut pro"leme #inanciare, pana in 194;, cand 'udol# a #ost numit pro#esor de psihiatrie la Scoala 1edicala hica!o. <ucrase de mult acolo ca $oluntar. ,n ciuda tuturor acestor di#icultati, totusi ne&am descurcat. %sa am in$atat importanta optimismului.

#ra.ilia
and na/istii au in$adat %ustria, 'udol# a parasit Viena si a plecat la 'io. ,n 1949 a hoatarat ca este timpul sa se reintoarca in Bra/ilia. ,n 19CF initiase acolo un !rup %dlerian, iar pro#esorul Sil$a Da1ello l&a ru!at sa re$ina pentru a reacti$a !rupul. <&a asi!urat ca $a a$ea un loc asi!urat la uni$ersitate si intr&un spital. Increderea lui /udolf 0re"uia sa ne platim sin!uri transportul, dar eram stramtorati. 'udol# nu s&a impacientat, desi a$ea multe datorii de cand incercase sa re/ol$e situatia #amiliei sale in timpul ra/"oiului. % #acut un credit, pe asi!urarea lui, con$ins ca $a casti!a "ani su#icienti sa&si plateasca datoriile si imprumutul. Eu nu eram atat de con$insa. Era $ara, iar E$a tocmai terminase liceul, asa ca am luat&o cu noi, uramand sa se intarca in toamna la cole!iu. 'udol# m&a asi!urat ca $a #i cald si placut, dar eu eram con$insa ca $a #i iarna. Si am a$ut dreptate. and am a(uns ploua #oarte tare si era destul de rece. 'udol# i&a impresionat pe toti in Bra/ilia, a casti!at atatia "ani cati a preconi/at, iar noi ne&am simtit #oarte "ine si am a$ut o e2perienta pro#esionala #antastica. %m locuit in 'io, in #ata !ol#ului, intr&o pensiune #rumoasa si /ilnic mer!eam cu auto"u/ul sa e2ploram satele in$ecinate. ,ntr&una din /ile, am $a/ut o casa de piatra, contruita pe $ar#ul unui munte, care a$ea o panorama e2traordinara asupra !ol#ului. 'udol# imediat s&a !andit s&o cumparam. ,&am e2plicat ca inca a$em datorii si nici nu $om #olosi casa. -u a renuntat la ideea de a a$ea o casa acolo pentru cand urma sa mai mer!em in Bra/ilia. Bineinteles ca nu am cumparat casa. Eu nu doream sa locuiesc acolo, iar 'udol#, desi dorea sa locuiasca in 5re!on, Jamaica sau in orice alta parte, mereu re$eneam la hica!o. 0otusi, am #ost impresionata de #elul in care era dispus sa&si asume riscuri. Plangand du!a Leon .entru mine cel mai important moment din Bra/ilia a #ost o dicutie a$uta cu 'odol# si care, dupa C ani de casatorie, m&a #acut sa nu&l mai (elesc pe <eon. -e plim"am intr&o seara pe pla(a, admirand apusul si statuia lui ,sus, cand am inceput sa plan!. ,&am spus ca plan! pentru ca <eon nu mai putea sa $ada acea #rumusete si s&o picte/e. ,,-u&i ade$arat. .lan!i pentru tine. ,ti pare rau ca $iata ti s&a schim"at. .ot accepta asta, iar tu poti continua sa #i ne#ericita, dar ia aminte ca acum poti trai acest moment cu mine. -u stim daca maine $om mai #i aici, iar pe <eon nu&l poti aduce inapoi. Hotaraste&te.4 %cestea au #ost cu$intele sale. .entru mine a #ost un soc. ,n cu$inte simple, dar cu un mesa( #oarte clar. %m incetat sa&mi mai (elesc #ostul sot. -u mai simteam ne$oia sa ma a!at de relatia cu <eon. Se terminase, iar atitudinea mea #ata de 'udol# s&a schim"at, la #el cum s&a schim"at si casatoria noastra. 8aptul ca mi&a $or"it atat de direct, m&a adus cu picioarele pe pamant. %m $a/ut ca o casatorie este o relatie, nu doar un sentiment.

Parteneriatul
Calatorii in strainatate alatoria in Bra/ilia in 1949 a #ost inceputul pere!rinarilor noastre prin strainatate. Dupa terminarea ra/"oiului eu n&am mai a$ut loc de munca, asa ca am inceput sa lucre/ si sa calatoresc cu el. %m inceput cu o serie de seminare in Europa in anii ?@, iar din 199@ am inclus 1unchen, El$etia, Brecia si ,srael in turul nostru. hiar si acum am acelasi traseu atunci cand predau artterapie si am de$enit am"asador pentru .siholo!ia ,ndi$iduala. 0criind and stateam acasa il a(utam sa&si scrie lucrarile. ,nca dinainte de casatorie de$enisem un psiholo! competent. De atunci studiasem C ani impreuna cu 'udol#, iar apoi ii #usesem asistent social la centrele pentru consilierea copiilor. eea ce #aceam eu era o introducere in tehnicile si metodele psiholo!iei indi$iduale, cu un #eed&"ack continuu din partea lui 'udol#. %sa ca il a(utam in ceea ce pri$ea aspectele mecanice ale lucrarilor sale. ,i tehnoredactam cartile dupa dictare, dar il opream #rec$ent si ii ceream lamuriri, e2plicatii sau ela"orari asupra unor puncte, sau chiar ii dadeam su!estii. Dupa ce primul manuscris a #ost !ata, m&am consultat cu un editor. -e era prieten: citea materialul si ii corecta !reselile !ramaticale. .e lan!a #aptul ca eu eram sla"a la !ramatica, incepusem sa&mi insusesc si sinta2a !ermanica a lui 'udol#. /olul eu %tunci cand calatoream eram mana sa dreapta. Depindea de reaciile mele in cadrul seminariilor, deoarece eu eram sin!ura care stia cu ade$arat ce $rea sa spuna si il intele!eam. ,n hica!o nu puteam #ace asta, pentru ca era incon(urat de cole!i competenti, dar cand plecam eu a$eam rolul de a&i transmite reactiile auditoriului

pentru a sti ce sa #aca mai departe. %sa ma si pre/enta) ,,%ceasta nu este doar sotia mea: ea are un rol #oarte important. and sunt in timpul unei pre/entari, nu pot #i atent la tot ce se intampla. 0ee o"ser$a si imi semnalea/a, ca eu sa cunosc reactiile pu"licului si sa&mi plani#ic actiunile.4 um #aceam eu asta+ <e puneam ntre"ari celor ce nu a$eau cura( sa&l intre"e ce$a pe 'udol#. 1a inte!ram in !rup si a#lam parerea lor re#eritoare la ceea ce pre/enta 'udol#. <e casti!am increderea si le o#eream acelasi spri(in atunci cand a$eau ne$oie. De e2emplu, 'udol# a inceput una dintre pre/entari spunand ca dupa parerea lui, cel mai important lucru in relatia parinte * copil este respectul. ,mediat mi&am dat seama ca !rupul respin!e ideea eram in ,srael si ma(oritatea parintilor erau mult prea protecti$i cu copiii. a re/ultat, copiii erau #oarte ras#atati. <e si au/eam pe mame cum se intre"au) ,, um+ 8ara iu"ire+ 'espect+ -u tre"uie sa ne iu"im copiii+4. %m ridicat mana si am intre"at) ,,Dr. Dreikurs spuneti ca dra!ostea nu este importanta sau ca parintii nu tre"uie sa&si iu"easca copiii+4. 'udol# apoi a e2plicat mai clar e a $rut sa spuna, e2plicand&le di#erenta dintre iu"irea care presupune respect si iu"irea posesi$a, care apare intr&o #amilie tipic autoritara. u asta a casti!at audienta. .arintii au $a/ut di#erentele dintre iu"irea autocratica si cea democratica. $arul cura-ului Datorita !enialitatii sale sau mai "ine /is a instictului pe care il a$ea atunci cand era $or"a de oameni, am putut sa #ac #ata acestui rol, in ciuda #aptului ca eram o persoana timida si intro$ertita. %cesta a #ost unul din darurile lui pentru mine. Datorita lui am de$enit o persoana cura(oasa, care putea de$eni lider, care casti!a increderea unui !rup in timp scurt. El m&a a(utat sa&mi n$in! temerile si m&a pre!atit pentru ceea ce urma, adica sa de$in un terapeut independent, recunoscut pe plan international. Surprin/ator, nu am reali/at acest lucru decat acum cati$a ani, cand %chi Eotam, din ,srael mi&a spus) ,,Este uimitor cat de cura(oasa esti si cat de mult ii incura(e/i pe ceilalti.4. 'udol# m&a trans#ormat intr&o persoana cura(oasa, cand mi&a o#erit posi"ilitatea de a (uca rolul a$ocatului dia$olului. -u rare erau oca/iile cand eu si 'udol# a$eam altercatii in pu"lic, tocmai pentru a&i atra!e atentia despre modul in care lumea percepe ideile sale. .entru intre!ul !rup era o e2perienta amu/ana si se con$in!eau ca oamenii dintr&un cuplu pot a$ea di#erende si cu toate acestea se iu"esc. ateodata el uita ca (oc un rol si ma lua in serios, mai ales daca de$eneam prea pro$ocatoare. ,mi spunea) ,,0ee, tu ar tre"ui sa sti mai "ine> Doar ma intele!i>4. hiar si maniera lui 'udol# de a pune pro"lema ma incura(a. %$ea tendinta de a #i #oarte sincer si deschis. -u se pre#acea atunci cand era critc ca si terapeut si le $or"ea clientilor intr&un mod #oarte con$in!ator. Desi imi dadea de inteles ca sunt speciala, totusi nu ma mena(a asa cum credeam ca o #acea <eon. %cest lucru m&a a(utat sa capat cura(. and $edea ca o iau in directia !resita, imi atra!ea atentia #oarte direct si se$er. Desi eu nu sunt se$era cu studentii mei, am in$atat totusi sa #iu directa. E!ri andu& i creativitatea 'udol# mi&a atras atentia asupra #aptului ca reactione/ la situatii la ni$el spontan, instinctual. ,mi puneam la indoiala capacitatile mele academice. De aceea, cand 'udol# a inceput sa ma pre/inte ca #iind cel mai "un student al sau, ma pierdeam. -&a mai #acut asta, ci m&a lasat sa stau in um"ra, sa ascult, sa o"ser$. %poi ma rela2am si puteam sa&mi #olosesc a"ilitatile creati$e pentru a raspunde reactiilor !rupului. %tata $reme cat nu ma simteam o"li!ata sa corespund cerintelor unei anumite persoane, si nu era o sarcina academica, puteam pune intre"ari pertinente si a$eam idei pe care alt#el le&as #i inhi"at. 0ocmai pentru ca nu ma a!atam de ideea) ,,0re"uie sa #ac per#ormanta> 0re"uie sa e2cele/>4 Povestile a-uta %tunci cand nu stiu cum sa raspund unei intre"ari academice, ma #olosesc de di#erite po$estiri, ca de e2emplu) este $or"a despre doi domni care stateau de $or"a pe o "anca intr&un parc din -e= Eork. Dupa ce au epui/at toate su"iectele de discutie, unul i&a spus celuilalt) ,,Sti ce$a prietene+ Viata este ca un pahar cu ceai.4 elalalt, uimit l&a intre"at care este lea!atura si a primit urmatorul raspuns) ,,De ce ma intre"i pe mine+ Eu nu sunt #ilo/o#.4 .o$estea aceasta mi se potri$este. .ot lucra in mod spontan, dar nu pot e2plica ceea ce #ac teoretic. 1a #olosesc de tot ceea ce am in$atat de la Blanche, Jane %dddams, <eon si 'udol#, de ceea ce am a"sor"it datorita e2perientei mele in arta, munca sociala, terapia de !rup si psiholo!ia indi$iduala. 0otusi, deseori nu pot identi#ica cu e2actitate de unde anume am in$atat o anumita metoda sau cum de mi&a $enit o anumita idee. Sunt un e2ecutant, nu un !anditor, desi mare parte din #elul meu de a !andi are loc #ara a #i pe deplin constienta de asta. De&a lun!ul anilor in care am calatorit cu 'udol# am inceput sa am acelasi sentiment ca si el, acela de apartenenta la comunitatea uni$ersala. Datorita #aptului ca ne intorceam de mai multe ori in aceleasi locuri, oamenii ne acceptau ca prieteni si puteam #ace parte din $iata lor. % #ost o e2perienta rara si

pretioasa. 0oate aceste intalniri m&au #acut sa #iu recunoscuta ca personalitate independenta, si mi&au "atatorita calea catre ceea ce a$eam sa de$in in $iitor) terapeut prin arta.

Cea de&a cincea

isiune in viata

Datorita calatoriilor noastre, simteam ca #ac parte din mai multe societati. 1ai ales in ,srael, datorita mostenirii mele e$reiesti. E3ista $u ne.eu4 red ca <eon si 'udol# erau mai mult sau mai putin a!nostici. %$eau credinta ca omul apartine cui$a, dar nu puteau identi#ica cui. Se opuneau ideii ca cine$a e2terior omenirii poate detine controlul si erau con$insi ca omul isi crea sin!ur pro"lemele. 'udol# spunea) ,,-ici nu cred, nici nu ne!. Daca imi aduci o do$ada ca e2ista Dumne/eu sau o alta #iinta supranaturala, ii $oi recunoaste e2istenta. 0otusi, eu am o menire aici pe pamant. <ucre/ cu semenii mei si nu crecd ca sunt controlat de dina#ara.4 . i&am acceptat atitudinea si am inceput sa cred ca el, dar niciodata in su#letul meu nu am ne!at conceptul de Dumne/eu. Este un cu$ant important si #iecare om are propria idee despre Dumne/eu. ,n iudaism, Dumne/eu este amor#. -u e2ista nicio le!atura cu ima!inea umana. Se intrupea/a su" #orma unei lumini stralucitoare. .entru mine Dumne/eu este el ce nu poate #i cunoscut. Vreodata poate ,l $oi cunoaste, dar nu acum. Sunt con$insa ca mostenirea mea reli!ioasa nu&mi a#ectea/a munca, numai in conte2tul po$estirilor pe care le spun. De #apt, recent, in Vnacu$er, la un seminar despre artterapie, o doamna m&a a"ordat in e"raica. %m #ost surprinsa de reactia mea. ,mediat m&am simtit apropiata de ea. %sadar nu ma pot considera total lipsita de simtul apartenentei la acest !rup. Identificarea cu Israelienii 'udol# spunea ca se simte mai mult a #i israelian decat e$reu, pentru ca israelienii au construit o natie noua, "a/ata pe principiul e!alitatii si se con#runtau /ilnic cu pro"leme. Se identi#ica mai mult cu acest popor decat cu Da$id si Boliat. %tunci cand sunt in ,srael ma simt ca si cum as #i capti$a in antichitate. .re/entul pare o parte insi!ni#ianta a e$olutiei. .rima data cand am simtit asta, sunt si!ura ca am trait un episod psihotic. 'udol# a re#u/at sa ma creada, deoarece si el a simtit acelasi lucru in acelasi timp. Stateam pe acoperisul unui minaret pe muntele Sion, acolo unde s&a nascut 'e!ele Da$id. .e $remuri e$reii nu a$eau acces acolo, dar acum turistii pot mer!e in !rupuri or!ani/are, cu !hi/i de di#erite reli!ii care le $or"esc despre ,erusalim. .e cand stateam si pri$eam orasul cu luminile tremurand in departere si il ascultam pe !hid $or"ind despre lucruri care se petrecusera cu secole inainte, am a$ut o sen/atie de deja vu , ca si cum as mai #i #ost acolo si inainte. 1&am intrors catre 'udol# si i&am spus ca am un episod psihotic. Eram si!ura ca mai #ussesm acolo cand$a. 1i&a spus ca nu era nimic psihotic, pentru ca si el a$ea aceesi sen/atie. .ro"a"il ca nu a #ost psihotic, dar cu si!ranta a #ost mistic.

Un arttera!eut adlerian
red ca in 199; Dr. Bernard Shulman a $enit intr&o /i la noi la pran/, sa discute cu 'udol# ideea de a o#eri un alt tip de e2perienta terapeutica pacientilor sai de la spitalul St. Joseph. %ceasta idee a repre/entat inceputul meu ca si terapeut prin arta. .ana in acel moment, #usesem ad(unctul lui 'udol# si cu o sin!ura e2ceptie, nu mai pictasem nimic de la moartea lui <eon. 0curt interludiu in arta E2ceptia de care $or"eam a$usese loc in 19?8, cand eram in Jamaica. Era #oarte #rumos acolo iar 'udol# m&a con$insa sa #ac niste lucrari cu acei ne!rii pe care ii adoram 60ee a pre#erat mereu sa picte/e ne!rii, dar nu neaparat pentru ca se identi#ica cu ei, mai ales ca in copilarie i se spunea -e!ruta7. %m #olosit pastel si car"une a a #ost distracti$, desi eram constienta ca o #ac numai pentru a&l multumi pe 'udol#. -u&mi pasa daca picte/ sau nu. %m tratat acele portrete ca pe niste e2ercitii distracti$e, si am #acut destul de multe, unele chiar in 1? minute. -u m&am !andit prea mult la ele si pe ma(oritatea le&am dat, dar 'udol# le&a sal$at si le&a inramat. %cum imi plac #oarte mult. Sunt #oarte puternice si di#erite #ata de ce #aceam in primii ani. Stiam ca daca ma apucam de pictat nu imi $oi mai !asi $echiul stil. Voi incepe sa #ac ce$a nou. 'udol# era #oarte #rustrat ca nu mai pictam. redea ca sunt datoare lumii sa arat talentul meu. ,nsa eu niciodata nu am cre/ut ca am talent asa ca nu simteam aceasta ne$oie. ,&am e2plicat ca pictatul era le!at de $iata alaturi de Blanche, ca si adolescenta, apoi de <eon in prima mea casatorie. Viata mea se schim"ase, era cu totul alta, iar ceea ce #aceam ma implinea. -u mai simteam ne$oia sa picte/. ,n mintea mea, pictatul era una, iar psiholo!ia alta.

"unca la 0t. 'ose!h Shulman, care #usese primul asistent si asociat al lui 'udol#, tocmai primise in administrare o unitate psihiatrica la spitalu St. Joseph, si l&a chemat pe 'udol# sa&l a(ute sa pre!ateasca personalul in teoriile si metodele adleriene. -e&a e2plicat ca unitatea se "a/ea/a pe di$erse terapii si ar o#eri di#erite e2periente pacientilor. ,n timp ce luam pran/ul, amandoi m&au intre"at) ,,De ce n&ai $eni sa ne a(uti+ u e2perienta ta in dinamica !rupurilor, pictura, munca sociala si cunostintele de psiholo!ie indi$iduala, ai putea de/$olta un pro!ram de terapie prin arta. E2perimental. -u ti&am impune re!uli sau directi$e. %r #i doar al tau>4 %ceasta a"ordare m&a #acut sa ma simt presata sa accepta imediat. .uteam #i ino$atoare, de #apt am incercat #oarte multe lucruri pe pacientii mei. <a inceput am lucart doar cu pacientii lui Bernie, desi si alti psihiatrii a$eau pacienti in acea unitate. Din #ericire, nimeni n&a o"iectat la deci/ia mea. 8oloseam "i"lioteca, care era o camera destul de mica, iar pacientii dr. Shulman au #ost anuntati prin di#u/oare sa se pre/inte la "i"lioteca, #ara alta e2plicatie. .ro!ramul meu este e2plicat mai pe lar! in pa!inile urmatoare. Calatoriile du!a oartea lui /udolf <ucram la spital periodic, cate$a luni, datorita pro!ramului de calatorii pe care il a$eam cu 'odol#. %"ia in 19F;, dupa moartea sa am inceput sa lucre/ in mod re!ulat. 0otusi, mi&am continuat si calatoriile, in care tineam seminare pe teama artterapiei, in strainatate, dar si in Statele Unite. .rima mea in$itatie a sosit din Dashin!ton D. . apoi am #ost in$itata sa mer! in Vancou$er. <ucram cu !rupuri de amatori sau pro#esionisti care doreau sa in$ete metodele mele. ,n 19FC am aran(at un turneu care incepea din El$etia, apoi Bermania, Brecia si ,srael, adica acelasi traseu pe care il #acusem si cu 'udol#. Datorita #aptului ca mer!eam anual in aceaste turneuri, in #iecare tara e2ista un !rup de oameni care ma a(uta sa&mi plani#ic seminariile si care imi duceau munca mai departe. "unca la Institut ati$a ani dupa moartea lui 'udol# am predat la ,nsitutul %l#red %dler din hica!o. <a inceput tineam seminarii la s#arsit de saptaman, de trei ori pe an. 1ai tar/iu, terapia prin arta a #ost cuprinsa in pro!rama, si a$eau un loc aparte in curricula de master) ,,'olul artei in consiliere.4 %m inceput sa #ac parte din onsiliul ,nstitutului imediat dupa moartea lui 'udol#, desi am $rut initial sa demisione/. Bernie Schulman m&a con$ins sa raman. 1i&a spus ca au ne$oie de ideile mele, au ne$oie ca eu sa #iu constiinta lor. -u prea am intels ce dorea sa spuna cu asta. .ana la moartea lui 'udol# am simtit ca #ac parte din ,nstitut numai datorita casatoriei mele cu el. Era co&consilierul lui 'udol# pe pro"leme de #amilie si inca odata, (ucam rolul acela de a pune intre"ari din partea !rupului, sau #aceam re/umatul intalnirii. %dministratia imi mai cerea cateodata s#atul si am #acut parte din consiliu, inca de la inceputuri, din anii ?@. 5ca/ional lucram si cu "ene#iaciarii, atunci cand tineam locul unui consilier, dar de cele mai multe ori nu #aceam consiliere de una sin!ura. Dar nu ma simteam ca #iind o ,,constiinta4, la #el cum nu ma simteam a #i consilier independent. $e la inus la !lus ,mi aduc aminte de un incident in!ro/itor, cand Bo" .a=ers m&a ru!at sa&i tin locul la o sedinta cu o #amilie. Schim"ase data in ultima clipa si #amilia n&a #ost anuntata. Schim"ase si modalitatea de lucru a lui 'udol#, ceea ce ma de/a$anta(a pe mine, iar el a$ea o relatie deose"ita cu #amilia respecti$a. and mi&am #acut aparitia, mama n&a $rut sa $or"easca cu mine, iar eu n&am stiut ce sa #ac. % #ost un de/astru. ,&am spus) ,,-oi doua a$em o pro"lema comuna. are este+4 ea n&a !hicit, si nici restul auditoriului, #ormat din alti parinti si studenti, ceea ce era tipic pentr consilierea entrele %dleriene de Educatia 8amiliei. %m raspuns eu in locul lor) ,,Voi nu doriti ca eu sa $a consilie/ si nici eu nu $reau sa #iu aici. e $om #ace in aceasta situatie+4 %m continuat interi$iul si am #ost con$insa ca era un #iasca total. Dar la s#arsit, !rupul mi&a spus ca a #ost o e2perienta e2traordinara despre cum o schim"are de situatie poate de$eni o lectie din care se poate in$ata. Dupa cum o"isnuia sa spuna 'udol#) ,,,ntotdeauna iti amintesti sin!urul moment rau si le uiti pe celelalte noua minunate. 4 1omentele rele pot de$eni momente "une, daca insisti asupra lor. In i-locul atentiei %m #ost uimita de carand, cand mi&am dat seama ca in toata aceasta perioada, in care a$eam seminarii in toata lumea despre artterapie, mi&a #acut placere sa ma a#lu in centrul atentiei. 1i&a placut acest rol. <&am adorat. 0otusi, cred ca este si o urma de $anitate, pentru ca ma "a/am in continuare pe 'udol#. 1a !andesc in permanenta la ce&ar #ace el daca ar #i cu mine. Contributia lui $rei1urs ea mai mare contri"utie a lui 'udol# la munca mea a #ost simplicitatea tehnicilor de inter$iu si stimularea moti$elor ascunse, ,,prin !hicire4. 6moti$ele ascunse se re#era la lo!ica personala a #iecarui indi$id * perceptie

si !andire particulara * care rationali/ea/a comportamentul in asa #el incat il #ace accepta"il pentru sine. %ceste moti$e sunt in mare parte necunoscute indi$idului. 0erapeutul poate #ace supo/itii pentru a le determina. %ceste supo/itii se "a/ea/a pe ceea ce terapeutul cunoaste despre istoricul si comportamentul clientului. De e2emplu) terapeutul spune ,,Sti ce te&a #acut sa te comporti asa+4 De o"icei clientul raspunde ca nu stie. %poi terapeutul il poate intre"a) ,,<a ce te !andeai e2act in acel moment+4 Un e2emplu in artterapie poate #i pacientul care re#u/a sa picte/e. 1oti$ul ascuns poate #i ,,Daca nu pot #i la #el de "un ca 'em"randt, nici n&are rost sa incerc.4,n arttetrapie, sau alte #orme de terapie, terapeutul poate cere a(utorul !rupului in descoperirea moti$elor ascunse ale unui client. 1etoda !hicirii, a supo/itiilor, a #ost de/$oltata de %dler si rede#inita de Dreikurs si se "a/ea/a pe metoda scolastica * a a(un!e la ade$ar prin presupuneri. Ba/andu&se pe ceea ce stie despre client si pe supo/itiile anterioare, terapeutul este din ce in ce mai aproape de a cunoste resorturile comportamentale ale indi$idului. .resupunerile sal$ea/a timp in intele!erea clientului si #ac posi"il ca si acesta sa #ie constient de moti$ele sale.7 %ceste tehnici mi&au #ost de mare a(utor. %m inteles per#ect rolul lor si mai tar/iu am de$enit si eu adepta lor. ,n timp ce inter$ie$a un client, 'udol# urmarea un tipar #oarte lo!ic. E$ita orice in#ormatie irele$anta si raspundea imediat oricarui comentariu care conducea la e2plorare pro#unda. -u se straduia sa adune in#ormatii, ci lucra cu ele imediat ce le primea. %cum ma tre/esc si eu #olosind chiar si #ra/ele lui. 1are parte din 'udol# #ace parte si din mine, iar atunci cand am succes, ma simt incre/atoare, desi stiu ca mare parte i se datorea/a lui. Influenta lui #lanche Desi munca mea este pro#und in#luentata de 'udol#, Blanche a #ost cea care mi&a in#luentat $iata. Datorita ei am inceput sa picte/, am mers la Hull * House, am intalnit&o pe Jane %ddams si <eon Barland, chiar si pe 'udol#, caruia i&am cerut a(utorul cand lucram cu delic$entii. 1unca si $iata mea s&au contopit. ,ar acum, pro"a"il ca ma $oi contopi si eu cu ele. I i creste increderea De&a lun!ul anilor am inceput sa am mai multa incredere in mine, in mare parte datorita incura(arilor celorlalti, dar inca nu sunt con$insa ca posed acele calitati. -u m&am !andit niciodata la mine ca la un artist) <eon era artistul. Si nu sunt de acord cu cei care spun ca 'udol# n&ar #i a(uns asa departe #ara mine. -u cred ca ma simt in#erioara celorlalti. 1&am simtit ca #acand parte din <eon, iar apoi din 'udol#. %$eam ne$oie de ei, de puterea lor, pro"a"il pentru ca eu nu sunt o persoana cura(oasa. 1odelul meu era sa urme/ pe cine$a, ma am incredere in ei ca imi $or arata caleea cea "una. -u m&am $a/ut niciodata ca #iind un lider. Sunt con$insa ca acest model mi s&a de/$oltat in copilarie. ,mi aduc aminte ca #ratele meu se "atea cu sora mea, pentru ca ma (i!nise. 1&am in$atat apoi ca altcine$a sa&mi duca "ataliile. -u am cre/ut niciodata ca #ac ce$a numai pentru satis#actia proprie. 1ereu o #aceam pentru altcine$a. %m pictat pentru <eon, am co&consiliat pentru 'udol#, si niciodata nu am simtit ca sunt cu ade$arat "una la ce$a. %"ia acum, cand mi&am dat seama ca imi place rolul de a preda artterapia in toata lumea, reali/e/ ca sentimentul de insu#icienta era o modalitatea de a #u!i de responsa"ilitatile unui lider. %cum cand sunt un lider, nu stiu ce sa mai cred. .e de o parte imi place statutul meu, pe de alta parte simt ca nu merit toata aceasta recunoastere si satis#actie. Co binand tera!ia si arta 0erapia prin arta ma implineste, pentru ca in!lo"ea/a toata pre!atirea si e2eprienta mea de $iata. .ot sa pun la un loc tot ce am cules din $iata si sa ma #olosesc de toate a"ilitatile mele. 0erapia prin arta ma stimulea/a si ma pro$oaca la creati$itate, asa ca dupa #iecare sedinta ma simt incura(ata sa continui. Sunt multi oameni care m&au in#luentat de&a lun!ul $ietii si acum imi dau seama ca nu s&a pierdut nimic. %m simteti/at tot ce&am in$atat si tot acest e#ort creati$ imi o#era o mare satis#actie si ma #ace sa ma simt recunoscatoare tuturor relatilor pe care le&am a$ut cu Blanche, Jane %ddams, <eon si 'udol#.

II. Tera!ia !rin arta & Este tera!ia !rin arta cu adevarat !sihotera!ie4
.entru mine, terapia prin arta inseamna a a(uta prin intermediul artei. %cest mediu poate a(uta oamenii sa&si schim"e parerea despre ei insisi, sa le schim"e perceptia sau sa le o#ere o e2perienta placuta. .e cei depresati ii poate incura(a spre alte posi"ilitati de a se simti "ine. Dupa participarea la acti$itati artistice, ma(oritatea au recunoscut ca se simt mai "ine, mai ales sentimentului de reali/are si contri"utie. 0erapia prin arta ii poate a(uta pe oamnei sa re/ol$e pro"leme din arice se!ment al $ietii lor, sau ii poate #ace sa constienti/e/e ceea ce li se intampla si sa decida daca doresc o schim"are a $ietii prin psihoterapie. Daca terapia prin arta este sau nu psihoterapie, ne putem #ace o idee daca o"ser$am de#initiile unor termeni) calau.ire2 consiliere2 tera!ie.

Calau.ire * a o#eri eduactie intr&o maniera strate!ica, in asa #el incat clientul sa ia in calcul posi"ilitatea de a accepta si de a #olosi educatia respecti$a. Educatia este menita sa&l a(ute sa #aca #ata sarcinilor $ietii. Tera!ie * se o#era educatie su" #orma calau/irii sau consilierii, dar aceasta a"ordare duce la schim"ari in modul de $iata al clientului. %ceste schim"ari nu presupun mereu un nou scop sau metode de operare, dar au ca re/ultat lar!imea ori/ontului, sau ,,elasticitatea, dupa cum spune %dler. %ceste schim"ari sur$in ca re/ultat al con#runtarii dintre client si stilul sau de $iata si din intele!erea modalitatilor in care $iata sa poate #i mai e#icienta si sau mai #le2i"ila. Tera!ia !rin arta este cea mai rapida metoda de a&i a(uta pe oameni sa se con#runte cu $iata lor. ,n mainile unui terapeut "ine pre!atit, con#runtarea este pre/entanta incura(ant, in asa #el incat clientul sa intre$ada noi posi"ilitati de e#icienti/are. Este artterapia psihoterpie+ Da, atunci cand este #olosita de un terapeut priceput, ceea ce este $ala"il pentru orice #el de terapie. 0chi bari in odul de viata ,n psihoterapie, terapeutul lucrea/a cu clientul pentru a e$alua stilul de $iata, tiparele, conclu/iile incorecte pe care acesta le poate a$ea despre locul sau in $iata, sa il a(ute sa&si schim"e modelele comportamentale ine#iciente. 0erapeutul poate !hida clientul sa&si lar!easca ori/onturile, pentru a permite mai multa li"ertate de miscare, in tiparele o"isnuite, #ara a schim"a insa ideile !resite de "a/a. ,n sedintele de artterapie participantii pot descoperi 6contrar ideilor anterioare7 ca pot reali/a ce$a satis#acator cu propriile maini. %cest lucru poate #i o re$elatie asupra conceptului de sine, tolerantei de sine, dar nu le schim"a o"li!atoriu stilul de $iata. 0otusi, am $a/ut aperceptii care se schim"a in cadrul terapiei prin arta. -u este scopul meu acela de a le schim"a modul de $iata sau de a le indrepta !reselile. ,ntentia mea este de a le o#eri posi"ilitatea de a se $edea si de a #unctiona mai clar, ast#el incat sa #ie capa"ili sa alea!a dintre alternati$e. %rtterapia este o tehnica atat de puternica, tocmai pentru ca inca de la inceput il con#runta pe client cu propriul stil de $iata in cel mai neasteptat #el. 0ocmai mirarea pe care multi o resimt atunci cand $ad ce&au i/"utit sa #aca sin!uri este terapie in sine, pentru ca le o#era o alta ima!ine asupra a"ilitatilor lor si le o#era si alte posi"ilitati. /eali.ea.a ca viata le e goala el mai #rec$ent raspuns pe care il primesc de la participanti este ca au reali/at ca le lipseste ce$a din $iata, ceea ce inainte nu au reali/at. Din di#erite moti$e, cand participantii trec prin di#erite e2ercitii de pictura, acest sentiment iese la supra#ata si este e2primat in timpul discutiilor. U stiu si!ur ce anume din aceste e2erctii pro$oaca recunoasterea acestei lipse. .lacerea tactila, sentimentul sen/ual o"tinut din #olosirea culorilor pe hartie sau o e2perienta spirituala+ Sau #aptul ca indi$idul este creati$ in compania celorlalti, sau un sentiment de parteneriat cu reatorul) ,,Si eu pot crea+4 +

"etode generale & Ince!utul

Inta !inarea gru!ului %ccidental, am descoperit o metoda unica de a intampina un !rup nou, metoda ce imi permite sa sta"ilesc un nou tip de relatie, pe care pacientii sau participantii nu l&au mai e2perimentat. S&a intamplat odata sa #iu in picioare lan!a usa atunci cand a $enit !rupul si in loc sa&i in$it pe toti sa intre, i&am intampinat pe #iecare in parte, stran!andu&le mana si spunandu&le) ,,Sunt 0ee Dreikurs. 1i&ar #ace placere sa&mi spuneti pe numele mic. um te numesti+ .re#eri sa&ti #olosesc numele mic sau numele de #amilie+4. De atunci am schim"at #oarte putin #ormula de intampinare, "a/andu&ma pe o e2perienta a$uta cat timp am #ost spitali/ata. 0oate asistentele tinere imi spuneau Sadie, iar mie nu&mi placea deloc. %m conclu/ionat ca e2ista unele persoane carora nu le place sa li se #oloseasca prenumele, asa ca erau reticente in a&mi spune 0ee. %sa ca si eu le spuneam clientilor mei ca&mi pot spune 0ee, dar daca nu se simt com#orta"il, imi pot spune doamna Dreikurs. 8elul in care ma a"ordau persoanele, #elul in care imi stran!eau mana, e2istenta sau lipsa contactului $i/ual, imi o#ereau posi"ilitatea de a #olosi o #orma usoara de ,,anti&su!estie4, o creatie a lui Dreikurs, pe care Victor 8rankl a numit&o ,,intentie parado2ala4, si o #oloseam pentru a incura(a participantii tematori sau necooperanti. De e2emplu, cu pacientii din spital care spuneau) ,,1i&e somn. -u stiu ce caut aici. redeam ca ni se dau medicamente.4, le raspundeam) ,,Daca iti este prea somn, du&te in camera ta si dormi. and te simti destul de odihnit, te ro! sa te intorci.4 'aspunsul in$aria"il era) ,,-u&mi este chiar atat de somn. red ca o sa $in totusi.4 . De #iecare data cand intalneam o atitudine ne!ati$a, raspundeam in asa #el incat sa clari#ic moti$ul pentru care nu se dorea participarea si sa&l accept in acelasi timp. ,ncercam sa le schim" starea de spirit, #ara sa le ne! o"iectiunile sau e/itarile. Daca cine$a spunea) ,,-u pot sa tra! o linie dreapta.4, eu ii raspundeam) ,,%tunci desenea/a una stram"a.4 ,n primul para!ra# am aratat cum imi intampinam clientii. %cest lucru ma a(uta sa lucre/ mai "ine. 8aptul ca mer!eam in intampinarea lor, in loc sa&i las sa astepte in sala, imi im"lan/ea ima!inea autoritara si ma a(uta sa sta"ilesc o relatie "a/ata pe e!alitate. -u mai a$eau impresia ca sunt pro#esorul, sau e2pertul, sau ca sunt mai importanta decat ei.

Obtin !er isiunea gru!ului %m descoperit ca, mai ales unde era $or"a de pacienti ai spitalului, este #oarte important sa ceri permisiunea !rupului inainte de a incepe orice acti$itate. Daca si eu si !rupul a$eam scopuri comune, atunci puteam lucra impreuna. De e2emplu, la inceputul unui curs cu personalul, spuneam) ,,Urme/ modelul dreikurs, de a demonstra mai intai si de a discuta teoria dupa aceea.4 1ulti psiholo!i so#isticati ar putea sa nu #ie de acord cu aceasta a"ordare. %tunci cand lucre/ cu pacienti sau alti participanti, de o"icei incep cu) ,,Sunteti dispusi sa e2perimentam impreuna+ Sunteti de acord sa #acem asta si apoi sa disctam despre ce am #acut+4 Castigarea coo!erarii and e2ista cine$a reticent sau re"el, indeose"i adolescenti, nu mer!eam mai departe pana nu&i casti!am increderea. Daca as #i continuat, re"eliunea ar #i cuprins intre!ul !rup. De o"icei reusesc sa e"tin cooperarea, #acand supo/itii asupra moti$elor reticentei, adica ii aratam ca il intele!. %tunci cand era $or"a de un !rup de pacienti din spital sau de adolescenti, supo/itiile mele erau) ,,Este posi"il ca tu sa doresti sa&mi arati ca esti mai inteli!ent decat mine, ca nu ai ce in$ata de la mine+4 Sau) ,,.ro"a"il $rei sa #aci lucrurile in #elul tau, #ara ca cine$a sa te controle/e.4. ,n ca/ul unui !rup so#isticat, sau de pro#esionisti) ,,Se poate ca eu sa !resesc, dar este posi"il ca tu sa cre/i ca este o pierdere de timp sa te a#li aici si sa $e/i deminstratia mea si a"ia apoi sa a#li teoria+ Esti acel tip de persoana care doreste sa stie cu e2actitate ce, cand, si cum se #ac lucrurile inainte de a le #ace+4 . Daca cine$a nu dorea sa participe la acti$itatile de !rup iar eu nu le puteam !hici moti$ele, atunci le spuneam) ,,0e ro! sa picte/i asa cum $rei, iar noi ceilalti ne $edem de acti$itatea noastra. and esti pre!atit, poti sa ni te alaturi.4 Incura-and creativitate .entru ca suntem creaturi ale creatiei, inauntrul nostru tre"uie sa #ie ce$a care este creati$. reati$itatea aceasta a #ost de multe ori ascunsa, ne!ata sau reprimata de o educatie !resita. 8iecarui !rup nou ii spun) ,,Scopul meu este acela de a $a #ace sa reali/ati propria creati$itate.4 Desi pentru ma(oritatea este ce$a incura(ant, e2ista si unii participanti care reactionea/a in mod ne!ati$. .ot !andi ast#el) ,,5h, ea nu ma cunoaste deloc.4 De aceea, mereu caut sa $ad ce reactii au. ,,Spuneti&mi ce credeti despre ceea ce $&am spus.4 Urmea/a apoi o discutie despre creati$itate si am posi"ilitatea de a&i intre"a cum de au a(uns la conclu/ia ca nu sunt creati$i. %poi recreem momentul in care au #ost decura(ati si nu s&au mai simtit #iinte creati$e. Este important sa lucram cu notiunile !resite si sa de/$oltam inca de la prima sedinta, di$erse alternati$e.

Intensificarea interesului social

I !artasi aste!tarile .rincipala mea presiune in artterapie este intensi#icarea sentimentului de apartenenta. %m atins oarecum acest punc cu !rupul, inainte de a incepe prima sedinta, e2plicandu&le ca oamenii sunt #iinte sociale, pentru care simtul de apartenenta este crucial. Daca suntem lasati sin!uri #oarte mult timp pro"a"il ca ne $om pierde toate acele calitati care ne #ac umani. Dina cest moti$, ii intre" pe #iecare ce asteptari are, ce spera sa o"tina de la aceasta e2perienta de !rup si ii incura(e/ sa impartaseasca !rupului ce$a despre ei insisi. ,n ca/ul unui !rup de pacienti ii intre") ,, um credeti ca este sa picte/i+ e parere a$eti despre pictat+ %ti mai pictat $reodata+ and nu sunteti in spital, cum $a petreceti timpul+ <urati+ Spuneti&ne ce$a despre $oi.4 ,mi dau silinta sa ii #ac sa&si dea seama ca ma interesea/a ca si indi$i/i. Feed * bac1 verbal omunicarea $er"ala #acilitea/a #olosiea artei ca si metoda de comunicare non$er"ala si este un instrument $aloros in ceea ce pri$este cresterea interesului social al !rupului. -u numai ca imi permite sa intele! mai "ine ce se a#la in mintea participantilor, dar chiar si ei insisi se po o"ser$a unul pe celalalt si se $or intele!e mai "ine. De$in mult mai implicati n proiecte pe masura ce participa la intre!ul proces. %st#el incat, #iecarui !rup nou ii e2plic ca ii $oi intre"a #rec$ent despre ceea ce #ac eu, nu pentru a&i $eri#ica si pentru a sti ce !andesc si de a #olosi ideile lor in cadrul acti$itatilor sau discutiilor. 8aptul ca $er"ali/are ma2ima imi permite sa contraatac tendintele ne!ati$e. .e lan!a e#ectul pe care il are asupra !rupului, imi stimulea/a si mie creati$itatea si interesul social. %ccept orice raspuns, #ara a&l (udeca.

Contratacand tea a de esec

Folosirea hartiei colorate hiar inainte de a incepe primul proiect, am cerut parerea !rupului despre anumite metode * de e2. #olosirea hartiei colorate si a mu/icii pe #undal. Dupa ce am a#lat toate ideile lor despre hartia colorata, mi&am e2pus si

eu parerea) ,,Daca nu ati mai pictat niciodata si sunteti in!ri(orati ca nu $eti #i capa"ili sa o #aceti, daca puneti doar o culoare sau alta, $a arata #rumos si $eti #in incura(ati sa continuati. ele doua culori $a $or da o idee, pe cand hartia al"a $a poate inhi"a.4 "u.ica a si re!ula, de o"icei #olosesc o mu/ica linistita, nederan(anta, in surdina, in timpul acti$itatilor si i&am intre"at pe participanti de ce cred ca eu procede/ in acest #el. and mi s&au o#eritat toate e2plicatiile, posi"ile, le&am spus) ,,Da, tot ceea ce spuneti este ade$arat, dar in primul rand o #ac pentru a $a distra!e atentia de la situatia imediata, care poate #i in#ricosatoare, si sa $a incura(e/ sa $a concentrati asupra mu/icii si s&o lasati sa $a !hide/e mana, in locul !andurilor.4 Din e2perienta stiu ca mu/ica ii a(uta pe oameni sa inceapa anumite lucruri. De o"icei le su!ere/ participantilor sa asculte mu/ica, sa o lase sa le patrunda in minte si sa se apuce de pictat atunci cand nu mai sunt deran(ati de !anduri suparatoare. 0otusi, cateodata, cate un pacient re"el, o"iectea/a) ,,Urasc mu/ica si nu pot sa ma opresc din a&mi #ace !ri(i.4 %tunci eu ii raspund) ,,-u asculta mu/ica. -u este nicio pro"lema. -u esti o"li!at s&o asculti.4 ,,Dar n&am ce #ace, tot aud mu/ica.4 ,,%i dori sa #olosesti niste $ata& dopuri de urechi& + Este aici si o poti #olosi daca doresti. ,n #elul acesta $ei au/i mu/ica mult mai sla".4 1ai tar/iu ma concentre/ pe acel pacient si incerc sa lucre/ asupra comentariului le!at de #aptul ca nu se poate opri din a&si #ace !ri(i, inca odata intensi#icand simptomul pentru ca in #inal sa&l diminue/. ,,-u cred ca&ti #ace #oarte multe !ri(i. ,ncearca sa $e/i daca poti pune pe hartie cate$a dintre acele !ri(i.4 Si asta este o #orma de anti&su!estie. Placerea de a e3ecuta o sarcina ,n artterapie $reau ca participantii sa e2perimente/e ce$a unic in societatea noastra * placerea de a indeplini o sarcina #ara a cauta apro"ari sau succes. .acientii din spitale, dar si multi altii din societatea noastra sunt chiar descura(ati si deseori le este teama ca nu $alorea/a nimic si nu au nicio sansa sa de$ina utili sau cu succes. 0ot ceea ce #ac cu !rupurile, #ac tocmai pentru a reduce aceasta teama. .entru ca ma(oritatea acti$itatilor prepusun impartirea responsa"ilitatilor, atunci acestea a(uta la reducerea an2ietatii si tensiunii le!ate de teama de esec. Din acest moti$ si pentru a incura(a interesul social, participantii isi pre!atesc sin!uri materialele pentru proiectele de !rup, in loc sa le primeasca de&a !ata. Per isiunea de a gresi and participantii #ormea/a un !rup #oarte descura(at, cum ar #i de pilda pacientii, este esential sa ai"a permisiunea mea de a !resi. ,,-u tre"uie sa #aceti ce$a ce nu doriti. .uteti sa ma contra/iceti daca doriti. -u $a $oi o"li!a sa #aceti nimic.4 -ici macar nu #olosesc cu$antul ,,a incerca4. 0otusi, #ac e#orturi de a contracara teama de esec pentru ca ei sa #ie dispusi sa participe la acti$itati. .ropria mea a"ordare ca artterapeut, este de a sta"ili o atmos#era, #ie ca e de an2ietate, nesi!uranta, intele!ere, ne$oia de succes sau placerea pentru acti$itatile si procesele de !rup. Daca sunt sincera cu un !rup in pri$inta sentimentelor sau di/a"ilitatilor, promo$e/ o relatie "a/ata pe e!alitate si incura(e/ participantii sa&si asume riscul de a participa la acti$itati. Fara interes !ersonal %dler a spus ca nu poti a$ea interes personal in ceea ce #aci. %m descoperit ca re/ultatele sunt mult mai putin satis#acatoare sau producti$e daca cine$a pune semnul e!alitatii intre $aloarea unei persoane si re/ultatul unei sedinte. Daca nu ai un interes personal in ceea ce #aci, ca artterapeut poti #i mult mai #le2i"il si mai e#icient in a&i incura(a pe participanti, atunci cand le dai $oie sa #ie imper#ecti. Dreikurs spunea) ,,<asati (etoanele sa cada unde pot.4 %"orde/ !rupul cu aceasta atitudine si imi reamintesc continuu ca ,,sunt aici pentru a&mi #ace meseria si ceea ce am de o#erit poate sau nu sa ai"a $aloare.4 %mintiti&$a ca relatia intima cu Dreikurs a #ost un mare a$anta( pentru mine ca artterapeut. 0eama de esec era diminuata de #aptul ca stiama ca ma pot duce acasa la 'udol# si ma $a a(uta daca am di#icultati. .rima data cand nu a $rut sa&mi spuna ce tre"uie sa #ac, am #ost surprinsa. ,n loc de asta, a inceput sa&mi puna intre"ari, cum #ac eu acum cu !rupurile. 0inceritatea 8aptul ca eram sincera cu participantii era un a$anta( mai mare decat anticipasem. 8aptul ca am pro"leme cu urechile si cateodata nu ma simteam capa"ila sa mer! la sedinte, intr&o oarecare masura #acea din mine o persoana cu di/a"ilitati. %m descoperit ca #iind sincera despre asta, ii #ace pe participanti sa de$ina mult mai implicati in acti$itati si pe masura ce contri"uiau mai mult, le sporea stima de sine si interesul social. De e2. ) ,,%m a$ut o /i proasta si nu ma simt #oarte "ine. %m ne$oie de a(utorul $ostru. Se poate sa preluati $oi sedinta, iar eu sa #iu simplu participant+4 ,n$aria"il, unul sau doi $oluntari hotarau proiectul pentru /iua aceea, iar altii se o#ereau sa conduca discutiile. .rima data cand am incercat sa $or"esc sincer despre pro"lema mea de au/, mi&a #ost teama de reactiile !rupului. <e&am spus) ,,Stiti, port aparat auditi$ si nu aud

intotdeauna ce spuneti. Vreti sa ma a(utati+ .uteti $or"i putin mai tare sau sa $eniti mai aproape de mine.4 ,& am intre"at ce parerea au despre ceea ce le spusesem. 'aspunsul a #ost) ,,-e simtim "ine. Sla$a Domnului ca si tu ai o pro"lema. %sta ne #ace sa ne simtim mai "ine.4 %m a(uns la conclu/ia ca in artterapie ceea ce #aci este mai putin important decat modul in care o #aci. 6ceea ce conduce la a#irmatia lui %dler ca ,,psiholo!ia indi$iduala este o psiholo!ie a u/ului, nu a posesiei4. -u contea/a ceea ce ai, ci cum #olosesti acel lucru.7.

Consideratii tehnice
Fisele edicale %tunci cand lucre/ cu pacientii din spital, am o"ser$at ca imi este de a(utor daca nu le citesc #isele. ,i trate/ ca pe orice alt !rup de indi$i/i. -u ii pri$esc ca pe niste oameni "olna$i. Dreikurs spunea ca daca iti #orme/i o opinie ne!ati$a despre cine$a, pe "a/a dia!nosticului medical, $ei ceda si nu $ei mai spera ca orice este posi"il: pe cand, daca iti #aci o opinie po/iti$a, te poti astepta la prea multe de la tine insusti si $ei #i /druncinat daca $ei esua: de aceea, este "ine sa nu se #aca nicio pro!no/a, niciun dia!nostic * sa asteptam si sa $edem. <a #el, Jane %ddams re#u/a sa lase personalul de la Hull * House sa pastre/e o arhi$a cu in#ormatii despre "ene#iciari, de teama ca in#ormatiile pot conditiona intr&un #el pe cel ce le citeste, pot impiedica o persepcti$a o"iecti$a asupra situatiei pre/ente. Observarea nu este !er isa -u permit o"ser$area sedintelor mele de artterapie, deoarece participantii se pot inhi"a, dar $i/itatorii sunt in$itati sa se alature !rupului, sa participe la toate proiectele de pe durata $i/itei. ,n spital, pacientii de$in !hi/i pentru noii $eniti, care de o"icei sunt alti pro#esionisti, care&i asista in adaptarea lor la procesele de !rup. %cest lucru a(uta #oarte mult pacientii pentru ca au ast#el posi"ilitatea de a&i a(uta pe altii. Si pot o"ser$a ca si pro#esionistii sunt oameni asemanatori lor. hiar si acestia din urma sunt ner$osi cand $ine $or"a de pictura, e/ita se pune pro"lema sa ni se alature, se tem sa se e2puna si isi pun nenumarate intre"ari le!ate de $alorile $ietii. Observatiile ele 0otusi, pentru mine ca artterapeut, a"esr$atia este de ma2ima importanta. <a inceputuri, pictam si eu alaturi de !rup, dar apoi m&am oprit din doua moti$e. %m descoperit ca oricat de mult imi dau silinta, totusi in#luente/ ceea ce se intampla in !rup si intr&un #el, altere/ produsul #inal. Si in al doilea rand, daca eu insami lucre/, nu&i mai pot o"ser$a pe participanti la #el de "ine. 5"ser$atiile mele asupra participantilor tre"uiesc #acute intr&o maniera nein$a/i$a, pentru a ma asi!ura ca nu sunt inhi"ati, si rareori iau notite. and ei cred ca eu doar stau si astept sa&si termine proiectele, eu de #apt ii o"ser$ atent, pe #iecare, sa le studie/ parerea despre munca lor, sa $ad ce imi spune lim"a(ul trupului. Sunt atenta sa $ad daca a"ordea/a sarcina cu incredere sau aceasta apare doar in anumite situatii+ %m o"ser$at ca dupa ce un !rup pictea/a impreuna de C sau 4 ori, mare parte din precautie dispare, iar indi$i/ii de$ind parte inte!ranta a proiectului, "a/andu&se unul pe altul, a(utandu&se in ca/ de !reseala. ,mpartirea responsa"ilitatilor deseori schim"a #elul de a #i al unei persoane, asa ca este esential sa o o"ser$am pe toata durata procesului terapeutic. I !artasesc cu !artici!antii observatiile facute Daca participantii sunt pro#esionisti sau studenti, discut o"ser$atiile mele cu ei 6maniera in care au a"ordat acti$itatile, selectarea picturilor care le&au placut modul in care le&au atarnat pe perete, spatierea, etc7, pentru a e$identia importanta o"ser$atie in propria lor practica de artterapie si puncte/ semni#icatia tuturor comportamentelor in estimarea personalitatii. .ot discuta despre aceste o"ser$atii si cu alte !rupuri, dar numai daca sunt persoane su#icient de sta"ile emotional pentru a pro#ita de unele dintre comnetarii. ,nsa cu un !rup #ormat din pacienti, rareori discut aceste aspecte, poate doar daca lucram impreuna de #oarte mult timp. Daca au condus si ei insisi unele sedinte, si au inceput sa intelea!a su"stratul procedurilor, atunci le pot impartasi unele o"ser$atii. ,n !eneral, nu $ad utilitatea in a&i incura(a pe pacienti sa o"ser$e comportamentul altor mem"rii din !rup.

Proiecte de gru! & Caruselul

.rimul proiect de pictura pe care il #olosesc cu #iecare !rup este caruselul. %ceasta tema se reali/ea/a cel mai "ine pe o masa lun!a. ,ncep dupa ce toate materialele sunt pre!atite, participantii au a$ut oca/ia sa ma cunoasca si sa se cunoasca intre ei, si am #acut tot ce pot pentru a incura(a cooperarea si creati$itatea.

Indicatii E2plicatiile) ,,%le!eti o "ucata de hartie, stati in #ata ei si ascultati mu/ica. and mu/ica $&a cuprins, incepeti sa pictati. Dupa o scurta perioada de timp $a $oi cere sa schim"ati, adica sa treceti la urmatoarea "ucata de hartie, cea din dreapta $oastra, pictati si tot asa pana ati trecut pe la toate #oile. 8oile raman in po/itia initiala, doar $oi $a schim"ati locul. and ati terminat, $eti a$ea oca/ia sa #aceti o lucarre proprie.4 Avanta-ele iscarii gru!ului Daca participantii stau in picioare pe toata durata e2ercitiului, sal$ea/a mult timp. 0otusi, daca este $or"a de pacientii din spital, este indicat ca ei sa stea (os cand pictea/a, apoi sa se ridice, sa mear!a la urmatoarea hartie si la urmatorul scaun. %st#el, #ac miscare, li se im"unatateste circulatie, si pare sa #ie un compromis accepta"il pentru pacientii depresi$i, care ar pre#ra sa nu se miste deloc, si pentru cei a!itati sau cei tineri, pentru care miscarea este importanta. .e lan!a asta, atunci cand pacientii se ridica de pe scaunele lor si se muta pe locul urmator, ei pleca la modul cel mai propriu de la propria lucrare si incep ce$a cu totul si cu totul nou. ,ndi$i/ii de$in mai sensi"ili la reactiile $ecinilor lor, datorita apropierii din !rup, iar #aptul ca impartasesc aceasta tema, de$ine o e2perienta care uneste persoanele. 1iscarea din (urul mesei poate #i comparata cu un dans. Brupul se misca impreuna, pe mu/ica, intr&un tipar ritmic. 1omentul in care le spun sa schim"e locurile depinde de starea de spirit sau de ritmul !rupului. Daca e2ista persoane care par a #i "locati sau nu stiu ce sa picte/e, sau daca unul distru!e pictura din #ata sa, este indicat sa se #aca schim"area mai repede, pentru a o#eri oportunitatea unui nou inceput, iar noua pictura poate su!era o noua directie. Observand stilul de viata ,n timp ce !rupul este concentrat asupra acestui e2ercitiu, eu o"ser$ in mod constant ceea ce se intampla. Sunt atenta la toti participantii, asa ca sunt constienta de toate e/itarile, de insistente sau de timiditate, #ara sa ma concentre/ in mod deose"it asupra unei sin!ure persoane. .e masura ce se muta, #iecare e2perimentea/a pro$ocarea unei noi picturi. 8elul in care #ac #ata acestei pro$ocari, rele$a tiparul si miscarile #iecaruia, sau chiar stilul de $iata 6Dreikurs descria modul de $iata ca #iind miscarile unei persoane in $iata sa7. and pa!inile s&au umplut si #iecare a a$ut oca/ia sa reali/e/e un anumit numar de picturi, le cer sa se opreasca si sa reali/e/e o lucrare proprie, iar apoi ne mutam in alta arie a incaperii si discutam despre ceea ce s&a intamplat in timpul e2ercitiului. $iscutia ,n acest moment, pun urmatoarea intre"are) ,,.re#erati sa lucrati in !rup sau indi$idual+4 'aspunsurile imi o#era #oarte multe in#ormatii iar mem"ri !rupului de$in mult mai constienti de unicitatea proprie, dar si de #aptul ca au domenii comune de interes. Sunt cate$a raspunsuri tipice pe care le primesc la aceste intre"ari. %ceia care pre#era sa lucre/e indi$idual au tendinta de a de$eni lideri, sunt persoane solitare sau au sentimente de in#erioritate. <iderii puternici se a#la in di#icultate cand tre"uie sa se supuna, ei insisi sau lucrarile lor, mai ales atunci cand au mai studiat pictura, pentru a coopera cu !rupul. %cest proiect testeea/a a"ilitatile lor de "a se adapta necesitatilor situatiei. ei solitari, pre#era lucrul indi$idual, ca o #orma de aparare in #ata celorlalti care ar putea inter$eni in planurile lor sau care le&ar ataca intimitatea, spunand) ,,-u $reau ca cine$a sa strice ce am lucrat.4 0enti entul de inferioritate %ltora le este teama ca nu cum$a sa strice lucrarea altcui$a, #ie pentru ca o percep ca #iind reusita, #ie pentru ca nu se cred in stare sa #aca #ata situatiei. Daca o persoana se teme sa nu strice o lucrare, #ara alte e2plicatii, ii pun intre"ari suplimentare pentrua determina daca e2ista acel sentiment de in#erioritate, pentru a putea discuta despre el. 6adler spune despre sintimentul de in#erioritate ca este un raspuns normal pe care toti oamenii il au cand sunt pusi in #ata propriei dorinte de per#ectiune. Doar atunci cand oamenii isi demonstrea/a sau actionea/a in numele acestui sentiment, a"ia atunci se poate $or"i despre comple2ul de in#erioritate7. 1ulti participanti pre#era sa lucre/e in !rup, datorita #aptului ca responsa"ilitatea produsului #inal este impartita, sau datorita pro$ocarii pe care o repre/inta #iecare pa!ina noua. %ceia care aprecia/a sustinerea !rupului se simt mult mai con#orta"il cand mai multe persoane contri"uie la #iecare lucrare. %ud deseori comentarii de !enul) ,,Daca eu !resesc, atunci altcine$a poate repara !reseala.4, ,,Daca !resim, !resim impreuna, iar daca #acem o lucrare #rumoasa, atunci intre!ul !rup se $a simti recompensat.4 0electand trei lucrari and terminam aceste discutii, ii ro! sa se uite la toate picturile si sa alea!a trei care le plac in mod deose"it. %poi ro! o persoana sa atarne pe perete cele trei lucrari, sa ne putem uita toti la ele. Su!ere/ !rupului sa comente/e ce anume transmit lucrarile despre creator. ,,Va ro! sa nu (udecati, pentru ca oamenii sa nu se

simta acu/ati. %mintiti&$a ca #aceti niste comentarii care pot re#lecta pre#erintele $oastre. Daca #aceti remarcile intr&o maniera empirica, persoana respecti$a are in $edere anumite posi"ilitati, si poate #i sau nu de acord, #ara sa de$ina #urioasa sau de#ensi$a. De #apt, dupa #iecare su!estie, spuneti&ne ce$a si despre $oi insi$a, ast#el incat sa ne cunoastem intre noi.4 and am terminat de discutat #iecare set de trei picturi si au #ost luate in considerare toate interpretarile, se desprind doua sau trei conclu/ii !enerale #acute de !rup, in acord cu cel acre a #acut selectia. 0otusl este desa$arsit cand pri$im si lurarea indi$iduala, care completea/a tiparul propus de cele trei selectii. Si modul in care indi$i/ii a!ata picturle pe perete, si po/itia lucrarilor, sunt ilustrati$e pentru stilul lor de $iata. 5 spatiere e!ala denota tendinta de respectare a re!ulilor, pe cand o aran(are haotica poate indica lipsa de respect pentru re!uli sau re!ulamente. <a o persoana nehotarata durea/a mai mult sa aran(e/e picturile, #acand mai multe schim"ari. Un e3e !lu ,mi amintesc ca o tanara si&a pus picturile #oarte aproape una de cealalta. % ales o lucrare cu cercuri #oarte inchise la culoare, care acopereau toata pa!ina. % doua ale!ere a$ea multe linii ne!re mici, ca la o cardio!rama, dar su!erau si niste cuie. % treia era ima!inea unei #ete cu o palarie dra!uta. ea cu cercurile era lucrarea ei indi$iduala. Dupa ce a comentat tot !rupul, am intre"at&o daca imi permite sa&mi e2pun si eu ideile. 1i&a persmis, si am o#erit o posi"ila interpretare, #olosind persoana ,, ca si cum as #i #ost in locul ei. ,,Viata mea in acest moment trece printr&o serie de di#icultati si nu pot !asi nicio solutie. Se pare ca nu am nicio cale de iesire din aceste pro"leme care ma incon(oara. 1i&as dori sa #iu iar un copil #ericit.4 0ana a inceput sa plan!a si a #ost un moment dramatic pentru intre!ul !rup. Ea ne&a spus) ,,1ama mea dorea ca eu sa mer! la terapie. %m re#u/at, dar $oi mer!e de acum incolo. Daca aceasta selectie spune atatea despre mine, inseamna ca mai sunt multe lucruri pe care nu le stiu despre mine si pe care tre"uie sa le descopar.4 Feeed * bac1 si evaluare De o"icei cer un #eed&"ack din partea #iecarui participant, dupa ce au #ost e2puse toate su!estiile, inclusi$ a mea. ,,Din tot ceea ce s&a spus, ce a #ost ade$arat despre $oi insi$a, sau ce a insemnat cel mai mult+4 -u intotdeauna este ales comentariul meu. Daca este ce$a su!erat de cati$a participanti, si pentru acestia este o e2perienta incura(atoare. <a s#arsitul acestui prim proiect de !rup, imi las putin timp pentru a impartasi e$aluarea #iecarei persoane asupra e2perientei. De o"icei ii intre") ,, e ati in$atat despre $oi si despre ceilalti in timpul acestei acti$itati+ 6Dreikurs credea ca orice #el de terapie este o modalitate de reeducare, educatie care ia locul in$atarii !resite7 Va simtiti alt#el acum #ata de cum $a simteati cand ati intrat in sala+4 %m descoperit ca participantii se simt schim"ati in mod dramatic dupa proiectul caruselului. Este un e2ercitiu potent si stimulant, iar sentimentul e2primat este cel de eu#orie si rela2are completa. I !artirea res!onsabilitatii Sunt con$insa ca mare parte din impactul acestui e2ercitiu poate #i atri"uit #aptului ca responsa"ilitatea este impartita, ceea ce creste respectul de sine al participantilor. 0oti mem"rii !rupului, indi#erent daca sunt studenti sau pacienti, au simtit presiunea societatii de a e2cela. %tunci cand se concentrea/a pe aceste sarcini, se simt eli"erati de teama de esec. .ana la s#arsitul sedintei, nu se mai simt in#eriori. <ucrarile sunt cu ade$arat produse ale e#ortului de !rup. 0otusi, #iecare indi$id este o"li!at sa se lupte cu propriile reactii si sentimentele de an2ietate sau in#erioritate. ,,5 sa&mi #ie #rica sa nu !resesc sau imi $oi permite sa pro#it de cura(ul si cooperarea cole!ilor+4 %olis ul ,n acest proiect sunt implicate toate simturile. 0oti asculta mu/ica, $ad culorile, si stimulea/a simtul tactil cand pictea/a. .e lan!a aceasta e2perienta non$er"ala, e2ista oportunitatea sa procese/e $er"al ceea ce se intampla, ast#el incat participantii pot a#la anumite lucruri despre ei. %ceasta e2perienta e2prima holismul indi$idual in cadrul nui e#ort de !rup, lucru care incura(ea/a participantii. Se simt eli"erati de presiunile societatii si de teama de esec, ast#el incat isi pot e2prima creati$itatea cu care sunt in/estrati. <a "a/a ina"ilitatii de a #unctiona in mod e#icient se a#la descura(area, iar e2punerea la o ast#el de e2perienta incura(atoare este de o semni#icatie $itala. Ince!utul da tonul %m o"ser$at ca acest proiect de inceput da tonul sedintelor urmatoare. Sporeste in#luenta actiunilor care decur! din acest proiect si acestea sunt mult mai usor de e2plicat daca participantii au trecut prin e2eprienta caruselului. Datorita #aptului ca le&a #ost eli"erata creati$itatea, participantii pot mer!e mai departe, pentru a tin!e scopul) unitatea !rupului, spre interesul social prin cooperare, #ara a sacri#ica unicitatea indi$idului sau de/$oltarea potentialului #iecaruia.

Pictati !e aceeasi hartie

.rintr&un proces de ino$atii si e2perimente, am a(uns la conclu/ia ca cea mai indicata acti$itate dupa carusel, este de a pune doua persoane sa picte/e pe aceeasi hartie. ,n acest punct este #oarte importanta #ormarea relatiilor. %cest lucru se poate #ace in mai multe #eluri, dar ale!erea mea a #ost sa pun doua persoane sa lucre/e impreuna. %cest proiect ridica intre"ari de !enul) cat de mult ma interesea/a ceea ce #ac ceilalti+ at de multe a#lu despre ceilalti daca lucre/ impreuna cu ei+ e a#lu despre mine in acest e2ercitiu+ Instructiuni !entru !artici!anti ,nstructiunile mele sunt) ,, .ri$iti in camera, ale!eti o persoana pe care a"ia ati cunoscut&o sau n&o cunoasteti deloc si intre"ati&o daca doreste sa lucre/e impreuna cu $oi. Hotarati ce #el de hartie $reti sa #olositi, ale!eti o #oaie mare si doua mai mici si le duceti la masa $oastra. .uneti #oaia mare in #ata $oastra. Din acest moment, nu mai comunicati, nici prin !esturi, semne sau cu$inte. %poi pictati pe aceeasi hartie. Daca unul termina inaintea celuilalt, nu semnalati in niciun #el. .ictati reactia $oastra imediata la acesta situatie pe hartia cea mica, iar cand ati terminat amandoi, atarnati hartiile cele mici su" cea mare. and spun sa nu comunicati, asta inseamna sa nu comunicati) nu $a uitati unul la celalalt, nu $a in!hiontiti. -u dati in#ormatii asupra reactie $oastra sau asupra a ceea ce pictati, nici $er"al nici non$er"al. 4 $iscutia and toata lumea termina, #iecare pereche $or"este despre e2perienta a$uta in acest e2ercitiu. Eu ii intre") ,, um ati perceput aceasta acti$itate si cum a decurs+ e ati a#lat acum despre partenerul $ostru, ce$a ce nu stiati dinainte, si ce ati a#lat despre reactia la situatie, a partenerului $ostru din ceea ce a pictat pe hartia cea mica+4 Inter!retarea 1aniera in care indi$i/ii incep sa lucre/e indica ce anume au au/it din indicatiile date. ,nstructiunile sunt date in mod e2plicit. -u se spune nimic despre cooperare sau lucru impreuna. .artenerii se ale unul pe altul si lucrea/a asa cum isi percep propria #unctionalitate in sitautiile de $iata, #unctionalitate ce se a#la in stransa le!atura cu po/itia lor in constelatia #amiliei. 5 persoana care #ace parte dintr&o #amilie numeroasa, care a i/"utit in $iata datorita relatiilor cooperante, de o"icei incepe primul, de multe ori acaparand si (umatatea de hartie a partenerului, pentru a&l stimula pe acesta sa&si dea silinta. .ersoana care a #ost copil sin!ur la parinti este timid si continua sa se simta sin!ur in mi(locul hartiei, perand ca celalalt sa #aca prima miscare. 8elul in care participantii se $ad si se simt in cadrul constelatie #amiliei se transpune in acest e2ercitiu. Este un e2ercitiu #oarte puternic, nu numai pentru ca in$eti ce$a despre partenerul tau si despre #elul in care ii percepti pe ceilalti, dar demonstrea/a cat de sensi"ili sunt participantii la ceea ce se intampla in (urul lor si la intentiile cole!ilor cu care lucrea/a. Sunt constienti de ceea ce se intampla si de ceea ce se cere de la ei sau nu&i interesea/a+ Sunt dispusi sa se adapte/e situatie sau re$in la $echile tipare de comportament+ Constelatia fa iliei %(unsi in acest punc, #ac o scurta schita a constelatie #amiliei. Dau e2emple despre cum isi pot de/$olta copiii propria identitate, ca raspuns la perceptia asupra atmos#erei #amiliale si a relatiilor dintre mem"rii #amiliei. .osi"ilitatile care se o#era #iecaruia sunt di#erite, in #unctie de !radul de cooperare si armonie $ersus competitie si concurenta in interiorul #amiliei. .e participantii care sunt #amiliari cu psiholo!ia adleriana ii intre" in ce #el intele! teoria constelatie #amiliei si le pre/int in#ormatii pe care nu le cunosc. %tunci cand incep acest proiect, adica doua persoane sa lucre/e impreuna, ideea mea principala este de a demonstra daca participantii tin cont de !andurile si dorintele partenerului si daca sunt dispusi sa cola"ore/e. ,n timp, e2perimentul s&a trans#ormat in ce$a ce depaseste !ranitele acestor sentimente, pentru ca am descoperit ca raspunsurile lor sunt in stransa le!atura cu #actori din constelatia #amiliei. Dupa aceasta prim discutie, incep un nou proiect, usor di#erit. ,nca odata le cer perechilor sa desene/e pe aceeasi hartie, numai ca de data asta eu sunt cea care ale! perechile, dupa ce am o"ser$at modul in care lucrea/a. ,n acest ca/, instructiunile sunt) ,,.rima data pictea/a unul dintre $oi, apoi $a continua celalalt.4 %le!erile mele $i/au o persoana neatenta, chiar stan!ace in e2ecutie, pe care s&o pun sa lucre/e impreuna cu un per#ectionist. 0co!ul !roiectului Scopul proiectului este de a schim"a o"iceiul sau modalitatea de a picta a unei persoane. Unul il in#luentea/a pe celalat. -eatentia unuia ii rela2ea/a pe pro#esionist, iar per#ectionistul incura(ea/a o anumita ordine la cel ne!li(ent. De$ine o e2perienta dramatica, din care se pot in$ata multe, atunci cand partenerii discuta despre di#eritele stilulri si despre cum se simt adaptandu&se unul la tiparul celuilalt. Deseori este di#icil sa schim"i

modalitatea de a pica a celuilalt si pot i/"ucni con#licte. .er#ectionistul este deseori distras de neatentia celuilalt, iar din moment ce au $oie sa $or"easca intre ei, pot aparea certuri) ,,-u mai strica ce #ac eu.4, ,,-&ai putea sa te rela2e/i putin si sa nu mai #i asa incordat+4 %ceste actiuni duc la discutii animate si la rasete, ceea ce este clar un a$anta(. .rimul e2ercitiu promo$ea/a interiori/area tiparelor de #unctionare in situatiile $ietii, si este o tendinta a participantilor de a de$eni intro$ertoti si de a&si pune intre"ari) ,, hiar asa sunt eu+4 %ceasta a doua acti$itate nu mai este asa tensionata ca prima si #iecare rade de sine si de ceilalti, si demonstrea/a cat de di#icil este sa&si schim"e modu de lucru pentru a se con#orma necesitatilor #iecarei situatii. a se re!ula, sedinta se incheie cu toti participantii candtand un cantec. Se rela2ea/a mult dupa aceasta e2perienta de a #i initial #oarte concentrati, iar apoi de a#i li"eri si deschisi.

Ascultare selectiva
%m descoperit ca mare parte din instructiunile mele nu sunt intelese, si mereu m&a intri!at trea"a aceasta cu ascultarea selecti$a. %scultarea pare sa #ie selecti$a atunci cand spun) ,,.ictati pe aceeasi coala de hartie.4 . De o"icei, cand le cer participantilor sa repete ceea ce le&am spus, pana la partea aceasta repeta identic. %(unsi aici, aud numai ce doresc, in concordanta cu des#asurarea $ietii lor. 1a intri!a #aptul ca tocmai aceasta #ra/a simpla este prost inteleasa. %r #i de inteles in tarile straine, unde translatorul traduce repede si spune ,,pictati impreuna4. De aceea, in asemenea ca/uri speci#ic #oarte clar ca este $or"a de pictatul pe aceeasi coala de hartie. Dar cu toate astea, chiar si in lim"a en!le/a am o"ser$at di#icultati in a intele!e sensul e2act. 0olicitand intelegere %cum ce$a $reme in timpul unei discutii despre acest proiect, s&a intamplat ce$a remarca"il. 5 coala de hartie a #ost impartita in (umate de doua linii paralele si #iecare participant a pictat pe una dintre (umatati. %m #ost curioasa si am intre"at) ,, e iti amintesti din instructiunile pe care le&am dat+4. Una dintre participante a reprodus e2act, pana la #ra/a cu pro"leme, pe care a transpus&o in ,,pictati sin!uri4. ealalata persoana a inteles ,,#aceti un desen propriu4. <a intre"area le!ata de constelatia #amiliei am a#lat ca am"ele persoane a$eau #rati !emeni. -u se cunosteau dinainte, insa au #ost atrase una de cealalta. %m discutat despre #aptul ca !emenii sunt deseori o"isnuiti sa #ie in sim"io/a, incat se simt ca ar #ace parte dintr&o pictura. -u sunt impreuna, ci sunt parte din. 5ca/ional, se satura de acest rol, si doresc sa #ie independenti. De aceea ele intelesesera !resit mesa(ul meu. %u au/it e2act ceea ce doreau sa auda, adica ceea ce simteau ca tre"uie sa #aca in $iata lor. .articipantii care pro$in din #amilii numeroase, in care copiii au #ost ne$oiti sa coopere/e, sa imparta si sa&si cree/e un loc, isi ale! de o"icei parteneri care le seamana, lor sau rudelor lor. Ei $or au/i ,,pictati impreuna4 in loc de a picta pe aceeasi coala. Sunt si persoane i/olate in !rup care intele!) ,,.ictati de unul sin!ur, nu incalcati spatiul partenerului4. ,mi amintesc de un ca/. 1eta era din %ustralia. ,nitial a locuit in %#rica de Sud, s&a casatorit acolo cand era #oarte tanara si a a$ut o relatie #oarte stransa cu sotul ei. 1ai tar/iu, dupa ce s&au mutat in %ustralia, el a murit, iar ea s&a intors in ,srael pentru a locui cu sora ei. %mandoua au $enit la seminarul ce&l tineam acolo. <a inceput, dupa cum imi este o"iceiul, i&am intre"at pe cei pre/enti de ce au $enit si ce interese au. 1eta mi&a raspuns) ,,%m $enit pentru ca sunt in $i/ita in ,srael si am pro"leme in comunicarea cu oamenii. -u pot sa le! nicio relatie.4 Un e3e !lu nonverbal u mine in clasa era un alt artterapeut, care imi era prieten si care $enise sa ma a(ute sa #ac selectia partenerilor pentru aceasta acti$itate. 0helma, a cre/ut ca o poate a(uta pe 1eta in comunicare, prin pictura non$er"ala. S&a dus la 1eta si a intre"at&o daca doreste sa picte/e impreuna u ea. 1eta a #ost #oarte incantata ca cine$a a a"ordat&o. 0helma a inceput sa picte/e dun!i mari in (osul hartiei si cu pensula a trecut si in partea 1etei, cu mesa(ul) ,,Hai si pictea/a cu mine, eu $in inspre tine.4 e credeti ca a #acut 1eta+ % luat un creion si a inceput sa picte/e un potret in mi(locul pa!inii, si oricat a incercat 0helma s&o distra!a, a pictat doar acel portret. 1ai tar/iu am discutat despre asta) ,,0helma ce m&ai au/it spunand)4 ,,.ictati pe aceeasi #oaie de hartie.4 %poi am intre"at&o si pe 1eta. Ea mi&a raspuns) ,,-&am au/it nimic. Stiu doar ca tre"uia sa #acem ce$a si am au/it partea cu *luati o #oaie de hartie si pictati cu alta persoana&. Dar n&am putut sa picte/ impreuna cu ea.4,,1eta, al cui este potretul+4 3%l sotului meu.4 'estul !rupului a spus) ,,-u, este portetul tau.4 Si chiara asa era. Era un autoportret. %poi !rupul a discutat. onclu/i a #ost ca 1eta nu dorea sa comunice cu nimeni. Ea inca se simtea in comunune cu sotul ei, si pictandu&se pe ea, in timp ce era con$insa ca&l pictea/a pe el, demonstrea/a ca s&a alaturat lui in mod non$er"al si nu dorea sa comunice si cu altii. Ea a spus) ,,-ici macar nu am $a/ut ce #acea 0helma. Eu doar imi pictam sotul.4 and a tre"uit sa picte/e si pe #oile mici, 0helma a incercat s&o pro$oace, dar 1eta a lasat hartia !oala. -u e2ista alta comunicare ina#ara de

mesa(ul) ,,-u doresc sa #ac parte din nimeni altcine$a. Vreau doar sa #iu cu sotul meu.4 % #ost o lectie $aloroasa pentru ea, caci a tre"uit sa accepte #aptul ca nu a au/it nimic din ce am spus. Construind ascultarea selectiva Datorita acestor e2periente, acum #olosesc acest proiect si pentru a determina cum ale! participantii sa auda ceea ce $or sa auda. %ceasta poate #i una din cele mai e#iciente lectii din terapia prin arta.

$esenul

ainilor

%m o"ser$at ca urmatorul proiect o#era multe posi"ilitati, desi la prima $edere pare un e2ercitiu simplu. <e spun participantilor sa ia o "ucata de hartie, sa&si #oloseasca mainile ca model si sa #aca un contur al lor pe hartie, in orice po/itie, iar mai tar/iu $or #ace o pictura dupa aceasta schita. 6in teoria adleriana, mainile repre/inta in mod sim"olic interactiunea indi$idului cu cei din (ur. Desenul mainii este un tipar repre/entati$ care transcede eu&l. um suntem dispusi sa schim"am in#ormatia despre mainile noastre, #ara teama de a ne pierde pe noi insine, trecand peste #orma clasica a mainii+ Daca trans#ormam maina in di#erite alte iposta/e, pentru a crea un e#ect di#erit, nu mai suntem atat de centrati pe noi insine, nu ne mai concentram asupra #aptului ca tre"uie sa mentinem tiparul initial si acel simt al securitati din interiorul iecarui indi$id. 7 0inele este de.valuit Este #oarte interesat de o"ser$at modul in care este de/$aluita inhi"itia unor persoane. Unul dintre participanti $a pune mana pe hartie, o $a desena si nu $a !asi nicio modalitate de a #olosi acea mana. %ltul o pune in toate #elurile posi"ile, desenand maini unele peste altele, pana $a a$ea un la"irint de sa"loane cu care sa lucre/e. eea ce participantii #ac cu conturul respecti$ spune multe despre ei. Se $ad intr&o maniera simpla+ %u o !andire complicata incat se pierd in multimea de sa"loane+ 'aman #i2ati pe conturul mainilor si pictea/a in detaliu un!hiile, $enele, etc+ -u iau in considerare #atul ca maina mi&a #ost modelul si #olosesc sa"lonul pentru a #ace un ce$a creati$, decorati$+ ,mi amintesc de un pacient uci!as, care a pictat conturul mainilor sale pe o hartie nea!ra, apoi a pictat mainile rosii, ca san!e cur!and de pe ele, ceea ce e2prima clar tendintele sale uci!ase. Este re$elator sa $e/i cum unii !andesc in maniera simpla, iar altii in moduri #oarte complicate, cat e creati$i sau de inhi"ati sunt. ,n acelasi timp, este un e2ercitiu care o#era liderului oportunitatea de a a(uta participantii sa inceapa sa picte/e atunci cand nu stiu cum s&o #aca. Activitatile ada!tate la co!ii %cesta este un e2ercitiu #oarte "un si in lucrul cu copiii, pentru ca lor le place #oarte mult sa&si conture/e mainile. .ersonalitatea lor iese la supra#ata imediat. %tunci cand trasea/a conturul mainii pentru a crea altce$a, e ca si cand ar spune) 3.entru mine nu este important sa raman ca si indi$id. %ceasta maina poate de$eni orice altce$a.4 $iscutia ,n urma acestei acti$itati, ro! #iecare participant sa selecte/e una din lurari si sa spuna cate$a $or"e despre ea. a si mem"rii ai !rupului, discutam despre #iecare pictura, ce le transmite si ce $ad in ea. %poi ii ro! sa $or"easca despre propria lucrare si care este reactia lor $is&a&$is de cele spuse de ceilalti despre aceasta. %poi a$em o discutie despre moemntul psiholo!ic in care ne a#lam in acest moment) suntem dispusi sa incercam altce$a sau suntem consec$enti tiparelor #amiliare+ ,mi cunosc mana, o recunosc si nu $reau s&o des#i!ure/. Stiu e2act la ce sa ma astept de la mana mea si $reau sa mentin aceasta situatie. Sunt participantii dispusi sa&si scu#unde mainile in altce$a de dra!ul unui nou tipar sau a ce$a ce i&ar #ace sa e$olue/e+ De #apt este o discutie psiholo!ica) cum esti tu, ce #aci, cum te comporti. ,deea de a #olosi mainile a $enit de la o "inecunoscuta a#irmatie a lui %dler) ,,Daca $reti cu ade$arat sa cunoasteti o persoana, nu $a uitati la !ura sa, ci la mainile sale. Vedeti ce #ace cu mainile.4 Inter!retarile De curand am e2perimentat o tehnica de asociatii li"ere in discutia ce urma acestei acti$itati. %m ru!at !rupul sa caute orice #el de sim"olism e2istent in picturile lor. Sa se intre"e) ,,Unde ma conduc mainile mele+4 Sunt li"eri sa $ada in picturi orice doresc. ,mi amintesc ca eram in ,srael, in 1981, si unele picturi au primit niste interpretari tare interesante. 5 persoana a o"ser$at ca mainile seamana ca si cum cine$a ar incerca sa #aca parte din uni$ers. 5 alta persoana a spus ca mainile parca incearca sa atin!a un $ecin. Un al treile a spus ca mainile cauta ,,dincolo4, cautand sa intelea!a necunoscutul.

/u!and hartia
$esco!erirea etodei ,ntr&o /i, la spital, am ramas #ara hartie si nu a$eam pe ce sa lucre/. 0otusi a$eam o multime de lucrari mai $echi. 5 situatie de acest !en a e$oluat intr&un nou proiect pe care il #olosesc acum cu !rupurile, mai rar cu cele de pacienti spitali/ati, in #unctie de increderea pe care o am in ei. Procedura <e cer participantilor sa alea!a dintre lucrarile $echi unele care nu le plac si toti, impreuna le $or rupe in "ucati. <e spun) ,,Selectati acele lurari pe care le&ati #acut si de care nimeni nu a #ost interesat, pe care nu le placeti si le puneti de&o parte. %poi le rupeti ener!ic.4 and lucre/ cu copiii le spun sa&si #oloseasca toti muschii si toata puterea. and este $or"a de adulti ii s#atuiesc sa se !andeasca la ce$a ce ii #ace #uriosi, si sa rpa hartia cu putere, apoi sa puna toate "ucatile pe mi(locul mesei. %poi #iecare ia niste coli mari de hartie si le imprastie prin sala sau le atarna pe pereti. . cand lucre/ cu pacienti, pre#er sa le pun pe perete, pentru ca sunt mai usor de lo$it, iar distanta ii incura(ea/a sa se miste mai usor de la un perete la altul. %poi le spun) 3<uati "ucatile de hartie pe care le&ati rupt si #aceti din ele o !ramada in #ata colii mari. %poi luati niste lipici si mer!eti de la o coala la alta, ca la maraton, sau ca intr&o cursa, lipind cate o "ucata de hartie. %poi mer!eti repede catre alta coala. ontinuati sa le lipiti, trantindu&le, lo$indu&le. -u le puneti incet, !entil, ci cu putere. <o$iti cu ade$arat> <o$iti&$a unii de altii, #aceti cum doriti> Este o acti$itate le(era. and a(un!eti cu "ucata de hartie la perete, nu o ase/ati cu !ri(a, ci lo$iti cu putere. .uteti sa $a spuneti * intotdeauna am dorit sa lo$esc........%cum am oca/ia s&o #ac * Banditi&$a la toate lucrurile pe care ati dorit sa le #aceti, dar n&ati a$ut cura(ul, petru ca sunteti persoane prea "une.4 /econstructia 5 data, unul dintre aprAicipanti a lipit "ucata de hartie cu atata #orta, spunand) ,,1ereu mi&am dorit sa&mi plesnesc soacra si asta e prima data cand pot e2perimenta asta. Uite asa>4 Si a lipit #oaia si a plesnit&o. Este o modalitate e2celenta de a a(uta participantii sa&si e2prime #uria, sa $or"easca despre asta si sa actione/e $er"al si #i/ic. 1a intre" ce le!atura este intre acest e2ercitiu si teoria adleriana. .oate pentru ca da oamenilor permisiunea sa #ie #uriosi. ,n ca/ul unei depresii, nu $or"esti despre #urie. 5 interiori/e/i si te macina. Esti ,,prea "un4 sa #i #urios. ,n acest ca/ nu tre"uie sa #i atat de "un. .articipantii au de asemenea $oie sa aler!e, sa #ie a!itati, sa se comporte in moduri in care mereu si&au dorit, dar nu au indra/nit. Adaugand culoare and acti$itatea de$ine plictisitoare, sau hartiile sunt pline, le spun) 3%cum trecem la urmatorul puct. Scuturati colile, in asa #el incat hartiile nelipite sa cada, iar apoi pri$iti ce ati creat impreuna. ,ncercati sa $edeti daca prin adau!area $opselei reusit sa schim"ati ce$a. <uati o pensula si pictati peste, pe lan!a, oricum doriti si $edeti ce $a iese.4 %poi a!atam pe pereti noile lucrari si discutam despre acti$itate. ,,.re#erati lucrarile cu sau #ara $opsea+ De ce $a plac+ -e puteti spune o po$este le!ata de ceea ce $edeti+4 %ceasta ultima intre"are poate #i #olosita si ca test proiecti$. $iscutia ,n #inal purtam o discutie despre e2perienta le!ata de ruperea hartiei si de lipire. ,i intre") ,, e credeti ca inseamna acest proiect+ e reactii ati a$ut+ V&ati simtit #uriosi+ um $a simtiti acum+ um a"ordati #uria+ E2ercitiul $&a a(utat sa o disipati+ Sunteti mai #urios decat inainte+ Sunteti pre!atiti sa discutati despre asta+4 Datorita e#orturilor de !rup, conclu/ia care se desprinde este urmatoarea) ,,-u contea/a cat de mult distru!, pot in orice clipa sa construiesc la loc cu a(utorul celorlalti.4 5ca/ional, in !rup se a#la si doua sau trei persoane care nu suporta ideea de a distru!e ce$a sau de a (i!ni pe cine$a, asa ca sunt mai reticenti in ceea ce pri$este aceasta acti$itate. .ot spune) 3-&am dreptul sa distru! munca altcui$a, chiar daca picturile sunt "une de aruncat. 'e#u/ sa le rup.4 Daca ma a#lu intr&o asemenea situatie, le o#er alternati$a de a rupe "ucatele de hartie colorata, care nu au mai #ost #olosite. ,ntr&o alta locatie ina#ara de spital, unde #oar#ecile sunt inter/ise, pot #i #olosite "ucati de material te2til, de s#oara, sau orice altce$a ce poate #i lipit pe hartie pentru a crea un cola(. $ificultatea de a acce!ta furia Unui dintre cole!ii mei din spital nu i&a placut deloc acest proiect. -&a $rut sa #ie pre/enta, pentru ca a considerat ca este mult prea riscant sa discut despre #urie cu pacientii spitali/ati. 1oti$ul real era ca si ea #ussese pacient, si ea acumulase multa #urie si nu dorea sa #ie pusa in situatia de a o retrai. 1ereu cand a(un!eam la acest proiect ea se scu/a si nu lua parte. Era unul dintre acei oamnei, deprsati, care nu tolera

distru!erea si nici nu&si e2prima #uria. %tata $reme cat nu #acea parte din !rupul meu, nu m&am implicat si i& am respectat deci/ia. 0otusi, daca ar #i #ost un pacient in locul ei, as #i atentionat un terapeut sa&i urmareasca reactiile si comportamentul. Dupa aceasta acti$itate ii las pe participanti sa&si #aca propriul cola(. 3<uati o #oaie mai mica de hartie si #aceti cola(ul oricum doriti. .uteti #olosi #orta #i/ica sau nu, dar lipiti pe coala de hartie "ucatile rupte si $edeti ce o"tineti.4 %cest proiect indi$idula ii calmea/a pe participanti. Sunt a"sor"iti de reconstructie si in acest moment nu simt ne$oia sa se "a/e/e pe restul !rupului. reati$itatea a #ost e2primata, iar in acest ultim colar iese la i$eala unicitatea #iecarui indi$id. De o"icei, sunt mult mai satis#acuti daca reusesc sa trans#orme cola(ul in ce$a realist. ,ntr&un #el, aceasta acti$itate este similara cu caruselul, adica incepe cu o miscare de !rup, apoi cu ce$a indi$idual. Urmea/a aceesi pasi, e2ceptand implicarea #ortei #i/ice si a #aptului ca eli"erea/a #uria. Coo!erarea Scopul acestui proiect este de a e2prima #uria prin intermediul distru!erii, de a o e2prima $er"al si #i/ic, iar apoi e2perimentarea e#ortului de !rup constructi$ de a reconstrui ce$a. -u contea/a cat de mult distru!i, cu a(utorul celor din (ur $ei reusi sa re#aci. .oti crea ce$a #rumos din haos. -imic nu este distrus de#initi$ daca oamenii din !rup au $ointa de a lucra impreuna.

Pictand !ri ele a intiri

0i etrie dina ica 0eoria psiholo!ica de$ina mai clara pentru mine daca o traduc intr&un tipar $i/ual. ,n primii mei ani de pictura, am studiat marii pictori care isi "a/au lucrarile pe simetria dinamica. 0oate ima!inile peri#erice con$er!eau intr&un cerc auriu care repre/enta pnctul central al picturii. %tunci cand solicit amintiri din copilarie de la clientii mei, am in minte acest principiul al simetriei dinamice. 6%dler a #olosit aceste amintiri ca un instrument puternic in terapie. .rimele amintiri re#lecta atitudinea pre/enta a indi$idului #ata de lume. .imele amintiri includ scopul #icti$ pe care oamenii cred ca l&ar a$ea in lume. ,nclud $i/iunea lor asupra lumii si asupra oamenilor, credintele morale si etice, si auto&e$aluarea. %cel scop de#ineste #elul in care ar tre"ui sa #ie persoana respecti$a, sinele ideal. Vi/iunea pre/enta asupra $ietii, atitudinile si hotararile luate, se "a/ea/a tot pe aceste amintiri. -e reconstruim trecutul in asa #el incat sa se potri$easca situatiei pre/ente.7 ,i intre") 3 e $a amintiti din mica copilarie+ e a$eti #oarte clar in memorie+4.Vi/uali/area este essenta amintirii. %mintirile din trecut !hidea/a stitul de $iata iar noi putem sa a#cem apel la toate aceste amintiri atunci cand $rem sa ne consolidam stilul de $iata. Procedura %tunci cand #olosesc acest procedeu, pun o sin!ura persoana care sa po$esteasca o asemenea amintire, iar ceilalti sa asculte. %poi toti pictea/a acea amintire si se transpun in ea, demonstrand cum ar reactiona in acea situatie. ,nstructiunile mele sunt) 3%scultati #oarte atenti ceea ce $i se po$esteste, apoi pictati ce $a amintiti, si puneti&$a in acea situatie, ca si cum ati #i trait&o $oi.4 -u le mai o#er alte indicatii. +asirea solutiei el care a pre/entat amintirea este ru!at sa alea!a dintre toate lucrarile pe cea care e2prima cea mai placuta alternati$a. De o"icei, aceasta lucrare este pictata in mod di#erita #ata de cele spuse, ast#el incat pot #i !asite solutii di#erite, #ara niciun a(utor e2tern. E2ista o puternica tendinta de a !asi o solutie mai usor atunci cand pro"lema este si $i/uali/ata, pe lan!a $er"ali/are. %tunci cand persoana care si&a pre/entat amintirea $er"al !aseste o cu totul si cu totul alta solutie atunci cand este pus si in #ata unei ima!ini care e2prima acea amintire. Un e3e !lu .rima data cand am #olosit acest procedeu, un "ar"at a po$estit urmatoarele) 30raiam intr&un orasel mic de tara si in orasul $ecin era centrul comercial. 1ama era nera"datoare sa a(un!a acolo si sa $i/ite/e toate ma!a/inele. 1i&a spus ca pot mer!e cu ea si imi pot lua remorcuta rosie. Era o /i #rumoasa. Erau mii de ma!a/ine pline cu tot ce doreai. ,mi tra!eam remorca dupa mine, mama ma tinea de mana si mer!eam pe trotuarul de lemn. .e lan!a trotuar, era o portiune de iar"a pe un dam" mic. .e masura ce ne apropiam de o portiune unde lipsea o scandura din trotuar, mama mi&a dat drumul la mana si s&a dus sa pri$easca ce$a intr&o $itrina. %m ramas acolo, pietri#icat, in!ro/it ca $oi cadea prin !aura aceea si nu era nimeni sa ma a(ute.4 .articipantii au pictat ceea ce si&au amintit din aceasta po$este, s&au transpus in po$estire, asa cum le&am spus. Surprin/ator, po$estitorul s&a pictat rosto!olindu&se pe iar"a. Brusc a reali/at ca stia cum sa&si poarte de !ri(a

si nu depindea de mama lui sa&l sal$e/e. Se a#la la terapie pentru a&si re/ol$a dependenta #ata de #emei, asa ca momentul acesta a #ost re$elator pentru el si plin de semni#icatii. Un alt e3e !lu 5 alta aintire) 3 red ca nu a$eam mai mult de doi ani si (umatate si stateam in lae!anul meu plan!and pentru ca eram sin!ur. Eram terori/at la !andul ca mama nu $ine sa ma ia in "rate. Dintr&o data, am au/it&o pe scari si am de$enit si mai in!ro/it, pentru ca murdarisem patul si nu $roiam sa $ada asta. 4 <&am intre"at ce&si aminteste #oarte clar. ,,,mi amintesc ca imi doream s&o #ac cum$a sa nu $ada ca murdarisem patul, sa nu $ada ce lucru in!ro/itor #acusem.4 %tunci cand si&a pictat amintirea, a elimitat complet murdaria. % pictat un pat per#ect curat. .lan!ea dupa mama sa, dar #ericit ca $enise sa&l ia in "rate. % decis ca nu tre"uia sa insiste asupra !reselilor, ci sa le uite si sa&si $ada mai departe de $iata. Brupul a pictat #oarte multe $ariatii pe aceasta tema. 5 #emeie #oarte e2pansi$a a pictat tapetul, mo"ila, $a/e cu #lori si a acoperit mi/eria cu o patura. S&a pictat pe sine in lea!an, cu mainile intinse, ra/and si asteptand&o pe mama. 5 ata $arianta includea papusa pre#erata, care se a#la pe podea, plan!and si #iind la #el de in#ricosata ca si copilul. Dupa aceasta acti$itate, l& am intre"at daca a !asit o alternati$a multumitoare, #ie sin!ur, #ie cu a(utorul celorlalte lucrari ale !rupului. Folosind !rocedeul cu !acientii !sihotici hiar si pacientii din sectiile de psihiatrie pot a(un!e la solutii "une. Desi #elul in care se transpun in situatia data este in stransa le!atura cu pro"lemele lor mintale, ei au mai mult cura( sa e2eperimente/e alternati$ele, pentru ca nu este $or"a despre o amintire proprie. and se lucrea/a cu acesti pacienti recomand sa se #oloseasca mai mult de o sin!ura amintire pentru #iecare participant si procesul sa se apropie mai mult de terapie de !rup. Dupa ce #iecare a pictat reactia la o amintire, persoana care a po$estit initial, mai po$esteste inca patru situatii, iar mem"rii !rupului "or picta #iecare situatie. Este un proces lent si este posi"il ca pentru #iecare persoana sa #ie necesara o intrea!a sedinta. and sunt !ata toate lucrarile, putem o"ser$a un tipar in aceste amintiri, iar su"iectul poate ale!e dintre alternati$e. ,, u ce anume $rei sa lucre/i+ .e care dintre !reselile initiale $rei sa te concentre/i+4 %poi discutia ii implica pe ceilalti participanti si predictiile #acute de ei. ,,,n ceea ce ai lucrat pentru altcine$a $e/i cum$a o re/ol$are si la pro"lemele tale+4 Este necesara atentie Este important sa mentinem participantii mereu concentrati asupra sarcinii, sa&i punem sa picte/e solutii di#erite, desi unii dintre ei pot asculta selecti$ si nu $or intele!e in intre!ime mesa(ul. Sunt mereu atenta sa nu modi#ic instructiunile pre/entate la inceput. Su!ere/ ca acest procedeu sa #ie aplicat numai de adlerieni, care au studiat interpretarea si #olosirea acestor amintiri. De asemenea, su!ere/ ca aceasta acti$itate sa #ie urmata de psihoterapie indi$iduala sau de !rup. %cest e2ercitiu de/$aluie aspecte dramatice ale $ietii, pe care pro"a"il clientul nu este pre!atit sa le accepte. De aceea au ne$oie si de suportul psihoterapiei.

Pictand ca si co!iii
Eram in El$etia si la seminarul meu se inscrisesera #oarte multi oameni, asa ca ultimului !rup de 1;, le&am o#erit $oluntar inca 4 ore. 1a(oritatea erau studenti, pana in C@ de ani, #ara e2perienta in pictat. .lanuisem sa #acem caruselul, apoi sa le cer sa picte/e o ucrare proprie, iar in #inal sa discutam in ce #el re#lecta comportamentul uman modalitatea de a trata di#eritele sarcini aparute in $iata. 0chi bare de !lanuri <a inceputul sedintei s&a intamplat ce$a ciudat. ea mai $arstnica persoana din !rup a spus) 3-u stiu de ce sunt aici. %sta e ce$a pentru coopii.4 ,n acel moment mi&am schim"at planul si le&am spus) ,,Sunteti dispusi sa pictati ce$a ce $a placea sa pictati in copilarie, in acelasi mod+4 0oti au #ost de acord, iar pentru doi dintre ei a #ost o e2perienta dinamica, su!erand o amintire din copilarie care i&a a(utata sa&si calri#ice scopurile !resite si propria $iata. /ebecca Una dintre participiante a luat o #oaie mare de hartie, in loc de una mica asa cum su!erasem eu. and toti au terminat si a $enit timpul pentru discutie, i&am spus) 3'e"ecca, te deran(ea/a daca incepem sa discutam in timp ce tu inca mai picte/i+ .entru ca a$em #oarte putin timp.4 Si&a aruncat pensula cu #urie si si&a atarnat pictura pe perete, lan!a ale celorlalti. 1&am intors catre ea) 3'e"ecca, spune&ne despre lucrarea ta.4 .ictase un camp mare $erde, o casa tirole/a si intr&un colt incepuse sa picte/e niste #lori mici. -e&a spus) 3,mi placea sa mer! la casa noastra de $ara in #iecare an, impreuna cu #amilia. Este #oarte #rumos acolo si imi lace campul $erde si casa. ,mi placea sa picte/ acest peisa( dupa ce ne intorceam de acolo, si cand ma apucam sa picte/ #lorile, pro#esoara imi spunea * 5preste&te. -u mai a$em timp. * %cum si tu mi&ai #acut acelasi lucru.4

'e"ecca credea ca #i!urile autoritare o impiedicau sa #aca ceea ce dorea. ,n aces ca/, desi restul !rupului nu era #amiliar cu !andirea adleriana, au inteles pro#etia de auto&implinire ce era e$identa in comportamentul ei. ,,De ce ai luat o #oaie de hartie asa mare+4 au intre"at&o. /uth 5 alta participanta, 'uth, a ales hartie colorata, rosie si a pictat un splendid "rad de raciun cu ornamente #rumoase, un #oc ar/and in semineu, iar intr&un colt al camerei, o #ata inalta si su"tire, iesind din camera, im"racata intr&o rochie al"a. %m ru!at&o sa spuna !rupului de ce nume pictase aceea scena si de ce o pictase ca si un copil. 'uth a raspuns) 3,n casa noastra, raciunul era o sar"atoare #oarte $esela si eram #oarte #ericita cand $enea raciunul. Spiritul raciunului * #etita * $enea sa ne impodo"easca "radul si acum tocmai pleca. ,n #iecare an pictam aceasta scena pentru ca era o perioada #oarte #ericita in #amilia noastra. 0imp de mai multe saptamani dupa raciun continuam sa picte/ acest lucru * de #apt, nu, nu eram #ericita> ,ntotdeauna mi& am dorit $opsea aurie sa #ac o coroana pe capul Spiritului si $opsea ar!intie pentru a&i picta panto#ii.niciodata nu a$eam aceste culori si nu le am nici acum, asa ca nu sunt #ericita>4 %ceasta amintire a #acut&o pe 'uth sa&si dea seama ca $iata poate #i #oarte #rumoasa, dar intotdeauna simte ca&i lipseste ce$a. Un nou !roiect * de obicei fructuos %tunci cand acest e2ercitiu e$oca amintiri din copilarie, este o e2peienta #ructuoasa. 0otusi, nu intotdeauna se intampla ca in cele doua ca/uri de mai sus. .articipantii pictea/a ce isi aduc aminte din copilarie, dar nu pictea/a situatia reala de atunci, ci #elul in care $ad lucrurile in pre/ent. Daca terapeutul are e2perienta in artterapie si este #amiliar cu picturile copiilor, poate discerne di#erenta. Datorita succesului pe care l&a a$ut acest proiect, mai ales pentru ca e$oca amintiri, acum il #olosesc in mod re!ulat in munca mea.

A !icta !e neva.ute
%ceasta acti$itate este re/ultat al propriilor mele intre"ari despre natura pictatului. Deseori m&am intre"at de ce pictatul produce atatea sen/atii. Este o e2perienta $i/uala sau tactila+ .ictand cu pensula produce alte reactii decat pictand cu de!etele, iar culorile produc un impact $i/ual puternic. Dupa ce am discutat cu #iica mea, E$a Dreikurs 8er!uson, am hotarat sa&i pun pe participanti sa picte/e ca si cand ar #i ne$a/atori. .rima data am incercat cu un !rup de pro#esionisti care studiau metodele mele si n&am #olosit deloc mu/ica. Indicatii %m spus !rupului) 3%le!eti o #oaie de hartie. 'upeti&o in doua. .uneti o parte pe (os si una pe masa. Dupa un minut, in care $a pre!atiti, $a $oi spune sa $a inchideti ochii, sa $a pre#aceti ne$a/atori. Daca in timpul acti$itatii deschideti ochii, $a ro! sa $a opriti din pictat si sa nu $a uitati la ceea ce ati lucrat. and sunteti !ata, deschideti ochii, puneti pictura su" masa, luati&o pe cea de pe (os si pictati cu ochii deschisi.4 /as!unsul !artici!antilor la acesta sarcina % #ost uimitor sa&i urmaresc reactionand. Un "ar"at din Danemarka, a #acut un !hemotoc din ser$etele, l&a pus in centrul #oii, apoi a ales trei culori pe care le&a pus in #ata lui, numerotandu&le, pentru a sti ce culoare sa #oloseasca. %poi s&a #olosit de !hemotocul de hartie, pictand concentric in (urul lui. %ltul a pus cate o "ucatica de hartie in #iecare colt si a pictat catre centru. 5 doamna timida din Bermania, si&a incon(urat #oaia cu "orcane de $opsea si alte o"iecte, ca nimeni sa nu&i incalce teritoriul si nici ea sa nu depaseasca mar!inile. Un altul isi tot adulmeca hartia, pentru a simti unde era umeda, si sa stie ca acolo era de(a pictata, iar un altul #acea acelasi lucru pipaind in permanenta coala. 5"ser$andu&le reactiile la acest test de $ulnera"ilitate, mi&am dat seama ca actiunea este de #apt un test de re/ol$are a pro"lemelor. um $or #ace #ata acestei sarcini #ara simtul $ederii+ Doi au cedat imediat si au deschis ochii. -u au a$ut cura( sa lucre/e #ara a $edea. Un e3e !lu de ti!are ale vietii 8olosesc acest proiect pentru a demonstra manierele di#erite in care oamneii raspun unor tra!edii neasteptate din $iata lor. .oate #i #olosit pentru a ilustra reactiile a$ute daca dintr&o data, ar de$eni persoane cu di/a"ilitati. Unii renunta, altii #olosesc asta ca si scu/a, altii #ac #ata, iar raspunsul lor re#lecta tiparul !eneral al $ietii indi$idului. opilul ras#atat, de e2emplu, a #ost o"isnuit sa #ie ser$it si nu si&a de/$oltat cura(ul de a trece peste o"stacole. Pacientul sinucigas 5data, cand eram in mi(locul acestui procedeu cu un !rup de pacienti din unitatea psihiatrica, o asistenta a adus o #emeie si mi&a dat un "iletel) 3%ceasta pacienta are tendinte sinuci!ase. -u o lasa sin!ura si incearca sa discuti despre sinucidere.4 and participantii au inceput sa picte/e, ea a re#u/at) ,,.re#er sa #iu moarta decat sa

#iu oar"a.4 %tunci am a$ut oca/ia de a discuta despre sinucidere cu intre!ul !rup. ,&am intre"at pe #iecare) 3n ce impre(urari ai pre#ra sa #i mort+4 %m discutat despre oamenii care cedea/a si care se sinucid, modul in care sinuciderea controlea/a indi$idul, lipsa cooperarii si ce inseamna a #i timid si a #i cura(os in $iata. Un !acient ra.vratit 5 alta persoana a re#u/at sa ia parte la acest e2ercitiu, pentru ca i se parea incorect sa #aca ce$a pentru care nu #usese pre!atita. % in$ocat #aptul ca daca nu ai $i/iune, nu poti picta, asa ca totul i se parea prostesc. %titudinea ei era clara) 3<ucrurile tre"uie sa stea asa cum doresc eu. Daca nu, nu ma (oc.4 Eliberarea ,n timpul discutiilor, participantii au posi"ilitatea sa descrie #elul in care se simt cand pictea/a cu ochii inchisi. 1a(oritatea, in special pro#esionistii, se simt eli"erati. %u un sentiment de li"ertate, de usurare, datorita #aptului ca or"irea ii a"sol$a de responsa"ilitati si pot #ace orice #ara teama de esec. ati$a au descoperit ca de prea multe ori isi compara reali/arile cu ale altora. %u cre/ut despre ei ca sunt li"eri, dar era doar o ilu/ie. %"ia cand nu au putut $edea ce #ac cei din (ur, s&au simtit cu ade$arat li"eri. Un rit !articular 5idiosincratic6 Deseori participantii sunt uimiti de similaritatile dintre lucrarile #acute cu ochii inchisi si cele cu ochii deschisi. Se pare ca e2ista un anumit ritm care este e2primat in munca #iecaruia, indi#erent de handicapul impus de proiect. De #apt, daca nu sunt asemanari intre cele doua lucrari, "anuiesc ca persoana respecti$a a tras cu ochiul la lucrarea anterioara, inainte de a o incepe pe a doua. Daca incearca in mod constient sa im"unatateasca ceea ce aua #acut prima data, ritmul natural creati$ este intrerupt. E#orturile de a controla situatia alterea/a re/ultatul.

Picturi

urale

Pri ul !roiect atre s#arsitul sedintelor introduc doua proiecte care implica pictura murala care testea/a a"ilitatea de a lucra in !rup. 5ri!inea acestor proiecte se a#la in timpurile cand lucram cu delic$entii du$elini, cand incercam sa trans#orm de$ianta intr&un comportament accepta"il, punand liderii la conducerea !rupului in asa #el incat ener!ia lor sa #ie #olosita in mod constructi$ in crearea unei picturi murale. %cum #ac aceste pictturi in alt el. .re#er sa incep ru!and !rupul sa se imparta in echipe de trei pana la cinci persoane, in #unctie de marimea !rupului. 8iecare !rup mic tre"uie sa lucre/e impreuna pe aceeasi #oaie de hartie pusa pe perete. %cestea sunt sin!urele instructiuni. $iscutia Una din primele intre"ari pe care le pun este) 3De $&ati ales unii pe ceilalti+ De ce ati ales sa lucrati impreuna+4 1a(oritatea sunt atrasi de aliati sau de competitori. Sunt mai multe raspunsuri posi"ile si de o"icei, lurarea #inala indica ceea ce resimt in timpul acti$itatii. <e caut reactia la una din lucrari) 3 e #el de e#ort credeti ca a #ost+4 'aspunsul poate #i) 3 red ca a#ost o lupta.4 sau 3 red ca a #ost un e#ort cooperant.4 sau Este complet haotic si este di#icil sa intele! ce$a.4 1ai departe ii intre" pe #iecare cum percep ceea ce s&a intamplat) 3De ce $&ati alaturat acestui !rup+ e s&a intamplat cu !rupul cand ati pictat+4 Un e3e !lu ,mi amintesc de un incident sur$enit in primii mei ani de artterapie, cand o pictura murala a !enerat un ade$arat con#lict. <ucram cu un !rup care #acea parte din consiliul director al unei intreprinderi. %cest !rup nu lucra "ine impreuna: a$eau mereu pro"leme, asa ca atunci cand le&am spus) 3<uati o #oaie mare de hartie si patru dintre $oi #aceti o pictura murala4, imediat s&a iscat haosul. Doi dintre cei patru au inceput sa se certe intre ei) 30e porti cu mine ca intotdeauna. %tunci cand a$em o sedinta, nu ma asculti niciodata. Esti "rutal si asta #aci si acum. ,ndi#erent de ce incerc sa picte/, tie nu&ti con$ine si $rei ca lucrurile sa se des#asoare doar asa cum $rei tu.4 eilalti doi participanti s&au retras, dar din cand in cand isi mai spuneau si ei parerea. % #ost interesant sa a#lu ca dintre acestia doi din urma, unul era al doilea copil la parinti, caruia ii era #rica sa se lupte cu cel mai puternic, si se retra!ea. elalalt era copilul mi(lociu al #amiliei si cand se a#la prins intr&o cearta intre #rati, pre#era sa se retra!a. E2act asa s&au prtat cand cei doi cole!i ai lor isi disputau lupta pentru dominanta. Po.itia fratilor ei doi care se certau, erau #iecare copilul cel mai mare din #amilie si au a$ut o po/itie dominatoare. 8iecare dorea ca lucrurile sa se #aca in maniera proprie si nu erau dispusi sa #aca concesii. ,&am intre"at daca a$eau

pro"leme asemanatoare si ins edintele de consiliu. ,,E2act la #el se intampla. ,mediat ce incerc sa deschid !ura, nu ma lasa sa continui, si ea2ct asata a #acut si acum cand pictam.4 Cel de&al doilea !roiect ,n acest moment introduc cel de&al doilea proiect. <e cer sa mai #aca o pictura murala, dar sa nu inceapa pana nu se pun de acord. ,,De data aceasta, nu pictati nimic pana nu sunteti si!uri ce urmea/a sa #aceti, cum urmea/a sa #aceti si care sunt scopurile $oastre. -u pictati daca nu puteti a(un!e la o intele!ere. %spectul important este sa a(un!eti la un consens, nu la compromis. Daca #aceti compromisuri, atunci $a purtati ca de o"icei. Daca in timp ce pictati considerati ca se incalca intele!erea, $a ro! sa $a opriti si sa discutati pentru a a(un!e la o alta deci/ie.4 ei doi de mai sus, care s&au certat atat de $iolent, au discutat acum cu calm, au a(uns la o intele!ere si au reali/at o pictura murala constructi$a. %u #ost #oarte multumiti cand au constatat ca pot lucra impreuna armonios, ca&si pot intele!e intentiile reciproc si s&au hotarat sa aplice acest model si in sedintele de consiliu, pentru a $edea daca nu cum$a sunt mai e#icienti. ele doua lucrari, cea de dinainte si cea unde a e2istat o intele!ere anterioara, erau complet di#erite. O etoda de re.olvare a !roble elor %ceasta tehnica poate #i #olsita ca deschidere a unor intalniri or!ani/ationale, atunci cand punctele din ordinea de /i $or crea con#licte. ,nainte de a incepe sedinta propriu&/isa, mem"rii pot a(un!e la o intele!ere, prin intermediul picturii, asupra modului in care $or lucra. .ro"a"il ca urmatoarele intalniri $or decur!e intr&un mod mult mai amia"il, pentru ca di#erendele au #ost discutate si s&a decis asupra procedurii de lucru. ele doua picturi murale demonstrea/a ca !rupul are ne$oie sa a(un!a la o intele!ere pentru a #i proiecti$. .entru intalnirile de a#aceri, asta inseamna intele!ere asupra punctelor de lucru, timpului si in mod special asupra #aptul ca intalnirea se $a suspenda imediat ce mem"rii incep sa stri!e unul la celalalt. "odul in care constelatia fa iliei influentea.a lucrurile ate$a dintre !rupuri au pictat impreuna #ara sa se certe, iar constelatia #amiliei a indicat ca ei in$atasera sa&si adapte/e dorintele proprii la "ine intre!ului !rup si se simteau con#orta"il in aceasta situatie. % e2istat o situatie cand !rupul a $enit la mine si mi&a spus) 3-u putem lucra impreuna. .ur si simplu nu putem a(un!e la o intele!ere.4 elelalte !rupuri isi terminasera de(a picturile, iar ei inca se certau. <e&am spus) 35k, $&ati re/ol$at pro"lemele. %cum stiti ca sunteti un !rup care nu poate a(un!e la o intele!ere. <asati&ne sa $edem de ce nu se poate.4 %m studiat constelatiile #amililor lor pentru a le e2plica de ce le era !reu sa&si asume niste roluri pe care nu le&au in$atat in copilarie. 0oti patru doreau sa domine situatia si din aceasta cau/a nu puteau a(un!e la o intele!ere. Dupa ce se incheie am"ele proiecte, incep discutia) 3 um percepeti ceea ce s&a intamplat+ %ti simtit ca intele!erea nu a #ost respectata+ Daca da, cum ati reactionat+ a si copil mi(lociu, sunteti o"isnuiti cu ideea de a $a lasa dominati de #ratii mai mari sau mai mici+ e $a impiedicati sa opriti e2ercitiul atunci cand s&a incalcat intele!erea+ %ti a$ut discutii pe tot parcursul proiectului+ %ti in$atat ce$a despre $oi insi$a+ Va cunoasteti mai "ine coechipierii acum+ e anume ati in$ata nou despre ei+4 +enerali.ari Dupa acest proiect, intre") 3,n ce #el puteti aplica aceasta e2perienta in situatiile din $iata reala si cum #unctionati in #amilie, la "irou sau la scoala+ ,n ce #el di#era sau nu aceasta e2perienta de situatiile reale+ eea ce ati in$atat aici $a poate a(uta in $iata de /i cu /i+ %ceasta este pro"lema principala. Este #oarte posi"il ca $oi sa !anditi ast#el * -u sunt un pictor. -u ma pot e2prima cu ade$arat. * sau * Ei "ine, asta e doar un curs. -u inseamna nimic. * 4 ,n ma(oritatea ca/urilor, situatiile e2primate prin pictura nu di#era #oarte mult de cele reale. ,n momentul in care se identi#ica asemanarile cu situatiile reale, se poate o"ser$a cum se comporta oamenii ca si #iinte inte!rale, indi#erent de situatie. $iscutia ,n timpul alocat discutiilor, participantii impartasesc parerile le!ate de acest e2ercitiu, iar eu ii a(ut sa&si dea seama de ce au reali/at in acest #el, #olosind teoria conteletiei #amiliei. .utem, de pilda, sa discutam despre o #emeie care era al doilea nascut, cu o sora sau un #rate #oarte dominator, iar pentru ca nu putea sa casti!e, pre#era sa stea de&o parte si sa nu #aca nimic. %ceasta persoana nu a #ost in stare sa se opuna in momentul in care intele!erea a #ost incalcata. %poi le demonstre/ ca inca si&au pastrat rolurile in$ata in #amilie, cand erau copii, iar acum, ca si adulti, reactionea/a in moduri asemanatoare. 0electarea !artenerilor Su!ere/ ca cuplurile care au mai pictat impreuna, si care au a$ut di$er!ente, sa continue impreuna si la pictura murala care necesita un aran(ament anterior. 0otusi, daca doresc sa schim"e partenerii, sunt li"eri s&o #aca.

%le!erea #inala a partenerilor este a participantilor. .ot ale!e sa picte/e impreuna pentru ca de(a s&au in$atat unul cu celalalt. Sin!ura mea su!estie este ca in ca/ul in care la prima pictura murala au a$ut neintele!eri, sa o #aca impreuna si pe a doua, "a/ata pe discutie si intele!ere. Un e3e !lu 5amenii sunt deseori atrasi unul de altul #ara sa stie de ce, iar pentru a le e2plica asta, #olosesc e2emplul lui Dreikurs despre un cuplu care s&au intalnit la o petrecere si s&au indra!ostit imediat. El era "ar"aul sal$ator, care mereu a$usese !ri(a de sora lui mai mica, iar ea era sora mai ica, care mereu #usese in um"ra #ratelui mai mare sau a unui tata autoritare. % #ost dra!oste la prima $edere. S&au casatorit si au a$ut o relatie minunata un an de /ile. and el si&a pus intre"area) 3De ea ea nu poate lua sin!ura unele deci/ii+ 1&am saturat sa o tot tra! dupa mine.4 Ea s&a !andit) 3Este asa de "rutal: de ce nu ma lasa uneori sa #ac ceea ce $reau+4 in mod aseanator, caracteristicile care atra! participantii la inceput sunt aceleasi care ii #ac apoi sa se certe intre ei. e$a din stilul lor de $iata ii atra!e impreuna. Conducerea Dinamica !rupului $aria/a in #unctie de numarul celor dintr&un !rup de pictura. 0rei lucrea/a impreuna in alt #el #ata de cinci. Brupul de trei are mari sanse sa lucre/e impreuna si la al doilea proiect. ,n !rupul de cinci, unul sau doi de o"icei cedea/a, pentru ca e2ista un lider care se impune $er"al sau non$er"al. 1a(oritatea !rupurilor raspund "ine la aparitia unui lider, iar acolo unde e2ista un lider puternic, e2ista cel putin si un lider pasi$, caruia ii place sa #ie ser$it, care se simte "ine stand la o parte si spunand) 3Da, este #oarte #rumos. ,mi place ce ai #acut. 0e ro!, continua.4 %ceste persoane lasa liderii sa preia conducerea, ceea ce este accepta"il pentru ca s&a sta"ilit prin intele!erea anterioara. Elementul important este sa le o"ser$ modul in care reactionea/a in relatie cu ceilalti si in rutina /ilnica. %poi putem discuta in #elul urmator) 3% e2istat un lider in !rupul $ostru+ V&a placut+ are a #ost rolul liderului+4 Un e3e !lu %cum multi ani, in ,srael, un tanar cuminte lucra impreuna cu trei #emei. and am inceput discutia, i&am intre"at pe #iecare) 3 um $i s&a parut ca a mers si cum $&ati descurcat+4 El mi&a raspuns) 3Ei "ine, am #ost de acord asupra hartiei, am #ost de acord asupra temei pe care urma s&o pictam, toti eram de acord asa ca am inceput. %tunci am simtit ca 'i#ka incerca sa&mi spuna ce sa #ac si ce sa nu #ac si sa ma e2cluda, asa ca m&am oprit din pictat.4 3De ce+4 K,'i#ka imi aminteste de sora mea mai mare care imi #acea mereu asa, si niciodata n&am suportat presiunile ei. %sa ca, decat sa su#ar iarasi, mai "ine am lasat&o sa #aca asa cum doreste.4 Auto&intelegere Se apre ca din cand in cand, in !rupurile de patru persoane, e2ista un indi$id anta!osnist, de care unul din mem"rii !rupului se #ereste, asa cum se #erea in copilarie. Se aduce apoi in discutie modalitatea in care persoana respecti$a inca se sustra!e situatiilor con#lictuale, in loc sa le re/ol$e. 0oti participantii de$in mai constientii de #elul in care au reactionat de&a lun!ul $ietii. $and tonul De o"icei e2ista cine$a in !rup care da tonul intre!ului proiect. Daca este un lider puternic, care domina situatia, ceilalti n&au nicio sansa, insa daca este un lider constructi$, atunci re/ulta o pictura armonioasa si #rumoasa, deoarece participantii au acceptat liderul #ara resentimente. <iderul constructi$ este o persoana care de o"icei a #ost mediator in cadrul #amiliei, cine$a care si&a asumat acest rol pentru ca totul sa mear!a "ine. $aca e3ista intelegere2 re.ultatul este fru os 8aptul ca aceste doua proiecte sunt unul dupa celalalt, e$identia/a ce$a #oarte interesant din punct de $edere artistic. Este !reu de cre/ut ca lucrarile care sunt re/ultatul unei intele!eri cere"rale, #acuta in ceea ce pri$este #iecare amanunt al picturii, pot #i atat de spontane si de #rumoase. 'e/ultatul esrete contrariul parerii pe care o a$em despre creati$itate. %$em tendinta sa credem ca daca plani#icam ce$a, isi $a pierde #armecul si #rumusetea, ca ne $om pierde orice posi"ilitate de a picta creati$, dar nu sete ade$arat. <ucrarile #acute pe "a/a intele!erii au o animita #rumusete, mai mult decat cele #acute anterior, cand participantii s&au certat. %u o anumita continuitate, un ritm si un sens al compo/itiei. Se poate conclu/iona ca "ucuria intele!erii intre coechipieri, lucrul impreuna la un proiect, sunt satis#acatoare in termenii realtiei si al re/ultatului #inal, si merita sacri#iciul ori!inalitatii. %ceste proiecte demonstrea/a cat este de !reu sa se a(un!a la o intele!ere, cum su#erim daca nu putem lucra armonios impreuna si cat de rumos este re/ultatul atunci cand reusim sa o #acem.

I !linire2 frustrare si !astila

agica

Controlul si evitarea res!onsabilitatii %cestea sunt doua proiecte care sunt in stransa le!atura cu controlul si cu e$itarea responsa"ilitatii. Deoarece nu #olosesc aceste proiecte la primele sedinte, ma(oritatea participantilor si&au im"unatatit a"ilitatea de a picta si se pot e2prima #oarte "ine. Deoarece nu mai resimt an2ietatea data de teama de esec, au in$atat sa #oloseasca pensula si materialele, ast#el incat sa e2prime ceea ce doresc. Proiectele 8iecare participant este ru!at sa picte/e doua lucrari, prima sa e2prime ceea ce ii implineste, iar a doua ceea ce ii #rustrea/a. Sunt constienta ca ma(oritatea nu au talentul necesar pentru a picta $i/iuni realiste. %sa ca le spun) ,,-u tre"uie sa #ie e2presia realista a ceea ce $a implineste sau $a #rustrea/a. .oate #i ce$a sim"olic si $eti a$ea posi"ilitatea sa ne spuneti ce sim"oli/ea/a.4 %ceste cu$inte reduc an2ietatea. $iscutia Dupa ce au terminat am"ele lucrari, le cer sa le puna pe perete, cea cu implinirea deasupra celei cu #rustrarile. ,n ciuda instructiunilor mele, unii ale! sa&si e2prime propria des#asurare a $ietii, atarnand picturile in alta ordine. 5data, o #emeie si&a pus lucrarile in$ers, e2plicand) 3 hiar si cand sunt #ericita, #rustrarea este mereu cu mine. 8ace parte din $iata mea si nu pot scapa de ea.4 <e cer apoi #iecaruia sa $or"easca despre picturile sale, apoi intre" !rupul) 3%ti a$ut e2periente asemanatoare care sa $a #aca sa $a simtiti impliniti+4 0oti au sansa sa discute e2periente comune care au condus la sentimente de implinire. and discutam despre #rustrarile #iecaruia ii intre") 3 e altce$a putea sa #aca arol in aceasta situatie+4 Discutia se trans#orma intr& un schim" de alternati$e pentru elimina #rustrarea. %proape mereu, implinirea este e2primata printr&un peisa( natural) un rau, un ocean, un copac, rareori un oras. Se pare ca oamenii se simt #oarte rela2ati in natura si isi doresc sa retraiasca acel sentiment de pace si liniste. Discutia $a incepe) 3 e credeti ca au in comun lucrarile $oastre+4 0rasatura comuna este dorinta de liniste, pace, #rumusetea si maretia naturii. 8rustrarile in !eneral $aria/a, dar numitorul comun este o repreentare a $remurilor in care traim. 0ema !enerala este 35amenii nu se comporta asa cum as $rea eu sa se comporte.4 Sau 3-u pot controla situatia. <ucrurile imi sacapa de su" control. -u depinde de mine.4 De e2emplu) 3 um pot eli"era eu un pri/onier politic+4, 3 um pot opri ra/"oaiele+4 0ema !enerala a pierderii controlului re#lecta lumea in care traim. 0ensiunile mondiale in#luentea/a #rustrarile indi$iduale. ,ntre" !rupul) 3 e au in comun toate aceste #rustrari+4 8rustrarile indi$iduale e2primater in picturile lor sunt deseori idei ca) 31i&as dori sa incep o dieta.4, 31i&as dori ca soacra mea sa nu se mai amestece in educatia copiilor mei.4 . prin intermediul discutiilor de !rup, participantii au oca/ia sa con#runte lucrurile care ii #ac sa se simta impliniti cu #rustrarile, pentru a a(un!e intr&un punct con!ruent. %(unsa in acest punct, $reau sa reasi!ur cititorii ca #iinta umana nu este complet lipsita de control. .utem schim"a situatia prin acti$itati constructi$e, mult mai "ine decat daca incercam s&o controlam. Dupa acest proiect, tema mea de discutie cu participantii este) 3 e pot ace pentru a schim"a situatia ina#ara de control+4 Evitarea res!onsabilitatii %tunci cand !asesc implinirea in natura, departe de oras si de stresul situatiilor din $iata reala are o calitate #icti$a. 3Daca as #i #ost in alta parte, as #i #acut #ata pro"lemei. Doar pentru ca sunt aici, nu ma pot descurca. Daca as locui intr&un loc linistit, atunci m&as intele!e mult mai "ine cu copiii, cu sotul, pro"lemele mele ar disparea si lumea ar #i un loc mai "un.4 %cestea sunt !reselile u/uale) D% %. Daca am #i in alt loc, atunci $iata r #i mai #rumoasa si as #i in stare sa re/ol$ alt#el pro"lema. -u se datorea/a doar #rumusetii naturii: ma intre" de ce natura este un #actor comun in ceea ce pri$este implinirea su#leteasca. %re calitatea de a ne a(uta sa e$adam. ,ntr&o /i am e2perimentat o idee pentru un nou proiect si am descoperit ca si acesta aduce la lumina dorintele comune ale indi$i/ilor si predispo/itia lor de a e$ita sarcinile $ietii. 6%dler considera ca atunci cand cine$a este inadaptat emotional are o dorinta continua de a e$ita responsa"ilitatile) cooperarea cu cei din (ur, munca, dra!ostea.7 ,n !rupul de la spital erau pre/enti 8 pacienti si C mem"rii ai personalului. <e& am spus) 3Va $oi da o pastila ma!ica si $a $oi cere sa o in!hititi. %poi $eti #i oriunde $a doriti. %cum pictati acel loc.4 6tehnica pastilei ma!ice are multe utilitati in terapia adleriana. 5ricare ar #i situatia $indecata de pastila, repre/inta o situatie in care indi$idul doreste sa e$ite responsa"ilitatea.7 ei trei mem"rii ai personalului au pictat El$etia, pentru ca eu urma sa plec acolo si ei isi doreau sa ma insoteasca. Dar toti ceilalti opt au pictat <as Ve!as * dansatoarele, mesele de (oc, scenele de spectacol, tot ce tine de <as Ve!as. ,& am intre"at daca au #ost $reodata acolo sau daca $a/usera la tele$i/or ce$a le!at de acel oras. 1i&au raspuns ca nu. <a intre"area le!ata de moti$ele pentru care au pictat tema aceea, raspunsurile au #ost) 3.ot primi ce$a #ara sa muncesc pentru asta. De unul sin!ur si prin puterile mele, n&as #i in stare sa o"tin nimic. %m ne$oie de

utin noroc si as #i "o!at si m&as putea distra pentru tot restul $ietii. Uita&te cat de "ine ma pot distra si nici nu tre"uie sa platesc pentru asta.4 ,deea !enerala era) 3.ot a$ea ce$a #ara sa ma coste si nu sunt ne$oit sa #ac nimic pentru ca in primul rand nu sunt in stare, si in al doilea rand, asa m&as distra mult mai "ine.4 -iciodata, de&a lun!ul timpului cat am aplicat acest proiect, participantii n&au pictata camera in acre se a#lau, ca si loc in care le #ace placere sa #ie. -u am inteles de ce, pentru ca raspunsul lor era ca se simt "ine, se simt rela2ati. Daca asta era ade$arul, de ce doreau sa se a#le in alta parte+ .ro"a"il ca instructiunile nu erau intelese cum tre"uie. Din moment ce primesc o pastila ma!ica, poate se simt o"li!ati sa&si doreasca sa #ie in alta parte si nu reali/ea/a ca poate nu $or sa plece.

Pictand o te a
atre s#arsitul sedintelor dintr&un spital sau spre s#arsitul unui curs predat, sau in cadrul unui seminar in care participantii au lucrat cu mine cel putin ;@&C@ de ore, le scriu anumite teme pe "ucatele de hartie, si le dau #iecaruia cate un su"iect de pictat. <e scriu ce&mi $ine in minte) oras, padure, "ucatarie, etc, #ara sa tin cont de !reutatea su"iectului propus. <e o#er #ara sa #ac o selectie anterioara, la intamplare. Daca $ad nemultumirea pe #ata lor, le spun ca pot #ace schim" de tema cu alt participant. De rareori se intampla ca ei sa doreasca sa&si #aca schim", pentru ca ma(oritatea au atins stadiul in care nu se mai concentrea/a pe per#ectiune. Sunt destul de cura(osi incat sa #aca e#ortul, indi#erent de re/ultat, deoarece stiu ca eu nu&i (udec, ca in artterapie nu e2ista lucrari "une sau lucrari proaste. Un test %cesta este un test al cura(ului participantilor. Sunt dispusi sa desene/e un su"iect impus, chiar daca nu se simt in stare sa&l reali/e/e in mod realist+ Sunt dispusi sa&l reali/e/e imper#ect si sa e2prime ceea ce le&am cerut eu sau sunt inca inhi"ati de per#ectionism si re#u/a tema+ Unii dintre ei il $or reali/a sim"olic, schematic. Vor demnstra totusi ca sunt dispusi sa&si asume o sansa. Dandu&le aceasta tema, $reau sa $ad daca sunt dispusi sa accepte instructiunile si sa le urme/e ca atare. Unii pot #i inca re"eli. Este interesant de o"ser$at daca acei adolescenti care s#idau autoritatea, au a(uns la momentul in care pot accepta instructiuni sau si&au pastrat aceeasi atitudine. 8olosesc aceasta acti$itate pentru a o"ser$a cat de mult au a$ansat participantii. ,ndica clar daca si&au schim"at sau nu atitudinea #ata de situatiile de la ser$ciu, din $iata, ast#el incat sa sa poata contri"ui #ara a&si e$alua per#ormantele. $iscutia Dupa ce toti pictea/a, discutam despre e2perienta a$uta. ,ntre" #iecare participant) 3 are a #ost tema ta si cum ti s&a parut+ 0i&a placut sau nu+4 Dupa acest schim" de proiect, intre" !rupul) 3De ce credeti ca am #acut asta+ are credeti ca este scopul acestui proiect+4 Dupa comentariile lor, le e2plic) 3Scopul meu a #ost de a $edea unde ati a(uns in acest moment in ceea ce pri$este terapia prin arta. %m $rut sa $ad daca sunteti dispusi sa acceptati o tema data. %m $rut sa $ad daca $a ra/$ratiti. Sa $ad daca sunteti destul de cura(osi incat sa duceti la capat o tema pentru care nu $a simteati pre!atiti ca si a"ilitati. Sa $ad daca sunteti dispusi sa reali/ati o pictura sim"olica sau a"stracta a ceea ce $&am cerut sau daca $a ra/$ratiti si re#u/ati. %ceastea au #ost lucrurile pe care doream sa le determin. Este posi"il ca unii dintre $oi sa nu #i #ost dispusi sa #aca aceste lucruri. ,mi puteti care dintre picturi arata acest #apt+ are a #ost tema si ce a pictat persoana respecti$a+4 De o"icei lucrarile ai caror autori au opus re/istenta sunt usor de identi#icat) linii "ruste, indesci#ra"ile, o"iecte neidenti#icate, culori amestecate, !reu de distins, ceea ce e2prima) 3-u $reau sa&ti dai seama ce am $rut sa #ac pentru ca n&am dorit sa accept tema impusa.4 Utili.area e3ercitiului cu !acientii din sectiile de !sihiatrie u pacientii din sectiile de psihiatrie, succesiunea proiectelor este posi"il sa nu #unctione/e la #el de "ine. .acientii de o"icei nu a(un! sa atin!a ni$elul de cura( necesar pentru a indeplini aceasta tema. Daca pacientii sunt noi, este mai !reu pentru ei sa accepte acesta sarcina. .utem #olosi o #ra/a care le da incredere) 3.ro"a"il ca $a #i putin di#icil, pentru ca restul participantilor au mai lucrat impreuna, asa ca #aceti ce doriti. Daca nu doriti, puteti sa nu lucrati deloc.4 De o"icei, se hotarasc sa incerce. ,mi amintesc de un pacient su#erind de psiho/a, care a $enit la sedinta de !rup cand tema era ,,pictati o padure, orice #el de padure * realista, ima!inara, iarna, $ara, orice #el de padure doriti.4 0oti pictau multumiti paduri, cand o asistenta a adus&o pe Sue, iar ea s&a ase/at in sala. ,&am spus) 3Sue, noi asta/i pictam o padure. Uite, pe masa este hartie colorata. Vrei sa&ti ale!i o coala de hartie si sa picte/i si tu+4 % continuat sa stea si m&am !andit ca tre"uie sa #ac cum$a s&o misc de acolo. 1&am dus la ea si i&am atins cotul, pentru a $edea daca si&l retra!e sau reactionea/a pasi$. ,&am spus) ,,Hai cu mine.4 Si am condu&so de cot catre masa. ,&am spus sa&si alea!a o coala de hartie. % ramas in aceeasi po/itie. 1&am !andit ca pro"a"il nu se poate hotari. %sa ca am luat trei #oi si i&am spus sa alea!a

una, ceea ce spre amu/amentul meu, a #acut. %poi i&am spus sa mea!a la una dintre mese. -icio miscare. %m atins&o iar si nu am intalnit re/istenta. %m condus&o la masa si a ramas acolo nemiscata. onducand&o de "rat, am ase/at&o pe scaun. ,&am pus #oaia de hartie in #ata si i&am dat trei "orcane de $opsea. ,,%le!eti o culoare cu care $rei sa picte/i, apoi iei pensula si #olosesti culoarea respecti$a. .une pensula in $opsea si picta/a orice. -u tre"uie sa picte/i o padure. Doar sa $e/i ce inseamna a picta.4 -&am primit niciun raspuns. %sa ca i&am pus pensula in mana si i&am spus sa o inmoaie in $opsea. -imic. ,&am luat mana, am inmuiat pensula in rosu, am scuturat&o si m&am oprit) 3Sue, clateste pensula.4 -imic. ,&am luat mana, am clatit pensula in apa, am steres&o pe ser$etel. 3Sue, acum inmoaie in culoarea !al"en.4 -iciun raspuns. Din nou, am repetat miscarea. ,& am spus sa spele pensula si n&a reactionat. %m repetat inclusi$ cu culoarea $erde, iar apoi am lasat&o in pace. Spre marea mea surpri/a, ce$a a #unctionat. S&a apucat de lucru. ,nmuia pensula in $opsea, #acea miscari "ruste, dar a continuat sa lucre/e. <a s#arsit si&a pus si ea lucrarea pe perete alaturi de ceilalti. Un alt pacient a spus) 3Sue, e #oarte #rumos ce ai #acut. -u este o padure, dar este #oarte #rumos.4 Ea doar statea acolo, insa nu mai era sa de ri!ida. Era timpul ca eu sa continui. <e&am spus tuturor ca sunt li"eri sa picte/e orice doresc si am intre"at&o pe Sue ce ar $rea sa picte/e. Spre surprinderea mea, mi&a spus) 3Vreau sa #ac o padure.4 Era prima data cand $or"ea de cand #usese internata. -u scosese niciun cu$ant de doua saptamani. Si&a ales o hartie de culoare al"astru inchis si a o padure de "ra/i iarna. Era talentata. <ucrarea i&a iesit #oarte #rumos. .e urma, cand toti si&au e2pus lucrarile in holul spitalului, toti pacientii i&au admirat lucrarea si asta a #caut&o sa #ie mai putin retrasa. ea mai #rec$enta reactie in cadrul acestui proiect, mai ales din partea pacientilor tul"urati, este sa stea si sa astepte indicatii. 3Daca imi arati cum se #ace, #ac si eu. Daca ma lasi sin!ur, $oi #i stan!aci, dar daca imi dai indicatii clare, sunt dispus sa lucre/.4 Este contradictorie aceasta reactie, pentru ca se presupune ca pacientii cu psiho/e nu cooperea/a de "una$oie, iar reactia ar tre"ui sa #ie una de incapatanare si re"eliune. 0otusi, asta imi aminteste de ce$a spus de Dreikurs, si anume ca nu ai de ales atunci cand $ine $or"a de copiii cu psiho/e. 0re"uie sa le dai indicatii si sa #i #erm pentru a&i #ace sa reactione/e. 0edintele ur atoare %sa cum am mai spus, e2perimentul de mai sus este un test si este ne$oie sa #ie urmat de alte sedinte in care sa se lucre/e asupra pro"lemelor sur$enite. De e2emplu, in ca/ul participantilor care se opun, incerc sa aduca asta in discutie) 3 e anume $a spuneti atunci cand nu urmati indicatiile+4 sau pot incerca sa le !hicesc moti$ele ascunse. ,ncerc sa le casti! increderea si in acest #el sa identi#ic ade$aratele moti$e din spatele ra/$ratirii lor. .ot cere si parerea !rupului, sa le cer sa !hiceasca si ei moti$ele. De(a am lucrat destul de mult impreuna, asa ca si participantii pot incerca sa !hiceasca si sa #aca supo/itii, mai so#isticate sau nu, asta in #unctie de !rup si de spiritul de o"ser$atie. 0tabilirea ulti ei sedinte 'e/ultatele acestei acti$itati ma a(uta sa plani#ic ultimele doua sau trei sedinte. Daca participantii s&au simtit "ine si au pictat ce$a realist, asta imi indica dorinta de a #ace #ata lumii reale si de a a#la e2act in ce moment al $ietii se a#la * sunt sau nu ancorati in realitate. ,n acest ca/, pro"a"il ca urmatoarea tema $a #i de a picta un oras, impreuna ca si !rup, sau le pot da o tema de !rup cu un su"iect special pentru a le satis#ace dorinta de realism. a si !rup ei $or lucra impreuna si se $or "a/a unii pe calitatile celorlalti. .rima data cand am !andit ideea de a picta in !rup, a #ost cu delic$entii (u$enili. .ersoanele care sunt capa"ile de repre/entari realiste ii $or conduce si pe cei mai putin capa"ili, ast#el incat prin acest e#ort colecti$, re/ultatul #inal este satis#acator pentru intre!ul !rup. Daca descopar ca ma(oritatea persoanelor din !rup nu au repre/entat ce$a realista si sunt inca stan!aci si incurcati de ideea ca nu si&au indeplinit sarcina, ma $oi intoarce la e2ercitiul caruselului, cu alte indicatii) 3De data aceasta, incepeti sa pictati ce$a #oarte real, pe care il doriti schim"at, iar cand $a spun sa schim"ati locurile, incercati sa completati ceea ce credeti ca a $rut sa e2prime $ecinul $ostru, ast#el incat in #inal, picturile sa #ie repre/entati$e si reco!nosci"ile.4

Pictand un cadou
De o"icei, la ultima sau la penultima sedinta le cer participantilor sa spuna $ecinului din dreapta ce pictura le& ar place sa primeasca cadou de la acesta. e$a care sa le aduca aminte de e2perienta impartasita. %cest lucru de o"icei produce un sentiment de apropiere. Dupa ce au pictat ceea ce si&a dorit $ecinul lor, sunt aratate lucrarile si le spun) 3%ti prmit ceea ce ati dorit+ Sunteti multumiti+4 %poi discutam ce inseamna proiectul acesta pentru #iecare dintre ei. Abilitatea de a oferi si de a !ri i 'atiunea mea in acest proiect este repre/entata de ce$a ce Dreikurs le&a spus pacientilor cu depresie) 3,n #iecare /i sa #aceti ce$a pentru o anumita persoana si $eti simti ca a$eti un rost in $iata.4 Sa picte/e ce$a

pentru cine$a, poate #i primul pas pentru pacientii cu depresie. Sunt #oarte multe persoane mandre, care pot o#eri #oarte usor, dar carora le este #oarte !reu sa primeasca. %cesta acti$itate este o pro$ocare pentru ei. Vor trai e2perienta de a primi ce$a de la cine$a, precum si de a contri"ui prin asta la placerea cui$a. .entru o persoana o"isnuita sa #ie lider toata $iata, #aptul de a #i pus in po/ietie de su"ordonat de o depresie sau de un atac cere"ral poate insemna ca) 3acum sunt inutil, pentru ca am ne$oie de a(utor si oamenii ma ser$esc, iar eu nu&i pot ser$i pe ei. Vreau ca eu sa #iu cel acre o#era, nu sa #iu cel care primeste.4 %sa ca, in discutia care urmea/a, #iecare persoana este intre"ata) 3 um reactionati cand primiti un cadou+ um $a simtiti+ um $a simtiti cand #aceti un cadou cui$a+4 ,n acest mod, descoperim o mare $arietate de reactii la primirea si o#erirea de daruri. Un e3e !lu 5 prietena mi&a spus o po$este despre tatal sau, care la 8@ de ani era conducatorul comunitatii sale. Era consilier si s#atuitor pentru toata lumea. 0oata $iata lui asta #acuse, a s#atuit si a #acut di$erse lucruri pentru comunitate, pentru #amilia sa si pentru toti cei implicati in $iata lui. Brusc, a a$ut un accident cere"ral. and l& a $i/itat #iica sa, i&a spus acesteia) 30e ro! sa mer!i la #armacie si sa cauti un medicament cu care sa ma omor, pentru ca nu $reau sa traiesc asa, simtindu&ma inutil.4 Ea i&a raspuns) 30ata, nu sti ce spui. ,ti dai seama ce contri"utie ma(ora aduci acum $ietilor noastre+ -iciodata noi n&am #acut nimic pentru tine, iar acum a$em posi"ilitatea sa&ti aratam ce mult te iu"im si asta ne ino"ilea/a $ietile. Este un pri$ile!iu pentru copiii mei sa& si a(ute "unicul. -u esti inutil. <asandu&ne sa te a(utam, ne #olosesti ca si e2emplu. %sa ca, te ro!, continua sa traiesti.4 6o democratie nu $a #unctiona niciodata "ine daca unii dintre mem"rii se cred mai presus de ceilalti si nu se lasa a(utati * Dreikurs & 7 Nevoia de a face !lacere %cest e2ercitiu produce an2ietate persoanelor care au ca si !reseala #undamentala con$in!erea ca 3daca nu pot sa o#er placere, nu insemn nimic4 6%dler a initiat ideea ca toate comportamentele neurotice si psihotice se datorea/a unor #isuri in !andire, numite de el * !reseli #undamentale. %ceste !reseli nu sunt constiente si pro"a"il ca ele apar in copilarie. %tunci cand aceste in#luentea/a relatiile interpersonale intr&un mod patolo!ic, de$in sinonime cu ,,atitudinile chinuite4 ale lui HorneA. Sunt !reseli #undamentale despre sine, despre altii, despre mediu si sunt) irational, imposi"il, nepotri$it, intolerant, e!ocentric, ra/"unator, compulsi$, si insatia"il7. Perfectionistul 0otusi, oca/ional, cate un participant ar putea spune) 3-u mi&a placut ce&ai #acut. -u $reau sa&mi aduc aminte de asta pe $iitor.4 %m putea discuta despre asta) 3<a ce te !andesti+ um ai #i pre#erat sa #ie+ e anume nu&ti place la pictura+4 5 multime de perceptii partinitoare $or iesi la supra#ata intr&o ast#el de discutie, cea mai #rec$enta #iind aceea ca per#ectionistul nu este niciodata multumit. ,,-u este su#icient de per#ect, de aceea nu sunt multumit. Vreau sa #ie e2act cum mi&am ima!inat eu, si din moment ce nu este per#ect, nu pot accepta si nu&mi poate placea.4 %poi discutam despre per#ectionismul in $iata. .entru a !asi moti$ele ascunse ale unui per#ectionist, #ac urmatoarele supo/itii) 3,mi permiti sa !hicesc ce anume nu&ti place+ S&ar putea sa !resesc, dar este posi"il ca daca nu este re/ultatul per#ect pe care il asteptai, acesta sa #ie moti$ul pentru care nu&ti place acti$itatea+4 3Da, este ade$arat. ,mi place ca lucrurile sa #ie per#ecte.4 1etoda !hicirii surprinde !reselile #undamentale din $iata cui$a. -u e$alue/ stilul de $iata al cui$a, dar il descopar atunci cand caut aceste moti$e ascunse. 6%dler #oloseste termenul de stil de $iata in loc de personalitate7 0enti entele ce ur ea.a 8olosesc intre"arile) 3 e !andesti in acest moment si ce simti+4 pentru a demonstra ca 3nu sunt o $ictima nea(utorata a emotiilor. Bandesc ce$a, iar apoi produc o emotie pentru a&mi transpune !andul.4 De e2emplu, cand ii intre" ce au in$atat din sedinte, raspunsurile pot #i) 3%m in$atat #oarte multe lucruri.4 3Si la ce te !andesti acum+4 31a !andesc ca a #ost distracti$ sa #iu aici.4 3Si cum te simti+4 31a simt #ericit. % #ost distracti$, asa ca ma simt #ericit.4 %ceasta este o reactie po/iti$a si o #olosesc pentru a demonstra in ce #el !eneram sentimente care corespund !andurilor noastre. %tunci cand cine$a #ace un comentariu #olositor e2perimentului atunci #olosesc acele cu$inte in munca mea, si pentru asta ii sunt recunoscatoare lui Dreikurs. 6comentariu #olositor inseamna un cu$ant prin care indi$idul isi cali#ica actiunile, cum ar #i 3dar4: ma(oritatea raspund la intre"ari) da, dar.......7. Eu e2plic aceste mecanisme intr&un mod simplu, #ara a intra in polemici teoretice si intelectuale. 8aptul ca cine$a spune) 3% #ost distracti$ sa #iu aici si de aceea sunt #ericit4 este o e2plicatie #oarte simpla a modului in care relationea/a !andurile si sentimentele.

"ai

ulte des!re

etodele generale

Fle3ibilitatea ordinii sedintelor 1a(oritatea sedintelor de artterapie durea/a intre o ora (umate si trei ore, inclusi$ pre!atirea materialelor de catre !rup, pictatul si discutia. .rocedura mea este de a incepe cu o acti$itate semi&structurata, iar apoi in sedintele urmatoare continui cu una mai structurata, apoi cu structura le(era, apoi cu un proiect nestructurat. Este #oarte important pentru mine sa #iu #le2i"ila. Desi am o idee despre ce as dori sa #ac cu !rupul intr&o anumita /i, ma adapte/ necesitatilor si atitudinilor participantilor. Cautand indicii Urme/ s#atul lui Dreikurs) 3Daca au/i ce$a important, reactionea/a pe loc, pentru ca alt#el poti uita.4 Daca cine$a din !rup spune ce$a care m&ar putea conduce catre un alt proiect, nu aman. ,deea se poate pierde in discutiile ulterioare cu !rupul. %sta imi aminteste de indicatiile lui %ndre <HHote) 3.uneti pe hartie reactia spontana, imediata. -u amanati pe mai tar/iu. %cel raspuns imediat este cel mai indicat pentru ca repre/inta ma2imum de creati$itate.4 omentariile participantilor m&au inspirat deseori in crearea unor noi proiecte. 0chi bare de atitudine 5 sedinta de artterapie poate schim"a atitudinea si starea de spirit. %cest lucru imi permite sa conduc !rupul catre starea de spirit pe care o urmaresc, una mai constructi$a, prin intermediul proiectelor menite sa raspunda necesitatilor imediate ale !rupului. %dolescentii hiperacti$i raspund cel mai "ine la e2ercitiul cu ruperea hartiei. .acientii cu depresii au ne$oie de acti$itati adaptate starii lor de spirit, atunci cand intra intr&un !rup an2ios sau dimpotri$a. 0erapia prin arta este un proces creati$ pentru terapeut si pentru participanti, iar cei care aplica aceste acti$itati tre"uie sa #ie mereu ino$atori si sa adapte/e #iecare e2ercitiu in #unctie de participanti. "odificari ale cadrului general de a!licare adrul de/$oltat de mine poate #i modi#icat in #unctie de tipul participantilor) terapie indi$iduala, !rupuri de #amilii, de "atrani, in cadrul di$erselor or!ani/atii. 1odul in care se #ace adaptarea depinde de creati$itatea terapeutului, de spontaneitate, de cunostintele despre psiholo!ia indi$iduala, de e2perienta cu arta si de raportul pe care il sta"ileste cu !rupul. 8olosirea !rupurilor la sedintele ade artterapie nu este o"li!atorie. Eu una nu am lucrat cu indi$i/i separat, dar altii au #acut&o cu succes. Lucrand cu !rofesionistii and sunt implicate !rupuri de pacienti spitali/ati este indicat ca si personalul sa participe la cate$a sedinte de terapie prin arta. at timp am lucrat la ,nstitutul %l#red %dler, am o#erit cursuri acestora de ;; de ore pe semestru. Arttere!ia ca si ane3a la tera!ia de gru! Desi nu stiu daca s&a #acut asa ce$a, eu su!ere/ ca artterapia sa #ie #olosita ca modalitate de a sta"ili un !rup nou. 8olosirea caruselului ca un e2ercitiu de incal/ire pentru a&i a(uta pe mem"rii !rupului sa se cunoasca, poate #acilita coe/iunea de !rup. .ictura pe aceeasi #oaie de hartie, pe perechi sau in !rupuri mici este un alt proiect care pre!ateste participantii pentru psihoterapie, mai ales in ca/ul in care participantii nu se cunosc "ine intre ei. Este posi"il ca artterapia sa #ie alternata cu terapia de !rup, la inter$ale re!ulate, pentru ca e2perientele non$er"ale sa capete mai multa semni#icatie cu a(utorul celor $er"ale. De asemenea, pot #i intercalate terapia prin mu/ica, er!oterapia sau psihodrama. Pacientii care au nevoie de ai ult a-utor ,n !eneral, de&a lun!ul sedintelor de artterapie, comportamentul psihotic este diminuat. <a s#arsitul #iecarei sedinte starea de spirit !enerala este una de rela2are si uneori de eu#orie. 0otusi sunt in!ri(orata ca aceasta e2perienta poate #i traumati/anta pentru unele persoane iar in#ormatiile o"tinute in cadrul sedintelor pot #i socante. Este $ala"il in special in ca/ul caruselului, pentru ca este primul proiect si incanu cunoasc destul de "ine participantii. De aceea, inainte de discutia ce urmea/a dupa acti$itatea acesta, le spun) 3Daca se spun lucruri care $a deran(ea/a si despre care nu $a simtiti in stare sa discutati, spuneti&mi mie sau terapeutului $ostru.4 5"ser$ cum raspunde #iecare la aceste discutii si daca mi se pare ca o persoana a #ost suparata de ceea ce s&a discutat, inainte sa plece ii spun) 3Doresti sa $or"esti cu mine sau cu altcine$a despre asta+ Sa nu ramana ce$a nediscutat sau nere/ol$at.4 Daca persoana respecti$a mer!e re!ulat la un terapeut, ma asi!ur ca e2ista o continuitate a discutiilor. 5 alta modalitate de a le $eri#ica reactiile este sa&i intre" la inceputul #iecarei sedinte) 3 e $a amintiti de la ultima sedinta+ E a #ost deose"it la ea+4 Deseori, daca o persoana a #ost deran(ata la ultima sedinta, atunci la urmatoarea $a dori sa discute despre asta. .ornesc de la premisa ca

oamneii nu sunt prea #ra!ili si pot tolera tot ceea ce discutam impreuna. Desi este un potential pericol, niciodata nu mi s&a intamplat ca cine$a sa #i #ost a#ectat neplacut ca re/ultat al sedintelor mele de artterapie.

0tructura gru!ului * artetra!ia cu !acientii s!itali.ati

%m inceput sa #olosesc artterapia in 199; cu pacientii dr. Bernard Shulman de la spitalul St. Joseph. 1unca in spital este total di#erita de munca cu ceilalti indi$i/i. E2ista totusi asemanari iar e2istenta acestora m&a con$ins sa&mi e2tind acti$itatea si in a#ara spitalului. Dupa C sau 4 luni in spital, o asistenta mi&a spus) 3 e #aci cu pacientii+ Starea de spirit li se schim"a #oarte mult dupa o sedinta. Sunt rela2ati si in unele ca/uri se o"ser$a o im"unatatire a starii lor de sanatate. ,ncep sa poarte discutii realistice si nu mai sunt asa inhi"ati.4 ,& am raspuns) 3Este #oarte di#icil sa descriu $er"al o e2eperienta non$er"ala. ,n$it personalul sa ni se alature la una dintre sedinte pentru a $edea ce se intampla.4 0edintele cu !ersonalul ,n momentul in care au intrat pe usa, i&am intampinat ca pe oricare dintre pacienti, dar ei nu&si puteau intra in rol. 1i&am dat seama ca nu se pot pre#ace a #i pacienti, asa ca am renunatat la ideea asta. %m inceput cu caruselul, iar apoi am pus toate lucrarile pe perete. ,&am intre"at care le place cel mai mult si de ce. Ase anari intre !acienti si !ersonal Dupa ce am $or"it cu cati$a dintre ei, o asistenta mi&a spus) 3Vai, 0ee, ce mult seamana picturile noastre cu ale pacientilor. %sta inseamna ca si noi suntem ne"uni+4 ,&am spus) 31ar!aret, nimic mai #als. %tunci cand se a#la aici, pacientii nu sunt ne"uni. <ucrea/a la un proiect. Se concentrea/a pe o sarcina. ,i trate/ ca si cum nu ar #i pacienti, iar produsele lor seamana cu ale $oastre tocmai pentru ca atunci cand sunt aici, nu sunt ne"uni.lucrea/a impreuna ca si !rup. Sunt tratati ca #iinte umane sanatoase. 'esimt o atmos#era de apropiere, pe care nu o resimt in saloane, pentru ca aici nu e2ista medicamente, nu e2ista uni#ormele asistentelor, nu e2ista doctori care sa $ina sa&i consulte. Sunt momente pe care si $oi le puteti o"ser$a, de a!itatie si neatentie. Dar eu o"ser$a asta si la $oi, pentru ca nu toti dintre $oi, cei so#isticati, sunteti impacati cu $oi insi$a. 0oti a$eti particularitatile si sensi"ilitatile $oastre, iar acestea ies la supra#ata atunci cand pictati. -u puteti scapa de ele, asa cum nu $a puteti schim"a scrisul. Este un ritm al $ostru pe care il urmati in orice situatie.4 %ceasta e2perienta mi&a dat cura(ul sa lucre/ si cu alte !rupuri de persoane, deoarece personalul implicat in acest proiect nu erau doar paticipanti care doreau sa a#le noi metode de lucru si e2perimentau auto&cunoasterea si in$atau cum #unctionea/a in anumite situatii. .are ciudat ca am a$ut ne$oie de incura(ari pentru a lucra cu persoane sanatoase. urand mi&am dat seama ca se lucrea/a mai e#icient cu persoanele cu psiho/e daca nu imi este teama de neasteptat si daca sunt dispusa sa !resesc si sa e2perimente/. Interesul !entru arttera!ie ,n timp ce lucram cu pacientii dr. Shulman, lucrarile erau etalate in sala de asteptare. eilalti pacienti #aceau comentarii stupide, dar pacientii implicati in proiect si&au asumat rolul de a #i instructori si de a le pre/enta celorlalti terapia prin arta. urand, si acestia din urma au $enit si au dorit sa #aca parte din !rupul nostru. Dar nu era spatiu su#icient si nici nu a$eam apro"area celorlalti psihiatrii. Dr. Shulman a o"tinut permisiunea, ne& am mutat intr&o sala mai mare si am inceput sedinte cu toata lumea. .acientilor li s&a o#erit un mediu deschis, di#erit de terapia ocupationala. Di#erenta a #ost remarca"ila. %u de$enit mult mai deschisi si mai li"eri, mai ales ca #iind atat de multi, nu&mi mai permiteam sa&i supra$e!he/ atat de temeinic, nici eu, nici !ardienii. Fara observatori %sa mi&am dat seama ca nu ma a(uta sa am o"ser$atori e2terni. Daca cine$a dorea sa $ada ce se intampla, era li"er sa $ina in sala ca si participant la acti$itati. 8ara acesti o"ser$atori, lumea se simte mai li"era sa se e2prime, pentru ca nu sta nimeni sa le e$alue/e actiunile. %tunci cand a$eam $i/itatori, #ara talent artistic, pacientii erau capa"ili sa&i a(ute. %tunci se o"ser$a ca sunt comeptenti, stiu ce sa #aca, pe cand cei noi, sunt stan!aci si nu se descura asa de "ine. Era ce$a incura(ator pentru pacienti. $eslusind !siho.ele aruselul o#era o minunata sansa de a intele!e psiho/ele pacientilor. Sunt anumiti pacienti care s&au inchis total in ei insisi, in custi de sticla, si nimeni nu poate patrunde. %colo ei se simti superiori, puternici si e$ita !andirea lo!ica si relatiile inter&umane care pot #i dureroase. .e de alta parte, sunt pacienti care in anumite momente ale $ietii comunica si se poarta adec$at. and le presint proiectul caruselului, cei inchisi in ei nu raspund deloc. ,i intre" de ce cred ca ascultam mu/ica si de ce le spun sa&si alea!a hartia, dar niciodata nu pot sti cu e2actitate cat anume intele!e o asemenea persoana, ori cat este de constienta. ateodata, dupa un timp, un asemenea pacient imi $a spune e2act la ce s&a !andit in acel moment.

Influenta gru!ului and intre! !rupul a inceput sa picte/e, pana si pacientii acestia solitari sunt dispusi sa participe. 'itmul !rupului si presiunea non&$er"ala sunt su#iciente pentru a&i #ace sa reactione/e. ,n #ata #oii !oale, pacientii sunt independenti si nu au ne$oie sa se con#orme/e ritmului altcui$a sau tiparului comportamental. .ictea/a multumiti un punct, o linie, sau chiar $arsa un "orcan de $opsea pe coala. %tunci cand pacientilor cu psiho/e se$ere li se cere sa schim"e po/itia si sa picte/e pe hartia inceputa de altcine$a se intampla ce$a curios. Dupa prima schim"are, #oile sunt inca aproape !oale, asa ca mai au loc sa se des#asoare. and a(un! la a cincea hartie sunt de(a #rustrati ca sunt ne$oiti sa urme/e ritmul impus de altcine$a. 0re"uie sa se hotarasca ce $or #ace. .ot de$eni $iolenti, sa plece sau sa distru!a hartia, dar asta nu s&a intamplat niciodata. Deseori iau o noua pensula, pre#era"il mai mare, o inmoaie in culori inchise si acopera tot ceea ce s&a pictat inaintea lor. <e spun sa schim"e si ei $or acoperi si urmatoarea pictura. ei care nu su#era de psiho/a se$era si care au resimtit placerea de a crea ce$a, $or incerca sa repare stricaciunile pro$ocate. u niste culori mai deschise, pot incerca sa schim"e lucrarea, pentru a #i ce$a #rumos si inteli!i"il. Inutilitatea distrugerii ,ntre timp, pacientii cu psiho/e se$ere de(a au ma/!alit patru sau cinci lucrari si sunt din nou #rustrati pentru ca distru!erea nu le ser$este la nimic. -u le&am spus sa incete/e, nimeni n&a comentat, si sunt din nou pusi in situatia de a decide daca sa continue sa distru!a, sa plece sau sa inceapa sa picte/e. ,n$aria"il, incep sa picte/e, chiar daca nu urmea/a ritmul sta"ilit de(a de ceilalti. ,n momentul in care unul !aseste putin spatiu li"er si incepe sa picte/e, inseamna ca i/olarea a #ost in$insa, chiar daca doar in mica masura. %cesta este a$anta(ul ma(or al caruselului in terapia cu pacientii cu psiho/e se$ere. Pictura !e aceeasi hartie Urmatorul proiect #olosit este acela in care doua persoane pictea/a pe aceeasi #oaie de harie: totusi nu le cer s& o #aca #ara sa $or"easca intre ei, aceasta #iind di#erenta intre acti$itatea des#asurata cu pacientii cu psiho/e si cei #ara. .entru cei din urma doresc sa demonstre/ in ce #el constelatia #amiliei le in#luentea/a modul in care se e2prima atunci cand pictea/a #ara sa comunice intre ei. ,n spital, ale! parteneri care sa lucre/e impreuna, "a/andu&ma pe ritmul lor si pe trasaturile de personalitate. De e2emplu, cer unui per#ectionist sa lucre/e cu o persoana neatenta. %cest lucru #a$ori/ea/a schim"area ritmului. Unul il in#luentea/a pe celalalt. ,mi amintesc de o #emeie #oarte reli!ioasa din unitatea psihiatrica si era #oarte tul"urata. <asa li"er cam F cm in (osul #iecarei #oi pe care o picta, i&am su!erat) 3SallA, nu $rei sa intorci #oaia in$ers, pentru ca ceea ce #aci acum arata ca si cum ai #i suspendata in aer, !andindu&te la trecutul tau, #ara sa #i cu picioarele pe pamant. Ve/i daca poti umple acel spatiu si sa te intorci pe pamant.4 0edinta continua 0erapia cu pacientii din unitatile psihiatrice tinde sa #ie un pro!ram care se des#asoara pe termen nelimitat: unii $in doar de doua sau trei ori, altii $in doua sau trei luni la rand, in #unctie de perioada in care sunt spitali/ati. 1em"rii noi ai !rupului sunt incura(ati de ceilalti, care impart cu mine acesta responsa"ilitatei, desi eu nu le cer asa ce$a. %cest proces de munca in !rup da nastere unor sentimente de !ri(a si atentie #ata de ceilalti mem"rii ai !rupului. ei noi sunt intampinati cu multa delicatete, mai ales daca sunt a!itati, suparati sau reticenti la acesta e2perienta noua. ei $echi ii !hidea/a pe cei noi. %cest lucru le este #olositor si lor, dar si mie. Pacientii ince! sa devina gri-ulii Bri(a #ata de ceilalti si sentimentul de apartenenta sunt cele mai terapeutice re/ultate ale a"oradrii de !rup. ,n momentul in care se de/$olta o relatie stransa in urma lucrului la acelasi proiect, apare si sentimentul de !ri(a #arta de celalalt si se mandrie cand cine$a reuseste sa i/"andeasca. ,ntr&un timp scurt, pacientii de$in de$otati si atasati unii de ceilalti. De e2emplu, am a$ut un incident cu un pacient care participa #oarte putin. Deodata a pictat ce$a, a pus lucrarea pe perete si toata lumea l&a aplaudat si l&a laudat. ,ndi#erent de reali/arile unui nou $enit, el este mereu incura(at. Eu nu incura(e/ complimentele sau aplau/ele, dar acestea sunt reactii spontane si repre/inta ce$a deose"it pentru persoanele care nu au primit incura(ari niciodata. ,mi amintesc de o #emeie in $arsta, cu psiho/a senila. Eram la carusel. <an!a ea se a#la un tanar, iar ea nu prea stia ce sa #aca. 0anarul ii soptea la ureche ce sa #aca mai departe. Ea a desenat pe #oaia ei un cerc, iar la urmatoarea tura, a o"ser$at ca ceilalti il trans#ormasera intr&un clo$n, cu o "lu/a in carouri, iar doamna n&a mai stiut ce sa #aca. 0anarul i&a soptita sa&i #aca niste nasturi rosii. %poi cand au pus lucrarile pe perete, doamna era #oarte mandra) 3%m terminat si am #acut&o #oarte #rumoasa cu nasturii aceia rosii.4

Conducerea se schi ba Sunt ca/uri cand predau !rupului conducerea sedintei. 8ac asta mai ales cand sunt multi pacienti noi. 1em"rii mai e2perimentati decid cum $or conduce sedinta. De o"icei, isi impart intre ei responsa"ilitatile, hotarand ce acti$itate $om des#asura, consucand discutia, ase/and lucrarile, etc. Eu ma trans#orm intr&un mem"ru al !rupului, in simplu participant. Ca.uri Urmatoarele ca/uri ilustrea/a metodele #olosite in terapia cu pacientii psihotici. -umele si impre(urarile di#era, pentru a le prote(a identitatea, dar procedeul si e2emplele sunt reale. 0haron ,ntr&o /i, o pacienta o"e/a a intrat cu o sacosa si un cos de cumparaturi. S&a ase/at si si&a pus sacosa pe un scaun si cosul pe altul. %m ru!at&o sa le puna pe (os, pentru ca a$eam ne$oie de scaune. 31a supara acesta ru!aminte: $reau sa&mi tin lucrurile lan!a mine.4 mi&a raspuns. %m lasat&o in pace si am inceput sa le e2plic proiectul. 1&a intrerupt) 3Doamna, ceea ce #aceti este un non&sens. -u stiti ceea ce #aceti. -iciodata nu $eti sti ceea ce stiu eu despre arta. %m a"sol$it ,nstitutul de %rta si $a pot spune mai multe despre arta decat $eti sti d$s.4 1&am adresat cu numele ei si i&am spus) 3%m #i #ericiti sa in$atam de la tine. Vrei sa conduci sedinta, iar eu sa iau locul tau+4 1i&a spus ca nu doreste, iar eu mi&am continuat trea"a. Dupa ce le&am spus ce urmea/a sa #acem si am pornit mu/ica, mi&a spus) 3-u $reau sa picte/, dar mi&ar placea sa danse/. -&am mai dansat de mult.4 Desi nu se mai intamplase asta, am lasat&o sa danse/e. Si&a luat cosul si sacosa de pe scaune si a dansat cat a durat acti$itatea. -iciun pacient nu s&a uitat la ea. ,nainte sa incepem discutia, a dorit sa mear!a inapoi in salonul ei, iar eu am trimis pe cine$a cu ea s&o duca inapoi. ,n timp ce discutam mi&am dat seama ca nimeni n&a remarcat ca ea a dansat. .articipantii mi&au spus) 3-&am $rut sa&i dam aceasta satis#actie. 1er!e prin salon de parca ar #i re!ina si se poarta de parca ar #i atotstiutoare.4 Spre amu/amentul meu, la urmatoarea sedinta Sharon a $enit si mi&a spus) 3Daca chiar $rei sa te a(ut, mi&ar #ace placere sa lucre/ cu tine.4 1i&a de$enit de un real #olos, mai ales cand a$eam persoane $arstnice in !rup si care re#u/au sa picte/e ce$a a"stract. Sharon ii instruia. 5 #oloseam pentru a&i in$ata pe participanti sa picte/e. % de$enit unul dintre a(utoarele mele de nade(de din acea sectie, pentru ca s&a trans#ormat din persoana autoritara intr&o persoana saritoare care isi dorea #oarte mult sa #aca parte din !rup. 8aptul ca am re#u/at sa intru in con#lict cu ea si i&am dat $oie sa #aca ce doreste, a minimali/at psiho/a si a trans#ormat comportamentul distructi$ intr&unul constructi$. ,ntr&o alta /i, o #emeie cu un cos mare a intrat in sala de terapie in care lucram cu un !rup mic. and am incercat sa comunic cu ea, mi&a spus ca nu $or"este en!le/a, ci polen/a. % inceput sa stran!a tot de pe masa si sa "a!e in cosul ei, iar cand am intre"at&o daca doreste sa picte/e, mi&a raspuns ce$a in polone/a, pro"a"il ce$a cu sens peiorati$. Un alt participan, care stia lim"a polen/a a inceput sa se certe cu ea, spunandu&i sa incete/e. ,n timp ce ei se certau eu ma !andeam ce insemnatate are #aptul ca a strans toate lucrurile de pe masa. .ro"a"il ca simtea ca&i lipseste ce$a si incerca sa suplineasca acesta lipsa. 0ocmai terminasem de pictat ce$a si am intre"at&o daca dorea sa&i daruiesc acea lucrare. % acceptat si mi&a smuls&o din mana. ,&am spus sa si&o duca imediat in camera, pentru ca alt#el risca sa i&o ia cine$a. Dupa ce a plecat, am incuiat usa dupa ea, pentru ca cei doi sa nu inceapa sa se certe iarasi. %ceasta miscare n&a a(utat&o pe Eli/a"eth in mod deose"it, dar !hicindu&i moti$ele actiunii, mi&a permis sa trate/ o posi"ila ra"u#nire $iolenta si sa&mi continui acti$itatea de !rup #ara alte intreruperi. 0ituatii de cri.a .re!atirea #acuta cu Dreikurs m&a a(utat #oarte mult sa depasesc asemenea situatii de cri/a. -r&o /i, tocami plecam din sala, dupa ce toti pacientii plecasera, cand o #emeie #oarte masi$a a $enit inspre mine pe coridor cu mainile ridicate. Eram si!ura ca o sa ma lo$easca, asa ca am inlemnit si am uitat re!ula lui Dreikurs de a nu le arata ca mi&e teama de ei. ,&am spus) 3Esti mult mai tanara si mai puternica decat mine, iar daca $rei sa ma lo$esti, nu te pot impiedica.4 8emeia a plecat de lan!a mine. Lucruri la care nu te aste!ti ,ntr&o /i, un pacient a luat o pensula si un "orcan si a inceput sa soar"a din pesula ca dintr&un pai. %m intre"at ce !ust are si mi&a spus ca are un !ust "un. ,mi era #rica sa nu inceapa sa "ea $opseaua, asa ca i&am o#erit un pahar cu apa, spunandu&i ca aceala are o alta aroma. % inceput sa soar"a din apa. a si Elisa"eth, schim"area n&a a(utat pacientul, ci m&a a(utat sa e$it o situatie periculoasa. %m re#u/at sa intru in con#lict cu pacientul, dar am reusit sa su"stitui $opseaua cu altce$a nepericulos. Un !acient cu balbaiala %lan era un tanar a carui "al"aiala i&a pro$ocat asemenea pro"leme, incat a de$enit $iolent si a #ost necsara spitali/area. % #ost trimis la artetrapie in prima /i in care n&a mai #ost imo"ili/at. -&a $rut nici sa picte/e, nici

sa $or"easca. S&a i/olat de !rup si a pre#erat sa desene/e. and m&am uitat la ceea ce a #acut, am rams uimita. Era cu ade$arat ce$a deose"it, de parca ar #i studiat cu unul din marii maestrii. ,&am spus) 3%lan, nu&mi raspunde. Doar da din cap. %i mai studiat desenul+4 % ne!at. 3%lan, se pare ca daca nu esti o"li!at sa #aci ce$a, atunci #aci actiunea respecti$a #oarte "ine.4 and am inceput sa discutam despre lucrari si a $enit randul lui, am a$ut o idee. 1&am dus la el si i&am spus) 3%lan, imi pare #oarte rau ca nu sunt cu ?@ de ani mai tanara. %m #i #acut un cuplu minunat. Dar $e/i, prote/a mea auditi$a nu mai mer!e si nu prea mai aud nimic. Daca am #i iu"iti, n&ar tre"ui sa&mi $or"esti, pentru ca nu te pot au/i.4 1i&a spus #ara sa se "al"aie) 3%tunci am #i un cuplu ciudat.4 De atunci, de #iecare data cand imi $or"ea, nu se mai "al"aia. ,n rest a continuat sa se "al"aie, dar din ce in ce mai rar, datorita medicatiei si terapiei. ,ntr&o /i, cand plecam din spital, a $enit la mine si mi&a soptit) 3Hai sa ne casatorim oricum. %m #ace un cuplu minunat.4 #eth si Catherine %cest ca/ ilustrea/a #oarte "ine ce anume se intampla atunci cand pacientii incep sa tina unii la altii. 5 #emeie intre doua $arste a intrat in sala dupa ce noi de(a incepusem. % $a/ut pe ecusonul meu numele Dreikurs si a inceput sa plan!a isteric) 35h, Dreikurs> %cum 1@ ani am #acut terapie cu el si m&a a(utat asa de mult> %cum a murit si nu ma mai poate a(uta nimeni. Sunt pierduta>4 %s #i $rut s&o iau in "rate si sa plan!em impreuna, dar i&am spus) 3Beth, si eu as $rea sa plan!, dar nu am timp. %m o meserie de #acut. Vrei sa paln!i tu pentru amandoua+4 S&a con#ormat si a plans sanatos. 5 alta participanta, o persoana #oarte protectoare, atherine, i&a aspus) 3Beth, te ro! nu mai plan!e. 1a doare su#letul.4 Eu i&am raspuns) 3 atherine, Beth are tot dreptul sa plan!a daca asta doreste. -u cred ca tre"uie s&o oprim. 0otusi, daca te deran(ea/a pe tine sau pe altii, o s&o ro! sa paraseasca sala pana se opreste din plans.4 atherine mi&a spus ca nu doreste asta, a iesit si a adus o pun!a cu !heata pe care a pus&o pe #runtea lui Beth, spunandu&i ca asta o $a #ace sa se simta mai "ine. Hohotele de plans au mai incetat, iar eu am hotarat sa schim" proiectul si sa trec la cel cu ruperea si lipirea hartiei, tocmai datorita acestei a!itatii. 0oti lipeau #ericiti hartia, cu e2ceptia lui Beth care #acea "ucatee mici "ucatle de hartie rupta. %tunci atherine s&a ase/at lan!a ea si ii lua #iecare "ucata de hartie, punea lipici pe ea, apoi lua mana lui Beth si ii spunea) 3<ipeste aici, Beth.4 and am e2pus lucrarile, cola(ul lui Beth a #ost admirat iar ea era mult mai calma. ,&am intre"at pe pacienti daca in$atasera ce$a ce le putea #i de a(utor sau daca ce$a ii schim"ase. Beth a spus) 31a simt rela2ata si sunt si!ura ca ma $oi #ace "ine. %m simtit ca oamenii pot #i cal/i si dra!uti cu mine. 1i&am dat seama ca nu numai dr. Dreikurs m&ar putea a(uta, ci si alte persoane, asa ca sunt si!ura ca $oi #i "ine.4 Un alt otiv Beth a continuat) 3cel mai important lucru pe care l&am in$atat a/i este ca nu tre"uie sa ma mai tem de #iica mea. 8iica mea este un pictor #oarte talentat. Eu mi&am dorit tot timpul sa picte/, dar n&am indra/nit de teama ca ei sa nu&i $a placea. %cum nu ma interesea/a daca ii $a placea sau nu, $oi picta si eu.4 %cesta a #ost inceputul insanatosirii lui Beth, iar dupa o saptamana a #ost e2ternata din spital. Nu a niciun nu e ,ntr&o alta sedinta a intrat "rusc o #emeie cu un cos mare si o $ali/a, cu palarie de paie cu o pana. %$ea "u/ele ne!re, iar #ata ei era machiata cu multe culori, dispuse nere!ulat. % $enit spre mine, iar eu am intampinat&o) 3Buna /iua, ma numesc 0ee. .e tine cum te cheama+4 3-u am niciun nume.4 3-u %m -iciun -ume , ai $rea sa picte/i+4 3Sh4 3-u %m -iciun -ume, te ro! sa picte/i sh.4 % luat pensula si a pictat sh. ,&am spus ca este #oarte #rumos si sa continue. S&a pre#acut ca accentuea/a culoarea si a asteptat reactia mea. 3-u %m -iciun -ume, cre/i ca poti picta si altce$a in a#ara de sh+ Vrei o hartie noua+4 % luat o alta hartie si s&a ase/at. -u eram si!ura daca o $a distru!e sau nu. <an!a ea era un loc li"er, asa ca m&am ase/at si&am inceput sa picte/ si eu pe o coala !oala. Ea a continuat sa stea acolo mormaind cu$inte neinteli!i"ile. Eu repetam dupa ea #iecare cu$ant, punand inainte 3-u %m -iciun -ume4. Dupa o perioada i&am spus, 3-u %m -iciun -ume, nu mai $reau sa mai $or"esc cu tine. Vreau sa lucre/. Daca si tu $rei sa lucre/i, #a&o.4 %sa a #acut si a pictat ce$a destul de "i/ar, a iesit din sala, iar apoi a intrat din nou pentru a se uita la celelalte picturi. .acientii care erau la #el de tul"urati ca si ea, au #ost incantati de lucrarea ei. .areau s&o intelea!a si au laudat&o. <a s#arsit ea era sin!ura care nu a a$ut oca/ia sa $or"esca. ,&am spus) 3-u %m -iciun -ume te ru!am sa ne spui ce$a despre tine4 S&a intors si mi&a spus) 30ee, numele meu este 'uth.4 % #ost momentul in care am patruns mai departe de starea ei psihotica si de atunci a continuat sa ai"a con$ersatii la un ni$el din ce in ce mai rational.

Pictand cu fa iliile si cu!lurile

ati$a participanti m&au intre"at daca pot #ace aceste acti$itati si acasa, cu #amilia, pentru a le o"ser$a reactiile. Bineinteles ca am #ost de acord. %cti$itatile in sine repre/inta un proiect interesant pentru ca toti mem"rii #amiliei sa lucre/e impreuna. Unele #amilii $or #i atat de satis#acute de e#ctul pacut al acestor acti$itati, incat $or dori sa&l e2tinda la ni$elul intre!ii $ecinatati, pentru a impartasi placerea de a lucra impreuna si de a reali/a ce$a #rumos pentru casa sau cartier. 3 e putem #ace pentru a im"unatati aspectul caselor noastre, in asa #el incat sa lucram imoreuna ca #amilie sau ca !rup de #amilii+ ,n ce #el putem pro#ita cu toti de pe urma e#ortului nostru+4 ,na#ara de scopul recreati$ ala cestor proiecte, ele pot #i cu ade$arat utile atunci cand sunt #olosite pentru unele #amilii care #ac terapie de cuplu, sau cu un !rup de #amilii, in cadrul centrelor adleriene de educatie a #amiliei. De e2emplu, trei #amilii au #ost puse impreuna la un liceu din ,srael. %cti$itatea initiala era caruselul. .arintii au #ost ru!ati sa picte/e cu copiii altei #amilii prima data, apoi cu proprii copii. apoi parintii si copiii au pictat in !rupuri separate, iar in #inal intre!ul !rup a pictat impreuna. $iscutia cu fa iliile Discutia cu #amiliile este centrata pe) 3 are este di#erenta atunci cand pictati cu proprii copii, si care e di#erenta pentru copii atunci cand pictea/a cu parintii lor+4 De o"icei, parintii a(un! sa recunoasca masura in care sunt dominanti si autoritari in ceea ce pri$este $iata copiilor lor. opiii recunosc ca pre#era sa lucre/e cu paritii altor copii decat cu ai lor, pentru ca simt ca nu au moti$e de ra/$ratire. 0otusi, sunt copii care se re$olta in #ata oricarui adult. Ede asemenea, este #alsa ideea ca toti copiii pictea/a armonios impreuna. on#lictul iese la supra#ata, mai ales atunci cand pictea/a adolescenti impreuna cu copii mai mici. ,es la supra#ata sentimentele de superioritateLin#erioritate, se e2prima competitia dintre #rati, nu numai in cadrul #amiliei, ci in cadrul intre!ului !rup. Se poate o"ser$a daca sunt in stare sa coopere/e indi#erent de $arsta, sau daca dimpotri$a cei mai se simt superiori celor mai mici, tocmai din pricina $arstei. %cest e2ercitiu este util pentru a $edea ce se intampla atunci cand un copil #ace comparatie intre parintii straini si proprii parinti, si ce se intampla atunci cand tre"uie sa picte/i cu copiii tai sau cu ai $ecinului. 0erapiei #amiliei i se adau!a o noua dimensiune, prin #olosirea picturii ca si rampa de lansare a unor discutii le!ate de anumite reactii si di#icultati. Proiecte !lanificate 1odul in care se aplica artterapia #amiliilor, $aria/a in #unctie de marimea si natura !rupului. <iderul tre"uie sa simta cand un !rup este pre!atit sa e2perimente/e cu acest tip de acti$itati si ar tre"ui sa&si #aca un plan al proiectelor #olosite care raspund cel mai "ine necesitatilor !rupului. Dupa acti$itatea caruselului, #amiliilor li se $or pre/enta di#erite posi"ilitati de a picta. %cesta este un moment ideal pentru o discutie in #amilie, la care sunt in$itati sa participe toti mem"rii. 0oti sunt implicati in plani#icare si in procesul de luare a deci/iilor. ,na#ara acti$itatilor descrise anterior, sunt si alte posi"ilitati de a schim"a intre ei mem"rii #amiliei, ceea ce o#era noi in#ormatii pentru discutie. De e2emplu, copiii pot #orma un !rup distinct, iar parintii un alt !rup. Vor incepe sa se cunoasca mai "ine intre ei, datorita cooperarii si impartirii responsa"ilitatii. Scopul principal este de a accentua interesul social si de a incura(a sentimentul de apartenenta. $iferite varste 1ie nu mi s&a part di#icil asa lucre/ cu #amilii care au copii de $arste di#erite. De #apt, mi s&a parut ca, copiii mai mici se inte!rea/a mai usor in !rupurile de adulti, mai ales in ,srael, unde #amiliile nu a$eau cu cine sa lase copiii si ii aduceau la sedinte. 0re"uie totusi sa se ai"a in $edere adaptarea mediului, pentru ca si copilul de ; ani sa se inte!re/e ca si cel de 1?. Daca un copil nu poate a(un!e sa ia ce$a, asta ii poate spori sentimentul de in#erioritate. ,na#ara acestei adaptari #i/ice, procedura nu di#era cu nimic. aruselul este indicat sa #ie #olosit atunci cand sunt participanti de $arste di#erite, in special pentru a le su"linia ideea ca scopul nu este de a picta ce$a in mod deose"it, ci de a $edea ce se poate o"tine datorita e#ortului de !rup. %r #i interesant ca artterapia sa #ie aplicata si #amiliilor in care e2ista mai mult de doua !eneratii. <iderul tre"uie sa #ie #oarte priceput pentru a o"ser$a momentul in care tre"uie separati "unicii, parintii si copiii in !rupuri separate, si cand sa&i puna sa lucre/e impreuna pentru a se o"ser$a relatiile ce se #ormea/a intre !eneratii. Lucrul cu cu!lurile u cuplurile am lucrat in acelasi #el ca si cu #amiliile, schim"and partenerii intre ei, pentru a o"ser$a ce se intampla cu relatiile in di#erite circumstante. Discutiile depind de natura con#lictelor care e2ista in cadrul cuplurilor. .rocedura mea este cea o"isnuita, in asa #el incat sa incura(e/ participantii sa&si intelea!a pro"lemele) 3 um $&ati simtit pictand impreuna ca sot si sotie+ e ati a#lat despre partenerul $ostru si nu stiati inainte+4 Unul dintre proiectele cele mai indicate atunci cand se lucrea/a cu cuplurile, este cel al picturii pe aceesi #oaie de hartie, #ara comunicare, iar apoi pictura indi$iduala. Discutia) 3 e e2prima persoana in pictura

indi$iduala+ um ati reactionat in timp ce pictati impreuna si ce ati a#lat unul despre celalalt+ De ati reactionat asa atunci cand ati pictat+4 ,mpro$i/e/ in #unctie de situatie si de pro"lemele particulare ale cuplurilor.

Lucrand cu !ersoanele varstnice

8olosirea artterapiei cu persoanele in $arsta este un teritoriu nee2ploatat, desi este necesar. Su!ere ca un asemenea !rup sa #ie a"ordat ca si cel de copii, adica incet si incura(andu&i sa se rela2e/e, #ara sa se concentre/e pe re/ultate. 5 semenea a"ordare poate #i di#icila, mai ales cu un !rup cu standarde ri!ide care nu accepta decat per#ectiunea, sau care sunt o"isnuiti sa admire numai lucrari realiste. Este necesar sa li se schim"e ideile preconcepute despre ceea ce este #rumos si ce nu) 3%cesta nu este un proiect in care sunteti in$atati sa pictati. ,ncercati sa $a rela2ati si sa $a #aca placere aceasta acti$itate. hiar daca picati ce$a realista, incercati sa acceptati si ce$a a"stract.4 A-utandu&i sa se elibere.e Un mod "un de a incepe este sa le cer sa #aca e2act opusul a ceea ce au #ost pre!atiti sa #aca) 3Va ro! sa pictati cea mai urata pictura de care sunteti capa"ili. ,ncercati sa ma/!aliti #oaia, sa #aceti ce$a cu ade$arat urat.4 %ceasta procedura ii poate a(uta pe aceia care isi doresc ca totul sa #ie per#ect. S&ar putea ca apoi sa #ie dispusi sa #aca a"starctie de realism si sa e2perimente/e. De asemenea, si prin di$iderea !rupului se pot o"tine re/ultate "une. ,n acest #el, cei care doresc sa e2perimente/e sunt li"eri s&o #aca, iar cei care se opun, isi pot propune sa in$ete sa picte/e un anume o"iect. Dupa cea acesta necesitate a #ost satis#acuta, indi$i/ii pot accepta sa e2perimente/e cu alte acti$itati. %tunci cand simt pensula in mana, pot trai o e2perienta eli"eratoare, iar apoi pot e2eprimenta in liniste, #ara sa se mai !andeasca la re/ultat si la #aptul ca nu sunt in$atati sa !reseasca. Pictura realista Uneori este indicat sa le o#erim si ade$arate lectii de pictura. 1a(oritatea $arstnicilor isi doresc sa poata picta o #loare, un mar, sau sa copie/e o pictura. Eu ma o#er sa&i in$ata e#ecti$, conducandu&le mana pe hartie si dandu&le s#aturi. <e o#er si modele si le spun ca pot incerca sa #aca si portretului $ecinului de masa. hiar insist asupra #aptului de a incerca sa picte/e ochii, nasul, urechile, parul, cat mai realista. 1a(oritatea portretelor $or #i de #apt auto&portrete. Se repre/inta pe ei insisi in ceea ce $ad. .e prima pa!ina a cartii lui 1e(eko$ski, despre daVinci, este un auto&potret al artistului. .arerea mea este ca 1ona <isa este $ersiunea #eminina a lui <eonardo. Caruselul aruselul este pro"a"il cel mai "un proiect. u un !rup de acest !en, incep sa&l descriu dupa ce am trecut toti de discom#ortul initial) 3,ncepeti sa pictati, si dupa un timp, daca sunteti dispusi sa e2perimentati si sa incercati altce$a, $a $oi spune sa $a schim"ati locul. %poi mer!eti la pictura din dreapta $oastra si continuati sa pictati ce este inceput acolo.4 Urmea/a apoi pictura indi$iduala, dar nu cea mai urata asa cum le&am spus la inceput. $iscutia cu !ersoanele in varsta Sunt #oarte atenta atunci cand pun intre"ari acestor persoane, pentru ca poate #i o situatie in#ricosatoare pentru ei. Sunt tentati sa spuna ca nu&si doresc sa #ie psihoanali/ati. ,i introduc cu multa prudenta in orice discutie cu tenta psiholo!ica pana incep sa cunosc !rupul si cunosc cat de mult sunt dispusi sa impartaseasca. <a inceput, le spun sa puna toate cele trei seturi de picturi pe perete, apoi sa alea!a una care le place si sa ar!umente/e. ,nsist sa atarne pe perete toate picturile, chiar si cele mai nereusite, #ara sa le indic un anume aran(ament. .ro"a"il ca $a #i ne$oie de mai multe sedinte pana cand isi ale! trei care le plac si imi spun ce semni#ica selectia respecti$a. ,i intre" apoi daca ar dori sa e2perimente/e ce$a di#erit. 3 u toti a$em !usturi di#erite, iar aceste !usturi spun ce$a despre noi ca #iinte umane, ce$a despre pre#erintele noastre.4 "odificari in discutie 'ecomand ca in ca/ul unui asemenea !rup, sa nu&i intre"ati ce nu le place. Daca isi e2prima repulsia #ata de o lucrare, acest lucru il poate o#ensa pe cel care a pictat&o si il poate descura(a din a mai picta. De aceea, eu as ramane in re!sitrul po/iti$ al discutiei. 3,mi place asta si acestea sunt moti$ele pentru care imi place.4 Este #oarte usor sa descura(e/i o persoana $arstnica, care are sta"ilite anumite !usturi si anumite $alori si acre are idei pre#erate despre ce inseamna "ine si rau, #rumos sau de/a!rea"il. ritica ii poate demorali/a si ii poate #ace sa paraseasca sedintele. u "atranii, terapeutul tre"uie sa #ie creati$, cu ima!inatie, sa stie ce urmea/a sa se intample si sa casti!e increderea intele!andu&i. %rta tuturor terapiilor o repre/inta incura(area. Daca

participantii se simt incura(ati, $or coopera la indicatiile liderului si la ale!erea proiectului. Dupa aceste acti$itati, ii intre") 3 redeti ca ati #i #ost in stare sa pictati asa ce$a daca nu ati #i #acut prima data o lucrare proasta, iar apoi o pictura de !rup+ redeti ca $&a in#luentat+ V&ati simtit mai cura(osi sa incercati si altce$a sau $&ati simtit tot timi/i+4 Ur atoarea sedinta Urmatoarea sedinta o incep cu) 3 at de interesanta a #ost acti$itatea de data trecuta+4 %poi continui discutia cu raspunsurile lor. Daca ma(oritatea spune ca le&a placut cand au desenat la ale!ere, atunci a doua sedinta $a implica pictura indi$iduala, iar in a treia le $oi su!era) 3Vom picta ca la carusel, adica prin rotatie, dar de data asta pictati ce$a la care $a !anditi si sa $edem daca persoana care $a urmea/a este dispusa sa $a continue ceea ce ati inceput.4 1a(oritatea proiectelor depind de atmos#era !rupului si de cura(ul terapeutului de a le o#eri alternati$e si de a se a$entura pe taramuri necunoscute.

"unca cu co!iii
aruselul si acti$itatea de rupere a hartiei sunt doua e2ercitii care #unctionea/a #oarte "ine atunci cand $ine $or"a de copii, desi in #unctie de $arsta, se pot #olosi si alte proiecte. aruselul este util mai laes in #ormarea !rupurilor. opiilor le place #oarte mult com"inatia de actiuni implicata in acti$itatea cu ruperea hartiei) a picta si a lipi un cola(. Este interesant de o"ser$at reactia copiilor la ultima acti$itate, cand li se da mana li"era. 1entin distru!erea in anumite limite, sau trec de aceste limite si distru! #ara a se !andi la consecinte+ %dolescentii mai ales, trans#orma asta intr&un (oc #i/ic. and acti$itatea pare sa scape de su" control, le spun) 3 red ca ne oprim asta/i si $om continua in alta /i.4 %cesta nu este un moti$ sa e$itati sa des#asurati acesta actiune cu copii. ei se distrea/a mult #acand asta) 3Haideti sa ne distram, sa rupem hartia si sa $edem ce putem #ace cu ea.4 .re!atirea copiilor, in special a celor mai mici, pentru carusel necesita multa atentie. Bri(a cea mare se re#era la $iolarea simtului proprietatii. 1a(oritatea nu accepta ca altcine$a sa inter$ina pe lucrarea lor. De aceea, inainte de acti$itatea propriu /isa, le spun sa #aca un desen la ale!ere, sa&l puna unde$a "ine, ast#el inca nimeni sa nu&l poata atin!e. %poi ii intre" daca sunt dispusi sa incercam sa $edem ce iese daca pictam toti pe aceleasi lucrari. Este #oarte important ca prima data sa le o#erim oportunitatea posesiei. Dupa ce s&au incheiat am"ele acti$itati, incep discutia) 3 um pre#erati * sa pictati sin!uri sau sa pictati pe hartia altcui$a+4 -u este indicat ca terapeutul sa&i chestione/e asupra moti$elor ce stau la "a/a actiunilor lor. 1ai de!ra"a) 3%i $rea sa ne spui o po$este despre pictura ta+4 ,n loc sa&i intre"am ce semni#icatie au lucrarile lor, mai "ine le cerem detalii despre aspecte speci#ice) 3%i #olosit #oarte #rumos culoarea !al"ena. Desi si celelalte culori sunt #rumoase, ma interesea/a ce insemana !al"enul acesta pentru tine.4 Discutiile cu copiii nu necesita un e#ort prea mare si se poate lucra aproape orice cu ei, daca a$eti !enul de calasa descris de Dreikurs, Brun=ald si .epper in cartea lor, Mentinerea sanatatii mintala in clasa 619F17. .entru proiectele care presupun munca in pereche, #iecare isi poate ale!e partenerul. %ceste ale!eri pot #i #olosite ca si socio!rame si pot #i rele$ante pentru pro#esori. Va/and perechile ce se #ormea/a, se pot o"ser$a su"&!rupele din clasa. onducatorul sedintei le poate o#eri sansa de a&si mai le!e o persona cu care sa imparta lucrarea. and este $or"a de delic$enti (u$enili, tot ceea ce imi ima!ine/ este ceea ce am #acut prima data la Hull * House. heia succesului este transmiterea responsa"ilitatii catre liderul distructi$ la !rupului, in asa #el incat el sa de$ina unul constructi$. 0re"uie mult simt de o"ser$atie, pentru a se identi#ica acesti lideri, si pentru a&i pune sa controle/e situatia. Daca incercati sa&i atar!eti in discutie sau sa #aceti caruselul pentru a&i include intr&un !rup unde sunt si copii ne&delic$enti, $a #i un esec total.

"unca cu fetele de la scoala de reeducare

,n 19F9, in timpul unei $i/ite in %tena, Brecia, am #ost ru!ata sa a(ut in cadrul unui proiect neo"isnuit, cu #ete din scoala de corectie, de 14 * 18 ani. 1a(oritatea #etelor #ussesra delic$ente de mici, dar multe altele pro$eneau din sate mici, iar parintii lor se$eri nu le&au putut intele!e comportamentul asa ca au #ost trimise spre reeducare. Traditia autocrata ,n scoala respecti$a era o situatie de cri/a datorita schim"arii administratiei. -oul director, cunostea #ilo/o#ia adleriana si dorea sa e2perimente/e metode noi, dar nu reusea sa se impuna in #ata personalului care dorea sa se mentina $echile tipare. De asemenea, e2ista o stare de tensiune puternica intre personal si #ete.

A-utor ne!otrivit Situatia a de$iat si mai mult datorita $oluntarelor aduse cu intentii "une de catre Socientatea Breceasca %dleriana, $oluntare aduse cu scopul de a le #i surori mai mari #etelor, dar care nu erau deloc pe placul acestora din urma. 8etelor nu le placeau hainele lor #rumoase, comportamentul ci$ili/at si le percepeau ca pe niste domnite $enite sa le mituiasca cu mici daruri pentru a se comporta cu$iincios. Voluntarelor le era teama de ele, asa ca n&au #acut nimic pentru a ameliora situatia. u #etele s&a incercat si artterapia. Una dintre mem"rele societatii, pe care eu o pre!atisem, a incercat cate$a tehnici, dar #etele nu erau interesate si nu $eneau mai mult de cate$a minute. Doamna in cau/a, a #ost inteleapta si a renuntat la ideea de artterapie si a continuat sa le o#ere lectii de pictura cator$a #ete care doreau sa #ie in stare sa picte/e ce$a reco!nosci"il pe hartie. %cesta era ideea lor despre arta si #rumos. <e&a casti!at increderea acestor #ete, iar ele erau dispuse ca macar o (umatate de ora pe /i sa picte/e. Toata lu ea se alatura %cesta a #ost momentul in care am #ost chemata sa $ad daca pot im"unatati cum$a relatiile dintre director, personal, $oluntari si #ete. %m re#u/at sa lucre/ separat cu #iecare !rup, asa cum mi s&a su!erat. %m #ost de acord sa&i a(uta numai daca lucram cu repre/enati ai #iecarui !rup, care impeuna sa #orme/e un !rup separat. .entru a&i include pe toti, lucram cu trei !rupuri mi2te pe /i. %m inceput #olosind anti&su!estia cu #etele, spunandu&le care cred eu ca sunt moti$ele lor ascunse) Dca eram in locul $ostru, n&as #i stat aici sa am discutia asta. 1&as !andi& e $rea #emeia asta "atrana+ um ar putea sa intelea!a care este $iata noastra+ -u stie cum e sa #i tanar si sa ai pro"leme. -ici macar nu ne cunoaste lim"a. * Daca as #i in locul $ostru as pleca pur si simplu. -u mi&as pierde timpul ascultand ce$a neinteresant.4 Surprin/ator, niciuna nu a plecat. <e&am spus) 3Va ro! sa stati lan!a usa ca sa puteti pleca cand doriti, #ara sa deran(ati. Daca totusi doriti sa deran(ati, imprastiati&$a prin camera si plecati cand doriti. -&are nicio importanta.4 Datorita e#ortuilor anterioare ale pro#esoarei de arta, #etele erau recepti$e. 8etele a$eau incredere in ea, iar ea imi #olosea ca translator. .rimul proiect a #ost ca de o"icei, caruselul. ei care au reactionat ne!ati$, erau repre/entanti ai personalului. -u intele!eau rostul lucrului in echipa cu #etele. <e considerau inamice si considerau ca sin!urul mod de a le trata era sa le pedepseasca. -u intele!eau ce e#ect ar putea a$ea acesta acti$itate asupra #etelor sau asupra altcui$a din !rup. 0chi band ierarhia Dupa prima acti$itate, i&am intre"at ce cred despre ceea ce s&a intamplat si cum au pri$it schim"arile petrecute intre ei. 8etele care stiau sa picte/e au #ost incantate de idee, pentru ca stiau cum sa complete/e lucrarile predecesorilor. %sta le&a pus pe o po/itie superioara. Voluntarii au spus ca s&au simtit retinuti si tensionati, datorita relatiilor cu #etele si pentru ca le era teama sa picte/e ce$a ce nu le place. .ersonalul a simtit ca schim"area de locuri i&a a(utat sa relatione/e cu $oluntarii, pentru ca se simteau cum$a pe picior de e!alitate. Accentuarea coo!erarii ,n urmatoarea sedinta i&am cerut #iecarei #ete sa alea!a pe cine$a, dintre $oluntari sau din personal pentru a lucra pe aceeasi #oaie de hartie. <e&am persmis sa comunice in timpul acti$itatii. and a $enit timpul sa e2punem lucrarile, 1aria, una dintre #ete si Elena, o $oluntara, au terminat primele. %m intre"at&o pe 1aria ce a in$atat despre Elena. 31ereu am cre/ut ca Elena este o persoana rea, dar acum mi&am dat seama ca nu este asa.4 3 um ai a(uns la conclu/ia asta+4 3Elena m&a tot intre"at ce sa pictam. -iciodata nu m&a mai intre"at cine$a ce $reau. ,ntotdeauna mi s&a spus ce sa #ac. Daca Elena mi&a cerut parerea inseaman ca nu este asa de rea cum pare.4 3% mai #acut si altce$a+4 3% pictat un !ard, care seamana cu o #ereastra de inchisoare, iar acnd i&am spus ca nu&mi place sa pri$esc acele /a"rele, mi&a dat $oie sa picte/ peste orice doresc. and a #acut asta mi&am dat seama ca este o persoana dra!uta.4 ,n acel moment, Elena a inceput sa plan!a) 3-&am stiut ca par rea. -u sti ca imi era #rica de tine+ 8u!eai de mine ori de cate ori ma apropiam de tine si niciodata n&am stiut de ce, pana acum. -u $reau sa par rea. 0re"uie sa #ac ce$a in acesta pri$inta.4 1aria a im"ratisat&o si i&a spus) 3-u $oi mai #u!i de tine. Sa incercam sa #im prietene.4 %cest lucru s&a intamplat cu ma(oritatea perechilor. Pilula agica %cti$itatea care a dat cele mai "une re/ultate cu cele trei !rupuri, a #ost cea cu pastila ma!ica. hiat m&am plim"at prin camera si m&am pre#acut ca le dau #iecaruia cate o pastila, in timp ce le spuneam sa picte/e locul unde si&ar dori sa #ie daca ar putea a(un!e acolo prin ma!ie. %m ales o #ata, o $oluntara si un mem"ru al

personalului pentru a le discuta creatiile. 8ata pictase un camp cu lac, cerul si muntii. % spus) 30ocmai am #u!it din acest loc ori"il si de la oamenii care ma chinuie. 1er! pe camp, iar daca cine$a ma a"ordea/a, sar in lac. Daca ma scot din lac, ma urc pe munte, ca nimeni sa nu mai a(un!a sa&mi #aca rau. -u $reau sa mai am de&a #ace cu oamenii.4 %n!a(atul scolii pictase o casuta mica, un micro"u/ si un camp de cereale. 3Sunt la mine in sat, cu #amilia. %m #u!it din acest loc ori"il unde tre"uie sa lucre/ pentru a&i intretine. 1a simt pri/onier aici, ca si cum as #i comis o crima.4 Voluntara pictase %lpii, cu telescaune care mer!eau pana sus. 3Urc catre $ar#ul cel mai inalt. -u&mi place sa #iu aici. Vin aici doar pentru ca ma simt superioara #ata de altii care nu le a(uta pe aceste #ete. Sunt studenta la 1edicina si am note destul de mici, dar atunci cand sunt aici ma simt superioara #ata de altii.4 Aceeasi a bitie and le&am intre"at ce au in comun, au intels ca #iecare dorea sa scape din acel loc, sa e$ade/e in natura, sa scape din inchisoarea in care se simteau pri/oniere, datorita comportamentului !resit, situatiei scolare sau propriei am"itii. .e masura ce #iecare !rup de cate trei intele!ea asemanarile e2istente intre ei, intre!ul !rup a inceput sa ai"a o alta $i/iune asupra mem"rilor. S&au perceput ca #iinte umane, intr&o situatie di#icila, #iecare su#erind in #elul sau si incercand sa&si !aseasca un loc propriu in lume. Co !orta ent schi bat Dupa ce am terminat proiectul de la scoala, am cerut #eed&"ack si mi&a #ost clar ca cele trei !rupuri au inceput sa se intelea!a reciproc si sa&si doreasca sa lucre/e impreuna. el mai multumtor re/ultat pentru mine a #ost deci/ia personalului de a lucra cu !rupuri mici de #ete, in loc de lucru indi$idual. +ri-a fata de ceilalti Din tot acest proiect am rams cu doua amintiri dra!i mie. 8etele mi&au tricotat o esar#a, #iecare tricotand ; cm. %u #olosit culorile hainelor pe care le purtasem la sedinte. and mi&au dat&o, mi&au spus) 30i&am #acut asta, pentru ca atunci cand simti ca iti este #ri!, s&o pui la !at si sa&ti ima!ine/i ca te im"ratisam.4 %m e/itat sa raporte/ celalalt incident, pentru ca suna a lauda, dar m&a a#ectat pro#und si a indicat potentialul acestor schim"ari, datorita modi#icarii atitudinii !enerale. 5 #ata mi&a spus) 3-u&ti pot spune ce am in$atat, dar $reau sa te intre" ce$a. %i putea $eni sa locuiesti in %tena+ 4 3-u. De ce $rei sa locuiesc aici+4 3-e&am !andit ca daca ai locui aici si ai #i "unica nostra, nu am mai #i #ete rele.4

Conclu.ii editoriale
,n cartea sa, Egalitatea sociala: provocarea zilei de azi 619F17, 'udol# Dreikurs a#irma ca putem numi era pre/enta si era an2ietatii, sau era atomica, desi eram la inceputurile erei democartice. ,n cati$a ani dupa moasrtea sa, lumea s&a schim"at in mod dramatic. Era electrotehnica Sadie Dreikurs ne&a o#erit metode nepretuite care promo$ea/a e!alitatea sociala. %cestea pot #i #olosite cu pacientii spitali/ati, cu indi$i/i normali sau tul"urati, cu personalul din di#erite or!ani/atii. Se pot in$ata ast#el metode de cooperare sociala. %"ordarea terapeutica a ei este una #oarte po/iti$a. 1etodele sale promo$ea/a interesul social eli"erandu&i pe oameni de teama de esec. .ermite sinelui creator care e2ista in #eicare dintre noi, sa iasa la supra#ata, sa in$in!a indoiala si !reselile de educatie. Educatia tipica primita acasa sau la scoala ne "lochea/a creati$itatea si su"minea/a cooperarea in #a$oarea succesului personal si al superioritatii. %st#el se a(un!e la o societate "a/ata pe teama si pe competitie. Datorita propriei creati$itati, educatiei pe care si&a #acut&o si prieteniei, 0ee a #ost capa"ila sa a#irme ade$arul pe care il stia de mult) 3Vacile pot #i $iolet.4 A-utandu&i !e ceilalti 'eintoarcerea la credinta i modul sau unic si creati$, este #olosita de 0ee pentru a&i a(uta pe ceilalti sa&si e2prime propria unicitate intr&o maniera care promo$ea/a incura(area si interesul social. Un e2emplu al acestei a"ordari, tipice pentru ea, este comentariul #acut despre ra/$ratire) 3-u&ti in#rana ra/$ratirea. <as&o sa in#loreasca. ,ti aduci o contri"utie unica. -imeni nu $ede lumea asa ca tine. -imeni nu poate re/ol$a pro"elemele asa cum $e/i tu solutiile. 4 asta i&a spus unui indi$id care simtea presiune din partea celor din (ur si care se schim"a continuu pentru a #i acceptat de altii. omentariile lui 0ee sunt incura(atoare, si pro"a"il ca pentru aceste persoane sunt primele remarci po/iti$e. %semenea comentarii le permit sa&si pastre/e unicitatea, sa #ie acceptati asa cum sunt si sa intre$ada posi"ilitati de a&i a(uta pe ceilalti si sa contri"uie la "inele !eneral prin cooperare, #ara a #i ne$oiti sa se supuna unor norme impuse.

A infrunta descura-area 0ee stie ca radacina neadaptarii sau a #unctionarii de#ectuoase sta in descura(are. De aceea, metodele sale o#era participantilor e2periente po/iti$e, $itale pentru a #ace #ata sarcinilor $ietii. Datorita #ricii de a #i in#eriori, incercam sa casti!am superioritate #ata de altii. Dreikurs a a#irmat) 35mul nu masi este ser$itor: el este stapanul lui insusi. Dar pentru ca nu este o"isnuit cu acest rol in societate, nu isi asuma aceasta stapanire. ,nca nu este constient de potentialul sau sau de puterea sa. -ici nu recunoste statutul de e!al social pe care i&l atri"uie societatea democratica.4 E2ercitiile de artterapie ale lui 0ee accentuea/a impartirea responsa"ilitatilor. %cest lucru ampli#ica sentimentele po/iti$e ale pacientilor despre ei insisi si promo$ea/a e!alitatea sociala. I !artirea res!onsabilitatilor Din moment ce nu am in$atat sa traim ca e!ali din punct de $edere social, inca ne este teama ca $om !resi, atunci cand nu suntem in #runtea celorlalti. Educatia !resita reiese in auto&deni!rarea atunci cand nu suntem pe primul loc. 0ee Dreikurs demonstrea/a in mod dramatic ca succesul nu are nimic de&a #ace cu primul loc, cu casti!ul sau esecul, cu compararea cu cei din (ur. ,mpartirea responsa"ilitatilor ne in$ata cooperarea si posi"ilitatile po/iti$e pe care le a$em atunci cand contri"uim in cadrul !rupului de artterapie. ,n cadrul acestor sedinte indi$idualitatea nu ne este amenintata. Co unitatea u ana 3%$em ne$oie unii de altii pentru a ne aminti propriile idealuri si de a #i constanti in a le urmari. %$em ne$oie unii de ceilalti pentru a ne stimula datoria #ata de "inele comun, pentru a ne mentine dispo/itia de a trai impreuna, de a apartine unul altuia in cadrul celui mai $echi $is al omenirii) #ratia oamenilor.4 6Dreikurs7 8ilo/o#ia adleriana a lui 0ee si metodele ei psiholo!ice, descrise atat de detaliat in acesta carte, ne pot #i de un real #olos atunci cand ne urmam idealurile despre care $or"ea Dreikurs.