Pizdet

------------------------Alexandru Vakulovski PIZDET roman Se dedica tuturor prietenilor mei, tuturor celor care au trecut peste aceasta realitate (unii nu s-au mai intors) - din disperare, din sila, din nemultumire, de asemenea tuturor celor care vor citi aceasta carte pana la capat. 1. Exit um dupa primavara vine iarna cum iar!a incepe sa in"#ete vra!iile sa cada din copaci ca merele rascoapte cum eu m-am saturat de toate astea si am #otarat sa $u" sa $u" pana cand transpiratia ma va sle$ui din nou pana cand rosiile se vor coace si viermisorii se vor satura. %ai incearca o data !aiete mai incearca cine stie. 1. de cumparat !ilet pentru lu& - 'ucuresti. De $acut 1 litru de ca$ea sau de ceai ne"ru. and nimeni nu-i acasa de strans lucrurile care vor tre!ui si"ur, nimic in plus. (. de iesit in coridor, luat li$tul, co!orat parter, trecut pe lan"a cinemato"ra$ul %arasti, urcat in troleul nr.). *. co!orat la "ara, urcat in tren. ). pa si pusi oras minunat si imputit. +sa se $u"e de undeva, asa am $u"it eu din orasul de care nu credeam ca voi mai putea scapa. ,n oras cu amintirile mele !olnave, cu multa mizerie si aer statut. a ultima dorinta, la plecare, as arunca o !om!a atomica, asa, ca sa $ie, la poalele roc#itei tar$ei acesteia care se incadreaza inte"ral ca o papusa ruseasca in alta tar$a s.a.m.d. ,ite-asa. +$ara e noapte, se vad ceva um!re, nu stiu daca sunt munti sau nori. Dimineata un soare ca un oc#i rosu o!osit ne va saluta cu scar!a. E cel mai minunat moment al zilei. Dup-aia poti sa dormi, cu si"uranta va $i mai interesant decat in realitate. #iar daca nu vei visa nimic. %a asez pe locul meu desi nu am !ilet cu loc, !eau o "ura de ceai si mi se $ace "reata. E prea tare. Din coridor se aud !aietii cantand. /a 0amilia, %etadon, %a$ia. +sculta, asteas versuri adevarate - zice unu-, poezia care exprima realitatea. Inc#id oc#ii. Stiu ca nu voi putea adormi. E "reu sa nu $aci nimic, sa $u"i si sa dormi. Starea de o!oseala imi trimite visuri. 1iste pete rosii care se tot misca, mai pierd din

culoare, incepe sa apara de su! ele un al!, dup-aia al!ul ocupa tot spatiul. E un al! auriu si are o viteza extraordinara. Incep sa ametesc dar nu desc#id oc#ii. Simt ca al!ul e in stare sa ma or!easca. 'rusc se loveste de ceva si se opreste. %ii de "an"anii ne"re se misca in toate directiile. Incerc sa ma concentrez asupra uneia. Totul devine limpede. /e descopar ordinea, le urmaresc cum cur" incet mai departe, cum litera se lipeste de litera $ormand un cuvant ce se uneste cu alt cuvant permitand textului sa traiasca, sa-si simta puterea in san"ele care circula. %a las in voia lui. itesc in adormire. Doamne, numai sa nu uit, numai sa nu uit atunci cand ma trezesc. (. Trip Daca stau si ma "andesc !ine, alt$el nici nu putea $i. %-am nascut intr-o $amilie de "enii. tata poponar !etiv si mama curva. Ideal pentru un $iu narcoman. Scenele din copilarie pe care mi le amintesc sunt pitoresti. mama $acand sex in !ucatarie cu dracu- stie cine vecini, turisti, instalatori, pro$esori, cole"i de serviciu etc. si tata in alta camera cu prieteni #omalai !and tuica si lin"andu-se. Pro!a!il aveau mustrari de constiinta si de-aia incercau sa ma educe !ine, ca sa li se ierte scarnavia lor de viata. Tata ma lua in !rate si imi vor!ea rar si explicandu-mi ca tre!uie sa $iu !un, sa le spar" moacele cole"ilor daca nu se poarta $rumos si ma-ta-i curva, scar!a dracului, tampenia etc. %ama ma man"aia pe cap si imi zicea sa nu supar $etitele sa-mi $ac temele sa nu !eau niciodata ca tat-to !etivanu- dracului, pidarul, um$latura, cretinu-, idiotu- etc. 2 copilarie de vis. Seara se termina intotdeauna cu o mica cearta intre parinti. Pumni in !ot, "eamuri, $ar$urii sparte, ti"ai in cap si la urma tranta li!era. +m avut "ratis zilnic un pro"ram intre" de divertisment. In $elul lor, !a!acii erau simpatici, isi vedeau de trea!a lor, ma mai !ateau pe mine la cap un pic, porneau remuscarile si trea!a asta se termina cu o lupta $ara re"uli de toata $rumusetea. Inainte de a $i !otezat de strada am $ost !otezat ca orice copil intr-o atmos$era de caldura $amiliala. De $iecare data cand imi amintesc de copilarie ma induiosez. E ca si cum mi-as aminti un $ilm vec#i care m-a impresionat. %emoria $alsi$ica, dar oricum sunt si"ur ca atmos$era $amiliei acesteia, a $amiliei mele, imi va ramane intiparita in cap pentru totdeauna, pana am sa inne!unesc sau poate si dupa, ma intele"i3 1ici pe departe nu vreau sa-i condamn, nu, sunt parintii mei si nu ca i-as iu!i, era prea multa iu!ire oricum, dar mi se rupe, intele"i, mi se rupe de tot ce s-a intamplat si se intampla. 1u pot sa zic ca nu mi-a placut, eu eram re"ele casei aleia plina de poponari si !etivi de pe 4alea Dicescu, lan"a /acul 5omsomolist. +veam li!ertatea sa cutreier dintr-o camera in alta invaluit si pazit de $um si de alcoolul ce le tul!ura privirea la toti cretinii care veneau pe acolo. Daca atunci as $i avut putere, ii omoram pe toti dracului, dar a $ost !ine ca nu aveam, numai asa am $ost in stare sa vad si pe cat e posi!il sa intele" o ast$el de viata de cacat careia parca ii eram predestinat, daca !oala mea nu ma salva, daca nervii mei sla!iti nu ma $ac de $iecare data sa cedez, sa incep sa tur!, sa stric totul, nu, nu, nu suport oamenii, mi-e sila sa-i atin", doar o!iecte, tre- sa simti ceva $ata de o!iectul pe care il spar"i si care te eli!ereaza, e un $el de &ert$a pentru linistea ta, tu ar tre!ui sa stii mai !ine, nu3 +i citit ra#aturi de carti despre.

arti pra$uite aruncate peste tot, ziare, paian&eni, c#iloti, sutiene, lucrurile cele mai neasteptate te puteau impiedica in casa copilariei mele. Printre aceste lucruri mama si tata. Si eu - cel mai lucid persona& din toata povestea asta. 6estul - amortiti de !autura, de inc#iderea $ortata a oc#ilor si a mintii. +m sa-i ucid odata pe toti, imi repetam zilnic inainte de somn. ,rmau visuri $rumoase cu crime, cum imi impuscam, otraveam, taiam victimele. Partea cea mai $rumoasa a vietii mele e atunci cand dorm. 0iindca am urat intotdeauna, visele mele sunt pline de san"e si crime. Iata un vis din copilarie in care eu eram spectator. ma intorc acasa de la scoala, intru si intr-o camera ii "asesc pe toti spanzurati. Sau persona& activ. ma trezesc din somn noaptea, ies din casa, ud cu !enzina usile, $erestrele si le dau $oc. #iar daca iti povestesc acum toate astea, nu cred ca iti pot transmite ceea ce am simtit si simt. Tre!uie sa vezi $lacarile alea ne!une, &ucause, mainile si #ainele im!i!ate cu !enzina si apoi tipete si o mie de oameni, de $apt creaturi ale iadului, iesind din casa, $iind in $lacari, aler"and si apoi cazand, z!atandu-se la pamant si explodand. Si eu dintr-un un"#i potrivit privind toate astea cu "ura desc#isa si asteptand sa mai cada unul si inca unul. 2 armonie a $ocului. In vis, cu cat ardea mai mult, cu atat simteam ca ma eli!erez, ma puri$ic, as $i ars tot pamantul. ,ram tot. 2 ura care era normala, era prisma prin care simteam eu si tre!uie sa-ti spun ca simteam $oarte !ine. 4rei sa stii cu ce s-a terminat3 u cel mai simplu lucru si cel mai nevinovat. am dat $oc la casa. Dracului. Sa se stear"a tot. +sa ca-n visele mele. at e ceasul, mai am3 2.5. Trec peste vreo saptamana, mai repede nu pot. Pa. /ast edited !7 santia"o on T#u 8an 19, (::) ;.)< pm= edited > times in total

*. #isinau Educatia propriu-zisa mi-a adus-o strada. a si prietenilor mei si "eneratiei mele. eea ce ne tre!uia, nu ni se dadea. Si atunci ne luam sin"uri. Pipi, So!o, 0 ? cativa prieteni de-ai mei. Esti si"ura ca vrei sa ma asculti3 'ine. Pentru a avea !ani de o cola, apoi o !ere, ti"ari, vodca, eram nevoiti sa $acem tot $elul de ra#aturi. Descarcat masini, $urt, !atut, menti. Toate astea au $ost !ratele desc#ise ale vietii ce ne zicea printre dintii ei stir!i si murdari. "#ini at vinit, !lea. + trecut destul de repede. u cateva $racturi, cu ura partial trans$ormata in scar!a. #iar te intereseaza cum3 Simplu. umparat $oarte ie$tin de prin sate automate 5alasni@ov si apoi vandut !aietilor care le duceau in 6omania sau altundeva. ,ite exemplu. acat. eea ce a $ost misto a $ost prietenia. 2 prietenie de multe ori du!ioasa, dar prietenii adevarati $ac sa se uite toate cazurile cand prietenia cu cineva te duce direct cu capul in "ard. E interesant ca pe ma&oritatea prietenilor mi i-am $acut la universitate. ursurile plictisitoare, pro$esorii im!ecili de la /itere, te trimiteau direct la Decanat ? !eraria un pic mai &os de sediul $acultatii, pe strada Pus@in, c#iar lan"a statia lui 1: si *. 'ere ie$tina si taranca. u incetul ne-am mutat si mai la vale ? asa Presei cu scarile ei laturalnice, numai !une sa te $aci varza, sa !orasti, sa dormi, la urma urmei, daca nu te mai poti cara.

+ici am inceput sa $umez travca. Eram de $iecare data atat de crita de !autura, incat vreun an, tot curnind aproape re"ulat, mi se parea ca nu are nici un e$ect asupra mea. 0emeile de atunci cum ma suportau3 Erau cam toate curve. imi placeau curvele. Totul $rumos, $ara complicatii. De o!icei. 1ici o vor!a de rautate cand esti clei, ca si cum totul este normal. Pentru !aietii si $etele din "eneratia mea, "eneratia 2, $oarte multe lucruri par normale. +lt$el te rupi in doua si te duci la $und. 0oamea, durerea, umilinta, crima ne de$inesc pe toti. 1umai crima poate ster"e deseurile ramase mostenire de la utopia ,6SS. Stii ce-i ,6SS3 E ursul de pe sticla ,rsus, de alt$el e rosu, la $el de utopic, $rumos ca o utopie. Taie un , de pe ,rsus. Scar!a si ura. +vem sadite in noi scar!a si ura. 1oi nu mai vrem sa $im ratati ca parintii nostri, nu vrem sa zam!im $rumos cand cineva ne $ute. Tre!uie sa starpim odata pentru totdeauna resturile muce"aite cu viata lun"a. 6a#aturi mo!ile. Peste tot. in scaunele presedintilor de tara, la catedra, in trolee. 2222222222 sasi #ui, sau pre romaneste ? su"i pula, zicem noi scumpilor nostri din secolul 19 i.d.A. care au uitat sa moara. %ori odata ca pute a #oitB 0uc@ o$$B ,ite ca e ( si 9). Somnul a $u"it de aici. 1u ti-e somn3 'ine, daca vrei. +, era pizdos. Prima oara cand mi-am dat seama de e$ect, tocmai $umasem pe scarile din asa Presei si mer"eam la mine cu So!o si 5i. +m ras !ine pe drum, apoi picioarele mi s-au inmuiat, capul mi s-a $acut "reu si $ara "anduri, cand am a&uns acasa nu mai eram in stare sa vor!esc si aproape nu ma mai puteam misca, asa ca So!o si 5i au $ost nevoiti sa ma care si sa ma lase in pat. in timp ce creierasul meu se rotea printre "alactici indepartate. Prin creieras se plim!a un "reieras. + doua zi m-am "andit un pic cat a $ost din cauza vodcii si cat din cauza stricaciunii. 2 ti"ara !una costa cinci lei, tot atata cat o vodca. %inimum cinci persoane evadau din realitate cu o ti"ara. + $ost o vreme cand Pipi, eu si So!o nu ramaneam nici o zi cu capul limpede. Tu ai capuC ca curu, daC tu ai nasuC ca pula ? se amuza atunci So!o #lizindu-se. 2 para$razare dupa o piesa din 6uts de Sepultura. Zilnic, aproximativ pe la ora cinci, ieseam din sediul $irmei la care lucram toti, cu sticle in !uzunarele scurtelor, uneori si cu cate o ti"ara, si mer"eam in !locul de vizavi unde ne $aceam varza. Era momentul cel mai $ericit al zilei. Tineri, $rumosi si voiosi. Trimitand realitatea in pula. DupCaia ne intorceam deseori la !irou, spre exasperarea cole"ilor. +devarul e ca Pipi lucra mai !ine la computer cand era muci. Ziceai ca mainile lui sunt prelun"iri ale tastaturii. in timp ce capul ca o carpa se !alam!anea dintr-o parte in alta ran&ind. in $iecare dimineata So!o scotea un pistol dintr-un sertar de la serviciu si si-l ducea la cap. #iar daca zam!ea, nu arata tocmai vesel. intr-o zi asa am sa-mi scot c#e$irul din cap, zicea. red ca asa si ar $i $acut daca se$uC nu era mai prevazator si nu ascundea pistolul. el mai nasol era din cauza politailor care !eti va$li cutreierau si mai cutreiera si acum #isinaul, impartind !astoane in stan"a si-n dreapta. riminalii cei mai periculosi din #is sunt "a!orii. acat. Pizda ma-sii. um de-a explodat odata tot cacatul asta istoric3 Sau va $i si mai mult cacat de la imprastierea lui3 1u sunt decat niste intre!ari retorice. 1u sunt decat niste $urnici pe spinarea mea si incerc sa scad e$ectul mancarimii. ,nde este ura3 ,nde

este salvatoarea ura3 De ce am o!osit sa urasc, sa $iu crud3 %i-e sila, o in"rozitoare sila de tot. 2 scar!a ce imi lea"a mainile, ma neutralizeaza. 1u mai sunt !un de nimic. Timeout. Sunt un cretin in stare de amorteala. Stiu ca tre!uie sa $ac sau sa nu $ac ceva. De $apt nu stiu nimic. 1u stiu daca tre!uie sa ma sinucid sau nu. in adolescenta am incercat de cateva ori si acum mi s-a $acut sila si de sinuci"asi, si de sinucidere. Daca am sa ma sinucid, data viitoare va $i si"ur. 1u ma voi trezi cu mainile amortite de la taieturi. Dar mi-e sila. um zicea 0ane 'a!anu. sunt plictisit, sunt zai!it de moarte. El isi "asea macar re$u"iu in internet si alcool. %ie mi-e sila de toate. De viata, de vis, de moarte. i-as tra"e cuiva un sut in $und, asa ca sa $ie, dar de ce3 %i-as tra"e mie un sut in $und. Sau in cap. ias omori pe toti. Dar e risipa de timp si e$ort. %erita3 e merita, Doamne3 +stept raspuns. e-am simtit atunci cand am $ost lovit cu sticla in cap si ca-n $ilme am aterizat "ratios pe as$alt si san"ele s-a imprastiat pe $ata transmitandu-mi caldura, incercand sa ma apere cand mintea, memoria, instinctul se dusesera dracuC stie unde. and devenisem niste carne calda, o a!senta incalzita de san"ele meu. San"ele ce imi roia atunci pe nas, pe "ura, din rani era constienta mea care incerca sa ma apere atunci cand eu ma pierdeam, ma duceam departe, cuprinzand totul si ne$iind nimic. 1irvana. Este locul inexistent care cuprinde tot, care de atatea ori m-a ademenit, mi-a dat cel mai mult, ce-i mai !un, ce nu poate $i exprimat prin cuvinte, actiuni, "anduri si simturi, intele"i3 %i-a $ost intotdeauna "reu sa-mi revin din aceasta stare, provocata de dro"uri, dar si de durere, de a"onie, !oala, de comotie, cum a $ost atunci, cand incet incepusem sa-mi revin, mi-am sters $ata cu mainile si am o!servat san"ele care ma invelea, care incepuse sa se inc#e"e, l-am privit dar nu intele"eam nimic, l-am privit pe 0 care era alaturi vor!ea ceva dar eu nu intele"eam nimic, simteam doar acea caldura a san"elui care ca o $unie m-a tras inapoi, eram mirat, mirat $ara indi"nare, $ara "anduri, caci nu aveam atunci, priveam san"ele si priveam in &ur si nu intele"eam nimic, a!solut nimic, nu stiam nimic, nu stiam de mine, totul era ca o mare de "elatina, de ima"ini care inoata lent si se suprapun, ma lea"ana, de $apt nu ma lea"ana, dracuC stie cum era, daca era, caci nu ma simteam pe mine si atunci am auzit "lasul lui 0 care vor!ea ceva, se uita la mine si atunci am inceput sa ma intorc, eram $oarte con$uz, am vrut sa-i zic ceva dar uitasem, uitasem tot, ma uitam la 0 si nu stiam cine e, incerca sa ma trezeasca, sa-i vor!esc, dar eu uitasem tot, Do, imi zicea el, ce-i cu tine, vor!este-mi, nu mai tacea, dar eu eram undeva departe, uitasem tot si nu intele"eam nimic, il priveam pe 0, imi transmitea caldura, dar nu stiam cine e, unde sunt, cine sunt, apoi san"ele, l-am privit iarasi mirat si m-a tras iarasi inapoi, DooooooooB ma c#ema 0, dar eu taceam privindu-l, apoi m-am ridicat, am privit in o"linda, era cineva murdar tot de san"e, nu stiam ce cauta el acolo si eu ma simteam undeva la mi&loc, in aer, apoi am inteles ca eu sunt ala din o"linda, am cascat "ura mirat si l-am privit iar pe 0, si iar in o"linda, uitasem tot si cumva mi-am dat seama ca ala eram eu si nu intele"eam cum putea $i asta, cum eu sa $iu, eu sa $iu ala3 ti-ai revenit intre!a 0, si eu il privesc neintele"and nimic, cine e 0, cine e ala din o"linda3 ,nde e aici3 Aai sa mer"em la mine, a zis 0, m-a a&utat sa ma ridic, am iesit, mi-a luat c#eile, a incuiat si am pornit undeva. #isinau. Zile $rumoase si con$uze. Zile colorate si nopti cu multa ca$ea, plim!ari pe strazile intunecate si intortoc#iate ale orasului. arti citite pana dimineata. +steptarea punctului aluia rosu de pe cer ce se ridica repede sc#im!andu-si culorile.

1oapte !una, papluC, ce !ine-i lan"a san"ele tau, incalzeste-mi #oitul, te ro", cat sunt lan"a tine. DracuC stie ce va $i maine. DacaE 'ac@ to top santia"o

). %usic Pu! Stii, noaptea trecuta l-am visat pe Satana. +m visat toata noaptea. Era $oarte $rumos si destept. Era !lond, tuns scurt, tanar. Straniu, nu3 1i-l ima"inam intotdeauna pe Dumnezeu !atran, pletos si !ar!os. 2 ima"ine a cuiva o!osit, im!atranit, niciodata vesel sau macar zam!itor. E o erezie sa ti-l ima"inezi pe Domnul Dumnezeu reprezentat prin Tatal, S$antul Du# si 0iul, zam!ind. inc#id oc#ii si-mi ima"inez. %isto. incearca si tu. Sau in pantaloni lar"i, tuns scurt, cu sapca, cu Fal@man. u tricou cu poza lui %aril7n %anson. Da, si cu un tele$on mo!il la care discuta cu 8im %orrison. +propie-te de tele$onul lui sa-i vezi numarul. /-ai vazut3 E un tip tare, nu3 ,n Dumnezeu de care ai nevoie. Suna a pu!licitate pentru campania prezidentiala. +sta e. +vem nevoie de un Dumnezeu. ,n Dumnezeu pentru "eneratia 1irvana, "eneratia :. Generatia /imp 'iz@it, Sepultura, 7press Aill, +Huarium, %aril7n %anson, Zdo! si Zdu!, Eminem, 6adio#ead, Salman 6us#die, Dostoievs@i, 8ean %ic#el 'osHuait, Aa"i, 0ederman, %aradona, Aenr7 %iller, 1a!o@ov, ionesco, Tzara, ,rmuz, 'itovE Sunt de-ai nostri, pe-ai vostri tineti-vi-i voua, ca noua nu ne tre!uieB u Dumnezeu inainteB Dumnezeul nostru in tricou, nu ala din in&uraturi. +la e al vostru. Da, ziceam de visul meu. Satana era extraordinar de destept. +m discutat despre ceva, de $apt el ma acuza de ceva si eu incercam sa-l contrazic. Stiu ca a vrut sa ma ia. 1u mai tin minte cuvintele, am ramas numai cu impresia din acel vis. 2 impresie de cosmar, de durere cruda. +vea niste oc#i al!i, intele"i, oc#i al!i dar cu multe linioare, de asemenea al!e-transparente. 2c#i exact ca ai oamenilor, pupila, tot, numai ca al!i-transparenti. 0umasem un &oint inainte de somn. %-am trezit speriat, apoi $ericit ca sunt viu, aici. Dar stiu ca am un timp limita. 1u stiu, nu tin minte sa ma $i iertat in vis. insa stiu ca ceva se va sc#im!a, ori se va intampla un miracol, ori ma voi duce la $und. +sta am simtit dimineata. +sta simt si acum. Stiu ca in vis Satana mi s-a parut corect, desi crud. 1u stiu daca ma intele"i. E "reu de transmis ceea ce am simtit. De-aia nici nu am memorizat cuvintele, ele erau o punte doar, o arunci in aer dupa ce ai trecut-o. +sa, sa $ie mai vesel. %ai pricolino. 4rei un ceai sau o ca$ea3 0aine ceaiuri $ac acuma in pu!. Stii, si eu am avut zilele astea un vis asemanator. u dracuC, numai ca nu e c#iar asa simpatic ca in visul tau. 4isul meu a $ost "roaznic. +m $ost vanat de dracuC. De $apt, cand m-am trezit eram si"ur ca nu am

visat, daca e sa $iu sincer, nici acum nu stiu ce-a $ost. Stiu ca mer"eam pe strada si tre!uia sa salvez un !atran care se scu$unda intr-un !utoi. Dar nu stiu de ce nu puteam $ace trea!a asta sin"ur. Eram si"ur de asta. Tre!uia sa convin" un !aietel de pe strada sa ma a&ute, alt$el nu reuseam. Dar !aietelul nu vroia sa mear"a, era $oarte urat si imi zicea ca nu poate nimic, dar eu eram si"ur ca ma minte, ca-i smec#er. +poi stiu ca eram in camera mea. 'aietelul se trans$ormase in $etita. 2 $etita $oarte urata, apoi doua, trei, patru cinci sase sapteE toate m-au incon&urat si #o#oteau. inne!uneam. 1u mai puteam sa mai aud #o#otele lor si sa le mai vad. Stateam cu capul intre picioare, cu palmele la urec#i, dar de"ea!a. +poi au aparut multi draci ce roiau in &urul meu si vroiau sa ma minta. Se trans$ormau continuu in !aietei, $etite, o!iecte, numai sa ma insele. Dupa asta m-am trezit. imi era $rica, desi parca stiam ca a $ost doar un vis. and am adormit din nou, stiu ca cineva sunase la usa mea, am mers si am desc#is, era o $emeie $oarte $rumoasa, am lasat-o sa intre. Ea s-a dez!racat si m-a tras in pat. /a s$arsit, dupa ce $acusem sex, cand eram o!osit si multumit, un ras in"rozitor m-a trezit. 0emeia se trans$ormase intr-o !a!a #idoasa care imi zicea tot timpul. te-am $utut, te-am prins pana la urma, te-am $utut, team prins, te-am $utut, te-am prins pana la urma, te-am $utut, te-am prinsE %a simteam terminat, de nimic, roiuri de draci-#idosi-parosi-copii-$oarte-urati-!a!e-car!onizateputuroase-$etite-si-o!iecte, toate sau totul roia in &urul meu. Dracul casti"ase partida, eram prins, nu mai puteam $ace nimic. T#is is t#e end, !eauti$ul $riend. T#is is t#e end, m7 onl7 $riend, t#e end o$ our ela!orate plans, t#e end o$ ever7t#in" t#at stands, t#e end, no sa$et7 or surprise, t#e end. ? suna in capul meu. Ecand m-am trezit nu eram si"ur daca c#iar s-a intamplat sau nu, din cauza ceasului. In vis el ticaia $oarte tare. Il duceam la !ucatarie, dar el aparea inapoi. and m-am trezit, ceasul ma privea si $acea un z"omot de parca ma scuipa. 1u stiu ce se intampla cu mine, cred ca inne!unesc, cred ca ma las de $umat iar!a, ma doare in"rozitor capul. %usic Pu!ul se umple de $um. 1e acopera si noua capetele. +!ia imi vad prietenul. Scoate un &oint si il aprinde. E !un. iar!a noastra cea de toate zilele. %uzica !una ne duce in starea de eu$orie. 'uru zice ca se simte $oarte !ine. Si eu. ii zic !ancul cu expozitia de pictura cand vizitatorilor li se spune ca ta!loul in care se $ut doi poponari, pidari - ca suna mai !ine are ca denumire orice titlu de ziar. Scot o revista si ii citesc titlurile. se toarna ciment, IcurateniaJ continua, sin"urul ziar "ratuit pentru capitala, %itrea protesteaza in var$ul macaralei, $estivalul tra!ucurilor, suspendarea vizelor depinde de "uvernul roman, cea mai moderna parcare din tara, !om!a la &ustitie, vrei sa $ii model3, invatati lim!i straineB, pretul unei ca$ele pentru Tom Aan@s, ce drepturi au consumatorii3, loteria romana te saluta, eu am construit roata mareB etc., etc. %oare de ras. Totul se ster"e de pe creier. 1orii de $um ne $ac sa ne simtim sus-sus. 'em cola si simtim $iecare "az al sucului. 1e z"araie usor "aturile. In oc#i culorile sunt $oarte vii, muzica trece prin urec#ile noastre. 'uru incepe sa deseneze. 6upe desen dupa desen, desi mie mi-au placut toate. Sa cante Tri@7, zice el, si canta Tri@7. 2 !ere, stri" eu, si c#elnerita imi aduce o !ere.

9. Stele pe cerul rosu Dra"a Pipi, nu ti-am mai scris demult si ma !ucur ca tu ti-ai amintit de mine. +ceste zile se aseamana mult cu cerul rosu cu stele al!e din terasa de la asa Presei. %-am !ucurat ca So!o a iesit !ine din povestea aia murdara. %ai picteaza, scrie sau canta3 +rta si dro"urile sunt intotdeauna o alternativa. inainte as $i adau"at crima si alcoolul, dar acum mi se $ace sila de c#estiile alea si cred ca sunt o ale"ere cam proasta, te ridica, iti dau impresia de eli!erare si apoi te $ut in cur. Sau in "ura. +rta si dro"urile, da, e alta trea!a, e pentru aristocrati, cum zicea un prieten, nu stiu daca la concluzia asta a a&uns sin"ur sau cu a&utorul mult stimatului domn 'oris Gre!ensci@ov. +m auzit ca te-ai mai casatorit de cateva ori, ca mai ai cativa copii. 'ravo, domnule. 1umai sa-i poti numara. Sau sa le poti numara. De $apt, ce conteaza3 E si asta ceva. Sa te im!raci si sa te dez!raci de o $emeie. in ultima vreme eu sunt ala care sunt im!racat si dez!racat de $emeie. 0emei. Sunt tot timpul dro"at, nu ma intereseaza a!solut deloc sexul, nu sunt a"resiv si daca o $emeie vede ca nu opun rezistenta, daca ii place, se culca cu mine. 1u stiu daca ma exprim corect. u mine3 and eu sunt undeva departe, in nori, soare, munti, iar cineva imi tra"e !lu"ii, c#ilotii si se asaza pe pula mea. 1u zic ca e rau. +sta inseamna ca sunt o curva, nu3 e zici, Pipi3 Tu c#iar te indra"ostesti si te casatoresti, sau si tu esti casatorit, te casatoresc, am vrut sa zic, si pe tine nu te intereseaza cine si cum te duce, ce $ace cu tine3 %ai curnesti3 9 lei ti"ara. 9 lei vodca. Stiu ca iti placea mai mult varianta a doua. Da-mi 9 lei, si imediat se o$erea cineva cu dureri viscerale care sa dea o suta, doua, trei etc. 1umai sa-i asculti istoria lui de cacat, sa zici da, da, domnule, ce te-a mai $utut mizeria, sa compatimesti omuC, ce, nu merita daca $ace o suta, sau asa, cum suntem noi mai cretini, sa ne !atem &oc de cel care $ace cinste, daca e ma"ar de masoc#ist, daca ii place, curva dracului. 2amenii si sentimentele, asteptarile, sperantele lor sunt ca si cacatul lor ? diversi, $iecare cu culoarea, putoarea, "randoarea sa. e mai, cacat, !ai Pipi. Eu pre$er sa mai tra" un $um, sa ma trans$orm dracului in $um, nu in cacat, sau voma cu cacat com!inate de la alcool. 0umul ma ridica la cer, $ie si el de cacat. ,ite ca poate am sa ma "ruzesc cu asta, !lea. Dar nu, n-am sa ma "ruzesc ca toti !acii care se dro"#eaza numai asa ca sa $ie, dupa care se simt ca pula, se "ruzesc, $iindca nu stiu sa se pricaleasca, nu intele" nimic, nu se pot ridica la cer, nu pot intra in muzica, literatura si culori, viteza, Doamne, inne!unesc cand ma "andesc cat de sus te ridica iar!a asta crescuta prin "radini, rape, paduri, si se "asesc im!ecili care se dro"#eaza si nu stiu ce sa $aca, au dileme, Pipi, nu-s cretini astia3 Da !acule travca, @i$ul incoaC si te duce !adea la $ilm. 1u iti vine sa mori de ras cand vezi $ilme despre narcomani cretini, !orati, care vor sa lase impresia ca toti sunt asa3 /asati-o, !acilor, !alta, de %ic@ 8a""er ce spuneti, de 'ul"a@ov, domCle, de Dinamo 5iev etc., etc. Si dro"atul este o arta , nu3 Pipi, treC sa stii s-o $aci, nu te apuci ca !le"ul de pictat daca #a!ar n-ai cum se tine creionul. Sa si-l !a"e in cur aia care nu stiu, pe mine ce ma intereseaza3 %aradona. 0umand mari&uana cu astro, Pipi, crezi ca 0idel astro stie sa se dro"#eze3 Sincer sa $iu, nu stiu ce sa cred. Daca %aradona, daca Ga!riel Garcia %arHuez, dacaE cu toate ca intr-un $el mi-e simpatic si mie, dar a"resivitatea si cruzimea lui uneori imi

amintesc de !a!acul Stalin, care tra"ea o pipa, devenea $ricos si !anuitor pe toata lumea si o !a"a pe toata in Si!eria. %ie de S#a@espeare imi place, tra"e un $um, scrie un sonet, mai tra"e o pipa, scrie 6omeo K 8ulieta. +rta, nu cacat de politica care e pentru alcoolici, pentru cu$uriti ce su$era de diaree si #ai sa mai $ac un !ine Patriei, daca oricum tot timpul mi-a caca. +uzi, Pipi, ai curni o data cu %aradona3 E #aios tipuC, si u!a e un loc $ain, in orice caz mai !ine-n u!a decat in 6omania, cum canta %i#nea. insula, in &ur oceanul, !anane, portocale, nisip, stai pe mal si te "andesti cu dra" la 6omania, 6epu!lica %oldova, ii povestesti lui nenea %aradona despre Aa"i, despre Sinaia, Si"#isoara, Sovata. Despre %area 1ea"ra, despre arpati. Despre cum ne "andeam la u!a. %ai tra"em un $um si ii povestim si despre /acul 5omsomolist, cartierul 'otanica, "a"icile din #is. DupC aia el iti povesteste de +r"entina, despre $ot!al, despre liniste. Te intrea!a daca nu cumva ai vazut meciul ala. um sa nu3 E !ucuros. %ai tra"e un $um. Zice ca scrie. Sonete si un roman. Despre liniste, despre u!a, despre cum e sa $ii $utut de toata lumea doar pentru ca ai $ost $ot!alistul lumii si cum iti cauti linistea, dar lumea nu te lasa in pace, ea vrea drame, accidente, violuri, partide, cacat, zice %aradona, mai !ine-n u!a, 0idel ma lasa in pace, 0idel e mai intele"ator decat ziaristii si, cum sa-ti spun, eu nu ma !a" in oala lui si nici el in a mea. De-aia am venit in u!a. Aai sa intram in mare, dar inainte de asta, #ai sa mai tra"em un $um pentru +r"entina, 6epu!lica %oldova si 6omania. Imi amintesc, dra"a Pi, de discutiile noastre vec#i despre Dumnezeu. imi spuneai ca Dumnezeu nu poate sa nu existe, iar eu iti spuneam ca Dumnezeu nu poate sa existe in aceasta lume. +cum cred ca avem am!ii dreptate. Dumnezeu exista si nu exista in aceasta lume. Sunt cateva lumi suprapuse si nu $iecare il poate simti pe Dumnezeu. El exista si nu exista. 1u tre!uie sa-l cautam, Dumnezeu nu poate $i vanat. 1u e o pasare, desi ni-l ima"inam in ceruri, nu e nici un pensionar, asa cum si-l ima"ineaza pensionarii din cauza pacatelor, a $ricii, si atunci cum poate aparea mai potrivit pentru mintile lor incetosate, opace, decat ca un mos suparat in asteptarea pensiei3 1u, Dumnezeu nu asteapta pensia, nu, Dumnezeu nu e suparat, nu e vesel si nu e trist. Te poti "andi la el cu $rica, cu !ucurie, cu tristete, cu scar!a, te poti "andi la el oricum, dar ce trea!a are Dumnezeu cu tine, cu "andurile tale, cu cacatul tau si cu menstruatia ta3 El nu vine cu $oamea, cu $rica, cu in&uraturile tale. El nu vine. El nu traieste pentru tine, cum crezi tu. El nu traieste. Dra"a Pipi, eu l-am simtit pe Dumnezeu, nu stiu cum ti-as putea explica cu niste simple cuvinte. Sunt multe incercari de a-l "asi pe Dumnezeu cu a&utorul cuvintelor si uneori ai senzatia ca l-ai prins, dar totusi scapa, de-aia ard cartile. E mai de"ra!a in $um, in $umul unei carti arse sau in $umul de mari&uana. are ne a&uta sa simtim dumnezeirea, $rumosul, &ocul, dar pana la urma oricum co!ori in "lod, te innamolesti si poate de la acea cadere nu te vei mai vindeca niciodata. E usor sa spui ca l-ai "asit pe Dumnezeu, il poti "asi oriunde, cu orice, cu stupe$iante, cu durere, in clipe de $ericire si !ucurie. in moarte. Sau in viata. il poti vedea in lumina, in muzica, literatura, contra!as, !osc#eti, le"e, in orice, a!solut orice. Dar in acelasi timp il pierdem mereu. 0iindca nu-l putem identi$ica cu nimic, cu a!solut nimic, nici macar cu o supradoza. 0ericit e ala care crede ca va muri si va a&un"e in rai sa povesteasca cu !unul nostru Dumnezeu. are &ert$este tot crezand ca la prins, ca $ericirea e a lui, s$intenia e a lui. De ce sa-ti dea Dumnezeu pensia, !a3 e, el te-a an"a&at, ai $acut contract cu el3 Ti-e nevasta pe care o poti o!li"a sa se culce cu tine, sa o !ati si sa stai la povesti cu ea3 Dumnezeu ti-a dat multe, e trea!a ta daca il re$uzi, si esti un cretin daca te crezi mare ascet. Daca privesti la ceilalti cu scar!a din cauza ca tu

esti popa, te crezi ales, inseamna ca nu esti decat un cretin si un idiot. 1u stiu Pipi, cred ca vor mai trece ani !uni pana cand am sa cred sau nu am sa cred in Dumnezeu. Pentru mine el este a!senta sa. Dumnezeu e cu noi ? vor!a cantecului. %ai tii minte cum m-am dro"at prima oara3 De $apt, cum am recunoscut ca da, a $ost altceva decat alcoolul, da, am $ost dro"at. um am stat la un suc pe terasa de la asa Presei, cum a inceput sa ploua, toti au intrat in !ar, noi am ramas pe terasa, am tras doar um!rela mai &os, apoi a aparut %andarin, a scos o ti"ara lun"a de #asis si am tras toti in a$ara de "a"ici. and din ti"ara nu a ramas decat scrum m-am ridicat sa plec. Stai sa cule"em roada, ai zis, si eu ti-am raspuns care roada, !a, ca doar stii ca pe mine nu ma ia. Tu nu vroiai sa plec, dar m-am ridicat, am privit palarioara rosie de oca- ola si am vazut stelute pe ea. Pi, ti-am zis atunci, uite, parca e cerul cu stele, iar tu te tineai de !urta de ras. +m iesit cu Drama, pe drum am mai intalnit pe cineva si mi-am dat seama ca-s varza, ca-s rupt, ca de-a!ia ma misc, $iecare privire mi se parea in"rozitor de "rea, ma simteam ro!ot, in $ine, am mai stat la o ca$ea. +la cu care ne-am intalnit atunci incepuse sa vor!easca ceva despre crimele de raz!oi din Transnistria, despre ce tre!uie $acutE ce nu tre!uieE ce au "resit politicieniiE stii, toata lumea vor!ea atunci ca sa nu taca, eu nu mai puteam rezista la asa ceva, mi se parea extrem de !anal, desi tipul punea su$let in ceea ce spunea si, in $ine, am iz!ucnit in ras in asa #al ca nu ma mai puteam opri, radeam tot timpul, cu lacrimi, tipul incerca sa mai spuna ceva, eu iarasi #o#oteam, in s$arsit si-a cerut scuze si a plecat. Drama se "ruzise, desi nu $umase, dar palarioara, cerul rosul cu stele al!e tras pana deasupra capului, cerul se umpluse cu $um de #asis, asa ca si ea respirase o doza !una de $um. %-am ridicat de la masa extrem de "reu, clatinandu-ma. redeam ca n-am sa reusesc. %i se parea ca trupul meu e $acut din miliarde de !ucatele, pentru o mica miscare tre!uia un e$ort maxim. +m urcat in troleu, am co!orat la Gaudeamus, am mers acasa, in timp ce Drama se ducea mai departe. +m intrat in !ucatarie si am stat la acea $antastica $ereastra pana pe la 1(, adica nu mai putin de vreo opt ore, privind "radina, copacii, tu$ele de zmeura, capsunile, "utuii, merele. Simteam ca partea de sus a craniului s-a desc#is, s-a "olit, si din mine ramasese doar acea privire care cu venirea serii s-a intunecat, apoi cu venirea noptii s-a inne"rit cu totul. erul era ne"ru, nu rosu, iar pe el nici o stea. %-a trezit din acea stare S@i, care se in"ri&orase din cauza modului cum aratam. /-am convins ca-s doar $oarte o!osit. %ai scrie-mi, Pipi, poate mai trec si eu prin #au candva, poate anul asta. Salutari noii tale sotii, daca te-ai casatorit cumva inca o data intre timp, $elicitari si salutari pentru noua ta sotie. 1u $uma c#estii de cacat, mai !ine ceva mai !un. Si vodca e de cacat, daC daca-ti place, trea!a ta, doar ca te porceste, stii tu, vor!esc in "eneral, nu iti tin lectii, toti alcoolicii sunt porcine. Poate ne intalnim in u!a, ce zici3 %ai stam de vor!a cu nea %aradona, poate scriem si noi romane si sonete. Poate intram si noi su! cerul rosu cu stele al!e stralucitoare. Poate tra"em de acolo un $um pentru 6omania si 6epu!lica %oldova. Pana atunci, vise $ericite alaturi de noile tale sotii, noii tai copii. Te salut.

<. So!o pleaca-n Est So!o isi pre"ateste !a"a&ele. De $apt, isi scoate tot ce nu-i tre!uie din "eanta pe care i-a pre"atit-o sotia. Isi lasa doar ceva mancare, ti"ari, casete, un tricou si o revista. Gata. Se asaza pe pat, scoate o ti"ara, o aprinde si inspira pro$und. inspiratia ? "andeste So!o, a venit matusica inspiratie la mu&iciocul ei !atran. Expira. Da, e ceva. %ai inspira. inc#ide oc#ii si se lasa pe spate. isi simte creierul "adilat. Pizdos, "andeste So!o. + ramas sin"ur in aceasta camera si peste putin timp tre!uie sa plece si el. 0iecare dimineata incepe cu inspiratia, zice el cu "las tare, se ridica, ia c#itara si incepe sa cante incet cu oc#ii inc#isi. isi stran"e c#itara la piept si mai inspira o data. Poate prea mult pentru inceputul calatoriei, "andeste, dar se linisteste, lasa, o sa $ie ca in alta "alactica. Tre!uie tinuta tot timpul le"atura cu cosmosul, alt$el ne pierdem in spatiu. So!o isi man"aie c#itara, o asaza cu dra" pe pat. Pa. 1e vedem peste cateva zile, poate o saptamana. +i "ri&a de tine, nimeni sa nu mi te $ure. isi trece de"etele peste corzile ce zumzaie usor. +sa. Pa. So!o isi ia "eanta, iese, incuie. +$ara e un soare ne!un. So!o isi ridica palmele la oc#i. isi simte pac#etul destul de voluminos in !uzunar. %aine va $i si mai soare, "andeste. Toti asteapta lan"a auto!uz, So!o se tine de !urta de atata ras. Patani, zice, sa nu spuneti atatea "lume la vama ca am !elit-o, ne ia mentura pe toti, si rade si mai tare. in s$arsit auto!uzul porneste. 2c#ii rosii ai lui So!o privesc pe "eam. ii place. inc#ide oc#ii. mama, eu am plecat in cosmos, ma intorc maine. Soarele ii trece prin pleoape, oc#ii lui vad niste ima"ini pe care ar da orice ca sa le poata inre"istra. ,n rosu intens, un "al!en ce apare si dispare, verdele ce alear"a. Se lasa purtat de culori. intr-o zi poate am sa reusesc, daC nu conteaza, acum nimic nu mai conteaza. Se simte aler"and printre aceste culori care sunt vii, dar care nu se misca, are senzatia ca el se plim!a printre ele si nu ele se plim!a pe oc#ii lui. Emana o muzica pe care niciodata nu ai putea-o inre"istra pe #artie, niciodata nu o vei putea canta de doua ori, So!o simte asta, nu mai "andeste, ar $i prea stresant si o!ositor sa "andesti cand simti dintr-odata atatea. Soarele se $ace mai palid, dar nu mai conteaza. ulorile se trans$orma si ele. +cum sunt calme, lente. %uzica e si ea mai domoala. So!o se viseaza plim!andu-se cu !icicleta pe strazile #isului. u o viteza maxima. +&un"e o masina, o depaseste, o motocicleta, un camionE #a, #a, #a, $ace So!o simtind ca incepe sa se ridice usor de la pamant. Z!or, z!or, tipa el, pana a&un"e in nori, simte racoarea lor, $rumusetea culorii lor vii, dar z!oara mai departe, z!oara, oc#ii incep sa-l doara de atata lumina si So!o trece prin soare ca printr-o o"linda si se trezeste. Pre"atiti-va actele si !a"a&ele pentru control. E noapte. ineva a aprins lumina in auto!uz. Pe So!o il ustura oc#ii. isi scoate !uletinul si des$ace "eanta. ,n vames trece si le controleaza !uletinele. Priveste pe So, apoi poza. So ii zam!este. e-s astea, intrea!a al doilea vames simtind ceva la $undul "entii lui So!o, !om!e, ii raspunde el, a, am crezut ca-s pac#ete de ti"ari, daC nu mai "lumi cu mine, il avertizeaza vamesul si trece la urmatorul. Pidarazul, "andeste So. LTe-n c#izda ma-tii, "avniucule ? mai "andeste. Se amuza sin"ur de "andurile lui si se simte pe deplin multumit. +uto!uzul porneste cu lumina aprinsa inauntru caci imediat e vama repu!licii surori.

o!orati toti din auto!uz cu actele si !a"a&ele pre"atite. ate unul trece prin $ata vamesilor care ii controleaza. +&un"e si So!o. 4amesul se uita !anuitor la el, apoi la !uletin, ce ai in "eanta3 #iloti si ciorapi murdari si cateva ziare porno, ii raspunde So si ii zam!este. in !uzunare3 Ti"ari, capici, pistol. 4amesul ii intoarce !uzunarele din care cad un pac#et de ti"ari, !ilete de troleu compostate, o !atista, un pix, o poza, un !isturiu si o pun"ulita in care-i un pac#et cu ceva invelit in ziar. Esti medic deci3 Da, in timpul li!er. e ai in pun"a3 eai. +#a, ceai, ia sa vada si tata ce $el de ceai !ea $iulB De ment, suca ? reuseste sa "andeasca So inainte de a-si simti mainile intoarse la spate, si un !ulan pe cea$a. Aai ca o sa-ti iei ceaiul la noi ? mai aude. So!o in camera umeda incercand sa $aca ceva ca sa nu inne!uneasca. 2ra intero"atoriului se apropie. %i-a tre!uit !icicleta ? "andeste. Pidarii. Il dor talpile, coastele, cea$a. E ca-n $ilme ? "andeste. Si-s prosti, mai ceva ca-n $ilme, caziolii, o sa ma termine. Se "andeste la sotie, copii, parinti. 1u, mai !ine ma "andesc la prieteni. e o sa se mai amuze si ce o sa se mai sperie. red ca acum, cand curnesc, daca au a$lat, se "ruzesc. Si eu ma "ruzesc, patani, numai ca mie nu-mi da nimeni de curnit si c#iar daca mi-ar da, cred ca nu prea as avea cu ce ma pricali. 1u c#iar pricalisti mentii, !lea. So!o, So ? unde ai a&uns, daca esti tormoz, pe !icicleta, !lea. Aai, ridica-te. Te asteapta. Daca nu vor!esti ca lumea te pizdim de nu mai canti in viata asta la c#itara. /-am adus. +saza-te. Deci unde am ramas ieri, il intre!a anc#etatorul. 1u mai tin minte, ca ma cam doare !ostanul. %i-ar tre!ui o ta!leta. iti dam noi imediat una daca nu vor!esti. Deci de unde ai iar!a3 De la un ti"an, care mi-a vandut-o in #isinau. il cunosti3 1u, v-am mai spus. Si atunci cum ti-a vandut-o3 %a plim!am prin parc, m-a intre!at daca vreau, i-am zis ca da si vseo. um vseo, !ai cacatule, cum vseo, !ai "adina3 So simti latul palmei unui politai peste $ata sa. ii iz!ucni san"ele pe nas. Si acum povesteste mai departe, daC nu spune povesti, ca ai !elit-o. ui o duceai3 %ie. Eu o $umez. +tata, !a3 Da, ca-mi place. %ai simti un !ulan in cea$a, apoi inca unul, apoi podeaua. S$arsit $ericit. peste vreo doua luni So!o a $ost eli!erat cu a&utorul unui certi$icat, care demonstra ca e narcoman, ca are nevoie de dro"uri pentru psi#icul lui, $iind $oarte nesanatos la cap. Se mai spunea acolo ca acum e !ine $ata de inainte, cand se in&ecta zilnic si era terminat, ca a stat in cateva clinici vestite de dezintoxicare si ca trecerea la mari&uana este o etapa !una pentru el, dar $ara mari&uana ar $i in stare sa inne!uneasca cu totul. Pidarii, mi-au luat !icicleta, "andi So iesind. Imi iau eu una noua. DaC acum ma duc la contart, !lea.

;. 2 perspectiva din parcul etatuia

Pro$ ne-a trezit c#iar de dimineata. +dica pe la 1:. Aaideti sa $acem ceva, #ai sa ne miscam cururile din acest camin &e"os. +$ara e $oarte pizdos, a venit primavaraB Pro$ parea $ericit, pletele i se urcau si co!orau dupa rasul si "esturile lui, "esticulatia unui om care simte ca imediat va $ace un lucru mare. 1u stiu de ce am inceput sa-ti povestesc de aici, in $ine, nu are nici o importanta pentru poporul roman, vor!a lui p. Eu si +ll!e neam im!racat in&urandu-l pe Pro$, am desc#is $ereastra si da, !a pula, c#iar a venit primavara. +m !aut un ceai ne"ru (ca aristocratii) si am inceput sa co!oram alene scarile caminului M4i, complexul studentesc Aasdeu, care prin zona se mai scrie si Aasdeu sau Aa&deu, plus o multime de variante a diverselor nationalitati "azate aici, plus variantele de ocazie. +s putea sa-ti povestesc o "ramada de intamplari despre traseul de 1: eta&e al acestui scump camin. Imi amintesc acum $ata mirata a administratoarei cand imi predam prin noiem!rie len&eria si ii spuneam ca n-o sa mai stau acolo. De ce plecati, !ai !aieti, de aici, nu va place ceva3 +cest traseu era imposi!il de e$ectuat $ara sa intalnesti un om !eat in cale. Zic un om asa ca sa nu para ca exa"erez, nu zic de anumite zile (ale saptamanii) cand toti, a!solut toti erau crita, va$li sau varza - ziceti-i cum vreti, ca mie mi-i po#ui. +cest camin cu peretii crapati, daca iesi in coridor la $umat tot $umul intra in camera, daca asculti radioul sau caseto$onul inseamna ca inca vreo cateva camere asculta din cauza ta, daca te !asesti la 1:, te vor auzi portarul si administratoarea de la parter. +cest camin cu !udele tot timpul in$undate, cu !altoace preistorice de pisat, cu apa pana la "enunc#i la dusuri, cu o "ramada de doi metri de "unoi, cu li$tul stricat !locat la ;, unde amicii mei o!isnuiau sa se pise, cu sticle sparte peste tot, cu peretii tot timpul murdari (inclusiv de cacat omenesc), oricat de recent ar $i $ost zu"raviti, cu tot $elul de inscriptii ( muie rapid, muie steaua, muie portarului, muie cea#lau, muie rocar, administratoarea ia muie, administratoarea ia mita, loc de dat cu capul, dan su"e pula, #ai rapid, 'asara!ia "o #ome, #ai steaua, #ai cea#lau, #ai dinamo, "a"icile-s curve, ma$ia, $amilia, parazitii, Aa"i presedinte, a$ara cu un"urii, romanii sunt cretini $raiere, o $ut pe ma-ta cretin de un"ur, sa-mi su"i pula ti"anule, pro$esorii sunt cu$uriti, etc., etc) si desene, acest camin te $acea sa vrei sa iesi la plim!are, la o !ere &os pe Piezisa unde tot timpul era plin, oriunde altundeva decat in maruntaiele lui de cacat. ,nde mer"em Pro$ule3 Pai nu vreti sa mer"em pana la etatuia, la 'elvedere, merita sa $im deasupra lu&ului in aceasta zi plina de soare. 2.5. ,n drum plin de !ancuri, de "lume mai mult sau mai putin stupide. ,rcam scarile. Soarele ne !ate in oc#i, dar radiem de !ucurie, lumina ne da o senzatie de $ericire. TreC sa $im azi la inaltime, spune Pro$u. i#i, con$irmam si noi. Picioarele incep sa ne doara, dar nu mai avem mult, de&a vedem %arastiul, entrul, %anasturul, AasdeulE am a&uns sus. Suntem la inaltime. 1e oprim, $umam incet cate o ti"ara. 0umul man"aie plamanii o!ositi. E mai cald decat ne asteptam. 2 scoatem acum sau mai asteptam3 2 intre!are la care toti zam!im. Scoatem o ti"ara de #asis si cu picioarele atarnand in aer o inspiram pe rand. 0ericirea intra in piept. 0acem o poza. Toti trei im!ratisati. uprinsi de soare. 1u ne deose!im deloc de ceilalti urcati aici, toti radiaza de !ucurie si $ericire. Poate toata lumea s-a dro"at si a urcat aici, primavara vine-n cap, vor!a poetului de la Zdo! si Zdu!. Poate ca noi suntem ca toata lumea. Dro"ati. /a picioarele noastre se intinde lu&ul. Pro$u zice sa mai tra"em una si sa z!uram. 2.5.

N. Doar 2aia mi-a zis 2aia mi-a zis ca istvan si ion o sa ma toarne. %i-a zis ea ca sunt turnatori, ca numai se $ac ca sunt !aieti de trea!a, $umeaza, !eau, se distreaza cu noi, daC de $apt sunt niste turnatori ordinari, ca imediat ce vom $ace un pas "resit vom $i pierduti. 1u se poate, ii spuneam eu 2ii si imi mai $aceam o ti"ara. 4rei un $um3 Aai, unu. and ma simteam nasol veneam la 2aia unde mai mancam ceva, ea imi spunea cat de destept sunt eu, cat de cultivat, $rumos si asa mai departe. Tre!uie sa recunosc ca imi ridica moralul. Ieseam de la ea alt om. Doar cu putine remuscari, de ce n-o las odata pe 2aie, de ce n-o ascult niciodata. 2aia imi era dra"a. Era desteapta parca, dar nu pun mana in $oc, ca o ascultam doar rupt, atunci cand ea imi spunea povesti. Spunea ca ma iu!este si ca nu-i tre!uie altcineva si ca spera ca odata si-odata am sa ies din drumul asta "resit al meu si poate ca o sa-i $iu recunoscator. ateodata ma simteam prost in $ata 2ii. Era de trea!a 2aia, de"ea!a n-o ascultam. ine stie cate s$aturi !une mi-a dat, daC parca vor!ea o lim!a minunata, asa ca eu ii ascultam doar melodia. Scumpa a $ost 2aia, tre!uia s-o ascult. 2aia mi-a zis ca istvan si ion o sa ma toarne, dar a tre!uit sa repete de multe ori pana sa intele" ce vrea sa spuna. Eram la !uda si !oram, ma simteam tare naspa, 2aia ma tinea de umeri si atunci mi-a mai spus inca o data. istvan si ion au sa te toarne. + mai iesit din mine un val de !oratura si am inteles. 2aia, i-am zis, nu vor!i asa despre prietenii mei, ca ma supar si nu mai vin pe la tine. 1u $i prost, !a, mi-a zis, o sa te $uta astia de n-o sa $ii !ucuros dupC-aia. iti zic ca stiu, stiu si"ur ca astia-s turnatori si dupa cum i-au turnat pe altii, asa au sa te toarne si pe tine. 2aia, calmeaza-te, ce tot vor!esti3 %a $aci prost, $raier. Eu stiu cu cine ce $ac, cu cine $umez ? nu ma toarna. 'a o sa te toarne, cand ai $ost ultima oara in stare normala3 Iti mai dai seama ce se intampla in &urul tau, stii cum ma c#eama3 2aia te c#eama si asta e realitatea mea, alta nu-mi tre!uie, sa stii, nu $i proasta. %-a dus in camera si s-a culcat alaturi de mine. 1u 2aia ma c#ema, tu esti oaie, daca nu o sa ma asculti pe mine. %-a dez!racat, s-a dez!racat si ea si s-a catarat pe mine. +sa sa $ii totdeauna, daca ai $i asa nu s-ar intampla cu tine atatea tampenii. Si-a dat capul pe spate si eu am inotat undeva departe, unde nu calcase picior de om, unde nu tre!uia sa "andesti si sa actionezi. + doua zi m-am intalnit cu Istvan si Ion. Aai sa tra"em ceva, mi-au zis. +m intrat intr-un !ar, au scos un pac#et de ti"ari din care au luat una de #asis si am $umat-o. 4ii cu noi sa aducem niste iar!a de la tara3 2.5., am zis. 4in. Aai ca peste cateva zile trecem pe la tine si mer"em. %uzica era prea tare si proasta, asa cum numai in 1ico poate $i, am !aut pe ascultate cateva !eri, am ras si am plecat. Tineam minte de data aceasta ce mi-a zis 2aia, asa ca am mers la ea. 2aie, m-am intalnit cu Istvan si Ion, m-au c#emat sa mer"em in munti dupa iar!a. +m zis ca ma duc. %-am "andit la ce mi-ai zis, nu stiu ce sa spun. Sunt prietenii mei. Prieteni o

pula, imi raspunde suparata 2aia. +i sa vezi, daca ai sa ramai asa prost. Du-te dupa iar!a, nimeni nu o sa poata sa te mai scoata din ra#at. 'ine. 0umezi3 +m sa $iu mai atent. Daca se intampla cu mine ceva, suna-l pe 1as# si spune-i ca m-am casatorit, iar istvan cu ion vor $i vornicei. 'ine3 Peste cateva zile am $ost cu Istvan si Ion dupa iar!a. Totul a $ost !ine, dar la intoarcere Ion mi-a zis sa tin iar!a la mine un timp. +m luat-o, m-am dus in caminul M4I, era vineri, deci pana luni nici vor!a de curatenie, asa ca am aruncat-o la mar"inea "ramezii de "unoi de lan"a !aie. 1ici dracuC nu s-ar $i !a"at acolo. +m mers in camera si am curatat tot ce ar avea vreo le"atura cu dro"urile. pipe, !uli!uleatore, ramasite de travca, c#istoace ramase dupa $umat etc. Dupa care o curatenie o!isnuita. +m mers la 2aia si ea, desi in"ri&orata, a $ost $oarte !ucuroasa sa ma vada. Inca nimic, totul e in re"ula3 Da, scumpa 2aie, Ln-re"ula. Aai sa !em undeva, i-am zis. +, esti mai prevazator, totusi3 'ine, daca vrei tu. +m mers pana in Pu!, unde era concert cu elelalte cuvinte. %-am intalnit acolo cu +ll!e si Pro$u, asa ca, cu toata $ricaE +m $umat ceva, com!inand cu vodca si !ere. Dupa ce ne-am luat doza, concertul ni s-a parut extraordinar, am inceput sa sarim, sa dansam, c#iar alaturi de noi incepuse o !ataie, picioare, pumni in !ot, dupa ritmul muzicii, pe noi ne durea in cot, noi eram cu pro!lemele noastre, de $apt $ara, eram in muzica, in #alucinatiile noastre $rumoase din care nimic nu ne-ar $i putut scoate. and am o!osit un pic, am mai $umat o data, cred ca $umasem nu mai putin de vreo patru ori atunci, asa ca eram a!solut toti varza, de a!ia mer"eam, semanand pro!a!il cu niste $antome. %ai luasem si niste !ere si ni se $acuse $oame - pra!ila na #avcu, cum spun !aietii, asa ca am mancat pana ni s-a $acut rau paine cu untura si ceapa. +ll!e a iesit $ara sa ne previna, am iesit si noi, era a$ara, ii era rau, vroia sa !orasca, asa ca am plecat. and am a&uns in camin era spre dimineata si incepuse sa ma lase. +m adormit si m-am trezit de lovituri de !ulan in usa. +sa deci. Imediat. %-am spalat pe $ata, apoi le-am desc#is. +ctele. +poi controlul. Se vedea ca se asteptau sa "aseasca ceva, erau dezama"iti. Si-au cerut scuze de deran& si au plecat, eu am mers la !aie, am luat pac#etul cu travca de la "ramada de "unoi, mi-am $acut o ti"ara si apoi m-am culcat sa privesc $ilme cu desene animate. +u $ost $aine, $oarte vesele, eu eram in rolul unui cio!anas pe care doi pidari au vrut sa-l $uta, sa-i ia oile, daC cio!anasuC c#ema pe !aietii sai si le lua iar!a pidarilor, plus o pizdeala !una, ca sa stie. and m-am trezit, am !aut o ca$ea, $umat ti"ara, im!racat si co!orat. ,n tele$on. 1as#ului. +sa ca nu i-am mai vazut niciodata pe Ion si Istvan. 1u stiu unde sunt, daca mai sunt. 1ici nu ma intereseaza. +m incredere in 1as#. %oarte si pizdeala pidarilor si "avniucilor, muie.

>. alu"arul si moartea Sa-ti povestesc despre moarte, despre sinucidere. Despre viata pana la >: de ani. Despre

prietenie. Despre lasitate. Despre ne!unie. Despre... 4eneam de la scoala, stateam atunci in caminele liceului de transporturi din cartierul G#eor"#ieni. Eram plictisit, satural de locul asta scar!os, plin cu mecle im!ecile (intr-o dimineata +ll!e mi-a zis cand treceam pe lan"a liceul ala de transporturi cu curtea plina de liceeni. uite, cata lume si toti sunt cretini). Din $ata veneau doi tipi o!isnuiti, in sensul ca o!isnuiti pentru acele locuri, $luturand din maini si cu sepci. ,nu- era in !lu"i maro si camasa @a@i de militar, cu sapca rosie, iar celalalt se misca lent, radea cu "las de rusoi. %-au stri"at. %-am mirat, i-am privit mai atent in timp ce se apropiau de mine. Parca imi era ceva cunoscut in $i"ura aluia cu camasa @a@i. e $aci, !ai Do, $u"i de mine3 'aston3 1e-am cuprins, nu ne mai vazusem de vreo &umatate de an. e $aci, !a3 Doar acum incepe sesiuneaB %i-am !a"at picioarele. %-am saturat. +m mers pana la mine, am !aut o ca$ea si dupa aia desi"ur in Pu!. elalalt era Tolstoi, un !aiat simpatic, in"erul pazitor al lui 'aston in ultima vreme, cum aveam sa intele" mai tarziu. %esele nu sunt de sticla3, m-a intre!at el. 1u, de ce3 'aston in ultima vreme strica cu capul tot ce e pe masa cand se im!ata. 1u, nu-s de sticla. De lemn. Patru #al!e, a zis +ll!e, nu, opt, a comandat Tolstoi. 2 sa se rasu$le, comandam mai tarziu. 1u se rasu$la. and a $ost adusa piva, cei doi le-au sor!it pana la $und dintr-odata. +m urmat si noi exemplul lor. Peste vreo ora &umate eram crita. 'aston incepuse sa !ata cu capul in masa si sa plan"a, iar Tolstoi statea in$umurat. ere-ti scuze, !a Tolstoi, ii zicea 'aston. Esti un psi#, !a 'aston, nu-mi cer scuze. 'aston mai da un cap in masa. Si asta a mai $ost un motiv de !aut. +poi s-au impacat - inca un motiv. +sa ca am mers pe la trei spre camin, atunci cand se inc#idea Pu!-ul. Pe drum dansuri, tipete, era sa se ia niste "a!ori de noi ca nu le-a placut ca loveam cu picioarele un cos de "unoi. #iar lan"a strada +rtelor si 'eet#oven. Dar am sters-o repede. + doua zi aceeasi poveste. + treia a$lasem ca niste pizdiuci se vai!esc tot timpul de niste patani de-ai nostri, asa ca 'aston si-a luat un instrument si am mers la aia. Erau numai cativa, doar unul din aia pe care ii cautam. +u $ost repede linistiti, desi la inceput erau dispusi sa &on"leze cu lim!a&ul ala al lor de cacat. +u spus poezii !aietii, le-am $acut niste poze, tare misto a $ost. 2 poza era cu aia mimand o ec#ipa de $ot!al. 'aston a cantat, apoi i-a pus ca cante si pe aia in cor. #iar le-a o$erit si !ere. +poi a inceput intero"atoriul. Dupa cateva palme 'aston i-a aratat inculpatului aparatul de tortura, daca nu va raspunde si nu va $i !aiat cuminte. un $el de ciocanas (asta-i de dat in cap) care avea incluse un $el de cutit !rut (asta-i pentru masele) si unul mai su!tire (asta-i pentru oc#i). 1u-l stiusem in ipostaza asta pe 'aston, asa ca am ramas cu "ura cascata. 1u a $ost nevoie sa mai ru"am o data inculpatul, isi $acuse e$ect instrumentul si privirea calma, anormal de calma si sadica a lui 'aston. 1e-am inteles per$ect. + doua zi urma sa mai $acem o vizita, sa ne aduca cate o !ere. Dar a doua zi nu mai era nimeni, apoi am "asit pe cineva, $aceam anc#eta cand a aparut o ec#ipa care nu incapea in camera. /a inceput am dat si noi in stan"a si-n dreapta, dar pana la urma ne-au imo!ilizat ca nu ne mai puteam nici macar misca, atatia erau. 2c#i um$lati, !uze sparte etc. 1asol. 2 ec#ipa din Aasdeu a zis ca vine sa $acem un s#oF, dar era prea tarziu. Grasii (caci erau ma&oritatea anormal de "rasi) au disparut.

Peste inca vreo cateva luni 'aston iarasi m-a vizitat. De data asta era si mai rau. 1u-l mai vazusem niciodata inainte asa de decazut moral. 1u stia ce sa $aca cu el. 4enise cu 1i@, care semana cu un @iller, cred ca si era. + stat cateva zile si am mai !aut, vor!ea tot timpul asa, ca unul care isi iese din minti. /-am mai intalnit o data, arata $oarte !ine, am crezut ca i-a trecut, dar mai tarziu am auzit ca s-a calu"arit. /-am vazut si asa, adica in #aine de alea, ne"re, de calu"ar, ii sta !ine. Sa mai linistit. E acelasi. 'aston e numai unul. Desi i se sc#im!a numele. E a!solut acelasi, doar ca si-a "asit linistea pe care toti o cauta, dar pe care de o!icei o "asim la capat de drum, asta poate e lasitate, poate nu, e "reu sa te "andesti la asa ceva, mai ales cand ti-a $ost sau iti este prieten. red ca initial a vrut sa se sinucida, o sinucidere lenta in manastire. +poi in sin"uratatea si ne!unia lui l-a "asit pe Dumnezeu. ine vor!este acum cu el ca si cu un calu"ar din $ilme primeste raspunsuri corespunzatoare. Dar e acelasi. 'ateti si vi se va desc#ide - 'aston a !atut cu capul in masa pana i s-a desc#is. 1:. Sa moara Dana Sa moara Dana - vor!a pre$erata a lui 'o!d7lOn. Sa moara Dana, daca azi nu ma $ac muci, sa moara Dana, daca azi nu ma $ut, etc., etc. Aai sa-ti povestesc despre el. +m trecut prin multe cu el - stii ca-mi esti cel mai !un prieten, mi-a zis odata dupa o cearta stupida, puteam sa-ti tra" un scaun in cap, puteam sa mer" la "a!ori, nu te intele", zau ca nu te intele". 'o!d7lOn ma surprindea uneori cu $raze ciudate, $oarte ciudate, ii ceream explicatii si el ma intre!a, de ce, !a, nu mai tii minte ce zici3 - e vor!a ta. +devarul e ca mi-a $ost un prieten !un, stiam ca oricand pot mer"e la el la o ca$ea, asa cand eram distrus, 'o!d7lOn putea sa ma amuze, inseamna $oarte mult acest lucru, era uneori cam cretin, dar la urma urmei cine nu este. Eu recunosc intotdeauna ca sunt cretin si im!ecil. Dar nu oricine poate sa-mi spuna acest lucru, nu. 'o!d7lOn putea sa $ie $oarte cretin uneori, ceea ce putea sa-mi placa sau sa ma enerveze, dar uneori era sin"urul care ma intele"ea cu adevarat, de-aia mi-e dor de el, da, de ce sa nu recunosc3 %a intele"eam adesea stand de vor!a cu el, nu, nu asa cum credeti, am vor!it cu el $oarte rar serios, cand era sa ne !atem, pur si simplu vor!eam aiurea impreuna, dar aveam un $el de al$a!et al nostru, uneori cand eram mai multi la vreo "luma de-a noastra radeam doar noi, ceilalti uitanduse la noi ca la idioti. 'o!d7lOn ma si stresa uneori, $iindca venea si el la mine distrus, tre!uia sa stam de vor!a, sa-l linistesc si uneori dupa ce-l linisteam, treceam eu in starea lui de stres. +sa am intrat odata intr-un "eam de doi metri dupa o discutie cu el. +sa am mai picat cateva examene, dar nu ma supar, desi e un cretin si cum am mai spus-o, mi-e dor de el. 'o!d7lOn $uma mult, dar nu-si lua ti"ari niciodata. a un semn al respectului, 'o!d7lOn imi cumpara uneori ti"ari, $ie si la !ucata, plus cateva !eri cand eram le$ter. Zicea ca ar $i misto sa stam intr-o camera si eu eram de acord cu el. +r $i $ost #aios. Sa moara Dana daca nu. Dana e $osta cole"a de !anca de la scoala a lui 'o!d7lOn. Sa moaraB

Intr-o seara in camera de la camin am or"anizat, de $apt nu am or"anizat, asa a $ost sa $ie, $umasem cateva ti"ari de #asis, am vrut sa mai continuam si am mai luat niste vodca si !ere. #e$. 1umai ca eu nu mai tin minte cum imi pierdusem c#e$ul. 4or!eam cu 'o!d7lOn, ii spuneam ca toti sunt ratati, indi$erent ce au $acut, ce vor $ace si ce au vrut sa $aca. 0iindca tot timpul pierdem, pierdem prieteni, iu!ite, din "reutate, din minte, pierdem viata, moartea, timpul, si c#iar daca am casti"at ceva ce ne-am dorit $oarte mult, ni se rupe, $iindca pierderile lasa locuri "oale, care mai tarziu nu se vor mai acoperi niciodata, niciodata, G, ma intele"i3 Suntem niste locuri "oale, suntem o "aura din tricolor, o "aura adanca in piept, nu avem macar cura&ul sa ne sinucidem, suntem nimicuri, toti, ceea ce $acem nu este niciodata de-a&uns, de ce nu terminam odata, de ce nu ne sinucidem3 De ce continuam sa mer"em dintr-un cacat in altul nerecunoscand miile, miliardele noastre de esecuri, de ce !a"am in $ata lucrusoarele, mici lucrusoare care nici macar nu se pot tine in "olurile noastre, suntem toti niste ratati, niste cacaturi, 'o!d7lOne, nu stiu cum putem $i asa, dar altceva nu putem $i, asa ca intr-un $el nu avem dreptul sa ne !atem &oc de sinuci"asi, ei s-au "olit dintr-odata, nu au asteptat sa li se mareasca "aura din piept pana sa le ia locul, pana cad ca niste caramizi, asta suntem toti, 'o!d7lOne, niste caramizi de cacat, cadem la rand, nu $acem nimic, doar iluzii, stii ca nu sunt romantic, da- tot ce $acem e cacat, mai !ine e sa nu $aci nimic, dar a!solut nimic, ce vei pierde3 eea ce n-ai avut niciodata, ceea ce n-o sa ai, #ai zi lucruri, 'o!d7lOne, pe care merita sa le $aci, nu cred ca imi vei zice politician, nu, pro$esor3 Sa te trans$ormi in ceea de ce radeai odata tu, sa moara de ras elevii, studentii, de ramasitele tale mintale, dar sa taca in prezenta ta ca nu cumva sa-i pici, sa te salute, dar in sinea lor sa te dispretuiasca, sa zica in sinea lor dupa ce te-au salutat cretin !atran, sau cacat de caine, sau clasicul -zda ma-tii, asta3 In $ine, poti deveni un pro$esor !un, nu ne" asta, dar niciodata nu stim ce se intampla in su$letele acestor oameni, care de o!icei sunt ne"li&ati total in universitati, cuvantul lor este :, $iindca toti pierd, a!solut toti pierd, c#iar acum cand iti vor!esc si tu si eu pierdem ceva, crede-ma, 'o!d7lOne, m-am zai!it, nu mai vreau sa pierd nimic, asa ca nu mai vreau in viata mea sa $ac ceva, de aia mi-e simpatic %aradona, si-a !a"at pula in tot si a plecat in u!a si se dro"#eaza, ce conteaza ca a $ost cel mai mare $ot!alist, intele"i, ce $olos daca nu vrea, n-are el c#e$ sa dea interviuri, vrea liniste ca $iecare, dar nimeni nu intele"e acest lucru, toti il $ut ca nu vrea sa dea interviuri ca... pula mea... si dus a $ost %aradona in insula 1irvanei, u!a, cine n-are $rica de 0idel astro sa mear"a si sa-i ceara un interviu, sau Salin"er, sau... sunt mii de exemple, 'o!d7lOne, doar sin"ur stii, ceea ce $acem noi e nimic, de-aia ma duc eu re"ulat in nirvana, de aia ma dro"#ez ca porcu-, de-aia mi se rupe, nu invinuiesc pe nimeni de nimic, c#iar daca sunt toti un cacat, un mare cacat, 'o!d7lOne, nu merita de $acut nimic, nu merita sa $ii nimic, poate sa te sinucizi, dar si asta e un ra#at, desi poate e mai !ine decat sa traiesti ca pula, sa im!atranesti, sa-ti puna capacul, sa te arunce intr-o "roapa si sa te manance viermii, 'o!d7lOne, poate e mai !ine sa te sinucizi, poate da. Eram intr-un soi de transa in care intru de alt$el destul de des, dar il #ipnotizasem pe 'o!d7lOn, care de data aceasta era serios, il "ruzisem, ma "ruzisem si eu, 'o!d7lOn nu mai $acea "lume, era serios. +m mai !aut ceva si am iesit din camera, nu mai puteam suporta atmos$era, am luat-o aiurea pe Piezisa, apoi prin Parcul entral, pe lan"a lac, apoi spre Somes, am a&uns pe pod, am stat asa $ara nici un "and, eram "ol, a!solut "ol, $ara nici un "and, priveam doar apa extraordinara care imi parea vie, !estiala, vroiam sa ma

arunc in rau, simteam nevoia, un $el de eli!erare, desi nu "andeam, mai mult simteam $rumusetea apei si dorinta de a ma uita in ea. Eram aplecat deasupra raului, cuprins de muzica lui, cand 'o!d7lOn a pus mana pe umarul meu, m-am intors, mi-a zam!it, ce $aci3 iata, vroiam sa ma arunc. Tu3 Eu ma plim!am. Aai, te arunci3 Dupa care am iz!ucnit am!ii in ras, am mers la "ara, era spre dimineata, toate !arurile inc#ise, asa ca am mers la "ara, am mancat cate un #ot-do", am !aut cateva !eri si ne-am intors in camin. Sa moara Dana, daca nu a $ost asaB Sau cum se im!ata 'o!d7lOn si nu se o!osea sa articuleze nici un cuvant, dar urland tot timpul aaaaaa++++++++++++++++B +++++++B eea ce te $acea sa mori de ras sau te irita la un moment dat. ,ite-asa era 'o!d7lOn, prietenul meu. aine, imi zicea el adesea, ne $acem azi varza3 il luam si pe 0ane 'a!anu, pe Sorel, pe 'rand7 si ne $acem varza, ce zici3 2.5., ziceam si ne $aceam varza. Sau ne matoleam asa amandoi in 1ico pana dimineata cand oamenii normali sunt ma#muri si vin la prima !ere. +tunci noi mer"eam la !ancomate sa mai scoatem ceva !ani sa-i mai !em. retin a $ost 'o!d7lOn asta. + $ost $iindca intr-o zi s-a evaporat. + disparut. a si cum nici nu ar $i existat. Pe unde-o $i acum, prin Sicilia3 Daca ar tre!ui sa ucid pentru cineva, as ucide, zicea 'o!d7lOn. Daca ar tre!ui sa vand dro"uri, as vinde. 1umai nu in 6omania. Si dus a $ost. retinul dracului. Sa moara Dana daca nu ne intalnim prin olum!ia sau u!aB Tu ce zici3 ,nde ai disparut3 11. ,n sandFic# Te poti dro"a cu a!solut orice. Prietenul meu 5erouac se dro"#eaza cu sandFic#uri, cu placinte, pateuri, #ot-do"uri, #am!ur"eri etc. Toti il considera un ne!un, sau cel putin dus de pe $ix. e $ace 5erouac ca toti sa-l priveasca cu suspiciune3 %ie mi-e mila de 5erouac. Este atat de timid, saracul. Si $oarte sin"ur. Seamana cu un "andac de !ucatarie salvat prin minune dupa ce semenii lui au $ost spra7ati. De-aia incearca sa manance tot, toate placintele si sandFic#urile. E o c#estie de timp. Spra7ul pana la urma il va prinde si pe el, va manca si el din acele seminte otravite, de-aia e $oarte sin"ur si trist. Este atat de !un 5erouac si atat de deplasat. %i se pare ciudat ca cineva sa $ie suparat pe el. Si totusi sunt atatia suparati pe el, ca nu le-a intors cartile, datoriile, atatea altele. Dar 5erouac, cred, nu $ace lucrurile astea intentionat, pur si simplu e $oarte sin"ur, ii tre!uie un sandFic# si nimic altceva. Poate o !ere. Dar se lasa de atatea ori de !aut. aci prietenia, "ala"ia de la !etie e $alsa, totul e extrem de $als in capul lui 5erouac, de-aia vrea sa scape. Dar $alsitatea il cauta, il loveste, se vede pe el $als si vrea sa se sinucida, nu mai stie unde sa $u"a, peste tot a $ost, nicaieri nu a scapat de sine, peste tot a dat de o!sesiile sale, peste tot "andaci, so!olani, $luturi, $lori "al!ene. 4or!esti despre el ca si cum i-ai cunoaste toate "andurile si simturile. ,n dro"at, am in vedere unul care stie sa se dro"#eze, simte durerea, !ucuria, simte atmos$era care macina. u 5erouac te "ruzesti daca nu-l prinzi in &ocul tau, sa stii ca poate $i $oarte vesel si asta e cel mai amuzant, cel mai #aios si mai sincer ras. %i-a placut intotdeauna de el, desi

uneori $luturii lui ma intristau. Si 5erouac nu se dro"#eaza3 'a da. u sandFic#uri. um asa3 Pai, nu l-ai vazut cum mananca un sandFic#, zici ca a uitat tot, de existenta lui, de lume. El e sandFic# atunci. Traieste "ustul, timpul in care mananca. +ceasta uitare mi se pare un dro". Daca l-ai dro"a pa !une pe 5erouac, cred ca n-ar avea nimic. Poate ti-ar cere un sandFic#. ,nde e el acum3 1u zicea ca mai trece pe aici3 'a da, dar e !ine daca el ar sti unde e. El urmareste doar &ocul "andacilor lui din piept, la altceva nu e atent, nu ca nu ar vrea, dar nu poate, uneori am impresia ca daca i-as rupe un de"et (sunt des tentat) i-ar cur"e toti "andacii, $luturii si so!olanii a$ara. Dar ce-ar ramane atunci din el3 Il stiu dintotdeauna cu "an"aniile astea. e-ar ramane3 ,n sandFic#. /ast edited !7 santia"o on T#u 0e! :<, (::* N.1> pm= edited 1 time in total 1(. +"ain in s@7 Aai sa tra"em un $um, mi-a zis 'o!d7lOn. +re 'uru ceva. 1u-l cunosteam atunci pe 'uru. Il mai vazusem de cateva ori, dar a!ia daca sc#im!asem cateva cuvinte. and am aparut cu 'o!d7lOn lan"a orarul studentilor straini din anul pre"atitor - ara!i, "reci, al!anezi si !asara!eni - lan"a 'uru era si 0ane 'a!anu. 0umezi, m-a intre!at 'uru. Da. +m mers dupa $acultate, alaturi de $oisorul din spate si am $umat doua ti"ari. De&a incepusem sa ne intele"em !ine. +lt$el ne-am $i "ruzit si ar $i iesit un ra#at din toata trea!a asta. %er"em la cursuri, 'o!d7lOne3 Si"ur, in Pu!. Pe drum discutam cu 'uru despre palma ima"inara ce urca pe cea$a, parca te man"aie, desi e rece. um culorile incep sa $ie vii, cum o parte a creierului amorteste si alta prinde viata. Ti-a placut, m-a intre!at 'uru, nu a $ost asa de sla!a3 + $ost misto, i-am raspuns. In %usic Pu! am comandat toti cola, doar 0ane 'a!anu !ere, parca, zicea ca nu da !ani el pe tot $elul de sucuri. 1iste studenti o!ositi de scoala care au termin at orele. +sa tre!uie sa $i aratat. Priveam $ascinati pozele de pe zidurile pu!ului, desi le mai vazusem de atatea ori. &azzisti ne"ri, tarani, case, castele, $i"uri ciudate. incepusem sa descoperim in poze alte poze, $iecare cu versiunea sa, de ziceai ca acele poze sunt o imensa papusa ruseasca in care incap o "ramada de papusi.

0ane 'a!anu era tacut, asculta muzica si privea peretii. 'o!d7lOn zicea ca nu are nimic si incerca sa-l "ruzeasca pe 0ane. /asa-ma in pace, !a, asa imi place mie cand $umez, nu am #alucinatii, nu rad prea mult, dar mi-e !ine, $oarte !ine, e un $el de moleseala $oarte placuta, prind "ustul starii. +m pus !rusc mana pe piciorul lui 'o!d7lOn si el a sarit ca ars, nu te-a luat3 - de ce sari atunci3 Toti radeam, c#iar si 'o!d7lOn, care continua sa se &ure ca nu are nimic si sa priveasca !anuitor la toti care treceau pe lan"a noi. 'uru isi puse casca si asculta o caseta de-a lui. Parea dus departe, $ara nici o dorinta de intoarcere. Din cand in cand ridica capul si ne zam!ea. Il mai speriam din cand in cand pe 'o!d7lOn, spre #azul tuturor. Eu ma "andeam la dra"ostea mea, la literatura, de $apt in capul meu atunci era literatura, la muzica $oarte $aina din pu!. 1u vroiam sa plec nicaieri, nu vroiam sa ma intorc nicaieri. +celasi lucru pro!a!il simteau si !aietii, $iecare cu$undat in linistea, in visele lui. Simteam cum o rana mare incura!ila s-a cicatrizat, a trecut, a amortit, dar mai simteam acum cicatricea si stiam ca nu poate dura mult, ca imediat pielea va plesni, va aparea iarasi san"e, durere. +tat. Eram $iecare in "aoacea lui. ,n inceput. %ai tarziu aveam sa ne lar"im "aoacele, sa incapem toti, dar deocamdata asa a $ost. 1u ne cunosteam su$icient de !ine pentru a lasa #alucinatiile sa circule li!ere. #elneritele treceau pe lan"a noi ca prin $ilmele lui Tarantino. Pletosi, concerte, $um de ti"ara $ac din acest Pu! un re$u"iu ideal, un loc unde te doare in cot de toate si de toti, un paradis al in"erilor cazuti, ce tot spun3 ,n loc ideal pentru narcomani. +sta am vrut sa spun. 1u pot suporta alcoolicii, dar aici, desi sunt multi !eti, e !ine. Te simti ca acasa, dro"at in ultimul #al, la televizor. incepe Patru camere. %ai tra"i un $um, te simti 2.5., mori de ras, desi, sinceri sa $im, nu-ti vei aminti maine nimic, a!solut nimic. Dar asa e mai !ine . Il vei mai privi o data, apoi inca o data, incaE incaE incaE %emoria e un starv, o vaca ne!una in a"onie ce te scutura, te loveste de pereti. %ori, vacaB Sa $acem acelasi lucru de o mie, un miliard de ori, daca ne place. %ai tra" un $um si o iau de la capat. ,n tunel intunecos, eu circul cu masina prin el. Din tunel vad doar peretii luminati de aproape de $arurile masinii mele. 4iteza, !ucurie, culoare. e-mi tre!uie altceva3 Doar masina sa nu se opreasca niciodata. Sa intru si iar sa intru in acest tunel intunecat al mintii mele cu masina si sa $ac lumina. In a cata zi a $ost lumina3 1u conteaza. 'o!d7lOn, 'uru, 0ane 'a!anu si eu la aceeasi masa. Se apropie Ted si ne intrea!a. ce doriti, domnilor3 Po$tim3 e doriti, domnilor3 Po$tim3

e doriti, domnilor3 Po$tim3 e doriti, domnilor3 Po$tim3 e doriti, domnilor3 Po$tim3 e doriti, domnilor3 Po$tim3 e doriti, domnilor3 EEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE 1*. Du-te draculuiB a m-am saturat de tine, esti intr-adevar un cretin, mama dracului de dro"at imputit, un porc, un nesimtit, un !adaran, o conserva careia i-a trecut termenul, un !lea, un va"a!ond, un s#it, un $uc@in" s#it, ce $aci tu de $apt, ce $aci, !a, iti !ati &oc, te amuzi, lucrezi, i3 0uc@ 7ouB Esti trist, esti "ruzit, ce-i cu tine de $apt3 %ai $umeaza o ti"ara de travca, mai ia un pumn de pastile si tai-oB Sa-ti $ie !ine, sa-ti $ie #aiosB Taie-ti capacul craniului si $a-ti scrumiera, !ate-ti cuie in picioare, scoate-ti oc#ii si viseaza mai colorat, $a din de"etele tale c#i$tele si din $icat pateu, creierul da-l la porci ca nu e !un de nimic, e toxic, !a, pula, ma auzi, in pizda ma-tii, cu tine vor!esc, ma auzi3 acat ce esti tu, curva ordinaraB 'a"a-ti lim!a in priza, $a din matele tale imputite spanzuratoare, carnea ta da-o la $ot!al, sa $ie ucisa pana va ramane doar "unoi, pra$ de cacat, iar scalpul ? cos de mizerie. Iar "andurile tale idioate, sentimentele tale pe care sin"ur nu dai un parai, ce sa $aci cu ele, !a, pula3 Zi tu, !a. e sa $aci3 4ezi cumva pe cineva care sa ai!a nevoie de ele3 1u esti !un nici macar de muzeu, esti total expirat, esti mai putin decat un avort, mai putin decat sperma imprastiata pe podea. e sentimente ai tu, zi, ti-e cumva $oame puisor, ti-a caca3 Sau "anduri3 Te trezesti, !ei ca$eaua, $umezi ti"ara si ce "andesti, cacatule3 Gandesti cleiul imputit din "ura, de-aia !ei ca$ea, ca sa nu-ti simti "ustul tau personal de imputitura. +poi ce mai "andesti3 Sa tra"i un &oint ca e "reu asa, nu3 Si apoi, a, da, apoi pa "anduri, ca incepe arta, nu3 +rta de cacat, !a, dro"atule, lada de "unoi ce esti, du-te

draculuiB +cum lasa-ma pe mine sa vor!esc, uita-te la mine si asculta, $antoma pizdii ma-tii. Ti se opreste, !a, odata moara sau iti $ut o !ara in cap si te arunc pe $ereastra, asculta aici alcoolic cretin, vrei sa dai lectii acum, vrei sa ma educi3 Educ-o pe ma-ta, !a, sa $aca avort cand te simte, de $apt, da, e prea tarziu, te-a cacat, e tarziu, e prea tarziu, tra"e apa la !uda. e ale"i. 1) te impusc in cap, () mori sin"ur, *) te sinucizi, te a&ut eu, daca vrei, iti spun cateva metode si"ure. am atat am avut de spus, de $apt, de raspuns, daca te !a"i in seama, zi repede, n-am timp de pierdut cu pensionarii, treC sa-mi iau doza, daC pe tine asta nu te intereseaza, deci zi 1), () sau *), #ai repede, sa terminam odata daca tot insisti, castrat $raier, #ai sa-ti arat eu artaB

1). 6omania Soare, nisip, coca-cola, plictiseala dulcea"a, asta era ima"inea mea despre 6omania cand in s$arsit visul meu se implinea. 6omaniaB Plecam prin trans$er la $acultate in 6omaniaB +#, ce ima"ini de vis aveam atunci despre 6omaniaB Tara a visurilor mele. 0usesem numai o data in E$orie, la mare, cand terminam 11 clase, si ima"inea 6omaniei se in$rumuseta din ce in ce mai tare. literatura, li!ertate, $ericire, nu mint, asa vedeam eu 6omania atunci. %ai auzisem si de ti"ani care iti intorc !uzunarele daca nu in tren, atunci si"ur pe peron, de procentul destul de mare al celor in$ectati de sida, despre atatea altele care mi se pareau total a!erante. Iata-ma in trenul ce ma ducea impreuna cu cea mai mare parte a studentilor !asara!eni din acel an care veneau in 6omania. ateva ore lun"i in ,n"#eni, apoi iasi, iata-ma $acand cunostinta cu simpaticul meu prieten ipi, care a terminat aici liceul. /a lu&3 e !ine, si euB Tre!uia sa asteptam vreo sapte-zece ore, tocmai scapasem trenul. Aai sa-ti arat orasulB AaiB Iata-ne lan"a universitate, iata-ne pe lan"a parcul ala lun" caruia nu-i mai tin minte numele, iata-ne intr-un !ar !and cate o cola, ca$ea, apoi mai departe aiurea pe strazi, numai nu in acea "ara, care nu mi s-a parut a avea o ima"ine estetica, o ima"ine a unui loc unde poti astepta cateva ore. Incercam sa compar acest oras cu #isinaul, nu stiam ce sa cred, comparam parcul cu parcul Ste$an cel %are, sediile universitatii pe care le vedeam aici cu cele de acasa. 1u mi se parea urat, din contra, $ain, dar incepeam sa simt un dor de orasul meu, de prietenii veniti in ultima zi sa ma vada, numai ca eu nu mai eram acolo, de strazile a!ia luminate ale #isinaului, dor de verdele #alucinant de peste tot, orasul meu extrem de verde ramanea in urma, simteam cum ma indepartez si de prietenii mei, acele ore din iasi parca incercau sa ma $aca sa ma mai "andesc, dar nu, vreau in 6omania, in aceasta tara minunata a visurilor mele. #iar in lu&, cu cat mai departe de acasa ? cu atat mai !ine, cu atat mai usor de suportat lipsa celor dra"i, daca stii ca sunt departe, prea departe, imposi!il sa reactioneze cand te "andesti la ei.

Iata-ne cu ipi mancand pe strada sandFic#uri si cautand alt !ar pentru a mai !ea o ca$ea ca sa nu adormim. +m "asit. Iar pe drumuri. +poi la "ara. +poi in tren. +poi ipi imi zice sa ne cautam un compartiment "ol, "asim, adormim, peste vreo patru ore intra in compartiment niste persona&e nu tocmai $rumos mirositoare, ni se $ace rau la stomac, iesim, mer"em in compartimentul nostru unde viitorii cole"i de la lu& dorm, dar pe noi nu prea ne intereseaza, ii trezim, ne $ac loc si noua si adormim. +ici e lu&ul3 o!oram repede, neavand #a!ar ca trenul sta mai mult aici. 1u ne asteapta nimeni, spre deose!ire de cole"ii care au ramas in iasi. incepe panica, spre amuzamentul lui ipi si al meu. +lear"a speriati, iau taxiuri, unii mer"and la $acultate (e sam!ata), altii la camine. %er"em si noi la camine, nu ne asteapta nimeni aici, in s$arsit o administratoare mai inimoasa ne da cateva camere pana luni. Eu cu ipi mer"em sa cautam $acultatile noastre. ,n oras vec#i, impresie de $ilm sa vezi prima oara lu&ul. %ai ales daca vii din 6%. Din orasul viu, ener"icul si raul #isinau, $ata de dulcele mosne"el romanoma"#iar. Da, crezusem ca va tre!ui sa invat ma"#iara pentru a ma descurca in acest oras cu toate !ancile vopsite in tricolor. /a "ara, auzeam numai vor!a ma"#iara, pro!a!il din cauza ca pleca un tren spre 'udapesta, dar nu m-am "andit la asta. 2 $ata plan"ea nestiind ce sa $aca, am dus-o la camin. ipi isi vazuse numele pe lista de cazare. +m "asit niste studenti !asara!eni in caminul $acultatii de drept. +u zis ca putem sta pana ne descurcam cu toate actele, cu cazarea. Erau simpatici, @aratisti sau asa ceva, dar ne-au aratat o perspectiva a lu&ului la care nu ne asteptasem. e cautati, !ai !aieti, in orasul asta3 /a litere, drept, sunteti ne!uniB 2 sa va strice zilele pro$ii astia, stiti cat iu!esc !asara!enii3 I-ar pica pe toti. %ai ales la drept si la litere. Eu sa $iu in locul vostru m-as trans$era acum in alt oras, numai nu aici. Primele zile in lu&. Dupa vreo saptamana reusisem sa ma cazez. Sa ma "azez. Sin"ur, deocamdata, intr-o camera. /a liceul de transporturi. %iros de cacat, presimtiri de cacat. Era doar inceputul drumului. 2 poveste urmuziana. Povestea silei si a renuntarii. Povestea atro$ierii simturilor, a deceptiilor. 2 poveste despre de"radare si presimtirea mortii la numai un pas. + insu$icientei aerului in $acultatea de litere, a naduselii din unele sali de curs. + te simti o vita proasta in $ata "eniului de pro$esor. ultivarea sentimentului de in$erioritate. 1) student in $ata "avniucilor de pro$esori () !aiete, nu esti cumva !asara!ean3 +m o!servat, am o!servat. %ai cere carti de la cole"i, mai invata lim!a romana etc., etc. 0uc@ 7ou zic privind in urma, $uc@ 7ouB Tuturor pro$esorilor care nu $ac ($uc@ 7ouB) di$erenta intre paranoia (suntem desi"ur cea mai !una $acultate de litere din tara, aia de la 'ucuresti e clar su! nivelul nostru) si prostie. DaC cate "lume proaste am auzitB Stiti cum $ac pro$esorii cate un cacat de "luma si toti rad in sila, sa nu se supere pro$esorul. %-au !a"at cretinii in anul pre"atitor, toti cei veniti la litere tre!uia sa $aca anul

pre"atitor. 1u conteaza daca ai mai $acut vreun an de $acultate in 6%, tre!e sa invatati lim!a romana, no, sa va acomodati. +comodarea puliiB +m invatat sa !eau !ere in Pu! si sa-mi caut si eu ceva de $acut, ca la $acultate sa-l citesc a opta oara pe Sadoveanu, sa "eo"ra$ia, istoria, cata istorie, domnilor, sa invat ca sa ma lasati odata in pace3 'orascB +sta a $ost inceputul $ericit. +sta este inceputul spul!erarii visului cu 6omania, o !a!a ramolita care cica vrea sa se dea la Europa si la 1+T2. 6omania din visele meleB 1u am asteptat sa ma primeasca cu !ratele desc#ise, dar nici nu imi inc#ipuiam ca ceva, cineva vrea atat de mult sa $ie violata, $ututa, nu ma asteptam, zau. +sa am inceput sa nu mai iau notite, sa nu mai scriu in caietelul meu, ci direct pe pereti, ziduri, li$turi. +m o!osit sa tot visez si m-am dus la cinemato"ra$. Sa privesc 0i"#t clu!, sau poate un $ilm de Tarantino, intele"i3

19. 'o!d7lOn Servus, 'o!d7lOneB ,ite ca mi-am amintit de tine. De $apt nici nu te uitasem. Ti-am mai scris o data, am $ost cam epuizat in ultima vreme, de-aia numai atat. 1ici macar nu stiu daca tu mi-ai scris sau nu. +veai adresa la care mi-am uitat parola. S-ar putea sa-mi $i scris pe ea. Dar s-ar putea sa nu-mi $i scris. ine stie ce e in capul tau, dra"a 'o!d7lOn3 ,nde esti tu acum, prin Sicilia3 +i reusit pana la urma sa-ti !a"i picioarele in 6omania asta. De unde esti tu pro!a!il te doare in cot de ce se intampla aici. %ai !ei o vodca, mai $umezi si asa trece doruC. Sau Doru, sau Dan. um vrei tu. um e apa acolo in mare3 inca nu te-ai saturat de apa3 Stiu ca tare iti mai placeaB +pa cu "ustul patriei si al sentimentelor le"ate de ea. 'o!d7lOne, imi aminteam zilele astea de tine. a nimeni nu poate inlocui zam!etul tau cretin. Imi aminteam de zilele $rumoase si nu numai. Dar si zilele urate deveneau pana la urma $rumoase, nu3 u o vodca, o !ere, niste carto$i pra&iti, la tine. Sau o iar!a. Desi imi ziceai din cand in cand sa las ritmul ala ca o sa inne!unesc. e mai conteaza, inne!unesti sau nu3 iti sc#im!i doar punctul de vedere, devii !rusc $ericit. +sa ca-n $ilme. +i tot vrut sa vezi #isinaul, dar n-am mai reusit. Poate ca la anul. Sau ne vedem in Sicilia3 Esti cumva mare pistolar acuma3 Sau esti paci$ist3 Sau te doare capul3 Sau3 +m auzit ca ai o "a"ica misto cu cercel in nas si cu !lu"ii varza. Pro!a!il ti-i dor totusi de 6omaniaB De aia ti-ai "asit asa "a"ica mistoB 'o!d7lOne, nu $i rau cu italienii. a-s neam de latini si ei. Imi cam pute a muzica latino toata trea!a asta. %ai tra"i din cand in cand cate un $um pentru 6omania3 Sa stii, nu-i $rumos sa-ti uiti patria. %ai $aci cate un aaaaaaa+++++++++ de ala $rumos cand te im!eti3 0rumos mai cantai 'o!d7lOneB

Plecarea ta imi aminteste de ziua aia cand am $umat la tine cu 0ane 'a!anu un &oint, apoi am urcat cu inca o ti"ara in M4i, ca aveam cas acolo. um pe drum am vazut cativa "a!ori cu un prieten de-al nostru intre ei. #iar ne-am salutat. +poi am intrat in camera, tu te "ruzisesi rau de tot, cand am vrut sa $umam te-ai speriat si mai tare si ai $u"it acasa. +tunci eu cu 'a!anu am pus o caseta cu 7press Aill si am dansat si am ras pana spre dimineata. Stii, atunci mai radeam si de tine, ca ce pierdusesi, nu ai putut sa astepti un pic. %i-am amintit asta numai asa, ca sa te neca&esc un pic. 'o!d7lOne, ai "ri&a de tine si mai scrie-i lui Do. Dar nu pe adresa aia in care nu pot intra. 1u, 'o!d7lOne, zau, ca nu stiu ce se intampla. Poate ca ar tre!ui sa mer" acum la Somes. Desi mi-i o sila de tot. %-am saturat de toate locurile, de toate "andurile mele. %ai scrie si tu, porcule, poate ai sa ma $aci sa rad, asa cum $aceai odata. Sau ca la cenaclul ala, mai tii minte3 Tare scar!osi mai suntem si noi uneori, asta tre!uie sa recunosti. 2.5. ? cam atat am avut de spus, vor!a cantecului, mai mult nu ma enerva ca te plesnesc. Transmite un pusi pentru Sicilia din partea mea. Si pentru aia cu !lu"ii varza si cu cercel in nas. Paaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa++++++++++++++++++++++++++B 1<. Pasare ,nul dintre re$u"iile mele pre$erate era la S@i si la 2edip. Sentimentul linistii, al pacii. S@i ras pe cap si 2edip pletos ? am!ii $oarte veseli, dar a$irmau cu mana pe inima ca viata e un lucru de cacat, pa !une, cacat. 2edip vor!ea mai tot timpul la tele$on, !ea !ere si privea tavanul. Zicea ca nu poate sa-i intelea"a pa multi care alear"a dupa !ani, se screm saracii, desi nu au ce $ace cu !anii. 1u mai simti "ustul lor cand ai prea multi. acat, iata, zicea el, eu sa am de parizer, paine, !ere si vodca, ca altceva c#iar nu-mi tre!uie. ,ite si la sportivii astia, saracii, ce alear"a, nu e mai !ine asa ca mine, sa stau toata ziua in pat, mananc paine cu parizer, citesc ProSport, daca sunt ma#mur, !eau !ere si apa minerala, daca nu ? vodca. +sta viata, nu sa aler" ca un cretin sau sa sar cu curuC in nisipB S@i se scarpina in cap si spunea ca odata o sa-si !a"e si el pula in toate. Paula, mai zicea, ca sa i se adreseze $rumos. S@i nu stia daca e misto sa !ei !ere si sa mananci parizer cu paine. El ar $i mancat mai !ine o ciocolata sau, nu stiu ce, ceva dulce sau carne, cu c#estia cu mancarea era total de acord, dar cu sportul nu, zicea ca e misto sa aler"i. Si eu eram de acord cu ei, da, viata e un cacat. Poate sa tra"i un $um e misto. Si sa dansezi cu 2edip si S@i si dupa asta sa mananci, sa !ei (eu un suc mai !ine) si sa dormi. Da, cred ca asta e cel mai misto. omunicarea este caracteristica pro"resului ? motiva 2edip lun"ile lui convor!iri tele$onice. Sincer sa spun, mie nu-mi prea place sa vor!esc, sa discut, mai !ine !eau o !ere, dar la tele$on e alta trea!a, nu se compara. De pilda, poti sa razi in timp ce vor!esti

cu cineva serios. Sau sa zici du-te-n pula dupa ce inc#izi. E super. Sau sa-l suni la cinci dimineata pe artarescu (daca ai reusit sa-i "asesti numarul) si sa-l intre!i. !a, %ircea, !a, ce e cu 2r!itorul asta al tau3 e tot scrii acolo, te-ai dilit, nu e serios, %ircea, nu e seriosB iata, asta e pro"resul stiintei, asta postmodernitateB S@i. nu, pro"resul stiintei e computerul, !a, internetul, vor!esti cu cine vrei, citesti ce vrei, ce intele"i tu3 Tu sa te &oci la acolade, sau cum ii mai zice si carti, #a!ar nu ai, !aB iti radiezi doar creierul cu celularul tau. +poi $aceau niste carto$i pra&iti, sau sandFic#uri cu parizer si pace. Dupa care S@i la computer, 2edip la celular, eu in !uda sa tra" un $um pentru Dumnezeu, ca le-a $acut pe toate simple si $rumoase. Si $emeile, mai intre!am eu, da, cu $emeile e $rumos, zicea 2edip, dar transpiri, nu prea ai cu cine vor!i, mai !ine e totusi cu tele$onul. 'a cu $emeile e asa cum spunea +l Pacino, zicea S@i, e ca ciocolata, satis$actia mancarii, ai mancat si ai uitat. 2rdine, postmodernitate. 2edip vor!este, S@i scrie, eu $umez la !uda. +poi ne trans$ormam toti trei in pasari si z!uram deasupra unui cacat rotitor.

1;. 2 pi&ama murdara de san"e +tunci l-am vazut pe So!o mai trist ca niciodata. Era dimineata, dar noi ne simteam de&a $oarte naspa. Aai la o !ere, a zis Pipi. +m mers in crasma cea mai apropiata. 1e simteam $oarte prost in dimineata aia luminoasa, calda, verde din cartierul 6ascani, alaturi de sectia de politie. 1e-am luat !ere si ne-am asezat &os pe ciment. +m inceput sa tremur si So!o mi-a propus scurta lui. +m re$uzat tinand cont ca lui So!o totdeauna i-e $ri", ca, desi se im!raca cu o suta de tricouri, pulovere, scurte, oricum i-e $ri". Si Pipi tremura si spunea ca simte ca se su$oca. 1e-am ridicat si ne-am asezat pe scari lan"a iesire. So!o ne-a spus ca s-a terminat cu prietenul lui care luase o supradoza si de vreo saptamana sta la reanimare. 1e tot ru"a sa-i aducem ceva pastile macar, orice, ca nu mai poate. ineva i-a dus o pun"a si un clei %oment. /a autopsie plamanii ii erau intariti de la cleiul uscat. reierul i se des$acuse, se $aramitase, asa ca i-au pus in loc, in craniul "ol, o pi&ama murdara de san"e. Aai sa mer"em undeva sa $umam, le-am zis si am luat-o pe strazile verzi, $rumoase ale #isinaului. e $ain e, a zis So!o c#iar cand traversam podul. Eu tineam in mana stan"a din !uzunarul scurtei o ti"ara de mari&uana. 4iitorul e in mainile tale, !a. Ziua incepuse prost, dar se va termina !ine, se pare.

1N. S@i,

red ca ai dreptate, toti sunt tampiti, cum ti-ai $acut tu "eanta si ai plecat la raz!oi, asa imi vine si mie acum, S@i, sa $ac ceva numai sa uit de mine si de tot. Sau ca si 5erouac sa sar dintr-un tren in altul, poate, poate mi-oi "asi linistea. ,nul vor!este numai in versuri, altul in proza, altul se teme sa stea in casa, altul a$ara, altul de parinti, unuia ii plac $ilmele indiene, altuia telenovelele, altuia sotia celuilalt, altuia ii place ma-sa, altuia tatsu, toti sunt tampiti si nu am simtit niciodata mai !ine asta ca acum. +m iesit din troleu mort, am mers la 'uru, nu l-am "asit acasa. +m mers la 0ane 'a!anu ? nici el. +ll!e era plecat, am mers la un $ilm si cand m-am intors acasa 'o! isi $acea pro"ramul pentru a doua zi. ora sase trezirea, sase si cinci spalatul dintilor etc., etc. In $iecare zi 'o! isi $ace pro"ramul pentru a doua zi, dureaza cateva ore, dar nu conteaza, oricum nu il respecta, principalul e sa $ie $acut. +poi meditatia, iarasi cateva ore cu intre!ari $undamentale. merita sa traiesti, merita sa te sinucizi, merita sa te $uti, daca da, atunci cum3 Si dupa asta vreo trei ore plim!area si ce nu scrie in pro"ram. pe drum toate placintariile si c#ioscurile ce au ciocolata sunt vizitate. opil ce nu a stat in camin, care crede ca totul tre!uie sa $ie "andit, totul tre!uie sa $ie ordonat, c#iar daca nu-i prea place sa $aca ordine. +r tre!ui ca toti sa stea macar un pic in caminul M4i, sa le stea in "at orice "and in stilul cum sa-mi invin" timiditatea sau de cate ori tre!uie sa te $uti pe saptamana. acat timiditate, cacat pro"ram, in M4i e un adevarat cartier, nu dupa !locuri unde stau $raierii si o !at in cap. Piezisa e cartier, domnule, o strada de vreo suta de metri plina cu !aruri si internet ca$P-uri. E o adevarata experienta sa treci pe acolo. unul !oraste, altul se pisa, alti douazeci se !at, !asara!enii cu re"!istii, apoi $ac alianta si-i $ut pe ceilalti, curve, de $apt tot studente $lamande, &e"osi si indurerati. Spuma societatii ? studentii ? viitorul tarii, treci pe aici si vei vedea cum arata. De 2limp nu mai vor!esc ? caminul M4i, cu zeul, portarul ala "ras, se zice ca e puscarias, care se plim!a cu un cutit de taiat porci noaptea pe coridoare. Dra"oste3 0a pe cineva sa te iu!easca. invit-o in M4i, daca c#iar te va iu!i (cam "reu) vei vedea pe $ata ei tristetea, deznade&dea, le#amitea, decaderea. iata experiente. 1ici un pro"ram nu-ti va da ceea ce vei simti aici. Si decaderea, Doamne, decaderea, sa privesti cum cel mai !un prieten al tau isi pierde zam!etul, apoi co!oara tot mai &os, pe Piezisa in !aruri, cum sta mai mult acolo, cum incepe sa i se rupa de toate. Daca ii vei zice sa se opreasca, vei primi un ran&et !at&ocoritor si o intre!are. ce drept ai tu, !a, sa-mi spui mie ce sa $ac3 Aotarat lucru, toti sunt tampiti, narcomani, alcoolici, "urmanzi, psi#opati, telenovelisti, manelisti, literati, muzicanti etc., toti. Daca vrei sa $u"i undeva, nu ai unde, daca vrei sa te sinucizi, vor scrie maine ziarele ca ti s-a rupt $unia, ca ai mancat prea mult.

Dar te deprinzi, te o!isnuiesti cu toate si culmea, incepe sa-ti placa, incepi sa te complaci in starea ta im!ecila, cretina, incepe sa-ti placa sa urli la $ereastra cand se stin"e lumina. muie portarului, administratoarei, muie celor de la cinciE incepe sa-ti placa mizeria de pe coridoare, din camere, din su$letul tau expirat, te deprinzi cu toate, devii #uli"an, !etiv, te doare in pix de societate, mori de ras cand auzi de 1+T2. 0uc@ o$$B S@i, unde sa mai $u"i, unde sa te re$u"iezi, cand nici macar sinuciderea nu e trea!a ta personala3 6ezumat. toti sunt idioti si tampiti. oncluzia. mai tra" un $um de mari&uana pentru aviatori. erul cade ca un li"#ean de plastic, "ol, in cap. 1>. ine cumpara paine3 2 zi o!isnuita din viata mea. Trezeste-te, Do, sa $acem dezin$ectarea. Din ro!inete cur"e apa "al!ena urat mirositoare. 1ici c#iar $ier!erea ei nu ar $ace-o mai !una. Daca $aci ceai, "ustul ceaiului va $i in al doilea plan, in primul ? "ustul de apa statuta imputita cu mortaciuni. +pa minerala3 1u "asesti acum pe Piezisa, se cumpara toata, dintr-odata. Pana la s$arsitul anului poate vom repara $iltrele de apa. +cum #ai la dezin$ectare. +ll!e scoate o vodca, toarna doua pa#are. 1oroc, noroc. e !ine e sa te tratezi. 1oroc. Terminam vodca, simtim "adilarea "atului, a plamanilor. %isto. Scoatem si un !uli!uleator, punem pe capacul lui ceva travca, la $und niste apa rece, ca $umul sa $ie mai !un si uuuuuuuuuuuuu ? inspiratia, numeri pana la sase si #oooooooo ? expiratia. 'rusc totul devine vesel, lic#id, mai tra"em cateva $umuri intr-o veselie si apoi ne apucam de discutat un roman de /aFrence Durrell. 1u, in stare normala nu am $i reusit sa dezle"am toate eni"mele din Tunc. +sa da, asa e alta trea!a, e ceva sa intri in starea celui care l-a scris. De-aia critica e intotdeauna in urma literaturii (cu mici exceptii), niciodata nu poti simti ce a simtit, ce n-a simtit cel care l-a scris. iar scrisul e, pro!a!il, o transa cu mai multe nivele, ceva asemanator cu e$ectul #asisului, cel putin asa mi se pare cand citesc. iar cititul e cea mai mare za!ava atunci cand esti rupt si incepi sa te intorci. Poti sta o ora la o propozitie, intorcand-o in toate $elurile, incercandu-i toate variantele de sens, ima"inandu-ti-o in muzica, desenata. Pe !une, e ceva !estial uneori. ititul in stare normala asa ca sa adormi mai usor e ra#at, e total altceva. artea nu reprezinta atunci pentru tine decat niste #artie, ca un ziar, pe care il ras$oiesti, ti se $ace somn si adormi. in sc#im!, atunci cand esti dro"at, cartea e o poarta spre alta realitate, o alta perspectiva, e ceva inima"ina!il. E un cult, nu e o !ucata de carton, #artie, ci e o o"linda prin care poti trece. Te $ura, te $armeca, iti da voie sa te misti cum vrei tu. 6a#at internetul si &ocurile. Dar in starea aia nu poti citi carti proaste. Tampite, da, e ceva "enial si in tampenie, dar carti proaste nu poti pur si simplu citi ? cartea risca sa $ie trantita de perete, risca sa $ie aruncata pe $ereastra. artile care au $ost scrise pentru ca autorul vroia sa o $aca si el pe scriitorul se recunosc $oarte usor, ii recunosti lecturile, o!sesiile de cacat si atat. 4rei sa dai $oc atunci la toate cartile si sa !ati autorul.

Dupa o discutie de cateva ore reusisem sa cadem de acord cu +ll!e asupra cartii. 1e simteam am!ii multumiti, asa ca am pus niste muzica. Pe $erestre z!urau sticle, era in sesiune, toti arunca sticle, !orcane, cursuri, tot ce-ti cade in mana in M4i in timpul sesiunii. and intri in camin in perioada asta tre!uie sa $ii atent, alt$el risti sa te duca ,r"enta, risti ca "reierasul sa se dileasca. 4enise si Scro$ si Aipp. 4-am prinsB a zis Aipp, din pra". 1arcomanii si alcoolicii dracului, a mai remarcat Scro$. e intele"eti voi din medicina3 ? a $acut +ll!e dispretuitor cu mana spre ei. Dezin$ectarea, !a, scopuri terapeuticeB Aai sa ne dezin$ectam si noi un pic atunci, a propus Aipp si toti am cazut de acord. Tre!uie sa avem "ri&a de sanatatea noastra, ce dracuC. Scro$ a scos si el o vodca, asa ca dezin$ectarea a $ost ideala. Ii urmaream cum incep sa zam!easca dupa primul $um, in timp ce +ll!e serios, apoi tinandu-se de !urta, sc#im!a o caseta. 0umul din !uli!uleator parca era ceva viu, la inspiratie se umplea sticla apoi ce mai ramanea se ridica usor spre capac. Aasisul amestecat cu tutun mocnea. 2c#ii incepeau sa straluceasca. erul era tot mai aproape. Scarile pana la parter pareau o adevarata prapastie de aici de la eta&ul zece. 1orii de $um de la ,rsus intrau pe $ereastra in camera si ne umpleau narile cu "ust de !ere, dro&die de !ere. +m inceput sa &ucam carti, apoi pra!ilo na #avcu - adica ni se trezise o $oame de narcomani adevarati. + mai durat cateva ore pana cand Scro$ a pierdut partida si a tre!uit sa co!oare dupa paine si in"#etata. Intre timp noi repede i-am "asit caietul lui Scro$ si am inceput sa-i citim compunerile. Era un adevarat s#oF, nimic nu ne putea mai !ine amuza decat compunerile lui Scro$. 2 compunere stiu ca se intitula Tinerii din 6epu!lica %oldova. inceputul era cam asa. Itoti tinerii din 6epu!lica %oldova sunt narcomani, iar $etele sunt curve. Pentru a-si $ace rost de !ani pentru dro"uri, tinerii $ura si $ac tra$ic de arme si dro"uri. 'anditismul e $oarte mare in 6epu!lica %oldova. 0etele nu vad in $ata nici un viitor, din cauza asta toate sunt curve, toate se prostitueaza pentru cat de putini !ani.J +s $i vrut sa $i pastrat acel caiet, dar Scro$ s-a prins de ce radeam noi si l-a rupt. +sa ca acum radem doar cand ne amintim de compunerile lui #aioase, sum!re si vesele. Inainte de a se intoarce Scro$ au mai venit si 0ane 'a!anu si Teoctist. Spre #azul nostru, Teoctist a $acut o tum!a si apoi s$oara, iar 'a!anu a scos de la spate un !orcan de "em, asa ca noi ca vampirii am sarit la dulce in timp ce 0ane si Teoctist la !uli!uleator. S-a intors si Scro$ cu painea si in"#etata, asa ca masa a mai continuat un pic. +poi am ascultat muzica tinandu-ne de !urti, ca de $iecare data exa"erasem cu mancarea, ne era acum tare #uiovo. +poi &ocuri de carti, cu porunci, Teoctist se plim!a mimand mersul politailor, in timp ce noi ne tineam de usa sa nu cadem de atata ras, iar Scro$ dansa !rea@. +$ara se $acea noapte de&a, eu zaceam rupt intr-un pat savurandu-mi #alucinatiile cu desene animate, cu z!uratul printre nori, a!ia auzindu-l pe Teoctist care era acum radio,

pe unda lui era un interviu cu domnul Scro$, un mare !usinessman.

(:. %estere, 4rei sa ma zidesti in ra#atul tau de castel #alucinatoriu3 Ti-ai construit !alauri, nori, carti, toate de $um si acum vrei sa ma inc#izi si pe mine acolo. 1u mer"e, mestere, !a"ati acolo ra#atul tau, !a"a-te pe tine. %-am saturat de culorile tale, de a!eratiile tale, nu a mai ramas de $apt nimic din tine, nimic. Esti doar $um, de !oratura, de resturi, te crezi acum marele creator3 A7perion, !a, sau /ucia$arul, ce esti tu, !a3 Si eu, ce-s eu3 ine-s nici nu ma incumet sa te intre!. 8ert$a3 Pe dracuCB Zideste-ti un dro"at atunci, nu pe mine. Sunt vie, desi cred ca nu prea intele"i acum. and incepi sa-ti revii esti nervos, tremuri in ultimul #al si urli la mine. +poi te dro"#ezi si paB Pa "ri&i, pa realitate, ca eu ma duc la !alauri. Du-te, !a, unde vrei, dar pe mine sa ma lasi in pace. Gata. 1u te mai incurc, $a ce vrei, dro"#eaza-te, im!ata-te, sari in cap de la eta& daca vrei, nu ma intereseaza. 0ara mine. 1u am c#e$ sa te mai vad asa niciodata. %estere, sa stii ca #alucinatiile tale sunt toate de ra#at, sunt creaturile unui creier mort, in descompunere, &ert$e iti tre!uie3 Pe mine, nu. Pune-ti acolo o curva de dro"ata ca si tine, pune un !uli!uleator, un caine mort ca are creierul mai viu decat tine, esti un neputincios, mestere, "andeste-te un pic la asta, nu esti in stare sa $aci nimic, esti varza, e pizdet cu tine, vor!a ta. 1u te mai suport, te urasc, urasc ziua in care te-am vazut, urasc timpul in care am $ost alaturi de tine. Totul se strica, se naruie in &urul tau. ,ita-te la tine, uita-te la prietenii tai. e se Intampla cu voi. Sunteti cadavre, nimicuri. Esti nimic, mestere. %a mir cum de team putut suporta, ma mir ca am stat lan"a tine cand erai dro"at. Esti !olnav, !olnav incura!il. Tot ce atin"i strici, murdaresti. /ucrurile tale se strica toate pe rand. ,ita-te la tine. de-a!ia poti mer"e, de-a!ia respiri. astele zici, da, da, castele, !iserici, !iserici din in&uraturi vrei sa $aci tu, din cacat. De"ra!a nu ai sa $ii in stare nici macar sa vor!esti, sa te misti, uita-te din cand in cand si in o"linda, mestere, nu numai in #alucinatiile tale. +colo da, pro!a!il esti strasnic, tare puternic si tare destept. +tunci construieste-ti ra#aturile sin"ur, ramai in #alucinatiile tale, inc#ide-ti cu totul $erestrele realitatii, dar pe mine lasa-ma a$ara, nu am nevoie de un neputincios dro"at, pus pe mari !atalii cu misterele. %isterele tale, mestere, sunt $um, tu esti $um, asa ca, moarte !una, mestereB %oarte colorataB Zideste-ti idioteniile tale, nu pe mine.

(1. /a pescuit u capul amortit, plin de nori, esti numai !un de mers la pescuit. 1u asa, in oras, ci undeva departe, de unde nu se aud masinile si z"omotul civilizatiei. ,ndeva departe, cum ar $i la vreo doua ore de lu& spre 2radea. /a Somes. 2 apa curata, doar "olul tau si

z"omotul apei. Si nici un peste. Dar cine are nevoie de peste3 ,na e sa vii la pescuit si alta e sa prinzi peste. 'uru mai incerca, poate prinde ceva in timp ce eu cu 'o!d7lOn aler"am pe pietre. Ziceam ca suntem in preistorie, alaturi nici un om, nici o sc#im!are ce dovedeste ca suntem In secolul MM sau MMI. +m "asit un peste mort si i l-am dus lui 'uru. Inseamna ca e totusi ceva peste aici si a mai incercat. 'o!d7lOn povestea ceva despre "a"ici, ca una tare il mai vrea, daC pe el il doare-n paispe si tot asa ca sa nu taca, linistea sa nu ne $rustreze prea tare. Glasurile ne erau duse de ape cat mai departe, ca o demonstratie ca nu suntem stapani pe vor!ele noastre, ca aici suntem doar niste $urnici, poate mai putin si ca nimeni si nimic nu are nevoie de civilizatia noastra. 1e simteam toti $oarte !ine, aici, departe c#iar de soarele ce incerca sa a&un"a printre cren"i. ivilizatie ? cacat, ce inseamna $ata de o ora aici, cand cu picioarele "oale sau in "#ete aler"i pe pietrele sle$uite de rau. 2 sin"uratate !una, vindecatoare te apara din toate partile. Poti sa tipi cat de tare vrei, linistea oricum va $i mai puternica. Poti sa urci in cel mai Inalt copac sa citesti poezii de-ale lui Eminescu, sau 0ratii 8deri, de"ea!a, murmurul apei, mirosul de cren"i si $runze uscate va $i mai puternic. Poti sa citesti pasteluri de-ale lui +lecsandri, nu $aci decat sa pierzi timpul. %ai !ine sa sari pe pietre, sa nu "andesti nimic, iar daca "andesti ceva, "andurile sunt ca vantul, nu te opresti asupra lor, ci mer"i mai departe, mai departe, sari de pe o piatra pe alta, te a&uta si cren"ile ce se lasa deasupra raului. %uzica o poti lasa acasa, nu ai nevoie, aici nu exista nimic Inre"istrat, nimeni niciodata nu si-a scris nici macar numele cu cutitul pe vreun copac, nu a avut putere. 'uru s-a plim!at si el pe pietre si cand a o!osit s-a catarat pe un pietroi mare de unde se &uca cu undita, desi ne declarase ca si"ur nu e nici un peste, ca am venit prea tarziu. 'o!d7lOn sarea intr-o directie, eu in alta. +veam noroc de rau, ca alt$el cred ca ne-am $i ratacit. Daca as $i putut mi-as $i luat un pietroi de asta mare sle$uit de apa. +r $i stat In casa mai !ine decat orice opera de arta. Decat un ta!lou cu un peisa&, mai !ine o $runza de acolo, o $runza reala. Si cum aler"am asa !rusc piciorul mi-a alunecat de pe un pietroi si am cazut in apa. Era rece. 'aietii m-au a&utat sa ies, dardaiam cu #ainele ude pe mine, m-am dez!racat si asa "ol am mers pana la ca!ana, peste vreo trei-patru @ilometri. 'o!d7lOn a desc#is o vodca si asa am alun"at raceala. Eram toti $oarte o!ositi, nu ne mai lua ameteala vodcii, dar nici nu aveam nevoie, eram rupti de o!oseala, cu un sentiment dC-ala straniu de tacere !ene$ica. and ne-a trezit soarele, ne-am simtit asa ca si cum am $i noi-nouti.

((. Spre Germania sau altundeva

5op@il ia un scaun, sare pe el si cauta pe dulap. Gaseste o !ancnota de o suta de dolari americani, o !a"a in !uzunar, sare &os, isi ia rucsacul si iese din casa. Isi sc#im!a !anii si ia un auto!uz spre 'udapesta. Poate ca reusesc, cine stie, poate ca tot ce $ac acum e corect, e mai !ine asa. ine stie la ce se vor "andi ei. Pana vor o!serva si disparitia !anilor. +tunci vor pricepe. Scoala ? cacat, tata crede ca daca termin scoala va $i ca-n $ilme, timp pierdut, la!areala. Trece "ranita $ara mari pro!leme, zice ca mer"e la un prieten, vreo saptamana va sta, nu, nu stie ma"#iara, dar prietenul lui e ori"inar din +rdeal, stie el romana, asa ca nici o pro!lema. o!oara in 'udapesta. 1ici un cuvant pe care sa-l intelea"a. 1imic. Se descurca prin semne ca sa-si cumpere niste sandFic#uri si porneste aiurea pe strazi, nu, e prea aproape, tre!uie mai departe. 2rasul nu se mai termina, desi e seara, ce dracuC ma $ac acum, "andeste. %ai mer"e pana "aseste un parculet. Se culca acolo pe niste $runze. Se trezeste dimineata cu dureri de cap si spinare. Se ridica si mer"e mai departe. Aainele i se lipesc de transpiratie, il dor picioarele. 1u, nu ma intorc. iese din oras si mer"e pe o autostrada. Poate ca il ia vreun camion. Dar nu il ia nimeni. %er"e, mer"e mai departe, ce !ine ca mi-am luat mai multe sandFic#uri "andeste si isi scoate unul. 1u mai "andeste, e prea o!osit, ceea ce stie el ca tre!uie sa $aca e sa mear"a, sa mear"a cat mai departe, odata tot va a&un"e. 1-are cum sa nu a&un"a. Tre!uie sa a&un"a doar. +poi se $ace iar noapte, i se $ace somn. Se culca pe iar!a si adoarme. /a inceput doarme mort, apoi viseaza. 4iseaza ca a a&uns, ca "ata, e la capatul drumului. Sta intr-un !ar cu niste prieteni si vor!este despre casa. +r $i timpul sa ne intoarcem poate, zice unul, da, cred ca da, zice altul. +poi se viseaza intr-un tren. Dormind. ontrolorul ii cere !iletul. +poi il intrea!a de unde e. El povesteste. 6omaniaB +, Aa"i, Dracula, e adevarat cu Dracula asta3 +poi pe vapor, unde e3 1u prea isi da seama, simte doar ca ii este $ri", ca vantul umed il z"araie. +ude cum cineva susoteste. Priveste in &ur. intuneric. Toti dorm. Si totusi se aude ceva, e si"ur ca aude ceva. Si imediat simte cum e lovit in coaste, cum cineva il musca de "at. e dracuC sa $ie, reuseste sa se intre!e si-si pierde cunostinta. Se trezeste. ,n politai il loveste dra"astos cu !ulanul in coaste. +ltul rade alaturi. Ii zic ceva, dar el nu intele"e nimic, a, sunt in ,n"aria, isi aminteste in timp ce politistii il impin" in masina. Da, 6omania, raspunde cand e intre!at de unul ceva. Da.

(*. Totul mer"e ca pe roate and se termina #asisul, travca, totul mer"e ca pe roate. aleosa ? sau rotile - le sunt un inlocuitor !un. 6otile sunt ta!lete. Doamne, ce te mai poti trata, ce com!inatii poti $aceB De pilda, cand eram la S@i, intram in !uda nervos si ieseam $oarte vor!aret, vesel.

Secretul era un pumn de pastile cu un "at de apa. Peste vreo zece minute iti simti de&a san"ele pulsand, iti simti ener"ia, vrei sa aler"i, sa tipi, esti in extaz. #iar, ce mai radeam la Trainspotin"B Sunt !une medicamentele. E misto sa ai "ri&a de tine si sa te tratezi cand tre!uie. and enumera persona&ul ala din $ilm pastilele pe care le incercase si noi ne tavaleam de ras, ca le incercasem cam pe toate, ceea ce spunea se re$erea parca la noi, in timp ce ceilalti priveau $ilmul ca pe ceva S0. De arta dro"atului mai tine si vizionarea $ilmelor. and intri direct pe ecran, cand nu mai deose!esti ima"inile #alucinatiilor proprii si ima"inile de pe ecran. and te sperii de incepi sa tremuri sau razi ca cretinul. +tunci ima"ini, atunci sunet. Initial incepusem sa iau pastile cand nu mai aveam iar!a. +poi le-am prins "ustul. Stiu ca am $ost tare entuziasmat atunci cand am luat prima doza. Saream de !ucurie si ziceam ca nu se compara cu iar!a. 1u e c#iar asa, dar momentul e$ectului pune in um!ra orice altceva. Tramal, Tramadol, odeina, E$edrina, Glutetimid, !atranul Diazepam, Demetrin, E pentru !unica, da, pentru !unica, ziceam la $armacie. +poi luam, in"#iteam pastilele si ma duceam la !unica. In ceruri. Pierdeam pur si simplu notiunea timpului. imi luam pastilele si paB memorie, paB timp. Sa intamplat sa ma trezesc dupa vreo doua saptamani si sa-mi dau seama ca nu tin minte nimic din ce s-a intamplat, a!solut nimic. Era doar un "ol in creier, o pata, cel putin stiam ca nu am $ost a"resiv, dro"urile nu sunt ca alcoolul, ele nu te provoaca sa-ti !ati aproapele, din contra - vrei sa $aci numai !ine, in special la pastile dispare si acea !anuiala, paranoia de narcoman. 8ucam atunci carti cate vreo trei zile, poate mai mult. ,n pumn de pastile com!inate, niste apa, suc si ti"ari, tot de ce aveam nevoie. Ti se pare ca incepi sa-ti revii, nu-i !ai, mai !ea, nene, o cana de apaB +pa te arunca inapoi in acea stare de ameteala, de !eatitudine. Eram toti prieteni si ne doream doar !inele. Doamne, ce de-a lucruri !une $aci cand iei pastileB 1u intamplator sunt $armacii non-stop, nu de"ea!a cu o mica minciuna iti poti lua din $armacie un !ilet in rai. el mai nasol lucru, nu zic ca neplacut, cand esti rupt e mancarimea. Incepe sa te manance pielea si daca ceilalti nu-ti tra" mainile, risti sa te scarpini pana la san"e, pana ce un"#iile ti se umplu de piele si san"e inc#e"at. +m patit-o de cateva ori, cand imi reveneam nu era tocmai placut. Dar mai iei o doza si trece, totul trece. e e val ca valul trece, cum ziceau aia de la %a$ia, nu3 In pu!lic e mai nasol cu scarpinatul, nu poti totusi sa "asesti o scuza pentru ca te scarpini tot timpul. Dar timpurile astea sunt pline de atatea !oli, asa ca ce e, domnule, de mirare daca am aler"ie, de pilda, treC sa mer" la doctor sami dea ceva pastile. %i s-a intamplat sa mer" odata la un examen, cursul imi placea, mai mult sau mai putin, dupa vreo patru zile de transa vesela. Tremuram tot, !eam apa si ameteam din nou, !eam ca$ea ? acelasi lucru, era in"rozitor, cand am auzit su!iectele mi-am dat seama ca nu mai pot scrie, ca imi tremura mainile ca nai!a si capul re$uza sa "andeasca. +m mai incercat

atunci sa scriu, dar de"ea!a, $aceam doar linioare, dupa care mi-am lasat un pic capul pe !anca, m-am ridicat si am iesit. el mai !ine e in tren. and tre!uie sa mer"i undeva, sa $aci un lun" drum, unica salvare sunt rotile. 1ici nu simti cum trece timpul. inca o ti"ara, un "at de apa si iarasi esti pe spate. iata ce inseamna $ericirea. Si daca aici ea nu exista in mod normal, eu mi-am aduso arti$icial. Dar arti$icialitatea noastra e mai normala decat toate ra#aturile care se intampla in &ur. De-aia, revenirea la realitate este din ce in ce mai "rea. Te trezesti ca nu vrei sa mai $ii cu picioarele pe pamant, nu mai vrei sa $aci parte din aceasta societate de cacat. %ai tra"i un $um sau iei un pumn de pastile si pa. eea ce se intampla in interiorul meu sc#im!a si exteriorul. el putin pentru mine. +sa, ma simt ca-n $ilme. Stau intins in pat, nu mai sunt in stare sa privesc ceva, culorile de pe pleoape sunt prea puternice, #alucinatiile m-au cotropit, si aud parca o !ataie in usa. Do, ce $aci3 E 0ane 'a!anu si 'o!d7lOn. iar dormi sau inca nu te-ai trezit3 %a c#eama la o !ere. 1u vreau, !aieti, azi nu !eau alcool. Aai, Do, ce-i cu tine3 Sunt racit, am luat niste pastile. Pana la urma m-au convins sa vin macar la un suc. +m co!orat cu "reu. Tot vor!ind aiurea si razand. +i $umat 3 m-au intre!at ei. 1u. In !ar le-am spus de ce nu !eau alcool. +r $i catastro$al. +s !ori pana mi-as da du#ul. %ai !ine un suc. %i-am aprins o ti"ara si am !aut un "at de cola. Pizdos. Imediat am simtit cum creierul ma eli!ereaza, ma lasa. 0oarte !ine. Pleoapele mi-erau $oarte "rele, asa ca 'o!d7lOn sau 0ane 'a!anu tre!uia sa ma trezeasca ca sa scrumez, sa nu-mi ard pantalonii de trenin". imi povesteau mai tarziu ($iindca sin"ur nu-mi amintesc nimic) ca am tot adormit, o data cu capul pe spate, o data cu de"etul in nas si de mai multe ori cu ti"ara in "ura. De data aia exa"erasem. 0ane, ca sa-mi $ie mai !ine, imi tot comanda cola si ca$ea, poate ma trezesc, #a!ar n-avea ca din contra, ma pocnea in cap $iecare "at de ceva si $umul de ti"ara. and m-am dus la !uda, m-am pomenit cu 'o!d7lOn cautanduma, credea ca am adormit si aici. Dar eu pur si simplu nu ma puteam pisa. Tre!uia sa astept uneori vreo cinspe minute pana reuseam. +sta e de$ectul rotilor, desi cinspe minute in starea aia e o clipa. /or nu le-a prea placut ideea cu pastilele. +u zis ca iar!a, #asisul e alta trea!a, e misto, stii cum aratai tu, Do3 - erai varza-varza, o tineai cu a!eratiile pana capul iti cadea intr-o parte. #elnerita se si speriase si nu intele"ea nimic, iti dai seama, cineva !ea ca$ea si suc si e din ce in ce mai rupt, unde ai mai vazut asa ceva, nu, eu nu vreau asa ceva, mi-a $ost de-a&uns ca te-am vazut pe tine. 1u prea ma credeau ca de $apt e $ain, ca ai niste #alucinatii super, esti $oarte sincer si !inevoitor. 2ricum, eu imi "asisem inlocuitor, pana m-am trezit ca nu pot sta mai mult de o saptamana $ara, c#iar daca $umez iar!a, simt o nevoie c#inuitoare de a !ea pastile. +tunci am inteles ca e mai "rav, ca deveneam dependent in cel mai !un caz, iar in cel mai rau si cel mai adevarat ? devenisem de&a. Dar nu mai conta. 1u ma mai interesa. 1u ma mai interesa a!solut nimic. %ai !ine asa. and aveam c#e$ sau stiam ca am sa !eau vreo !ere, nu mai luam pastile, $umam travca cu alcool, cand nu ? ta!lete, mai si $umam, dar nu tin minte e$ectul, as vrea sa-mi amintesc, nu pot, stiu ca da, de mai multe ori $umasem cand luasem si ta!lete, dar nu tin minte

nimic. Pro!a!il a $ost !ine. intotdeauna toate se termina cu !ine. 4iata asta imi aminteste de o !arca ce pluteste pe un rau in care cativa indivizi stau lesinati. +cesti indivizi suntem noi. u totii. iar deasupra raului, deasupra campiilor si padurilor cu iar!a ce ve"#eaza acest rau, soarele si luna ca o com!inatie per$ecta de ta!lete. Sau ca o !icicleta, doar totul mer"e ca pe roate, nu3 (). Dra"ostea mea, Zilele astea mi-am amintit de tine. De tine cea reala. 0iindca oricum erai cu mine, in #alucinatiile mele. and imi reveneam un pic si imi aminteam de tine, mi se $acea rau. 0iindca atunci realizam ca tu, cea reala, nu esti aici lan"a mine. a ai ramas doar in visele mele. +tunci repede ma Intorceam la starea aia care mi te aducea. Erai $rumoasa, $oarte $rumoasa. Toate culorile se roteau in &urul tau, dorind parca sa $ie cat mai aproape de tine. Dar zilele astea am incercat sa raman in realitatea asta, a voastra. %i-a $ost extrem de rau, nu mai intele"eam nimic, tremuram, creierul meu parca nu mai vroia sa "andeasca si sami lamureasca ceva. +m simtit atunci, acum, nevoia de a te vedea. #iar daca inc#id oc#ii si te vad in realitatea asta a mea. Simt ca imi lipsesti mult, dar incerc sa ma adaptez noilor re"uli ale &ocului. Poate ca as $i dezama"it daca ai $i acum alaturi, poate ca ti-as spune ca esti mai $rumoasa in visele mele, dar asta nu conteaza acum, simt ca Inne!unesc cand existenta ta e numai In mine, nu si in realitatea asta, a voastra. Tocmai ascultam un al!um de 1autilus Pompilius. 1+, ? cum li se mai zice. /a s$arsitul al!umului era o piesa care nu aparea si pe coperta. 1u stiu ce cauta in al!um, pro!a!il ca e o completare a casetei. 1u-i stiu nici macar denumirea. Aai ca ti-o traduc, daca tot e vor!a de ea. daca tu vrei sa ma iu!esti iu!este si um!ra mea desc#ide-i usa ta las-o in casa su!tirea lun"a nea"ra creatura s-a lipit de picioarele mele ea uraste lumina dar $ara ea nu poate exista daca vrei ? $a-mi al!a um!ra mea daca poti ? $a-mi al!a um!ra mea oare cine3 cine In a$ara de tine3 oare cine3 cine daca nu tu3 daca vrei sa ma iu!esti pre"ateste pentru ea san"e

toate cuvintele ei sunt minciuni dar acestea sunt cuvintele mele de la lun"ile convor!iri de noapte spre dimineata doare capul lacrimile cad in ceai dar ceaiul e amar $ara lacrimi daca vrei ? $a-mi al!a um!ra mea daca poti ? $a-mi al!a um!ra mea oare cine3 cine in a$ara de tine3 oare cine3 cine daca nu tu3 +stea sunt cuvintele. Traducerea, de $apt. 1u cred ca traducerea e $oarte !una. 2ricum, cam asta e. +s vrea sa o ascultam impreuna, da, cred ca asta am vrut sa-ti spun. Si ca mie dor de tine. 1u stiu daca ma intele"i. %i-e $oarte "reu sa vor!esc acum, mi-e "reu sa respir. +erul asta are e$ecte ciudate. +s vrea acum sa ies a$ara si sa ma arunc in zapada. 1u conteaza daca e iarna sau nu, dar as vrea acum sa ies a$ara si sa ma arunc in zapada. Zapada sa se lipeasca de mine si eu sa ma rotesc mai departe pana as deveni un !ot de zapada. Peste munti, dealuri. Poate asta m-ar a&uta. Poate ca nu. Sa ma incalzesc acolo in mi&locul zapezii. +poi sa explodez. (9. Aop, !aietii pe strada vor!esc in #ip-#op %a intalnisem cu 0ane 'a!anu dupa ce nu ne vazusem de cateva luni. +m mers in ole"ium, !arul de su! poalele caminului M4I, care s-a mai numit si 5arao@e candva, si dracuC mai stie cum. +poi ole"ium s-a inc#is si am mers in cel mai apropiat, desc#is non-stop !ar, 1era. + doua zi el avea examen, eu parca nu, sau nu aveam de "and sa ma duc. 0ane a zis ca se descurca el cumva, asa ca nu ne-am sinc#isit sa !em !ere pana dimineata. Era de&a vreo trei, alaturi se iscase o mica cearta, sticle sparte, scaune rupte, !oturi man&ite cu san"e. 1oi ne vedeam de !erea si de discutiile noastre. um de&a eram !eti, nu mai puteam discuta normal, incepusem sa vor!im despre tot $elul de ra#aturi. El spunea tare ca adevarata poezie, muzica, e #ip-#opul, iar eu radeam si ii ziceam stai, domCle, ca-i roc@ul. +m!ii am $ost de acord ca nu merita totusi sa ne !atem. Desi am discutat despre asta cateva ore. /a s$arsit, cand nu mai eram in stare sa mai vor!im si sa !em, am mers la camin. Dupa aceasta intalnire 0ane 'a!anu incepuse sa-mi aduca tot $elul de casete cu #ip-#op, poatepoate ma raz"andesc. +sculta, Do, si eu am $ost roc@er, stii ce plete aveam, ascultam /ed Zeppelin si +nat#ema si multe altele si acum mai ascult, dar tre!uie sa asculti, iti zic eu ca merita sa le asculti, pe !une, daca nu-ti place ? $oarte !ine, e trea!a ta. +tunci am

inceput sa descopar ca mai este un #ip-#op, care nu e nici pe departe cel mediatizat, ca e total altceva. /a inceput mi-a placut 7press Aill. %-am mirat ca mi-a placut, dar asta e, am pus caseta alaturi de Sepultura, %aril7n %anson, Tiamat, Sex Pistols si Zoopar@. Se mai intampla, se mai intampla, am zis. +poi mi-au placut si altele. #iar si romanesti. %etadon, printre ele. /a o ora a pro$esorului la care $aceam ce puteam ca sa nu lipsesc cumva vreodata, intr-o ciudata paranteza, cum o!isnuia sa $aca spre marea mea satis$actie, caci intra intr-un $el de transa, vor!ea despre ceea ce nu pro"ramase, a spus ca, da, cred, ca #ip-#opul, cultura aceasta de cartier, va deveni ceva important, uitati-va de exemplu la poezia lui Geo Dumitrescu, care era total anti-culturala, sau cel putin asa credeau el si altii. Aip-#opul, su!cultura de cartier ar putea sa devina candva o cultura importanta. 'uru a $ost atunci rautacios, zicandu-mi ca nu stie daca pro$esorul ar mai avea aceeasi parere dupa o intalnire cu !aietii de cartier. %-a mirat acceptarea aceasta, era intre varsta mea si cea a pro$esorului o di$erenta destul de mare, dar uite ca el a acceptat ceea ce eu inca nu reuseam sa $ac. +poi am inceput sa ascult mai atent versurile. ,nele erau $oarte !une. 2 poezie adevarata, nu de-aia de care esti o!li"at sa citesti pentru cursuri, de-aia moarta. 2 poezie a realitatii imediate, necenzurate, de aia $oarte dureroasa. 2.5. ? nu am zis ca toata, nu e asa, cum nici toate versurile din roc@ nu mi se par "eniale. 1u, nici pe departe nu sunt $oarte !une toate textele alea din rap, din #ardcore, din #ip#op, dar sa nu uitam ca ma&oritatea cartilor de poezie scrise de Ipro$esionistiJ sunt de $apt cacat, un mare cacat, as spune ca sunt pentru copii, dar e o "reseala a-i crede pe copii im!ecilii care in"#it totul, nici pe departe nu e asa, de aia adorm repede cand le citesti porcarii. I-am dat dreptate lui 0ane 'a!anu. /e-am dat dreptate !aietilor care picteaza "ardurile si peretii !locurilor. +scult Eminem si ascult %aril7n %anson. 2 parte din lucruri tre!uie spuse pe $ata, asa cum sunt ele. and incepi sa-ti cauti alte cuvinte, Imai $rumoaseJ, realizezi ca nu spui nimic din ceea ce crezi, din ceea ce ai vrut sa spui initial. 0iindca realitatea in care traim noi acum, aici, nu se poate exprima printr-un po$tim, noapte !una, po$ta mare. E o lasitate. ,n Lzda ma-tii. 6ealitatea asta se exprima prin su"i pulaB si pizda ma-tiiB +sculta-ti cinci minute "andurile si ai sa vezi ca am dreptate.

(<. ,n $um pentru prietenie Printr-o placuta intamplare pe peron i-am intalnit pe Scro$ si +ll!e. %ai era cu ei o "a"ica, n-o stiam, semana cu o puicuta de-aia care danseaza manele, dar e de acord sa

ra!de si 2zz7 2s!urne, daca asa vor patanii. 1e-am cuprins si ne-am carat !a"a&ele intrun compartiment. +veau si ei !ilete pentru compartimentul meu. 'aietii erau veseli, +ll!e mi-a zis ca arat $oarte !ine, eu i-am multumit spunandu-i ca arata in"rozitor, tot $elul de $ormule de politete de-aia idioata, care apare cand se intalnesc niste prieteni care nu s-au vazut de mult timp. +m mai povestit tampenii si apoi am co!orat din tren sa cumparam suc. %-am trezit la intrarea unui !loc. 'aietii au scos o ti"ara. Incercam atunci sa ma las. Pentru intalnire, !a, pentru prieteni. Prietenia s-a dovedit a $i destul de tare. 6adeam clatinandu-ne si tinandune de !urti. ,itasem sa luam suc. +m mai stat de povesti in compartiment, razand tot timpul, apoi cand $umam cu +ll!e in coridor, am #otarat ca lui Scro$ nu i-ar strica o mica "ruzeala. +sa ca le-am spus lui Scro$ si "a"icii ca mer"em dupa suc, Scro$ a vrut sa vina si el, dar noi, nu, nu, nu, co!oram noi, venim imediat, luam c#iar de aici de pe peron. %ai era inca vreo ora pana la pornirea trenului, asa ca am mers cu +ll!e direct intr-un !ar. +m !aut cate o #al!a amuzandu-ne de Scro$, care ne in&ura pro!a!il In "and si care se "ruzea, si"ur, In compartiment. Era $oarte cald. Iar!a $acea raceala !erii si mai savuroasa. +m mai spus !ancuri, ni l-am ima"inat pe Scro$ acolo in compartiment ? mare si trist. 1i l-am ima"inat tot iesind din compartiment, uitandu-se pe "eam daca venim sau nu. 4or!este politicos cu "a"ica aia acum, ea e vor!areata, Scro$ pro!a!il de&a se !al!aie, nu mai stie cum sa le"e cuvintele. Ii transpira curuC si se "andeste la suc si la suca de alaturi, la cat de cretini suntem noi ca l-am lasat asa pe mititeluC, in asa prime&die de a se "ruzi de$initiv. 1e-am uitat la ceas, era timpul, asa ca am luat repede un suc si am aler"at la tren. Tocmai pornea. Pidarilor ? ne-a zis Scro$, ceea ce ne-a amuzat si mai rau. Tormoz ? i-am raspuns noi, la care s-a amuzat si el un pic. Seara numai incepea ? narcomanilor ? ne-a zis tipa. Dupa care in plina viteza a trenului am iesit in coridor si toti patru am $umat pentru prietenie. Deodata v-am prins, a zis "a"ica dupa ce a tras un $um. DaC noi ne "ruzeam, a mai zis Scro$. 'leaB Peste cateva zile, intr-un apartament, descoperisem un nou tip de !uli!uleator. 2 sticla de plastic cu $undul taiat, !a"at in apa si deasupra, la capac, iar!a. +prindeai un c#i!rit, ridicai sticla in sus, pana ramanea doar un pic in apa si ast$el intra $umul in ea. +poi scoteai capacul si puneai "ura. Inspirai tot $umul. +poi iarasi si iarasi. Pana te trezeai in ceruri. Sau in cercuri. +ura de $um a in"erilor. Eu de&a le com!inam !ine cu pastilele. %a trezeam prin !aruri rupt, incon&urat de "a"ici

si prieteni care la intre!ari le explicau ca sunt $oarte, $oarte o!osit, ca nu am dormit cateva zile din cauza examenelor s.a.m.d. %a simteam ca o reptila iarna, cu creierul amortit, cu mici !lituri, incercari de a constientiza ceva, apoi caderea. 2 cadere lun"a in vis, in sunete, in culori. ,neori incercam sa ma concentrez asupra vreunui !anc, dar de"ea!a, imediat, imediat mi se parea mie ca ridicam capul de pe masa, priveam ceasul, uneori trecuse doar vreun minut, alteori vreo ora. 1u stiu de unde apareau atunci tot $eluC de tipe, pro!a!il ne vedeau asa rupti si se simteau in si"uranta. Incercau c#iar sentimente materne $ata de noi, Incercau sa ai!a "ri&a. 1oi ne sor!eam sucul, !erea, mai $umam, pana ne trezeam dracuC stie unde. 1e!anuite sunt caile tale, DoamneB +cele zile cand ma trezeam cu vreo una peste mine, $ete de-alea care daca vor!esti normal iti spun ca doar dupa casatorie, ca tu vei $i primul, apoi, #ai o data, !ine, da, nu prea stiu ca n-am mai luat-o pana acum in "ura. are apoi vor sa te apere intotdeauna de ceva, nu-i !ai daca nu au de ce. are se $olosesc de tine ca de un o!iect, un vi!rator, apoi vor sa te Insu$leteasca, sa te $aca cel mai !un, cel mai ele"ant etc., sa te casatoreasca cu ele, sa-ti $aca copii s.a. acat. urvele dracului. Daca-ti tre!uie s-o su"i, su"e-mi-o, dar nu incerca sa ma umanizezi dupa aia. 1u incerca sa trans$ormi !roasca in printesa. Pro!a!il ca tipul asta de $emei vizioneaza multe seriale si cred ca viata are multe intorsaturi spectaculoase, ca cel rau va $i pedepsit iar !inele va invin"e, ce pula meaB %i-au provocat intotdeauna o mare scar!a, mi-au amintit de cacat amestecat cu ciocolata. /i!ertatea mea este numai a mea, daca te las alaturi nu inseamna ca nu mai sunt li!er, ci ca ma doare in cur, sau pur si simplu sunt plictisit pentru a mai $ace ceva. +cele zile in interiorul !uli!uleatorului. De unde totul aparea alt$el, mai isteric, mai colorat, mai $ara nici o lo"ica. Si oc#ii prea o!ositi pentru a privi prin sticla. 2c#ii ce se inc#ideau si priveau undeva departe. Departe de oameni, departe de simple sentimente, de "anduri. Departe este aici in interior. De unde izvoraste durerea, dar si uitarea. Dar curva de memorie c#inuie. Dimineata cand te trezesti esti aproape intors cu totul in realitatea asta si vezi ca nu aici ti-e locul, ca aici e locul doar pentru durere, pentru sinucidere. urva de memorie intotdeauna ne $ute, oricat de puternici ne-am crede. Diminetile alea c#inuitoare in care nu stiam cum sa-mi iau doza, mai repede sa uit, sa rad. and soarele deran&eaza, linistea macina, iar "ala"ia te stoarce. 4rei sa uiti si nu poti. 4rei sa-ti amintesti si nu poti. ,ite-asa. 6ealitatea asta opaca, im!atranita, pizda asta de realitate are nevoie de senzatii tari care s-o trezeasca din amorteala ei puturoasa. 6ealitatea asta ca o telenovela. iar prietenii sunt ca tine. 1u-i privi in oc#i atunci cand se trezesc. 4ei vedea durerea, mizeria insuporta!ila, vei vedea dez"ustul si scar!a. 1u-i intre!a nimic. el mai !ine e sa nu $aci nimic. 1iciodata. +tunci nu pierzi nimic. 1iciodata. %unca e pentru sclavi. %unca e o metoda prin care realitatea ne $ute. Desc#is. %ai !ine mori, mai !ine nu te nasti, #ai !a, mai !ine !ei o !ere, $umezi o ti"ara. De ce nu consideram arta o munca3 0iindca ne $ace placere, iar munca, nu. 0iindca vreau sa ucid pe cineva, $iindca a$ara e soare, incepe sa se incalzeasca, copacii in$loresc, $iindca vreau sa ma sinucid, $iindca vodca ucide raceala, $iindca si cartile ard, $iindca viata e extraordinar de $rumoasa si interesanta, eu sunt $rumos si interesant, dar

sunt un cretin, $iindca dra"ostea, $iindca elevilor le place sa-si impuste cole"ii si pro$esorii, $iindca eu am dat $oc casei in care dormeau parintii mei, $iindca atunci cand adorm ma deran&eaza tantarii, $iindca ma latra cainii, $iindca iar!a incepe sa iasa de su! pamant, $iindca am $ost lovit cu o sticla in cap, apoi cu o !ara, $iindca pe cer sunt nori, $iindca Eminescu a murit, $iindca zidurile sunt pline cu su"i pula si nu cu Eminescu poetul nostru national, $iindca picioarele nu te duc acolo unde vrei, iar capul sare ca o min"e pe as$alt, $iindca vor!im in rima, $iindca nu suna !ine ceea ce vor!im, $iindca nu ne place cum suntem, ne place intotdeauna altceva, altcineva, $iindca e misto sa pescuiesti, e misto sa-i ucizi dracului pe toti odata, e $rumos sa desenezi, sunt !une pra&iturile, $iindca Dumnezeu si-a scris, si-a terminat cartea si nimeni nu i-a dat nici un premiu, macar de la ,.S. din %oldova, $iindca sunt tanar si nu vreau sa mai $ac nimic, poate o $ormatie, $iindca '&Qr@ crede ca si c#itara e inutila in timpul nostru, $iindca nu ma satur niciodata de somn, $iindca mi s-au rupt ciorapii, $iindca imi transpira corpul, $iindca ma cac, ma pis, $iindca tre!uie sa platesti, platesti insutit si nimeni nu da un parai pe mine, $iindca ma dor oc#ii, unul a si cedat de&a, capul e prea "reu si viata mi se pare prea $rumoasa, $iindca tata imi zicea da-le in !ot la toti, nu te lasa, $iindca mama imi zicea sa nu !at $etele, sa nu le c#inui, $iindca o!osesc $oarte repede, ma enervez, ma !ucur, sar si urlu, $iindca e de-a!ia dimineata si de&a m-am saturat, $iindca seara e departe, $iindca tre!uie sa mananci, sa !ei si sa te dro"#ezi, $iindca cacatul pute, $iindca m-am nascut In ,niunea Sovietica, $iindca /enin a murit, $iindca Stalin era narcoman, $iindca putrezesti, te imputi, daca te ard, oricum pute, $iindca pasarea z!oara, dar se si impute si se mananca, cainele e prietenul omului, $iindca exista muzica si exista discoteci, $iindca exista D8, $iindca iarna apa e prea rece, iar !erea vara e calda, casele au "arduri, $iindca e iu!ita sotia aproapelui, totul este a tuturor, dar eu tre!uie sa $ur, $iindca imi stran" !ani pentru un pistol, 'uru rupe tot ce deseneaza, toti sunt tampiti, $iindca se naste si se moare, dar mai ales se Impute, $iindca dimineata tre!uie sa te trezesti, tre!uie sa !ei o ca$ea, iar!a este verde iar cerul al!astru, $iindca nu mai am motocicleta, $iindca rotile se spar", $iindca caderea e dureroasa, $iindca tre!uie sa te razi, sa te tunzi, $iindca transpiri cand te $uti, $iindca e lene, $iindca e scar!a, $iindca tre!uie sa scrii scrisori, $iindca exista avioane, $iindca avioanele mai cad, dar sunt si explodate, creta de la ta!la se termina, calciul e $oarte !un pentru aler"ie, iar vitamina pentru raceala, $iindca tre!uie sa incepi, dar tre!uie sa si termini si apoi sa te ster"i, caseta tre!uie intoarsa, carto$ii pra&iti si sarmalele $ierte, $iindca dimineata soarele rasare iar seara nu, $iindca vine menstruatia, o data pe luna, dar poate mai des, $iindca e !ine sa mori pentru patrie, tre!uie duse $lori la morminte, dar si la iu!ita, ceasul mer"e numai inainte nu si in parti, cresc un"#iile, apoi se umplu cu ne"ru, $iindca suntem creati dupa c#ipul si asemanarea /ui, $iindca Salman 6us#die, dar si Trot@i, $iindca stelele sunt al!e, $iindca se mananca peste, dar si rec#ini, si !alene, si "aini, si oua, $iindca memoria tre!uie sa ne $ie vesnic vie, $iindca avem numai doua maini si doua picioare, $iindca exista televizoare color, dar si al!-ne"ru, $iindca visele colorate caracterizeaza persoanele cu psi#icul la pamant, $iindca se spanzura numai cate unul intr-un lat, $iindca la to!a tre!uie sa lovesti repede, $iindca pisica papa randunele, iar cutuC papa pisica, $iindca exista prietenie, dra"oste, $iindca la mort tre!uie sa plan"i si la nunta sa te Im!eti si sa razi, $iindca nu se mai termina odata, $iindca "uma ster"e creionul, $iindca e seceta, inundatii, $iindca !aiatul si $ata mea e o valoare, $iindca pisica poate $i al!a, dar si nea"ra, $iindca la raz!oi se moare, iar moarea e !una la ma#mureala, $iindca pusca este cu o teava, dar si cu doua, $iindca ultimul cartus se

pastreaza intotdeauna pentru sine, $iindca sunt cutite pentru $ructe, $iindca daca-ti tra" una peste !ot iti cur" mucii, $iindca exista electricitate, dar si scaun electric, $iindca exista nu, exista da, $iindca nu exista, $iindca exista, $iindca nu exista, $iindca exista, $iindca nu exista, $iindca exista, c#itara !as, 6omania vrea sa intre in 1+T2, patla"ica se strica, painea se $ace clei, cand ucizi un tantar cur"e san"e, $iindca se citeste de la stan"a si nu de la dreapta, $iindca exista carti dar si nu exista carti, capul doare, dar si se taie, $iindca poti $u"i, $iindca mare, munte, cutremure, $iindca intotdeauna coca-cola, $iindca aeroplan, $iindca $oaie verde, $iindca !usuioc de la %oldova, tu su"i pula eu !at to!a, $iindca se cade, $iindca soarele poate $i rosu, $iindca oc#ii pot $i rosii, $iindca apa se !ea, dar si se $ier!e, $iindca marea are sare, $iindca sunt lacrimi, dar si de !ucurie, casele se vopsesc in verde, dar si in al!astru-"al!en-rosu, $iindca Paris, dar si Galati, si 2r#ei si 1eF-Dor@, $e!ra a$toasa si !oala vacii ne!une, $iindca eternitate, $iindca uneori cerul e al!astru si transparent, $iindca.

(;. Turn-on Spre marea noastra surprindere, 'o!d7lOn incepuse sa scrie poezie. Despre orice, nu conta, important era ca scria. Despre $ilme, persona&e de $ilme, despre camine, dra"oste, $utai, tot ce-i trecea prin cap. Spunea ca nu stie daca e ceva !un sau ceva, asa, aiurea. 1u $acea di$erenta dintre ceva ce mie imi placea mult si ceva ce nu-mi placea deloc. Spunea ca #a!ar nu are de ce o poezie e !una si alta nu. Dar ii placea ca scria. Isi "asise si el un #o!!7. e sa $aca ca sa nu se plictiseasca. Scria despre tatele nemaipomenite ale unei prietene care venise la el, iar dimineata cand s-a trezit si isi aran&a sutienul toti cei din camera au ramas paralizati de asa priveliste, despre mastur!are, despre carto$i pra&iti la ora 1( noaptea, despre ne!unie si despre tot ce vrei si ce nu vrei. Isi intrase in rol, asa ca intr-o zi m-am pomenit invitat de el la un cenaclu, unde avea sa citeasca. %ai veneau si 'uru si 0ane 'a!anul. Spectacolul, adica cenaclul, tre!uia sa $ie la un scriitor-"eniu provincial. %ai veneau si +rtistii si altii. +m mers tinand cont ca 'o!d7lOn mi-a zis ca va $i vesel, vor $i sucuri si !autura. +m a&uns, am $acut cunostinta cu starul, ne-a mai povestit tot $elul de tampenii la care noi, #a, #a, #a, tre!uia sa radem, a adus ca$ea, vin, asa ca eu cu 0ane 'a!anu ne simteam excelent, iar 'o!d7lOn era un pic nera!dator sa citeasca si el odata si sa scape. 'uru privea niste reviste. +poi 'o!d7lOn a citit. Sunt pu!lica!ile o parte, a zis starul si le-a $acut o analiza de doi !ani, asa cum se $ace la scoala, pro!a!il ne credea de!ili, tot incerca sa explice cacaturi spre #azul si &alea noastra. 'o!d7lOn asculta cu "ura cascata, parca nu-i venea sa creada ce aude, care +r"#ezi domCle, care os!uc domCle, care Go"a, !a, parca vroiau sa tipe oc#ii lui, dar tacea, tre!uia sa se poarte $rumos. Toti ii intrau in voie starului, asa ca i-am $acut lui 0ane semn si am iesit. + mai iesit in urma noastra 'o!d7lOn. +m mers intr-un loc mai du!ios si am tras acolo o iar!a,

'o!d7lOn incepea de&a sa rada de ce auzise, noi cu 0ane si mai tare, si ne-am intors. Starul povestea ceva despre Dracula, o tema tocmai potrivita, asa ca 0ane si cu mine nu am mai rezistat, am ras ca tampitii acolo, nemaiputandu-ne controla. 'o!d7lOn ne-a zis mai tarziu ca el isi muscase lim!a pana la san"e ca sa nu rada. eilalti au dat din umeri, ce sa le $aci, sunt incontrola!ili astia mai tineri si ne-au lasat in pace. Starul tot a!era de la o tema la alta, toate $oarte #aioase. vampiri, vra&itoare, draci s.a.m.d. Tre!uia sa !em vin si ca$ea ca sa $im ocupati cu ceva, sa nu mai radem atata. 2ricum, nu tinea mult. 0ara sa radem. Starul trecuse la tema $amiliei, despre importanta $iecarui mem!ru, despre relatiile umane, despre cat de pizdosi sunt romanii. 1u stiu, pro!a!il ii placea ca radeam asa, nu arata suparat, din contra, credea pro!a!il ca spunea ceva #aios. +sa ca noi nu ne-am sinc#isit, am ras in voie pana am iesit. +rtistii ne-au i"norat. 1u intrau in cercul lor de interes cacaturile noastre de rasuri stupide. 'o!d7lOn isi eli!erase si el rasul. +$ara era $oarte misto, o placere sa tot razi, asa ca prostii, ca aia care nu au niciodata nici o "ri&a, ca aia carora li se zice resturile societatii, &un@7i societatii. + $ost o seara reusita. Dar 'o!d7lOn nu stia daca vrea sa mai citeasca ceva undeva. /asa !a, ca e interesant, mai a$li si tu ce ai vrut sa spui dac-ai uitat ? ne amuzam noi. %ai tarziu ma imprietenisem cu cativa dintre +rtisti. Erau !aieti de trea!a, doar ca seriozitatea aia academica pe care le-a impus-o scoala ii cam strica. In rest erau simpatici. Dostoievs@i ? reusea sa para interesat de exterior, in acelasi timp $acand ceea ce vrea el, 6oman cu lun"ile lui monoloa"e despre mancare, despre cum si cat tre!uie sa manance un prozator. 6aspunsul lui era. mult, un prozator tre!uie sa manance cat mai mult, tre!uie sa ai!a stomac de prozator. Emin care a scris cel mai !un poem care ar putea exista si dupa asta s-a lasat de scris, si /ord care e in aparenta tot timpul multumit si !ine dispus, numai ca in realitate nu e c#iar asa. Toti sunt #aiosi iar vina seriozitatii si-o spala re"ulat, macar o data pe saptamana cu zeci de litri de !ere, palinca, vodca, vin. Si li se iarta. Totul se iarta. (N. 0, %a "andesc ce rost are, pe !une, ce rost au toate. 1u vreau sa $iu rautacios, dar de ce3 De ce sa te trezesti dimineata la opt si sa vii seara acasa la noua. Intre timp mananci in $u"a, esti in realitate, dar in care3 + altora. Intotdeauna in realitatea altora. 1iciodata in a ta, proprie, nu te traiesti niciodata pe tine insuti. 1u ai timp. 2 $u"a continua. /a s$arsit ? nimic. De ce sa nu $aci acest salt direct. Direct la nimic. Pentru aceasta viata de cacat. 'ucuria, $ericirea, utopii. 'ucuria de a te intalni cu prietenii care sunt si ei distrusi, de serviciu, de sotie, de sot, de alte ra#aturi, intotdeauna prea mult. 1iciodata nimic. 1iciodata acea liniste, niciodata acea eli!erare a creierului, cand te simti, te simti pur si simplu pe tine si nimic altceva. Suntem $ascinati de prietenie, de dra"oste, $iindca nu intele"em cum altcineva ne poate simti, se poate !ucura de noi, cand noi nu $acem acelasi lucru cu noi insine niciodata.

and te voi vedea data viitoare, te vei !ucura, ca de o!icei, imi vei spune ca esti "ra!it, ne vom intalni seara. Seara vom !ea o !ere, ne vom im!ata, vom vor!i tot $elul de cacaturi si dimineata eu voi pleca. %a "andesc la prietenii mei. ,nii din %oldova, altii din 6omania, altii de mai departe. Sunt lucruri care tin de interiorul nostru. Interiorul nostru e peste tot. 1e ne"li&am prietenii, ne ne"li&am pe noi insine. 4rem sa ramanem, cum spunea odata 5op@il, o "aleata de cacat. Toti sunt niste "aleti de cacat. el mai !un lucru e sa ne desertam, de dorit in aproapele nostru. 0a ceva ca sa tina altii minte, !ucuria maxima ? impusca pe cineva in cap. Spala-ti mainile cu san"ele lui. Intra intr-o !iserica si da-i $oc. Incearca sa te simti, $a ceva. +m o!osit. Poate ca ar tre!ui sa $ac astea. Sau sa $umez o iar!a. 1u stiu, iar!a iti da acel sentiment de eli!erare, de pace. and nu te mai intereseaza ce se intampla in &urul tau. 1ici de tine nu te interesezi, dar iti simti existenta, simti ca e $rumoasa, acele culori, acea $ascinatie a urcarii in ceruri, a vitezei, a incalcarii tuturor re"ulilor. In acele clipe crezi ca Dumnezeu exista, ca toate au un rost. 1u stiu. +cest rost se pierde imediat dupa trezire. Simti ca devii o "aleata de cacat si pentru a-ti veni in $ire simti nevoia de a iesi iarasi din aceasta realitate, prin pastile, prin iar!a, #asis, nu conteaza ce. Sau prin durere. Prin durerea pe care o produci. ,n "lonte, un cutit, un #arlet, atunci te eli!erezi odata cu lovitura. u caderea celuilalt. +poi iarasi intoarcerea, iarasi acel sentiment de cacat. 0, as vrea sa !em o !ere si sa radem. 0ara iar!a. 4reau sa incerc sa ma simt !ine $ara ea. Sa vad daca se poate. 1u stiu. reierul meu re$uza sa ma asculte. Tremur tot, 0, mi-e rau. %i se pare ca nu am sa reusesc sa ma !ucur. Poate niciodata. Si mi-e sila de tot, de mine inclusiv. Daca inc#id oc#ii, pleoapele ma duc in ceruri, ma duc departe. In acea a!senta minunata. Su! o cascada de apa, in unica cadere care nu provoaca durere. Pro!a!il creierul re$uza sa reactioneze normal, re$uza sa intelea"a, vrea eli!erarea, linistea. 1u stiu daca e posi!il. +sa ca-mi inc#id oc#ii. %ai !ine inc#id oc#ii. Toate astea se aseamana cu un !umeran". ,n !umeran" pe care il arunc, sunt !ucuros de z!orul lui, uit de mine, traiesc z!orul, apoi !umeran"ul se Intoarce, se apropie, e lan"a mine, ma loveste sec in cap. +sa sunt aceste calatorii. eea ce ti se da, mai tarziu ti se va lua. 2c#ii care iti aduc toate aceste lucruri minunate, la intoarcere sunt rosii, tul!urati. 0ericirea care aduce dupa ea neputinta, cedarea. 6aul $izic si cel psi#ic. GataB Sa uit toate ra#aturile astea. %-am saturat, ma Ina!us, imi vine sa iau pe cineva de "at, vreun pro$esor paranoic, vreun idiot de portar care te intrea!a cine esti, nevrand sa te lase sa intrii in camin, vreun scriitoras de povesti $rumoase si poezii cu patru randurele si multe sentimente. Sau pe pizda aia cu aere de Dostoievs@i de la $acultate de care mi-e si scar!a sa-mi amintesc. Sunt atatia pe care i-as stran"e de "at, i-as impusca dracului, incat poate m-as simti vinovat daca nu as avea o anumita ordine. Da, 0, ce zici, lasa dracului lucrul ala al tau si #ai sa $acem o lista. Sa incepem cu asta.

/ista si dup-aia ordinea, in #-au putem "asi aproape "ratis instrumente pentru scos creierii im!ecililor. Sa le scoatem creierii la toti im!ecilii ce ne-au stat vreodata in cale, #ai sa curatam dracului odata drumul de namol. Aai sa $acem ceva pentru noi. Aai sa ne "andim un pic la noi. Aai sa-i punem si pe altii pe "anduri. 1u mai pot suporta, mi se rupe de ce se intampla in &urul meu, dar mi-e sila de ce se intampla cu mine. Daca vreau sa $ac ceva tre!uie sa trec peste cadavre, #ai sa trecem peste cadavre. Aai sa ne mai amintim o data de vremurile !une. DupCaia mai vedem. DupCaia poate uitam. Scrie-mi. (>. Groov7 Do, mi-ai zis despre visul tau cu cartea. el mai ciudat e ca pro$esorul nostru a si scris poezie. artea ta, cartea din vis poate c#iar exista. um era3 Pacat ca nu tii minte detalii. +m visat si eu de multe ori carti. Straniu ca aceste carti sunt mai $aine decat in realitate. 6ealitatea cenzureaza tot. #iar si cei mai cura&osi nu spun tot. Este ceva de care le e $rica. uvantul scris $ascineaza, dar si sperie. e crezi, cartile astea exista3 1u te uita la mine ca la un ne!un, eu sincer nu stiu, cred ca ar putea exista. arti existente, dar nescrise. +sa cum citim la computer, cum ascultam textele din muzica, cum o !una parte din viata e literatura, de ce nu ar $i si aceste carti reale3 artile care vin in vis. Poate pot $i citite doar in vis. /iterele lor te $armeca, te $ura. Sunt cu mult mai vii, mai colorate c#iar decat cele de la computer. Iti dau senzatia ca sunt scrise c#iar atunci cand le citesti. %irosul lor e mai puternic decat al manuscriselor sau al cartilor noi. Do, eu cred ca exista si e minunat ca e asa. 0iindca exista lucruri pe care le !anuim, dar pe care nu le putem explica, sunt o multime de ast$el de lucruri. +lt$el ar $i mai neinteresant, ar $i ca o poveste proasta care nu poate "asi alt s$arsit decat cel $ericit. 2data $umasem cu un !un prieten de-al meu, ne simteam prea !ine pentru a sta in vreun !ar si acasa, asa ca am mers la o plim!are. +$ara era $oarte $ain, nu ne mai puteam opri. u incetul, cu rasete si aler"ari, am a&uns la capatul orasului. Se $acuse de&a seara. Peri$eria orasului nu ne prea $ascina, dar acolo ne-am dat seama ca suntem epuizati. +sa ca ne-am cautat un loc pentru odi#na. +m mers la peretele unui !loc, ne-am rezemat cu spinarile de el si cred ca am stat asa vreo ora. Inc#isesem oc#ii si la inceput am vazut o com!inatie de culori care se sc#im!a continuu, apoi niste sunete de-a!ia percepti!ile. +poi sunetele au devenit din ce in ce mai puternice, iar culorile mai clare. 4edeam un indian puternic, care parea de-o vesnicie. anta la o to!a inalta, de piele. %ainile lui erau parca vra&ite, ziceai ca $ace un ritual ma"ic, nu canta pur si simplu. 0ata ii era colorata cu vopsele, ceea ce vazusem in visul meu. +vea parul lun", cu cateva pene in el.

Totul parea concentrat in cantecul lui, nimic nu era mai important. Tot ce stiam eu, tot ce se intampla in &ur parea $ara nici o importanta. Doar sunetele to!ei si miscarile mainilor. Totul se reducea la asta. Si era su$icient, mai su$icient decat orice altceva. +poi !rusc s-a oprit. Si eu m-am trezit. Eram inca vra&it de ceea ce vazusem si auzisem. apul era concentrat acolo, nu in realitatea in care m-am trezit. Stii ce am visat eu3 m-a intre!at prietenul. Si mi-a descris ceea ce vazusem si eu. Indianul vopsit cu oc#ii inc#isi. %ainile lui si muzica. uloarea muzicii. %i s-a parut o #alucinatie aceasta dezvaluire a prietenului. 1u mai intele"eam nimic. ealalta realitate in care ma duceam eu era vazuta si de el. De asta te intre!, Do, oare cartile, ceea ce zicem noi ca e #alucinatie si vis, nu exista, nu sunt reale3 +m iesit am!ii la !alcon si am privit orasul. %a"azinele de vizavi, !enzinaria, troleele ce se miscau su! noi ca niste "andaci. +poi a trecut un camion ce mer"ea $oarte lent iar in el vreo cinspe !aieti care cantau la to!e. amionul nu se mai vedea dar noi mai auzeam z"omotul to!elor si al aparatului de sudura din camion. Totul parea atat de $rumos si linistitor. *:. urul si cerul 'aston si cu Tolstoi in tren. +u tot vor!it despre statutul scriitorului In societate, cat de !ine era in timpul comunistilor cand scriitorilor li se dadea masina, vila, onorarii "rase. +sa da, sa tot scrii, nu ca acuma, scrii si te $ut astia ca nu scrii ca 're!an sau Druta. +s tot scrie acuma cat de pizdos e 're&nev, oricine, numai sa plateasca ceva. ica sa scrii pentru numele tau, pentru tine si posteritate. %a doare-n cur posteritatea asta postmodernismul si postindustrialismul. 4reau acum ceva. 2rice. L1a searaB 'iletele la control, va ro". 'aston si Tolstoi ies din compartiment. DomC controlor, suntem si noi studenti, nu prea avem !ani, #ai ca o sa va multumim la s$arsit. ontrolorul a marait ceva, le-a aratat compartimentul. Sa va "asesc aici, ca alt$el va !elesc, no. %ersi, mersi, domC controlor. +ici vom $i. 'aston, nu-i asa ca e mai misto sa te mastur!ezi decat sa te $uti3 0emeile astea $ac nazuri, zici ca au o comoara acolo intre craci, nu o pizda. %ai !ine iti $aci o la!a cu viteza care iti place, $ara sa transpiri ca porcuC. Pe !une ca e mai $ain. In liniste cu tine insuti, $ara complicatii. +sa stai la televizor, !ei !ere si $aci la!a. Sau e misto cand iti $ace la!a o $emeie. Esti prost, !a, nimeni nu-ti $ace o la!a mai !ine ca tine insuti. 1u dau doi !ani pe o la!a

de $emeie, nu au simt astea, !a. Poate te z"araie, te stran"e prea tare sau cu o mana $lescaita, de zici ca tine pu$uleti, nu o pula. 1u se "andesc la tine, se "andesc doar la ele, la placerea lor de a tine o pula in mana. 'a, 'aston, tu esti prost, te-ai tampit de atatea lovituri cu capul de mese. 1u stii ce vor!esti, sau nu ti-a $acut nimeni o la!a !una. Sotia mea stii ce la!a imi $ace3 #iar mai $ain decat mi-as $ace sin"ur. Si nu ma mai deran&eaza, cand vrea ? o $ut, cand vreau eu ? imi $ace o la!a. +rmonie per$ecta. +sta $amilie. Daca am mai avea si unde sta ar $i c#iar per$ect. Te dilesti, Tolstoi, a!erezi, niciodata o $emeie nu poate inlocui un prieten. Iar la!a oricum sin"ur mi-o $ac cel mai !ine. u pula nu tre!uie sa $ii politicos, sa-i cumperi in"#etata, $lori. Tre!uie sa ai "ri&a ca de tine insuti. 0ara complicatii psi#ice. Se $acuse tarziu. Dupa ce vecina lor de compartiment manca vreo ora. salam, ceapa, usturoi, slana s.a., se intinse pe !anc#eta din $ata lui Tolstoi si a lui 'aston. Era o !atrana $oarte "rasa. Se intoarse cu $undul la cole"ii de calatorie. 0iindca se descaltase, in compartiment se lasa un iz din vremurile demult apuse. Ducea cu ea parca toate mirosurile din pu!elele pe lan"a care trecuse. 6oc#ia cu pete de mustar, de scrum, de ceva care era imposi!il de "#icit ce a $ost, ii dez"oli o parte a picioarelor, a curului, era "reu de de$init ce era din cauza slaninii ce de$orma $ormele unui ex-corp trans$ormat in monstru, intr-un monstru "ras, a!&ect. 'aston si Tolstoi si-au terminat discutia si priveau $undul vecinei lor. %irosul, ceea ce parea imposi!il de privit le-au $acut oc#ii sa luceasca, imposi!il de intors in alta parte. +m avut o erectie "randioasa, va povesti mai tarziu 'aston, am vrut s-o $ut pe !a!a aia cum nu am mai vrut pe nimeni inainte, scar!osenia ei ma excita, vroiam sa-i pipai randurile de slanina, sa descopar printre ele pizda si s-o $ut. Pro!a!il ca ar $i $ost "reu asa ceva, ar $i $ost ca o noua descoperire a +mericii, simpla, dar de neima"inat. Tolstoi recunostea acelasi lucru. Daca nu as $i $ost paralizat de priveliste, as $i sarit ca un caine pe ea, pula nu imi mai incapea in pantaloni, toata scar!osenia aia ma c#inuia, nu doream altceva decat s-o $ut, dar ma simteam mic, $oarte mic, imposi!il pentru mine de a o avea toata, de a o $ute asa incat sa i se clatine toate straturile de slanina, sa cur"a de pe ea siroaiele de transpiratie puturoasa si de !ale care acum i se scur"eau pe !anc#eta. Inainte de a a&un"e, controlorul a mai trecut prin compartiment. 'aston i-a !a"at in mana un teanc de !ancnote de o mie si a iesit cu Tolstoi. Erau am!ii "al!eni la $ata, cu oc#ii o!ositi, rosii si cu #ainele im!i!ate de acel miros puternic, intepator. 'a!a dormea cracita pe !anc#eta. ontrolorul a ramas cu "ura cascata, cu privirea incleiata de mem!rele dez"olite, scar!oase, transpirate ale !atranei. +poi trenul $rana !rusc si controlorul se trezi cazut cu pula sculata peste cracii !a!ei care se trezise si isi ster"ea cu o mana !alele ce ii a&unsera amestecate cu muci pana pe "at.

*1. Speed

%a eli!erez. %a eli!erez de visuri, de culori, de $ericirea culorilor si de durerea intoarcerii. %i-am lasat visurile cu iar!a la o parte, am lasat cerul departe, $iindca nu mai puteam suporta trezirea cu durerile in"rozitoare de cap, cu neintele"erea a ceea ce vedeam, a ceea ce simteam. u !oraturile, cu tremuratul mainilor si cu capul lasat pe masa ca un semn al z!orului in care pornisem. +cum, mi-am vazut prietenii. Prietenii mei tot timpul o!ositi, cu ras isteric si oc#ii rosii. Si la $el ca si mine cu o sila mare $ata de tot ce ne incon&oara. Sila, scar!a este ceea ce ne caracterizeaza pe noi. 1u numai pe mine si pe prietenii mei, dar pe toti de aceeasi varsta. Din clasa mea numai doi nu se dro"au, dar nici nu erau !uni de nimic. 6estul toti. Sau !aietii din +merica care isi impusca cole"ii si pro$esorii in recreatie. Tarantino nu a $acut prin $ilmele sale decat o descriere a noastra, a celor dro"ati, a celor ce $u" din aceasta realitate si nu-i mai intereseaza nimic. Totul va $i pornit de la zero. a turnul 'a!el ce s-a pra!usit, dupa asta oamenii sa suporte nostal"ia cerului, a paradisului. Totul se pra!useste dracului. Totul tre!uie curatat, ca o nava ce e spalata !ine inainte de a $i scu$undata in mare. u noi se va scu$unda tot. 4om canta acea muzica $unerara-pun@ si ne vom distra. 1e vom distra de tot ce se rupe, ce cade si se imputeste. Gata cu telenovelele, "ata cu imnurile, "ata cu cultura cu c#ilotii murdari, "ata cu acea crestere in "rade, se termina povestea $rumoasa cu s$arsit $ericit. Iar eu, eu privesc pe $ereastra si ma distrez, e #aios, nu3 Durerea e intotdeauna mai terapeutica decat !ucuria. 4oi incerca si eu ca tine sa ma amuz, sa ma vindec prin ranile, durerea celorlalti. Sa #o#otesc cand totul se pra!useste. e ne amuza mai mult decat accidentele, catastro$ele3 +tunci uitam de noi, ne simtim intr-un $el !uni, linistiti. Daca va $i prea putin rau, desi ma indoiesc, cu totii suntem extrem de saturati de toate astea, vom a&uta trenurile sa o ia razna de pe sine, creierii sa z!oare pe pereti, tot ce ne scar!este sa $ie sters, scu$undat si ars. 0ocul va puri$ica tot. 0ocul tre!uie sa ne apere, sa ne eli!ereze. Iar eu voi deveni o persoana normala. 4oi desena prin li$turi, ma voi amuza. 1u mai are rost sa ma dro"#ez, pra!usirea a si inceput. 4oi rade si voi mer"e inainte $ara dureri de cap. 4a $i, este, misto. +poi, voi lua o supradoza si voi ster"e tot.

*(. Despre li!ertate si ziduri %i-a placut, 'uru, ca nu ai rupt ca de o!icei ceea ce ai desenat. %i-a placut $oarte mult. Sper ca imi vei umple li$tul cu desene de-ale tale, stii ca-mi plac. Si peretii din !loc. Imi

place ca asa nu poti rupe, oricat ai vrea. 1u poti distru"e cu aceeasi le&eritate peretii, zidurile ca pe o #artie sau ca pe o panza. Tre!uie sa vii mai des la mine, si din cauza ca mai desenezi prin li$t. +r $i $oarte misto ca oamenii sa vina ca la expozitii in acest li$t, iar eu sa nu mai vreau sa ies din el. ,n li$t pana la Dumnezeu. 'uru, termina de desenat li$tul si #ai sa urcam in el pana la Dumnezeu. De $apt, desenele din li$tul tau nu au $ost primele pe care nu le-am rupt. %ai tii minte cand am plecat in calatorie, cand am a&uns pe la +msterdam, la 'erlin3 +tunci mi-ai zis la intoarcere ca arat $oarte !ine, ca parca am mai intinerit. #iar asa a si $ost. %-am intors eli!erat de ceva "reu ce ma scu$unda din ce in ce mai &os. +propo de Dumnezeu, pe care l-ai amintit. /a +msterdam m-am intalnit cu cativa prieteni care o taiase si care au ramas acolo de$initiv. %er"eam in !aruri in care toti erau dro"ati, unde nimeni nu avea trea!a cu tine, puteai sa te dro"#ezi in ultimul #al, puteai sa te in&ectezi c#iar acolo. Era o pace, o muta intele"ere intre toti. ineva dormea cu capul pe masa, nimeni nu il deran&a pana nu isi termina somnul, cineva privea cu orele pe $ereastra, cineva picta, citea, cineva pur si simplu radea in ultimul #al, cineva dansa. +poi treceam prin $ata vitrinelor cu prostituate. Erau toate "oale si $oarte $rumoase. Era ceva extraordinar sa treci asa pe strada si din vitrina sa-ti zam!easca o $emeie $rumoasa, a!solut "oala. Iti venea sa crezi ca ai $umat prea mult, ca nu poate $i adevarat, ca ai #alucinatii. Si totusi, cat de dro"ati eram, cat de multicolore erau razele soarelui, era adevarat, era pe !une. Era ceva incredi!il in atmos$era aia, iti venea pur si simplu sa urli de !ucurie. +poi zile de ploaie. Iti parea ca nu se mai termina. Ploaia spala tot. In 'erlin m-am oprit intr-o zi lan"a zid. ineva picta ceva alaturi. +vea si spra7uri. I-am cerut cateva culori si am mers la zid. +m desenat asa cum nu mi se mai intamplase pana atunci. +m desenat un soare or!itor, niste nori ca niste pernite, am desenat marea, muntii, m-am desenat pe mine, pe prietenii mei, te-am desenat acolo si pe tine. Erai vesel si aler"ai prin nori. %i-am desenat cainele, am desenat tot ce mi-a trecut prin cap in acea transa. 1u ma simtisem niciodata asa $ericit. 'aiatul de la care Imprumutasem spra7urile ma privea. %i-am privit mainile murdare de toate culorile, la $el erau si #ainele. Din re$lex mi-am intins mainile spre zid, spre desenul pe care am vrut sa-l rup si am inteles atunci ca am $acut ceea ce nu voi mai putea distru"e niciodata. 1ici macar nu aveam de ce sa rup ceea ce $acusem. Era tot ce simtisem mai $rumos in viata mea. 1u mai erau cainii de care ma in$ricosam atunci cand terminam desenul, nu mai erau ciorile, nu mai erau dracii, nu mai era zidul ? era sentimentul $ericirii mele. Stii, ca atunci cand te dro"#ezi si ai #alucinatii care Iti produc sentimente pe care nu ti le poate produce viata asta de cacat. De atunci am inceput sa mai desenez pe !locuri, pe pereti. Do, dar nu mai e acelasi lucru sau macar ceva asemanator, nu, poate mer"em in 'erlin sa-ti arat zidul, nu zidul de $apt, sa-ti arat ce simt eu cand sunt $ericit. +ici desenez iarasi caini, so!olani, !roaste, linii ce ma inspaimanta, ce vin parca impotriva mea, $iindca simt ca aici zidul e prea mare, mult

prea mare, am si inceput sa-mi desenez peretii camerei, li$tul tau, peretii $acultatii si "ardurile de !eton pe lan"a care trec. Do, simt ca daca nu termin de colorat tot o sa inne!unesc, ma dilesc de-a !inelea. 'uru, dar cum ai putut sa te desenezi pe tine pe zid3 Te vezi in #alucinatiile tale3 Dormind. %i-am desenat si respiratia. Era vie. Stii, cred ca de un somn !un avem nevoie noi toti, de un somn lun", $oarte, $oarte lun" care sa ne ia o!oseala si !oala. Iar cretinii sa moara. Iar cand ne vom trezi sa ascultam /imp 'iz@it, Papa 6oac#, %assive +ttac@ si sa $im $ericiti. Sa ascultam muzica depresiva si sa ne simtim !ine. +lt$el o sa inne!unim cu totii. Do, cred ca de&a am inne!unit cu totii. ,ite ca de&a ne-au cazut "andacii si tantarii in ca$ea ? !lea.

**. 4iata clinica Prima oara nu mi-a venit sa cred. S-a intamplat asa ca m-ai vazut si tu. %-ai salvat, de $apt. 1u stiu daca tre!uia. 2ricum. 0umasem toata ziua #asis cu !aietii. +&unsesem intr-un stadiu cand nu ne mai lua, noi aveam impresia ca nu ne mai ia dracului odata. ,ltima oara seara am luat o doza du!latripla ca sa simtim si noi ceva. /a inceput ras. 0umul !uli!uleatorului se trans$era in creierii nostri. 'rusc am realizat ca ma ridic, ca ma duc dracului. ulorile ma loveau peste $ata, asa ca am cazut in pat. %uzica se amesteca cu mii de z"omote ce se acopereau unul pe altul $ormand un $el de liniste. +tat. +tat. Simteam cum ma scu$und in pat, cum su! mine e o "roapa imensa si eu tot cad, tot cad si nu se mai s$arseste odata. Disparuse acel soare ce ma inunda de !ucurie si venira culori lic#ide amestecate ce ma ster"eau, imi intrau in oc#i, in creier si nu vroiau sa iasa de acolo decat $oarte "reu, prin porii craniului care insa erau prea mici, asa ca ma simteam ca curva unui detasament $ututa de toti de cateva ori, asa-s soldatii nu se satura repede, si apoi aruncata peste "ard stoarsa de orice simt de orice um!ra de "and. 'aietii erau si ei dusi, se mai plim!au prin camera, mai cadeau pe &os, mai !orau la c#iuveta, in li"#ean, altul se tavalea pe podea. ineva incerca sa vor!easca cu mine. ineva imi dadea palme si imi desc#idea oc#ii. +sta ma oprise oarecum din caderea mea. Incerca sa ma aduca la supra$ata, cert e ca nu mai vedeam nimic, nimic din realitate. +m vrut sa-mi ridic o mana sa vad cine e alaturi, dar nu mai puteam $ace nici o miscare, nimic. Intr-un s$arsit te-am vazut. Erai alaturi, imi dadeai palme si apasai cu palmele pieptul meu. 6espira, respira, auzeam va". Dar plamanii nu ma mai ascultau, aerul devenise ceva lipicios, imposi!il de tras In plamani. +poi dispareai. +dica nu te mai vedeam, nu te mai auzeam. Doar uneori, asa ca intr-un $ilm $acut din !ucati te zaream, te auzeam, misca-te, te ro", misca-te, respira, apoi iarasi intuneric.

1u stiu dupa cat timp culorile s-au inmuiat, sunetele s-au $acut mai clare. Deasupra, pe cer, z!urau avioane. 1ucile cadeau din nucul din $ata casei. ,n motan aler"a cu un porum!el In "ura. Incepuse sa ploua. %a vedeam in $ata casei. Iesisem cu picioarele "oale pe iar!a si aler"am prin ploaie. %ama ma stri"a sa intru in casa, alt$el o sa racesc, dar eu nu o ascultam, continuam sa aler", sa tip printre z"omotele $ul"erelor. %a vedeam de undeva de sus. 4edeam si casa si nucul, casa, mama, apa. Eram mic si $ericit. %-am apropiat de acea ima"ine pana cand ti-am simtit palmele pe $ata mea. Pe pieptul meu. +poi ti-am auzit si "lasul. Do, esti un tampit, respira, nu $i prost. +m in"#itit aerul cu "reu. %a simteam asa de parca as $i pus cu $orta sa !eau miere, nu miere, e rau zis, namol, da, parca respiram namol, tu stateai alaturi, speriata si $oarte suparata. +m vrut sati zic ceva, dar nu am putut, nu am putut nici sa "andesc. Prin $ata oc#ilor mi-a aler"at un iepure, apoi din urma lui s-au intins vreun metru oc#ii unui lup. 'rllllllll. ,n scurtcircuit in creier. %a "andesc daca m-ai vazut cum aler"am prin ploaie. Imi dau seama de situatia mea &enanta. %-ai "asit ca pe o le"uma. + tre!uit sa ai "ri&a de respiratia mea. 1ici nu aveai macar cu cine vor!i. Iti va trece - "andesc. e e val ca valul trece. Doar ca o sa ma "ruzesti. De ce esti narcoman, nu poti termina cu cacatul asta3 1u ai "ram de vointa3 Esti terminat3 Iti voi raspunde de ce. De ce, dra"a3 %ai lasa-ma odata in pace sau du-te draculuiB +poi vei tranti usa. +poi eu ma voi dro"a iarasi, voi iesi din $antasmaticul camin M4I, voi lua un troleu si voi veni la tine. 1ici nu vei o!serva ca sunt dro"at, sau nu vei vrea sa o!servi. 1u imi vei reprosa nimic. Sunt o!osit, iti voi zice, sunt o!osit, ma intind un pic. 4oi inc#ide oc#ii si voi vedea cum se intind oc#ii dupa iepurasul ce $u"e. 4oi vedea cum iepurele rade in timp ce lupul cade intr-o copca. +poi ima"ini de la un concert. +poi voi desc#ide oc#ii. 4a $i dimineata. 4oi simti o nevoie ur"enta de a ma dro"a. De-aia, de-aia, dra"a mea. Do, ce $aci, ma vei intre!a. Sunt "ra!it, plec. ,nde3 Si aici iarasi o scena de telenovele. ,ite-asa. ontinuu. Plus o mica cearta. Plus altceva. Plus mai da-le pe toate dracului odata. +sta simteam eu atunci, inainte de a ma dro"a. +cuma incerc sa nu ma mai dro"#ez, dar stii ce simt, stii ce simt tot timpul inclusiv atunci cand dorm, caci mi se $ace sila si vreau sa ma trezesc3 %ai da-le dracului pe toate odataB Incerc tot timpul sa tra" o linie, sa pun odata punctul, nu se poate sa nu se poata, incerc tot timpul sa $ac ceva ca sa nu mai $iu considerat un im!ecil, dar de"ea!a, dra"a mea, nu pot, nu pot, inne!unesc, de $apt ce vor toti de la mine3 e3 Sa ma im!rac la sacou, sa vor!esc $rumos, sa zam!esc celor cu care vor!esc, sa le zam!esc celor care vor sa ma $uta, sa nu le mai zic ia mai su"eti pula, $utu-v-as muma-n cur3 e vor toti de la mine3 Incadrarea in societate3 are societate3 +sta, care vrea sa se incadreze in 1+T2, care-si ridica poala cand cineva ii arata pula3 %i-e sila, vreau sa tra" un $um, un mic $um, sa mer" la pescuit, sa pictez, sa ascult

muzica si sa ma simt !ine, vreau sa cant la c#itara, vreau sa te iu!esc pe tine si toti sa ma lase in pace, vreau sa !eau o !ere, o cola. De ce e imposi!il, de ce prietenii mei isi ies din minti, de ce tot timpul cineva imi omoara cainele, de ce tre!uie sa explic ceva, de ce tre!uie sa-mi explic ce vreau sa spun cand totul e clar, totul e demult clar3 De-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de -ia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de oaia. *). Pacientul sovietic Sa !eau o ca$ea, sa-mi $umez ti"ara. In liniste. um mureau In 6omania, 0ane3 um mureau cei care Incurcau3 Pai, eu stiu de cateva metode. 1. Erau Intinsi pe !eton, li se punea o !lana pe spate si dadeau cu !arosul. 1u ramanea nici o urma. Totul curat. DupCaia pacientul murea $rumos Intr-un spital din cauza plamanilor uscati, a dia$ra"mei rupte. Tot auzeai. a $ost om !un, saracul, dar a murit de plamani. 2ameni ce nu mai puteau respira acel aer. 2ricum s-ar $i Inadusit, nu3 2ricum murim, nu3 %ai da-mi un $um E a, ce !ine eB parca as z!ura un pic, dar mi-e lene. Sa-ti mai povestesc3 Esti sadic3 1oi oricum o sa avem o alta moarte, de supradoza, de sila. Si (. Sau cancer. Zicea cineva ceva aiurea si imediat auzeai. a murit de cancer, saraculB +&un"ea sa te "andesti la ce nu tre!uia si cancer, asta e, domnule, n-ai ce-i $ace. Intr-o saptamana a$lai ca ai cancer si In aceeasi saptamana mureai. Totul repede, nu asa ca acuma, treci prin zeci de etape, astepti zeci de ani pana mori, nu, atunci se murea repede, si acum se moare repede, dar acum oarecum mai pe $ata, desi nu stii de cine ? pacB In cap un cartus si "ata. %ori prostB %ai tra"em un !uli!uleator3 De ce nu, !lea3 Parca-ti da viataB TineBE la noi In Soviet@ii Soiuz aveau in$arct. and vor!ea cineva prea mult sau ce nu tre!uie. +i nostri aveau inima sla!a. Sau In accident. Dar In "eneral tre!uia o moarte naturala, ce nu vor!este omuC Inainte de moarte3 e tot ne "ruzim cu c#estii din astea3 Aai sa dansam mai !ine. Doar nu am curnit ca sa ne "ruzim. 1e-om "ruzi la at#adneac, #ai sa ne pricalim. andva o sa tre!uiasca sa $im si noi seriosi, Iti ima"inezi3 Sa $im ca si cretinii de !a!aci. Sa ne cur"a tot timpul mucii si !alele, sa privim atent la sema$or cand trecem strada, pana la urma stii cu ce vom $i rasplatiti3 u mi&loace de transport "ratuite. 1e vom plim!a toata ziua prin trolee, auto!uze, tramvaie si vom discuta asa Intre noi cat de pidari ni-s copiii. Tre!uie doar sa ne Incadram In societate, tre!uie sa ne &ucam rolurile pana la capat, crezi ca te tine mult sa te dro"#ezi asa3 Pana la urma tot alcoolici au sa termine toti, e permis de societate. Stii ce e interesant3 +cum In $osta ,niune Sovietica se moare din cauza !auturii. +proape nimeni nu mai are !ani de vodca, vin, alte !auturi normale. 'eau tot ce "asesc, !eau de crapa. De exemplu ? spirt te#nic. +mestecat cu apa. +u senzatii tari o perioada,

apoi paB Si nimeni nu se mira. Se asteapta la orice. +u trait In cel mai puternic imperiu, au $ost salvatorii rasei umane de cainii !ur"#ezi, ca sa se trezeasca acum ca nu-s de $apt decat niste nimicuri, cacat. Tot In ce credeau a Inceput sa puta, s-a stricat. ,nii au mers mai departe asa din inertie. Si-au Innoit doar voca!ularul, de $apt au Inlocuit niste termeni ? /enin cu Eminescu sau Ste$an cel %are, cincinal cu privatizare, comunism cu postmodernism, sau nationalism, sau sincronizare. In rest, aceleasi discursuri ? dreptate, $raternitate, omenie, durerea poporuluiE cacat. 2 la!a. Decat sa-i asculti mai !ine te caci. eilalti sunt alcoolicii, unii dintre ei sunt cretini care c#iar au crezut In toate la!ele alea. +cum nu se mai orienteaza, sunt ca animalele care si-au pierdut stapanul, nu stiu In ce parte s-o ia, sunt man"a, traiesc pe %arte sau dracuC stie unde. +stia !eau de crapa, !eau de se pisa pe ei. Isi vand mo!ila din apartamente, #ainele, tot, pentru ceva !autura. Se trans$orma In niste animale !aloase, cacacioase. Pana la urma spirtul ala Ii puri$ica, scapam de ei. Dar cu ceilalti ce $acem3 ,nde sa-i ducem3 Si In 6omania e la $el, Ii poti studia c#iar In universitati. Toate re!uturile sunt pro$esori. Toti alcoolicii si pidarii. Dau curuC la !ataie pentru o !om!onica, ca mai apoi sa arate la studenti ce pizdosi Is. Stii !ancul ala3 and un copil aude cum tat-so o convin"e pe masa s-o $uta-n cur, o$erindu-i In sc#im! o !lana. +poi vine cu $undul Intins spre taica-so si Itata, tata, vreau si eu !icicletaBJ /asa, !a, #ai sa vor!im mai !ine despre curve.

*9. /a Inaltime ,neori e $oarte "reu sa te trezesti In aceeasi camera, sa vezi aceeasi pereti, aceleasi postere, aceleasi $ete. ,neori e mai "reu sa-ti privesti prietenii decat sa te vezi In o"linda. Iei repede o doza ca sa nu "andesti prea mult. Dar cand esti prea "ruzit nu a&uta. E si mai rau. +tunci tre!uie sa pleci. 2riunde, dar de dorit In acele locuri unde #alucinatiile tale sunt mai aproape de realitate. Iei trenul si pa. Dai niste !ani controlorului, ca-i pacat sa-i dai statului, privesti trist pe $ereastra, intri In !uda si-ti iei doza. ,n pumn de pastile sau niste iar!a. Sau si, si. Eram varza, ma In"rozeam cand ma "andeam ca a doua zi va tre!ui sa ma trezesc dimineata. +tunci am simtit ca tre!uie sa plec. %i-am luat rucsacul si am $u"it In munti. and ai oc#ii rosii si Iti scoti oc#elarii de soare. and Incepi sa transpiri, sa o!osesti, sa mai cazi pe &os, Iti strici Incaltamintea si #ainele. 1imic nu conteaza cand stii ca la urma vei a&un"e In var$ul muntelui. Sus aerul Iti loveste plamanii, soarele Iti sta ca o palarie, iar norii ca o plapuma. reierul nu va o!serva nici o di$erenta Intre #alucinatii si realitate. In munti nu tre!uie sa $umezi iar!a. E prea $rumos. +i impresia ca mananci aerul ala, nu ca Il respiri. 2rasul Iti sta la picioare atunci, totul Iti sta la picioare. 1u ai timp sa mai "andesti. De aia

nu-i !ine sa a&un"i In var$ul muntelui cu teleca!ina. E acelasi lucru ca si a $ace copii cu prezervativ. ,rcarea te $ace rupt de o!oseala, dar e o o!oseala !ene$ica, de om li!er, care ale"e. +ici nu mai "andesti. ulorile, "ustul, mirosul, totul e incredi!il. Te simti ca o su"ativa. 1u reusesti sa Intele"i tot, nici nu ai nevoie, esti pur si simplu In transa. el putin asa simt eu. In var$ul muntilor nu simt nevoia de a ma dro"a. %untii ma linistesc, Imi sunt !ene$ici. E !estial sa vezi tot ra#atul de civilizatie la picioarele tale. De aici simti ca totul e $ara nici un rost. %untii nu pot $i construiti. Sau $alsi$icati. Poti sa arunci doar o piatra In &os. 1u poti scuipa mai sus de tine. Imi amintesc de 5op@il. um curata carto$i si Imi vor!ea cu capul In &os. a Isi !a"a pula, In $acultate, In tara. Daca nu va putea le"al, va urca Intr-un mar$ar si va sta acolo pana In Italia sau altundeva. Dar parintii ce ti-ar zice, l-am Intre!at atunci. %-ar omorI. %a distra $elul In care 5op@il citea scrisorile de acasa. 1e citea si noua cateodata pasa&e Intre"i. Sa mear"a la !iserica, sa Invete, sa manance si sa doarma la timp. De $iecare data cand termina scrisoarea o arunca la cos. /a o !ere, !aieti3 o!oram din amaratul de camin M4I si ne $aceam varza. ,neori e !ine si sa te Im!eti, nu numai sa te dro"#ezi, cica scoate stresul. Tu ar tre!ui sa stii mai !ine. Parintii lui 5op@il nu si-l ima"inau pro!a!il !and o !ere, nicidecum dro"andu-se. 1u stiu, uneori am impresia ca toti sunt rupti de realitate. a nu sunt total inconstienti, dar se simt mai !ine In izolarea lor. %ai inocenti, mai invulnera!ili. 5op@il arunca la "unoi invulnera!ilitatea parintilor sai. /-a Inceput nu l-am Inteles. Era un !aiat vesel care Insa cadea re"ulat In depresii $oarte mari. 4or!ea atunci despre sinucidere, uneori cand se certa cu cineva de-a!ia Il tineam sa nu-i taie "atul, Isi !a"a pula instant. +poi Isi revenea. %a "andesc ca i-ar placea muntii. +vea uneori niste stari de !ucurie, de $ericire care te molipseau. are te $aceau sa razi ca prostuC, desi vor!ea !analitati. red ca In munti s-ar simti excelent. +r uita de ra#aturi, de vina sa ascunsa $ata de parinti. 0iindca parintii cu inocenta lor Il $aceau sa se simta vinovat de toate ra#aturile pe care le $acea el. nu le-ar putea spune niciodata ca se lasa de $acultate, sau ceva si mai realist, ca, de exemplu, are si$ilis sau o prietena "ravida. Poate ca mi-ar placea c#iar sa tra" o iar!a cu 5op@il pe var$ul muntelui. +sta asa, ca sa radem de sa se rosto"oleasca pietrele sin"ure la vale. Sa ne tinem de !urta privind "andacii de &os preocupati de pro!lemele lor. Dar si $ara iar!a ar $i !ine. red ca In munti ar $i misto sa mori. Su$letul (ce-o $i aia3) nu are unde urca mult. 6amane alaturi c#iar daca te-a parasit. 2ricum, In munti nu ai nevoie de su$let.

*<. 1( aprilie 1><1 In 1( aprilie 1><1 Iura s-a desprins de pamant. Despre asta putin mai tarziu se vor scrie poezii, romane, se vor $ace $ilme. Iura a a&uns In cosmos. + $ost o casti"are a spatiului pe

care o visase la o ti"ara, la o pipa, la un paravoz, la un !uli!uleatorE de iar!a S#a@espeare, Stalin, 'ul"a@ov, pe care o visase taranii lui Ste$an cel %are Inainte de lupta stand In $ata $umului de la ru"urile de canepa. 1umai cine nu privise cerul cu stele pana la acel 1( aprilie 1><1B 1umai cine nu-si ima"inase ce se Intampla dincoloB ati Isi luau doza privind cerulB 4isand ceea ce va $i, ceea ce se va Intampla In continuare. Si la 1( aprilie (IIn april, In april, s-a nascut IliciJ ? scria Gri"ore 4ieru In a!ecedarele din care Invatam noi) Iuri Ga"arin a $acut sa $ie reale o parte din visele, din #alucinatiile noastre. Dro"urile si cosmosul Intotdeauna au avut ceva In comun. 2 data cu z!orul lui Iura #alucinatiile noastre, ale narcomanilor ce stiu a se dro"a, au prins putere, au devenit reale, mai reale decat realitatea. + $ost ceva asemanator. tra"i un $um, Inc#izi oc#ii, te vezi, sau vezi pe altii cum Inoata prin vid printre stele, tot mai aproape de soareE apoi desc#izi oc#ii, pui televizorul In priza si Il vezi pe Iura In cosmosB Il vezi cum se desprinde cu rac#eta de pamant si iata-l In cosmosB Sa-mi !a" pula daca nu Iti vine sa Inne!unesti vazand asa cevaB Din pacate eu eram undeva departe cand s-a Intamplat acest lucru, eram poate un mar, poate un caine, poate o ti"ara, poate dracuC stie ceE Poate ca ar tre!ui sa $ac un e$ort sa a&un" pana acolo, sa-mi ima"inezE dar vad milioanele de zam!ete ale narcomanilor la a$larea acestei stiri. 4ad !ucuria lor, acum peste ): de ani ma !ucur si eu, nu stiu, asa Imi vine, nu stiu daca Intele"i, dar pur si simplu Imi vine sa #o#otesc cand ma "andesc la asta. S-a vor!it mult, se va vor!i Inca mult despre asta, se spune ca nu el a z!urat, ca a $ost ales pentru zam!etul lui $rumos, ca a $ost mai apoi lic#idat si ca nu a $ost nici un accident motivul mortii lui. Se vor!este ca despre S#a@espeare, de exemplu. a despre lucruri trasnite de care esti aparat, $ata de care zam!esti ironic. ,ite-asa, !lea. Imi amintesc cum ne radeam pe cap cu So!o ca sa $im mai aproape, sa tinem le"atura cu cosmosul. #iar simteam, c#iar simt. Sau cand ti se rupe ceva In tine si pana atunci nu Iti puteai nici ima"ina asa ceva. e vreau sa spun3 Doar ca #alucinatiile sunt reale, prind viata. Si ma cac eu pe telenovelele, pe poeziile si pe prozulitele voastre anemice. +stea c#iar nu apartin realitatii, sunt Intotdeauna cu un pas, cu doi, cu trei In urma. 1iste scormonituri In cacat In cautarea unui sens cica, idee. De unde idee In cacat3 /im!rici, peste tot lim!rici si cacat. u Iura a $ost alta trea!a, nu conteaza daca a existat sau nu. Tre!uia sa existe. Aalucinatiile nu vin din cacat, ci din $um. 0umul te Inalta, desi nu e termenul potrivit pentru trea!a asta. Zici ca vor!esc despre poezii, nu, vor!esc despre viata, despre realitate. ,n Iura nu poate tine mult, desi era puternic. S-a vor!it c#iar ca a $ost alcoolic si narcoman. +sta nu ma intereseaza, a $ost trea!a lui. ,n Iura se uzeaza repede. ,n Iura de $um, un 4asot@i de $um, un S#a@espeare de $umE nu, nu poate tine mult. 0iindca toti scormonesc In cacat. 0iindca nu stiu a se dro"a, $iindca nu prind mirosul ier!ii ce se lea"ana, nu mananca aerul din munti, nu traiesc culoarea noptii, a norilor, mirosul unui tranda$ir al!, de unde-n pixuC meu ar putea avea aripi astia, de aripi de cacat c#iar ca nu am auzit. 4asot@i In masina lui. 0luierand. %arina 4ladi ? sotia lui, va povesti ca In timp ce Il

$ilma a avut vreo sapte - opt accidente, dar $luiera mai departe, 4asot@i asta a $ost si el dat dracului, "lasul ala al lui mai "reu ca al lui %ax avalera c#iar. uvintele alea ale lui care te z"araiau mai ceva ca "lasul. 4asot@i care si-a !a"at pula si neavand viza a mers asa pana-n +merica, sa mai cante ceva. +poi a avut puterea sa se Intoarca acasa. Desi stia ce Il asteapta acasa de la patanii de la 5G'. are !a"a dro"uri In el de-ar $i murit un detasament de partizani, care !ea pana uita de el. are sarea peste cap, mer"ea In maini, de credeai ca nu-i adevarat, de unde dracuC avea narcomanuC ala atata putere3 Doar nu din cacat. Tocmai, nu din cacat. acat e restul. %untii, accidentele, "lasul lui, puterea erau din alte parte. De altundeva, de unde nu se simte mirosul de cacat, de-aia a avut nevoie de dro"uri, de vodca. +poi 4asot@i a murit. ica a avut in$arct sau asa ceva. a Ii cur"ea san"ele pe "ura ca dintr-un "#eizer. e simtea oare 4asot@i cand era rupt pe podea si cand dupa mesa&ul unui necunoscut venea %arina 4ladi si Il ducea acasa3 e simtea atunci cand desc#idea oc#ii3 and a$lase ca tatal sau Il toarna la tovarasii de la 5G'3 ine vrea sa-mi spuna ce miros simtea el atunci3 +poi Ga"arin a murit. +sa cum si aparuse. ,n accident. Toate sunt accidente, doar cacatul din $iecare zi e ceva normal. 1u poti spune ca te caci accidental. acatul de zi cu zi este etalonul ordinii societatii noastre. el care z!urase In cosmos n-a rezistat la un antrenament. Dar ei sunt certitudini din #alucinatiile noastre. Ei sunt realitati. Sunt mai reali In #alucinatii decat In viata aia de cacat. Ei sunt #alucinatii ale acestei vieti. 1u-i poti ne"a. 2ricat te-ai screme. %ai tra" un $um. Pentru li!ertate, pentru 4asot@i, Ga"arin, pentru patria mea, desi nu Intele"i pro!a!il ce vreau sa spun, pentru iar!a cea verde, pentru Dumnezeul nostru, pentru toate cele #alucinatorii care ne dau putere, ne dau viata. Pentru toate cele $rumoase ce urca pana la urma la cer dintr-un !uli!uleator. Dintr-un !uli!uleator $ermecat. +min.

*;. Aarms ,n !aiat care mer"e la cursuri, Invata, &oaca $ot!al, caruia Ii place ceva, dar $ace altceva. /a Inceput mi-a $ost "reu sa-l Intele" pe Aarms. Dup-aia mi-a placut si c#iar ne-am Imprietenit. E unul dintre cei mai ciudati oameni pe care i-am Intalnit vreodata. Simpatic, destept, vicios. ,n !aiat care mer"e la serviciu In sacou, iar prin apartament In #anorac cu 1irvana. Aarms reuseste sa le $aca pe toate. Pana sa-l Intalnesc mi-ar $i $ost "reu sa-mi ima"inez asa ceva. Sa $ii cel mai !un student din universitatea ta, cel mai vicios, cel care reuseste sa $aca tot ce vrea. De $apt, nu stiu ce vrea Aarms. 1u stiu daca Il Intele". Poate ca da, poate ca nu. Sunt si"ur ca toti care Il cunosc simt si ei acelasi lucru, iar daca nu,

Inseamna ca nu Il cunosc. Eu le-am Incercat pe toate, Imi zicea Aarms, daca crezi ca nu m-am dro"at, "resesti. Pe la paispe, cinspe ani um!lam rupt. +poi m-am lasat. +s putea spune ca e cel mai linistit dintre toti prietenii mei. Dar as putea spune si contrariul. Prima oara cand l-am vazut cu mainile !anda&ate, nu mi-a venit sa cred. Se certase cu o "a"ica, sau asa ceva, si a spart toata $aianta din casa, ca sa n-o omoare, sau din alta cauza. E politicos, dar are un umor ne"ru, adesea a!&ect. ,n om pentru care ordinea sta pe acelasi ra$t cu anar#ia. Aarms $ace parte din societate, e respectat, poate c#iar temut. Paralel cu acest lucru e ceva ce Il macina, pe ce se raz!una, ce nu-i convine. Aarms e $oarte !un In ceea ce $ace. Dar ceva nu-i convine. eva Il $ace sa $uta aceeasi societate pentru care lucreaza. 2rdinea nu Inseamna pentru el doar Im!racamintea, vor!ele, stilul de viata impus de serviciu, ci si orarul curvelor sale. 0iindca Aarms are un orar cu curve. +zi vine Geta, Dina sau cine dracuC3 Stiu ca m-am Inteles cu una din ele, dar cu care3 +st$el de pro!leme are Aarms. 0ace adesea or"ii cu cole"ii sai de serviciu, dar e si cel mai !un de acolo. Ziua slu&indu-si societatea, noaptea $utand-o. +poi spala cu vodca. 0iindca Aarms si !ea. Si atunci e $oarte vesel sau $oarte ne!un. Si asta depinde. 'ea cu curvele lui, care nu stiu una de alta, cu cole"ii, cu prietenii. +tunci vor!este mult si toti Il asculta, $iindca toti sunt $ermecati de Aarms, treaz, !eat, a!erand sau $iind $oarte Intelept. Dar dimineata Il doare capul, se po#mileste cu moare, apoi cu !ere dupa lucru, dar mai Intai pune caseto$onul In priza si asculta de dimineata muzica care Ii place cel mai mult. 0iindca lui Aarms Ii place $oarte mult muzica. S-a lasat de dro"uri, de $umat, dar de muzica nu. +sculta Intotdeauna de dimineata ceea ce Ii place cel mai mult, ca sa-i mear"a ziua !ine. Se plim!a prin camere In c#iloti cantand sau $luierand. Daca e multumit, daca nu se simte mai rau decat atunci cand dormea. 0luiera si canta de zici ca e cel mai $ericit om. 0iindca Aarms le are si cu muzica, cantase candva Intr-o $ormatie, dar a renuntat pentru si"uranta carierei sale, care iata Il ridica tot mai sus, de unde privind In &os Incepi sa ametesti. Dar care Il si macina, Ii da o stare de depresie si de ne!unie. 0iindca Aarms mai are (tot mai des acum) stari de depresie si de ne!unie. %ai strica mo!ila din casa, mai pune cuiva cutitul la "at. Despre Aarms as putea sa-ti povestesc o "ramada de c#estii, dar Aarms are stari depresive si zice ca simte ca Inne!uneste. %ai nou, Aarms s-a apucat iarasi de $umat. Intele"i sau nu3

*N. 4ama

Sa-ti povestesc cum treceam vama. Sa-mi !a" pula daca nu e cel mai scar!os lucru din drumul dinspre 6% si 6omania si invers. Podul de $lori e un pod care a vrut sa acopere cacatul dintre 6% si 6omania. Dar e imposi!il. %irosul cacatului e cel mai puternic lucru ce lea"a aceste tari, tarisoare, si nu poate $i acoperit cu $lori sau carti trimise dinspre Inspre. +&utoare. 6omanii sunt pidari de ti"ani spun romanii din 6%, si !asara!enii sunt toti niste criminali, niste porci de rusi, spun romanii din 6omania. /ucrul acesta se vede cel mai !ine la vama. 2data cacatului de vames roman nu i-a placut ca port !atic pe cap si a Inceput sa urle de parca l-as $i $utut In cur prima oara, iar el ar $i $ost o persoana $oarte morala. +ltadata cerceii. +ltadata ca $umam cand el Imi um!la prin "eanta. Din cauza asta mi-a scos c#iar si ti"arile din pac#et, mi-a um!lat prin !uzunare, mi-a scos toate actele din port-document, mai ca nu s-a uitat In cur, dar a zis ca asa va $ace data viitoare daca voi $uma In $ata lui. +stea sunt relatiile moldo-romane. Desi"ur, In alte dati Imi puneam ciorapii &e"osi deasupra "entii, mai mult sau mai putin Intamplator. Drumul de o zi si o noapte e nimic $ata de acest popas la vama. +s mai $ace vreo cinci ore cu trenul numai sa nu mai vad moacele de pizde Imputite ale vamesilor. Poate ca sunt mai rai ca "a!orii, ca mentura, dar e "reu de comparat un cacat cu altul. Sa nu crezi ca vor!esc numai despre aia romani din 6omania, si ai nostri sunt la $el. Prostia, cacatul sunt "eniale $iindca sunt toate la $el. e sa-i $aci, asta e podul de $lori. Desi"ur, se mai Intampla sa vezi si pe acolo cate vreo $ata cat de cat umana, dar asta mai rar. Se mai Intampla sa a&un"a si pe la vama cate un $ilolo". 0ilolo"ii, saracii, sunt In stare sa $aca orice. +!solut orice, daca li se permite. 1u Prutul separa aceste tari, ci cacatul pe care si-l toarna reciproc In cap. ineva spunea ninavi&u pi rumani istia cI tat Is cu cararusa pi ni&locu capului, iar altcineva ca !asara!enii astia, pa !une, toti sunt cretini, n-am vazut nici unul normal. and am a&uns In 6omania am Inteles ca drumul meu nu s-a terminat aici. a va tre!ui sa mai mer" mult pana sa a&un" undeva unde sa ma simt !ine. Poate ca cel mai !ine e cand stai pe loc, cand crezi ca In alta parte e mai misto, nu stiu. Toti de varsta mea vor sa o taie undeva. 2riunde, numai nu acolo unde suntem. 'asara!enii au mandria cretina ca sunt !asara!eni, de parca ar avea vreun merit prin $aptul asta (ca americanul ala de care Imi povestea 'uru ? tipa la toti ca e american, de ziceai ca e $ecioara %aria, Imputitul de texan), iar rom. din 6om. sunt complexati ca sunt romani cand a&un" altundeva, se $ac mici, mici si se urasc din cauza ca s-au nascut romani si pe toti romanii pe care Ii Intalnesc din cauza ca le amintesc de ori"inile lor. +ceste doua tari In care totul e putred, In care se vede doar distanta milimetrica dintre ele, nu si altceva. Doua palme ce-si tra" palme !otului comun. Scene de epilepsie patriotica si de pipi Impotriva vantului. Sau de nu mai stiu eu ce. 1umai nu de ceva sanatos. Dar tu stii mai !ine. +i putea tu sa-mi vor!esti despre lucrurile astea. 'ine, !ine, vor!esc eu.

Dar mai !ine sa nu vor!im despre asta. Imi vine uneori sa $ac ce am $acut cu casa parintilor. 0umul puri$ica tot. Dar va tre!ui mult $um. acatul arde "reu. /im!ricii nu se Ina!usa usor. Stiu ca e "retos, dar, pula mea, nu a mea e vina, nu a mea e vina ca se $ura, ca se omoara, ca parintii Isi $ut $iicele, ca ne cacam mai mult decat suntem, ca ne !a"am pula instant In toate, ce te uiti asa manca-ti-as3

*>. Galilei Galilei era solutia. Galilei descoperise ceea ce ne tre!uia. Era un tip tacut, care parca tot timpul se "andea la ceva. %er"ea la scoala numai In sesiune, avea numai note !une. Descoperise. Graalul. Descoperise multe c#estii. #iar si pentru sesiune. In sesiune Isi prepara o su!stanta care Il $acea o perioada $oarte rezistent, nu mai avea nevoie de somn, tot ce citea memoriza, iar mai tarziu uita tot. 0acea tot $elul de experimente. om!ina pastile, su!stante. Pentru $ormula $ericirii. +i examen ? asta, esti In depresie, esti o!osit, vrei ener"ie, Galilei Iti "asea ceea ce-ti tre!uia. /e Incerca pe toate. /a prieteni ? "ratis sau cu pretul platit de el, unora le vindea, altii erau co!ai. 'a"a-ti asta In cur, sa vedem ce e$ect are. Sau in&ecteaza-ti asta. Sau $umeaza asta. +devarul e ca niciodata riscul nu era prea mare. Pentru un narcoman. aci Galilei avea simtul masurii, controla cantitatile, prezicea e$ectul. ,neori nu iesea cu lunile din apartamentul sau. and mer"eai la el, c#iar de la intrare te lovea In nas o du#oare de medicamente, de tot $elul de su!stante. Il "aseam muncind, In transa pe &os sau In $otoliu, cu oc#ii peste cap. and ma vedea Isi lua o doza ca sa-si revina, apoi devenea vesel, vor!aret. +poi, ca niste traditionalisti, !a"am o iar!a. Pentru amintirea vremurilor !une. %ai radeam, mai priveam un $ilm. Galilei spunea ca poate va descoperi su!stanta ce te tine toata viata $ericit, vesel, optimist si plin de ener"ie. Glumea, dar cred ca atunci cand experimenta pra$urile la asta se "andea, asta vedea el In #alucinatiile lui. %ainile Ii erau toate "aurite de in&ectii, la $el venele de la picioare, lim!a. Sla!ise mult In ultima vreme. Pro!a!il si plamanii i se cam Im!i!asera cu putoare. 1u mai vor!esc de stomacul lui. ,ita sa manance. and se simtea sla!it !a"a o pastila su! lim!a si era plin de ener"ie In vreo cinci minute. 0acuse ceva asemanator pastilei speed si ne dadea cand mer"eam la vreun concert. Eu ma amuzam caci speed In rusa Inseamna sida. +colo nu mai stiam de unde avem atata ener"ie. Saream si aler"am ca idiotii, ne simteam Intr-adevar $oarte !ine. %ai dadeam cate un cap de pereti de $ericire, eram ca Intotdeauna ultimii care plecam. DupCaia era teroare. ateva zile extenuati, $ara nici un pic de ener"ie. Prima oara cand luasem un tim!ru semanam a copil nevinovat, mi-l daduse Scorpia, ca sa ma corupa. +devarul e ca m-am simtit $oarte !ine, am putut sa stau mult cu ea, nevrand nici sa mananc. 4or!eam ca prostii, ea Imi povestea tot $elul de povesti de-ale ei. 1e-am

plim!at cateva ore prin parc, apoi ea mi-a zis ca tre!uie sa plece, alt$el pierde ultimul auto!uz. +m strans-o atunci In !rate si asa am $ost pierdut. %ai tarziu mi-a zis ca special mi-a dat tim!rul ca sa ma excite. I-am zis ca nu era nevoie. Era cu vreo cinci, sase, dracuC stie cu cati ani mai mare decat mine. 2ricum Imi placuse tim!rul. ontinua sa-mi aduca. Era o masina de $utut Scorpia. Era o pizda suta la suta. and te $uteai cu ea simteai ca pentru ea nu exista atunci nimic altceva decat pizda ei. Te simteai $utut, era $oarte emancipata. Scorpia ma $acea sa ma simt $emeie. Imi !a"a un tim!ru In "ura si o mana In slit. %a lasa sa Inot printre tatele ei, de parca erau valuri, parca era o vaca tur!ata cand se excita. Daca vroiai pizda ? Scorpia era pizda per$ecta. 0rumoasa, emancipata, cam ne!una. Imi luase pula In "ura odata Intr-un !ar. 1u-mi venea sa cred. +devarul e ca nu ne vedea nimeni, dar In $iecare moment putea intra cineva. Tin minte cum a vrut sa o $ut prima data. /a intrarea Intr-un "ara&. +vea o $usta scurta, Ii dadusem c#ilotii &os si cand sa Inceapa partida aparea vreo masina, Imi venea sa Inne!unesc. +poi a disparut. +m mai Intalnit-o peste vreun an, doi, mi-a zis ca mer"e la cules !anane In ipru sau nu stiu unde. Si mi-a zam!it. a In compunerea lui Scro$ ? $etele din 6epu!lica %oldova, din 6omania si !ananele sau culesul !ananelor. %ai avusesem o "a"ica care pana la urma a cules !anana unui ara!. ine ne $ut $emeile noastre3 +r tre!ui sa ne emancipam noi, nu sa ne !atem nevestele. 0emeile noastre sunt mai emancipate decat am vrea. Ele ne $ut pe noi, nu noi pe ele. Ele ne apara si cand nu mai au nevoie de noi, de pulele noastre, ne arunca dracului ca pe niste tampoane sau ca pe niste vi!ratoare stricate. 'ar!atul a devenit o carpa, o !a!a ce priveste toata ziua telenovele, se vaicareste, !ar$este, !ar!atul este o curva In zilele noastre, $emeia e politician. In curand $emeia nu va mai avea deloc nevoie de !ar!at. Si !ine va $ace. Duca-se dracului daca-i prost. 'ar!atul e de&a ceva asemanator unei papusi "on$la!ile, ca sa $iu sincer, nu stiu daca a $ost candva alt$el. Eu Intotdeauna m-am simtit $utut, uneori c#iar violat. 1ici In $antasmele mele nu am $ost vreodata violator. Sa-i tai !urta unui !ar!at e usor, e simplu. Sa violezi o $emeie e ceva aproape imposi!il, tre!uie ori sa $ii animal, iar !ar!atul e mai de"radat ca un animal, ori sa $ie $emeia moartaE nu stiu E !ar!atul e terminat, nu poate $i decat cel $utut. a de mult e cretin, e $ricos si neputincios. 0emeile ne descopera via"ra, ne descopera leacuri pentru pulele noastre. +ltceva nu le tre!uie de la noi si nu vad de ce le-ar tre!ui. 1u poti sa le reprosezi nimic. 1ici macar ca sunt curve. 'ar!atii sunt toti niste vi!ratoare, de $apt, cu vi!ratoarele e si mai i"ienic, nu transpira, nu put, nu produc in$ectii, nu transmit !oli. /a un concert cu cei mai tari D8 din lume, cel putin asa spuneau reclamele, l-am pierdut pe Galilei. Eram toti rupti, nu mai stiam In ce realitate suntem, atatea culori, atata z"omot, toti cu oc#elari, cu masti de sudat. red ca toti erau acolo dro"ati. Saream ca ne!unii, speedul Isi $acuse e$ectul. /a un moment dat am vrut sa !em cola si ne "andeam pe cine sa pedepsim sa mear"a la !ar. ineva a zis ca pe Galilei. +m privit prin parti, dar nu-l vedeam. +tunci ne-am uitat spre podea. Galilei statea Intins &os, cu o dara de san"e ce-i iesea din "ura. Inca era viu. 1u stiam ce se Intampla, daca e ceva real sau e pur si simplu o unda de "alice ce ne "ruzeste, ce ma "ruzeste, am "andit. Dar totul era prea ciudat, am Incercat sa-l ridicam In timp ce el icnea, In timp ce dara de san"e i se

prelin"ea pe #aine. Pana la urma am c#emat o am!ulanta. oncertul a continuat. 'uru a mers cu el. 1oi am ramas a$ara asteptand. Intre timp am mai tras o iar!a. a sa uitam, ca sa nu ne mai "ruzim. De"ea!a. 1e-am "ruzit In ultimul #al, aratam toti deampula. Iesisem din unda muzicii si acum toate sunetele ni se pareau doar o mare "ala"ie ce rasuna In capetele noastre. +poi a venit 'uru. + tre!uit sa-l clatinam, sa-i aducem niste apa ca sa-si revina. +m pornit pe &os spre camin. %uzica parca nu se mai termina, parca se ampli$ica cu cat ne Indepartam mai mult. Era noapte, dar nici unul dintre noi nu-si scosese oc#elarii. ulorile cerului ne Inspaimantau. Stelele pareau niste ace pentru strapuns oc#ii nostri. In camin lam visat pe Galilei. Privea un ta!lou pe care eu nu Il vedeam. Si radea. +cesta a $ost tot visul. /-am visat toata noaptea.

):. Pastele +zi e sam!ata spre duminica, azi se tin slu&!e In !iserici pana spre dimineata $iindca azi Invie Isus. Ieri auzeam la stiri ca se duc oamenii la !iserica pentru a mer"e pe su! s$anta masa. I-am zis lui 2edip sa mear"a daca vrea pe su! masa din camera, ca noi nu ne suparam, din contra. ,n preot spunea la un post de T4 ca In zilele astea nu se spala, nu se mananca si nu se nu mai stiu eu ce. /a alt post, alt preot spunea ca credinta nu iu!este mizeria, din contra, asa ca sunt superstitii prostesti zvonurile cu spalatul si altele. De-aia cel mai !ine e sa $aci cum vrea musc#ii tai, a concluzionat 2edip. Sincer sa $iu, eu as trece pe su! masa. and eram mic asta era una dintre !olile mele ? um!lam tot timpul pe su! masa. ,n sentiment de liniste, de si"uranta. 4edeam de acolo tot $elul de picioare care se uneau, se Intindeau unele pe su! altele, spre altele, tot $elul de o!iecte care nu mai erau "asite prin casa si Isi "aseau acolo linistea. Su! masa era 25. +poi mi-am o!servat cresterea. Pana am a&uns cu capul la nivelul mesei. 1u mai puteam mer"e pe su! masa In picioare, poate ca si asta a $ost o cauza pentru a nu mai mer"e pe su! masa. a acum sa aud ca oamenii trec pe su! s$anta masa. Pai eu pana la vreo cinci ani am tot trecut pe su! masaB Imi plac !isericile. Imi place de Isus, dar nu mer" la !iserici. 1u mer" sa ma Impartasesc, sa ma spovedesc si altele. %er" asa, ca la teatru uneori, sau ca la o expozitie de pictura. 0iindca mi-e scar!a sa pup mainile, cine stie ce a $acut preotul asta Inainte de slu&!a, poate a $acut o la!a mica, poate ca s-a cacat sau cate si mai cate alte lucruri omenesti. Preotii mi-s cam antipatici. Desi se mai Intalnesc si simpatici. Dar e acelasi lucru ca la "a!ori sau ca la pro$esorii universitari. Sunt cretini, sunt pidari, de unde stii ca dupa ce te spovedesti parintele nu scrie acolo pe o $oita si dupCaia o transmite mai departe. 0iindca nu cred ca preotii slu&esc lui Dumnezeu. %a $ut eu pe asa intermediari. Slu&esc mai de"ra!a satul ? cum se a$la In sat tot ce se Intampla3 ? si securitatea, cum stiu !aietii totul despre $iecare3 Preotii de la noi sunt mai de"ra!a niste dezle"atori de mistere. 0iindca se mai Intampla

minuni. De pilda. dispare !oul lui mos G#eor"#e, cine l-a $urat, unde-i3 1u se stie. +poi saracul ior!ila se duce la preot, ca Il mustra constiinta. +poi mos G#eor"#e aude un zvon In sat ca ior!ila i-a $urat !oul. Sau pe patul de moarte, aici c#iar ca toti le spun pe toate, se cred de&a la Dumnezeu, uita oarecum de sat, spun pe nevasta cui au mai $utut-o, pe cine au mai ucis un pic, spun a!solut tot. um saracul preot sa tina In el atatea3 %ai spune si aproapelui sau. Dar nu am trea!a cu ei. Eu nu um!lu pe la !iserica. %a simt cel mai aproape de Dumnezeu atunci cand nu "andesc, atunci cand am In mine o liniste a!soluta. Este calea mea spre Dumnezeu, oricum ar $i el, nu preotul tre!uie sa mi-o arate. %a "andesc ca ar $i misto de tras odata o iar!a cu Isus. e #aios ar $i, sa te pisi de ras. Isus sa-ti vor!easca de !unatate, deE si sa iz!ucneasca In ras. Sa-i mai Intinzi o data !uli!uleatorul. Pe !une, ar $i $ain. 1u crezi3 +$ara e $ri", dimineata a plouat un pic. +ici ar tre!ui tras un $um de travca, asa ca sa meditezi un pic si apoi sa iz!ucnesti In ras de pro$unzimea vor!elor mele. redinciosii stau In rand la paine, ca la mausoleul lui /enin pe vremuri. %aine si poimaine ma"azinele vor $i Inc#ise, nu treC riscat, mai !ine stai ca !ouC azi &umaC de zi In rand, ca sa poti maine sa crapi si sa te !ucuri. E misto la sar!atori. Toti sunt !eti, scot a$ara ce-au mancat cateva zile (cu exceptia a ceea ce s-a cacat de&a), mai !ar$esc, mai In&ura de mama, de Dzeu si de toate o!iectele din !iserica lui. E pizdos. Inca un ar"ument In veridicitatea teoriei lui DarFin. ,ite ce a!erez si eu In loc sa trec pe su! s$anta masa. Tu $aci cercuri In &urul !isericii3 Poate ca Imi scrii si tu ce $aci. Dar nu cred ca acum. Eu mer" la s$anta masa sa $umez o s$anta ti"ara. u o s$anta ca$ea. Poate ca mananc si o napolitana. Poate ca nu, dar cred ca da. eea ce se Intampla cu mine nu are de-a $ace cu actiunile mele, nu-l poti simti pe Isus atunci cand treci pe su! masa. Poti simti mirosul ciorapilor, altceva, In $ine. Eu simt uneori ca aceasta lume are In ea ceva s$ant, atunci cand ma dro"#ez sau mananc. Si uite ca poate am sa ma las de dro"uri. ,ite ca am sa Incerc $ara. Poate ca nu se poate. Poate mai !ine totusi o supradoza. +poi popii sa te petreaca. +lt$el nu a&un"i. Te pierzi printre muste si tantari. Scrie-mi si tu. Daca ai trecut pe su! masa, daca ai mancat din trupul Domnului, daca i-ai !aut san"ele Domnului.

)1. /i$tul spre cer Eu $umez la !alconul !locului de pe +urel 4laicu nr. *, sc. 9 In timp ce 'uru urca In li$tul aceluiasi !loc si vine la mine. +cest li$t ce seamana atat de mult cu un sicriu, In care toti stau drepti privind litera si ci$rele ce se lumineaza o data cu urcarea. P, 1, (, *, ), 9, <E si co!orarea. >, N, ;, <, 9, ), *, (, 1, P. 'una ziuaB SalutB ? zic oamenii usurati cand ies din li$t. /ocul doamnei cu coasa e privatizat de $emeia de serviciu care sta la cinci. ce e cu

mizeria din apartamentul vostru3 ati stati de $apt acolo, !a"a-mi-as pula, I, !a3 e pizda ma-sii-s cu c#istoacele ce le "asesc zilnic la usa voastra3 e vrea tampita aia3 ? ma Intrea!a prietenii care ma viziteaza. 1imic, ea e doamna cu coasa respecializata acum In doamna cu teul si matura. 1-o !a"ati In seama, o pizda !atrana si proasta. De aici, de sus de la !alcon, c#iar deasupra statiei de trolei!uze, totul se vede alt$el. Trolei!uzele de &os $rumoase de aici par preistorice, ru"ina predominand partea lor de sus. Pot sa privesc oamenii care asteapta. ,nuC se uita la ziare, altuC la "a"ici, altuC se plim!a nervos, alta se uita cum arata In "eamul unui c#iosc. +runc c#istocul. ade la !alconul vecinului de &os. Eu de&a nu ma mai tem sa mor In aceste zile stranii, In aceste zile stranii, stranii ? canta Zoopar@. Tu unde stai, !a3 ? e Intre!at 'uru de doamna cu teul. In %anastur ? raspunde. Deseneaza In li$t un $luture si scrie su! el. %ot#er $uc@er !utter$l7. ,n $luture-trasnet, asa ceva. Stii cand l-am desenat prima oara3 ? ma va Intre!a cand vom co!orI Impreuna. and la seminarul de I/6 seminarista vor!ea despre $luturii dintr-o ((, *, ), 9, <E) stro$a de-a lui Emin spunand ca sim!olizeaza armonia naturiiE alte cacaturi, iar tu te-ai enervat si ai spus ca $luturii sim!olizeaza moartea. #iar daca-s "al!eni. Sau In special daca-s "al!eni. Dostoievs@i trece strada In timp ce eu $umez la !alcon. De aici nu Ii vad nici mainile in$lamate ca niste pernute, nici petele mari, rosii de pe $ata. +#, iarasi a uitat sa-mi lase cartea. DaC nu mai conteaza acum. 1imic nu mai conteaza. #iar acum In mi&locul strazii, vizavi de cinemato"ra$ul %arasti, desc#ide "eanta nea"ra.

)(. +$"anu Imi placea sa $umez cu +$"anu. Imi povestea tot $eluC de c#estii, daca Il ru"am Imi povestea si despre +$"anistan. Incepuse sa $umeze iar!a acolo. +cum, nu ca ar $i dependent, dar o $uma oarecum re"ulat. a sa se simta !ine. and s-a Intors din armata, din raz!oi, era cam diliu. Iti $acea s$oara cum vrei, daca nu erai politicos te puteai trezi cu un picior In !ot sau aruncat peste vreun "ard, desi era mic de stat. +sculta atunci aproape toata ziua muzica, iar seara se Im!ata. %ai tra"ea si iar!a, dar atunci eu nu stiam. Si-o crestea sin"ur In "radina. %a miram la Inceput de ce e asa de vor!aret. um sa nu $ie, domCle3 - dupa cateva $umuri sa tot vor!esti. +$"anu spunea ca a $ost $ain In +$"anistan. 1u prea pronunta niciodata cuvantul raz!oi. %ancam numai carne de oaie. 1e aduceau localnicii sau sc#im!am pe o lin"ura de aluminiu. Iar!a tot de la localnici o aveau. Dar nu numai de la ei. Inainte de vreo lupta li se dadea pentru cura&. Spunea ca aveau o iar!a $aina. 0umau si apoi nu mai stiau ce-i aia $rica. Sa tot lupte, sa tot Impuste. 0usese de cateva ori ranit, dar nu povesteste cu durere sau ca pe ceva neo!isnuit, ci ca pe o poveste auzita In copilarie.

1u a $ost raz!oiul lui. + luptat $iindca era In armata. Tot statul l-a $acut narcoman. ,niunea Sovietica. +cum nici nu mai exista. Pentru ce a luptat3 Pentru iar!a. Pentru lalelele din muntii +$"anistanului. +$"anu are motocicleta. and Il vezi catarat pe ea, zici ca e ne!un. Prin +$"anistan nu ar $i putut $ace asa c#estii. Era prea mult nisip. Sa tot $aci acolo pla&a, nu sa um!li ca In $oto"ra$iile lui Im!racat In tot $eluC de camu$la&e. Erau $aine #ainele, cred ca erau din canepa. Aippi. %i-ar $i placut si mie sa le am. Dar nu In +$"anistan. Povestea cum treceau avioanele sovieticilor si !om!ardau, iar din urma tre!uiau sa vina ei. Dar nu era usor. DracuC stie de unde apareau !asmacii si atunci era &ale. 4edeai @ilometri de nisip Inainte, nici vor!a de vreo $iinta si c#iar atunci se arata vreunul In $ata cu @alasni@ovul lui. Te trezeai ciuruit. 1u mai vor!esc de munti. +colo de"ea!a !om!ardau avioanele. +colo era adevarata lor casa. Era o capcana pentru noi. Daca nu ar $i $ost iar!a, pro!a!il ca ar $i $ost imposi!il sa ne miste cineva. +sa eram linistiti, mer"eam ca la $ilm. Impuscam In stan"a si-n dreapta avand un sentiment de ireal. and am $ost ranit nu am simtit nimic, doar ca asa tre!uie, asa a vrut scenaristul. Sla!isem cu vreo cinspe @ile Intr-un an. Si nu plecasem asa "ras. Soarele ala ne topea. 0ara #aine Iti ardea pielea, cu #aine ? transpirai tot timpul. Eram de toate nationalitatile acolo. moldoveni, uz!eci, evrei, nemti, rusi, lituanieni, #a#oli, toate nationalitatile din ,6SS. Stiam cine e dusmanul, dar nu prea simteam de ce luptam. 1e $umam iar!a, luam automatele si aler"am ca si c#iorii Inainte. Stiam doar ca se va termina, daca n-am sa $iu ucis, ca voi a&un"e peste un an &umate, peste un an, peste o luna acasa. +tat. +steptam sa se termine armata, nu si raz!oiul. 6az!oiul era acolo dintotdeauna si nu parea sa se termine vreodata. In a$ara de dro"urile pe care ni le dadeau mai marii nostri, mai $aceam si noi sin"uri rost. Pentru un "lont din ala colorat, pentru arti$icii, luam de la a$"ani un pietroi verde cam de marimea unei caramizi. Tre!uia sa taiem o !ucatica mica si sa punem su! lim!a. Si pa, tovarasi, ca eu plec acasaB 2 caramida de aia a&un"ea la tot !atalionul sa se dro"#eze vreo saptamana. Toti erau ca niste somnam!uli, vor!eau sin"uri In lim!ile lor. 1u mai Intele"eai nimic din c eea ce se Intampla. +tatea lim!i, atatea ocupatii di$erite In aceeasi ta!ara. 1imeni nu se supara pe noi. Eram In raz!oi. 1u prea stiam de ce luptam, sin"urul lucru pe care Il asteptam toti era sa mer"em odata acasa, sa se termine odata armata. Se mai Intampla sa-ti mai si moara cate un prieten. Era $oarte ciudat. 2data a murit In !ratele mele un lituanian. 1e Imprietenisem c#iar de la Inceput. Era mare, avea vreo doi metri si se tinea de smec#erii. /a una dintre primele mele lupte a scos o sc#i&a cu dintii din scalpul meu. and $umam Impreuna Imi povestea despre casa lui, despre cat de mult Ii place !asc#etul si ca spera sa scape odata de armata asta pentru a pune mana pe min"ea de !asc#et. In sc#im! pusese piciorul pe o mina. Si ramasese din cei doi metri ai sai doar vreun metru cinzeci. 6adea atunci cand l-am luat In !rate din nisip. 1ici nu stiu daca si-a dat seama ca moare. Poate i s-a parut ca viseaza, cum ni s-a Intamplat tuturor. %i-a zis ceva In lituaniana. %-a privit In oc#i si a Incetat sa mai tremure. Pentru totdeauna.

+$"anu e un !aiat de trea!a. S-a casatorit cu prima "a"ica iesita In cale dupa ce $osta lui iu!ita Il parasise. +re copii. 1u-si !ate nici copiii, nici nevasta. Poate de-aia toti Il cred cam dus. red ca e $ericit. Doar uneori cand $umeaza pare a $i Intr-o Incurcatura. Pro!a!il ar vrea sa stear"a ceva de pe disc#eta sa. Sau poate nu Intele"e ceva. Desi vor!este uneori $oarte mult, nu stii ce se Intampla In el. +rata uneori ca atunci cand s-a Intors cu "atul plin de san"e si cu motocicleta !otita. ineva trasese o sarma la Inaltimea "atului peste drum. %i-l amintesc plan"and. Dupa ce se Intorsese din +$"anistan si se casatorise. Se certase cu taica-sau. um @izda ma-sI ? zicea. Sau &ucandu-se cu cainele lui tem!el, care se !a"a In $ata masinilor. Sau cum se Im!atase crita cand a$lase ca are un $iu, punea la toti de !aut si apoi um!la dupa $lori sa-i duca nevestei la spital. +$"anu avea un prieten ? Serai. Serai $usese si el In +$"anistan. Spre deose!ire de +$"anu, Serai nu se adaptase la $osta sa viata, de dinainte de raz!oi. Era prietenos, dar mai tot timpul !eat. Din cauza asta se certa tot timpul cu parintii. De $apt, parintii Il certau. +tunci el se catara pe motocicleta si pleca. Toti se speriau cand Il vedeau pe motocicleta. %er"ea ca ne!unuC. Si era tot timpul Im!racat In #ainele ramase din +$"anistan. +$"anu avea plete lun"i cand plecase la raz!oi. Si era un pic diliu. /a Intoarcere se mai linistise. u Serai s-a Intamplat invers. 1u se mai tundea, nu se mai !ar!ierea. +sculta muzica si c#inuia motocicleta. Se parea ca asta-i tot ce-i mai placea. Poate ca si alcoolul, nu stiu daca !ea de placere sau din alt motiv. Intr-o zi parintii nu au vrut sa-i mai dea motocicleta lui Serai. I-au zis ca e !eat, sa se trezeasca daca vrea sa se plim!e si ca In "eneral nu ar mai tre!ui sa i-o dea, ar tre!ui sa o arda, $ace numai prostii cu ea. 'ine, a zis Serai ? n-o s-o mai vedeti. I-a Impins Intr-o parte, si-a luat motocicleta si a pornit. Si-a luat viteza, a sarit la un dam! din $ata casei parintilor si $iind la vreo doi metri In aer, a Intors volanul. 1u mai avea rost de c#emat am!ulanta. I s-au Imprastiat creierii peste tot. +u tre!uit sa treaca multe masini ca petele de san"e din drum sa dispara. In locul unde murise, parintii au pus o cruce. +u In"ropat acolo caseto$onul ce si-l luase In ultimul sau drum Serai. u motocicleta si acum, cred, se mai plim!a taica-sau. Dar mer"e mai Incet la cur!e.

)*. Do" eat do" 'o!d7lOn tocmai a primit un caine. Tre!uie sa-l spele. Si, si, raspunde el !atranei care sia adus animalul la el. Sa-l spele si dupCaia sa-l plim!e. apitalistii dracului, "andeste In timp ce zam!este !atranei, nici eu nu ma spal asa de des cum Isi spala ei cainii. 'atrana Il mai atentioneaza sa $ie $oarte atent cu cainele, e tare sensi!il. /asC ca-i arat eu lui circ dupa ce pleci tu, "andeste si man"aie dulaul.

In s$arsit !atrana pleaca. 'o!d7lOn o petrece cu privirea pana nu o mai vede. Priveste dulaul. Esti sensi!il, !a3 Ia treci la tata sa te educe si-i tra"e una peste !ot. Ao, &avra capitalista, de ce #arai3 1u-ti place de mine3 Aai ca te scald un pic. Tra"e un $urtun si Il spala cu apa rece. utu "eme, #araie. 'o!d7lOn se Induioseaza, Il spala !ine si apoi se asaza lan"a el. 4ezi ca nu esti !aiat rau, numai pari asa cam prost. 0umezi3 ainele Il priveste dardaind In timp ce 'o!d7lOn rasuceste o ti"ara. am cinci $umuri "andeste, trei mie, doua pentru caine. Si dupCaia, plim!are ca-n povesti. +prinde ti"ara. Inspira. Expira $umul spre !otul cainelui. +cesta miroase curios. Iti place, manca-ti-as3 Ti-am zis eu ca nu esti asa prostB Dupa ce termina ti"ara sta Intins pe spate vreo cinci minute. +poi !rusc se ridica. Aai la plim!are. ainele priveste dezorientat prin parti. Tu esti de-al nostru, !a, pulica, se !ucura 'o!d7lOn. Pe drum, 'o!d7lOn Ii tot vor!este cainelui. Ii povesteste cum a $ost la eclipsa, la manastire cand a reusit sa i-o puna acolo uneia. Pe !une, !aB Ga"icile voastre-s cam urate, !a pula, saracuC de tine, cum te descurci cu !a!a3 Ti-e rusine, !a3 + noastre-s mai !une si nu te $ut atata la cap. Da, macar e !ine ca sunt $ranciscanii astia aici, Imi mai dau ceva !ani si mancare, c-alt$el, !a cutu, cu ce mi-as lua eu o !ere cand ma enerveaza $u$ele voastre3 'o!d7lOn calcula cat timp i-a mai ramas pana sa duca cainele. Sa mear"a apoi la !iserica, poate mai scoate ceva !ani si mancare, apoi la internet. Seara, !ul"aruC va veni cu vodca. Daca-i slav, slav va muri asta. Tot timpul trist si cu vodca dupa el. + zis ca poate ar veni si el candva In 6omania. Poate ca si eu candva m-as duce, raspunse 'o!d7lOn. u placere, cu placere. %ai aduceti-l cand doriti, e $ain cutu si e si &ucaus. 'atrana lua cutu de curelusa si disparu. SaracuC ? "andi 'o!d7lOn. Poate ca am sa ma convertesc si eu la $ranciscani. 'aieti !uni, Imi dau de mancare. Pe mine asta ma intereseaza, ce-i intereseaza pe ei, trea!a lor. Isi simte oc#iul drept cum i se z!ate. +vusese o in$ectie la el cand era mic. Doar nu o sa mi se um$le iarasi, "andeste, ce dracuC ma $ac atunci3 Iese din !iserica, porneste Incet spre camin. %aine seara sa mer" sa pazesc sala de expozitii. 4iata asta ca o poezie, "andeste, rima apare cand tra"i un $um. 4a tre!ui sa le scrie prietenilor ca e $ain aici. +lt$el o sa-l creada $raier. Pe !une, si caini-s dra"uti. Poate ca Isi va cumpara si el candva unul. Si sa ma plim! cu el toata ziua. +sa, deampulii. 4azu la coltul strazii o prostituata. Ii zam!i. +poi Il vazu In calea sa si pe 6odri"#ez. iao, coaie, Ii zise. 6odri"#ez Il Intrea!a ce e aia coaie. Smec#er, In romana, Ii explica 'o!d7lOn. e mai $aci, !a, coaie3

)). +m sa Incerc

sa scap. Sa-ti mai povestesc si despre prietenii pe care nu i-am mai vazut demult. Despre care nu stiu aproape nimic acum. Si nici ei pro!a!il de mine. Poate ne vom Intalni candva $ara sa ne cunoastem. Sau poate ca nu ne vom mai Intalni niciodata. Prieteniile vec#i tin mai mult de memoria Im!acsita decat de realitatea mea. Si totusi candva au $ost o realitate, candva mi-au in$luentat viata. 1u sunt prieteni second #and, sunt prieteni ai acelui Do, despre care stiu din ce In ce mai putin. Poate ca e mai !ine asa. Daca s-ar Intalni careva cu vreun cunoscut de-al meu recent, daca ar vor!i despre mine, ar vor!i de doua persona&e di$erite. Imi voi aminti totusi de ei. Poate ca e important. Tu nu comentezi nimic, tot timpul am senzatia ca vor!esc aici aiurea, ca tre!uie sa spun ceva ce Imi scapa. Aa!ar nu am ce Imi scapa. um pula mea sa ma Intele"i tu pe mine, te uiti asa la mine parca as $i un ta!lou, ma asculti de parca as $i radio sau televizor. Sunt viu, Iti spun toate ra#aturile din mine $ara sa ma cenzurez sau sa ascund ceva. +sa uit mai usor ca Imi tre!uie iar!a, ceea ce Iti povestesc acum parca $ace parte din #alucinatii, desi, sa stii, nici macar eu nu am $ost cu mine vreodata mai sincer decat aici cu tine. Poate ca te lasi si tu. 'ine, !ine, nu ma le" de viata ta. Dor@ a $ost cole"ul meu de !anca In scoala. Eram o com!inatie !una pentru a strica orice lectie. Eram anar#istii clasei. In timp ce vreun pro$esor tot vor!ea, Dor@ Isi scarpina pasiv !ar!a. 4reau sa spun ca prin clasa a noua avea de&a un !ar!oi ca al lui rean"a, dar nu s-a ras decat printr-a doispea. Era interesant de urmarit culorile pro$esorului caruia Ii cedau nervii, vroia sa-l pocneasca, dar se a!tinea asa ca sa nu se ia dupa toti prostii. Dor@ se scarpina, eu ascultam la casca muzica si scriam pe !anca. 'ancile noastre tot timpul erau z"araiate si scrise. and ni se $acea $oame mancam direct la ore. Dor@ scotea niste c#i$tele, eu niste peste a$umat, mere, si Incepeam sa cle$aim. 0aceam toate aceste torturi pro$esorilor ca sa ne dea a$ara. Si ca sa ne amuzam un pic. Dupa ce am terminat scoala, l-am mai vazut doar de cateva ori. Era student la academia de politie, traia Intr-un camin de $ilolo"i, purta la el un cutit de taiat porcii. u el mi-am aran&at sa stau sin"ur In camera ? mi-a spus. %i-a zis ca m-am stricat la cap si mi-a mai zis sa $ac sport, sa mai las dracului $umatul. e a ramas, !a, din tine3 1u m-am suparat pe el. Era tuns scurt si $ara !ar!a. +m !aut atunci ceva si apoi am plecat. +veam impresia ca nu-l cunosc deloc. a vor!esc cu un persona& din vise. Desi ma amuzam Inc#ipuindu-mil politai. %i-a zis ca Ii place acum doar muzica pe care o asculta cand era la scoala. Iar tu te-ai tampit, ce cacat de muzica asculti3 Sa treci pe la mine la Paste, mi-a zis cand plecam. Trec, i-am zis si de atunci nu l-am mai vazut. /asC ca-i !ine. De !aieti ca Dor@ avem nevoie noi In politie. Daca Il tin eu minte !ine. Sas@a. el mai !un prieten din copilarie. u el ne !ateam cu ti"anii. +poi In revolutiile din scoala. u el am distrus arsenalele de &ucarii ale altui prieten ? Su!ota. u Sas@a si cu Su!ota m-am Im!atat prima oara. +poi motocicletele. Si acum corpul mi-e plin de cicatrice. Sas@a m-a Invatat sa conduc. Prima oara era sa ne calicim am!ii. 1oroc ca mi-a smuls volanul din maini. u Sas@a si cu Su!ota am trecut riturile de initiere ? !ataile cu "astile. u pietre, cu scanduri, cu cutite. Toate acestea par acuma neadevarate. +poi Su!ota s-a casatorit. Iar Sas@a s-a alcoolizat. 0ura pentru a-si cumpara !enzina. and ne

vedem suntem am!ii &enati. a si cum Intre noi ar $i ceva $oarte rusinos. Toate visele care Incepeau nu cu a $ost odata ca niciodata, ci cu cand voi $i mareE 'as@alau ? din aceeasi "asca din copilarie. Imi amintesc cum Intr-o dimineata dupa o mare !etie !ea din li"#ean ceea ce !orase seara. E vin curat ? mi-a zis, ce mancasem !orasem mai Inainte, vrei3 Si o amintire mai vec#e, cum cu Sas@a i-am prins pe 'as@alau si Palli@u mancand o !roasca. #iar si acum mi se $ace rau ? nu pot Intele"e, cum poti manca o !roasca, un animal, sau dracuC stie ce e, atat de scar!os. +m mancat o sin"ura data, de $apt am "ustat, carnea nu era rea, dar cand am auzit ce e, am simtit ca Incep sa ametesc, ca din stomac mi se ridica o mana "rea. 1u am mai mancat cateva zile. a sa nu !orasc. 'as@alau era Soros-ul nostru, ne aducea cirese, castraveti, toate prostiile ce pot !ucura un copil. /e $ura. %ai tarziu ne-a Invatat si pe noi. De Palli@u Imi amintesc ca a dus cirese cu cacat !a!ei ce ne spar"ea min"ile. +sta era !eata si le-a mancat, apoi a iesit murdara de cacat pe !ot sa-i multumeasca. Erau !une3 ? a Intre!at-o Palli@u. 'uuuneB Doar cateva erau stricate, a zis !a!a si a cazut In nas. 5ir@ea ? Serio&a 5ir@ea. 0ratele nostru martir din "asca copilariei. 5ir@ea a $ost mandria noastra. Era cel mai !un la tranta li!era. /ua toate premiile si cand era nevoie mai trantea cate un paznic ce ne prindea la $urat. + scris mai tarziu o carte de poezie si un &urnal. and i-a aparut &urnalul era de&a In Israel. +cum e am!asadorul Israelului In 6%. +i o pastila de cap3 Tur!, un prieten de "radinita care mi-a redevenit prieten cand am intrat la $aculta. +sta era copiluC minune. Se !atea cu 2xana ? o cole"a de clasa, pana pro$ii tre!uiau sa le c#eme mamele, care erau prietene !une. Scena se termina cu o cearta violenta Intre ele. Dupa o perioada #ippiota, Tur! a devenit mana dreapta a unui ma$iot din #au. Se$uC lui i-a si construit o casa lan"a a sa. Imi amintesc cum l-au $u"arit odata "a!orii prin parcul Ste$an cel %are $iindca auzise ca i-a $acut "unoiste. Eram Impreuna. Eu am mers linistit mai departe. Dar mentul s-a Intors, era muci, a Incercat sa ma $aca sa-i spun cine-i Tur!. I-am zis ca-i o cunostinta mai vec#e si ca-i stiu prenumele, dar nu si numele si ca #a!ar n-am unde Il poti "asi. +tunci mentul a Inceput sa urle la mine, a zis ca am sa ma trezesc cu scurta Intr-o parte si cu mine In alta, caE si eu i-am raspuns ca e trea!a lui, dar sa nu-i para rau mai tarziu cand va tre!ui sa vor!easca cu se$uC meu si i-am zis numele se$ului lui Tur!. +u auzit si ceilalti menti care erau cu el, l-au tras la o parte si si-au cerut scuze. E !eat, stii, se mai Intampla. and am a&uns acasa, Tur! ma astepta Intr-un $otoliu. zila, Sur ? "opnicii. De alt$el erau !aieti simpatici. Doar ca nu era recomanda!il sa te Intalnesti cu ei noaptea. Puteai ramane $ara !ani, #aine, c#iar si cu !otuC um$lat, plus vreo comotie. Dupa cum spunea si 1i@ ? prietenul lui 'aston, @illerul pro$esionist ? niciodata nu credeam ca o sa tre!uiasca sa $ac asa ceva, dar a&un"i uneori In situatii cand nu ai de ales. Gopnicii sunt un $el de s@in#eads !asara!eni, doar ca ucid, !at pentru !ani, si asa de placere ? pe roc@eri. De alt$el, un "opnic mi-a zis odata ? daca nu mi-ai $i prieten, sa vezi cum ti-ar z!ura cerceii cu tot cu urec#i cand te-as Intalni pe strada. %ai nou au aparut un nou soi de "opnici ? roc@erizati. 5onc# ? securistul3 1u voi sti niciodata. Sau cine stie. +sta Ii acuza pe toti ca sunt securisti, iar cand se Im!ata recunostea ca de $apt si el e securist, doar ca a intrat pentru a

a&uta cand tre!uie pe patani, pe Iai nostriJ. Stan si o!ain ? proli$icii, narcomanii de la zece ani, care Incercau sa se lase pe la saispe, Incercau sa $ie so!ri, um!lau la sacou si cu medicamente dupa ei. 8uristii. 2data Stan a aruncat cu toporul In o!ain, noroc ca asta a tras usa In $ata. Incepuse sa &oace 'ilot pe !ani, era $oarte #aios sa vezi cum cineva pierde. o!ain Il s$atuia pe unuC sa $ure porcii luC taica-sau si sa-i vanda, daca n-are de "and sa aduca la timp !anii va $i mai rau. Pentru un !ocet scadem ceva din suma, i-a mai zis ? si prostalaul c#iar a Inceput sa urle. Stan casti"ase un apartament la 'ilot, doar ca s-a ales cu cateva coaste rupte si cu oc#ii vineti. De-aia eu nu &oc niciodata 'ilot si In "eneral nu-mi place sa &oc carti. G#ita ? caruia i-au crescut musc#ii de nu-l mai recunosteam. Povestea cum se moare In armata 6epu!licii %oldova. %ai multi decat In +$"anistan. um dezai pizdesc si umilesc sala"ile. um la manevre dezai Incercau sa se Impace cu sala"ile, sa le explice ca, na, au $ost si ei la Inceput sala"i, au tre!uit sa treaca etapele. 0iindca la manevre, cand aler"au !atalionul Intre" oc#ind tinta, se mai Intampla sa mai nimereasca cate un "lonte In spate, nu puteai sti din ce @alasni@ov vine, accident se numea. Prietenii mei despre care nu mai stiu nimic nou. Si despre mine din acea perioada mi-e "reu sa-mi amintesc. Sperante, alcool, dra"oste, dro"uri, sport, sinucidere, inocenta. Toate Incep sa se departeze, pe !une, parca ar vor!i un mosnea". Si nu am decat (( de ani. +scult Eminem, /imp 'iz@it, Papa 6oac# E ca sa-mi treaca cumva ener"ia rea, sila, scar!a, ca sa nu-mi $ie le"ate manecile la spinare. e sa-mi placa3 Sa ma $ac pro$esor, ment, "opnic3 Sa-mi tra" un "lonte In cap3 Sau tie3 +i cumva codeina sau e$edrina3

)9. 4als 'aston Si cum stateam cu ea asa In pat, am vrut sa o $ut. Ea nu vroia, eu am mai insistat, dar ea nu si "ata. +tunci i-am tras una peste !ot, i-am rupt c#ilotii, am strans-o la perete si miam !a"at pula In ea. Ea continua sa ma respin"a, sa ma z"araie pe $ata, pe spate, sa-mi dea palme. Stai In pizda ma-tii ca oricum te $utB Pana la urma a Inceput sa "eama, sa ma pupe. and am terminat avea o $ata o!osita, zam!itoare. e $ain a $ost ? mi-a zis. um pula mea, am Intre!at-o eu atunci, ma lasi asa sa ma c#inui sa te violez si apoi Imi zici ce $ain a $ost3 Si i-am mai $utut una In !ot si am plecat. Esti animal, !a 'aston. +sa se $ace dra"oste3 ine vrei sa te iu!easca3 /asa-ma, !a, ca la toate asta le place. Sa le tra"i una peste !ot si apoi sa le $uti. +lt$el se plictisesc. 1ici mie nu-mi place cand sunt Intr-o atmos$era normala. De $iecare data nu mi se scula. +poi mer"eam cu "a"ica la !ucatarie, sa !em un ceai, ea ma privea &alnic si sor!ea. +tunci, la !ucatarie, mi se scula. 2 ridicam, Ii puneam ceaiul pe masa, o Impin"eam cu $ata la perete si o $uteam. Stii ce le placeaB Tre!uie sa $ie ceva asa, ca In telenovele, alt$el nu le place. 6ecunosc ca-s cam sadic, dar ce sa-i $aci3 %ai ales ca le place. +cum o saptamana i-am spart capul Suzanei. + doua zi si eu m-am speriat cand am vazut-o. Dar nu mi-a zis nimic, doar a plans. Dra"ostea asta o sa ma Inne!uneasca odata.

Pipi Il priveste pe 'aston si rade. 'aston, ai citit prea mult 1ietzsc#e. Te strici la cap. Ti se $ace creierul conserva. iteste si tu ceva mai relaxant, poate ca Iti revii. +i cinci lei3 1u3 - de unde dracuC sa "asim3 - eu as mai !ea un puzari. Pipi se ridica, Ii zice lui 'aston ca vine repede. 'aston scoate un caietel si Isi noteaza ceva. Pipi apare ran&ind. Scoate o sticla de vodca din !uzunar. 4ezi daca $aci toate lucrurile cu credinta3 Gasesti cinci leiB 1u cu 1ietzsc#e al tau. u 1ietzsc#e nici nu o sa ti se scoale. +uzi com!inatie. 1ietzsc#e si ceai, si mai vrea sa i se scoale. 'aston, vezi sa nu $aci la!a dupa vodca asta. 0aci dupa. 1oroc. 1oroc. 'aston se Increteste. /asa, !a, ca-i mai !un ca ceaiul. Doar nu vrei sa-mi zici ca ai !ea mai !ine o "alina !lanca3 +#, ce mi-a Incalzit su$letulB 'aston tra"e din ti"ara si priveste trist mucurile din scrumiera. Pe mine, zice Pipi, ma excita vodca, nu $emeile. 1u mai tremur, ia raceala, ma simt !ine. Tre!uie sa ma scoale nevasta daca vrea. +lt$el nici nu ma intereseaza. Si toate ma considera !aiat $ain. 1u ca pe tine. Pe tine cand te vad cred ca esti ne!un. Si cred ca au dreptate. %ai !ea si tu si ca$ea macar, nu numai ceai. 1orocB +par doua "a"ici In !ar. Pipi le $ace semn cu mana si ele vin si se asaza alaturi. 'aston Isi ridica privirea din scrumiera. Tare $rumoase mai sunteti, le zice. %ai ca m-ati sensi!ilizat. Pai tu cu sensi!ilitatea ta. ,ite la Pipi ce vesel e, pe el numai vodca Il sensi!ilizeaza. Si cine-mi da mai mult de !aut ? corecteaza Pipi. +pare si Tolstoi. 2, asta da viata, zice. +i cinci lei3 - Il Intrea!a Pipi. Patru. %ai am eu unu. Ia-l si mai ia o vodca ca asta e pe terminate. Tolstoi mer"e dupa vodca. 1u ne canti ceva3 ? Intrea!a una si 'aston Isi dre"e "lasul, tra"e c#itara de su! masa si Incepe un cantec trist de dra"oste. Tolstoi se Intoarce cu vodca. 0a un cantec despre omuletul de vodca, Ii zice lui 'aston, sau despre omuletul de $um.

)<. Supt timpuri e pizdato era Inainte, zice 2edip In timp ce privim un $ilm despre Isus. Te-ai enervat pe cineva, Ii tai capul. 0umezi iar!a cat vrea musc#ii tai, nu te amendeaza nimeni. Isus tocmai Intorcea niste mese dintr-o piata. Aippi mai era Isus. Tra"em o iar!a cu 2edip. 0ilmul devine din ce In ce mai interesant. Pidarul, Ii zice 2edip lui aia$a. +$ara ploua. Tantarii au umplut camera. Desi televizorul e al!-ne"ru, Incep sa vad color. ,cenicii, apostolii lui Isus Ii !eau san"ele si Ii mananca trupul. ani!alii. ,ite ca le place. /-ar tot manca. Imi tra" o palma In cap si vad ca e murdara de san"e. + papat !ine, punem dro"uletul si pentru tantari3 Sau la o masa pu!lica In 6oma, Iti dai seama ce cultura3 - mananci pentru placereB Te saturi, !a"i doua deste-n "ura si !orasti. %ananci pana te dor $alcile, cum sa le cada lor dintii cand mancau atata3 1oua ne cad ca nu au de lucru. Si apoi, atunci traiai cat meritai,

daca calcai pe !ec, pacB cu sa!ia peste cap si "ataB +cum toti pidarii traiesc pana se !asesc tot timpul. Prea-s multi, nu mai a&un"e mancarea la toti, cum dracuC sa mananci de placere3 Isus danseaza si zam!este. ,ite ce $ilme $ac acum astia, cu Isus la discoteca, cu ne"ocieri cu Satana, cu e$ecte specialeB De unde sa-ti apara acum un Tepes, ce se tot stro$olesc poetii atata3 - pai pentru o teapa lar !a"a la parnaie, iar cand ar a$la ca acolo le !a"a so!olanilor paiul In cur, 'ri"itte 'ardot ar $ace asa Incat sa a&un"a pe scaunul electric. +tunci, da, distractie, senzatii tari. 1u vor!ind acum cu curvele la tele$on pentru o la!a. Tot ce se Intampla acum e o la!a. Iuda vor!este cu Isus. %ie mi-ar placea Intr-un tri! de indieni din +merica. Toti adunati In &urul ma"ului dro"at ce le spune viziunile sale. +sta poezieB uratarea su$leteasca ? un !uli!uleator pentru toti. Era considerat ceva s$ant, nu pedepsit. 2edip mananca paine cu parizer In timp ce Pillat discuta cu Isus. Sau "ladiator. +ia da sportivi. 1u $aceau !laturi. and era Invins cel cu care tineai, atunci emotii adevarate, nu cand pierde o ec#ipa din Divizia + ,rsus si pentru toti e clar ca meciul a $ost vandut, doar o!servatorul declara ca nici nu poate $i vor!a de asa ceva. 4roiai sa te !ati cu cineva, nu cautai manusi de !ox, Ii tra"eai una In cap si "ata. Isus Isi cara crucea. E Impiedicat, scuipat, a&utat. uiele i se In$i" In maini si picioare. Iuda plan"and Il priveste. Isus Isi lasa capul pe o parte. + murit. Aai ca se termina $ilmul. Ploua si In $ilm si a$ara - In realitate. Privesc tavanul apoi Inc#id oc#ii. %aine nu vom putea &uca $ot!al daca mai ploua. 2edip se &oaca la #at de pe onnex. ,ite ce scriu astia, Imi zice. ica %r. 2llimpia. (m. inaltime, 1:; @", sportiv de per$ormanta, caut "a"ica pentru $utut. %ac#o. s-o $uti pa ma-ta, !a 2llimpia. 'ela. Pu$i, suna-ma. 1ex. cine vrea sa $ie $ututa pe la spate si sa ia muie3 Pisi. "a"ica misto, plictisita. Sunati-ma repede. Do". muie la toti ce se uita la #at. 1a, mai !ine tra"e un $um. 2edip Inc#ide oc#ii si inspira. 4iataB Tra" si eu. Simt cum creierul Imi devine usor, cum Imi vine sa pu$nesc In ras c#iar daca tre!uie sa tin $umul In mine. 2edip vrea sa !ea apa. Ii $ac semn sa mai astepte. #iar atunci cand expir, Isus Incon&urat de o mare lumina se ridica la cer. Impreuna cu @rasa mea. 'ac@ to top santia"o

--------------------------------------------------------------------------------

Posts. 1;) 8oined. 1N 1ov (::( Posted. 0ri 8un (:, (::* 11.); am Post su!&ect. -------------------------------------------------------------------------------);. Ia-o pe Piezisa +poi am simtit ca nu mai pot. Sa tot intru In camera aia din M4I si sa vad toata ziua dro"ati. De $iecare data sa $ac cunostinta cu cineva. Prea multi oameni. u Incetul toti prietenii mei au sters-o de acolo. Sa-mi "asesc o!iectele In miscare. ,nul Imi citeste cartile, altul Imi priveste pozele si comenteaza. +ltul se uita cu scar!a la casetele mele. Prea multi pentru o camera cu cinci paturi. Doua supraeta&ate. u oameni care nu se pot dro"a. are se "ruzesc si rad aiurea. +sta nu mai e arta. +sta e $ilm documentar despre daunele dro"urilor si de"radarea la care te duc. amera plina. Tot $ete noi. Si Tataie a o!osit, daC pe el Il doare In cur. El oricum canta la c#itara si pentru el oricum totul e cacat. Totul. Prietenia, cuvantul, relatiile umane. El oricum se "ruzeste la c#itara. e $ain canta ? Il lauda toti. +sa si e, daC eu am o!osit. %i-e scar!a sa ma dro"#ez aici. %a simt plin de cacat. %ai !ine co!or pe Piezisa cu 0ane si ma Im!at. Doua #al!e si doua sute de rom. 0ane stie ca tre!uie sa insiste un pic la Inceput ca sa !eau si apoi pa, apoi, cum am a&uns acasa, !a3 um de ne-am !aut toti !anii3 2ricum, &os pe Piezisa. +lcool si internet. Aai mai aproape, zice 0ane, nu te aud. 1u conteaza, putem vor!i odata. Putem urla, muzica e prea tare ca sa auda cineva. De-aia si e prea tare. In acest camin nu se Invata. 'a da, se Invata sa !ei. Daca esti prost poti $uma iar!a ca 5eit# 6ic#ard, te vei tampi $ara sa simti vreodata norii In care ai putea urca. Iar!a nu produce e$ect asupra vitelor, de-aia oamenii nu pasc, s-ar putea nenoroci cu atata verdeata. %i-e sila sa urc In camin, zice 0ane, #ai sa mai !em ceva. Aai. 0ane $ace un semn c#elneritei si ea stie ce sa ne aduca $ara sa-i mai spunem. 6om si !ere. + doua zi ne va $i rau. Si acum e rau, dar e mai !ine decat 'a!ilonul asta de camin M4I. Dumnezeu a uitat sa-l distru"a. Se Intinde ca o pula spre cer. Daca Dumnezeu s-ar uita acum spre complexul studentesc Aasdeu, ar vedea o pula. 2 pula muce"aita, Inne"rita, cu "eamuri sparte, cu un li$t oprit la eta&ul sapte unde o!isnuieste Sorel sa-si descarce nervii. %a duc, tra" doi pumni si mi-e mai !ine, zice. ,nde o!isnuim cu totii sa ne pisam. 2ricum e mai $ain sa te pisi direct de la zece, de la usa din capatul coridorului, numai sa $ie desc#isa. Te lea"a atunci o $unie de pisat, de aici, din cer, de pamant. Si totusi vin din alte parti sa se distreze aici. u riscurile meseriei ? poate o sticla sparta In cap, poate pur si simplu un !ot um$lat. In dreapta de la pisatoarea de la eta&ul zece, se Inalta lu! <>. Initial tre!uia sa $ie !ordel. Proprietarul spera sa se le"alizeze prostitutia pana Isi termina constructia. Dar cum sa se le"alizeze meseria de !aza Intr-o tara3 +sa ca a tre!uit sa-si $aca clu!. +ici se vine la sacou. +lt$el te dau a$ara. +laturi, In $ata pisuarului, e Titanic. 'ar. aminul M4I ar tre!ui sa se numeasca Titanic, i s-ar potrivi mai !ine. ,n Titanic pe care nu-l mai In"#ite pamantul. Dupa ce de cateva ori caminul a

$ost dat In &udecata de cativa nenorocosi, pedepsiti sa $ie vecini cu M4I, administratia a pus plasa de sarma la "eamuri. Sa nu li se mai arunce vecinilor sticle pe acoperis. Sa nu le mai omoare porcii si "ainile. #inezii au sters-o mai repede. +u Inteles care-i trea!a. 6estaurantul lor s-a mutat In alta parte a orasului. Iar noi !em In 1ico cu 0ane. 4a tre!ui sa $im mai atenti la iesire, e plin de "ropi, santuri. Se tot sapa, se cauta ceva, apoi se astupa pentru o saptamana, puscariasii $ac pava&ul, cand termina, iarasi se apuca de sapat santuri. Se lucreaza. +sa sa tot lucrezi toata viata. Puscariasii cer de la studenti ti"ari. Se Intele" !ine. Iarasi va tre!ui sa trezim pe cineva ca sa putem dormi. Si"ur In patul meu dorm vreo trei. 6upti. Sunt !aieti !uni, cum zice si 0ane, dar In patul meu dorm eu. Sau canta acum. %ai stii3 +r tre!ui s-o c#emam pe +ndreea %arin. +r $i o surpriza pentru ea sa vada asa ceva. I-ar cadea maxilarul In c#iuveta. +ici de $acut un serial, da. 1umai decorul cat $ace. Persona&ele se supun decorului. Sa tot $ilmezi. Tataie canta la o$iciu. In &urul lui vreo Lspe asculta si !eau vodca. Pe pereti inscriptii, pe &os apa, pisat, "unoi. 1u curniti, patani3 - ne Intrea!a cineva. 1u. +sa ar putea Incepe $ilmul.

)N. Intro Trenul ma duce acum spre tine, In compartiment e un aer Im!acsit, se mananca, se !aseste, de aici din coridor pot sa ma "andesc mai !ine la tine. 0umez ti"ara dupa ti"ara, dar nu e un Inlocuitor !un pentru &oint. Pentru plancic. orpul Imi transpira si tremura. +m senzatia ca nu e al meu. Privesc a$ara, dar nu vad mare trea!a. Imi simt oc#ii cum mi se rotesc In directii di$erite. 1u-i adevarat, Imi zic, ti se pare, din inertia unui creier umplut de stupe$iante. Tu pro!a!il dormi. Poate ca ma visezi acum pe mine. 4ei auzi poate spre dimineata c#eia In usa si apoi te voi trezi. %a vei privi somnoroasa si ma vei urma In !ucatarie. 4om !ea o ca$ea. 4a $i totul minunat si nu vom vor!i despre viitor. 4iitorul e incert si Intotdeauna departe ? vor!a lui 8im %orrison. 1u vom vor!i despre trecut. e sa-ti povestesc3 Despre anii dro"ati In care nu stiu ce s-a Intamplat3 Despre ura mea ucisa, o!osita, salvatoarea ura rasti"nita3 Sa-ti povestesc despre experienta mortii. Despre asta c#iar ti-as povesti. Daca n-ar $i le"ata de dro"uri. +sa nu vei vrea sa ma auzi. #iar Inainte de a iesi din compartiment citeam o carte de poezie. Scria ala despre moarte. %eta$ore, !al!aieli, ra"aituri. Poetii astia. Aa!ar nu au de moarte. Sa simta ca nu pot respira, vor!i, sa Incerce sa desc#ida oc#ii si sa nu poata. Si apoi caderea. 2 cadere lun"a In noapte. Supradoza. 1u #alucinatii $rumoase cu soare, vant, z!or, ci moartea. and nu mai "andesti, nu mai esti constient, iar In putinele clipe de Intoarcere simti doar caderea, cedarea $izicului. 'ere, cine mai doreste !ereB 1iciodata prea sin"ur, nici In acest tren nu pot scapa de ceilalti, oameni care te privesc, te analizeaza, vor sa-ti vanda o !ere. oncluzioneaza ca

esti un tampit, mai ca s-ar apuca sa-ti dea s$aturi ce sa $aci ca sa $ie totul 2.5. +sta e societatea, tu esti un ma"ar, daC las ca-ti spunem noi ce sa $aci, o iesi ceva, desi n-ai meritaE Si realitatea noastra $rumoasa nu e decat o !uda la care nu poti tra"e apa, plina de cacat si pisat. e e $rumos e Intotdeauna departe. Toti se a"ata de vreo cren"uta din vreun copacel ce iese din acest cacat. %a Intorc In compartiment, aici se pare ca cineva s-a descaltat, tare mai put oamenii astia. ,n mos s$oraie c#iar la urec#ea mea. %a Intre! ce viseaza oare. E simpatic. 2amenii sunt mai simpatici atunci cand dorm. Si tu dormi acum. Dar pe tine n-am sa pot sa te las sa dormi mai departe. 4reau sa te stran" In !rate, sa simt ca existi, ca nu e o #alucinatie. E $ain sa stii ca te poti Intoarce undeva. E $ain sa simt ca ma pot Intoarce la tine. +casa3 at timp va mai trece pana voi putea spune acest cuvant $ara a mai da si explicatii3 Sunt o!osit, desi nu mi-e somn. 2c#ii Incep sa-mi arate desene animate, picturi vii, $ilme. red ca exista, da, cred ca exista tot ce vedem noi In vis, In #alucinatii. +lt$el de ce ne-am a"ata3 artile pe care le citim In vis si dupa aia In realitate continuam sa cautam acele pa"ini minunate, !izare, ce ne-au lasat masca, desi stim si"ur ca e imposi!il, niciodata, nu, nu vom putea "asi. Si totusi e $rumos sa ne mintim, sa credem ca poate candvaE ,ite, si eu acum vin la tine ca la un vis, o #alucinatie prea colorata din exces de dro"uri. %a tem ca nu existi. a nu voi "asi strada, !locul, apartamentul. Sau ca voi descuia apartamentul, voi intra In el si nu te voi "asi pe tine. ,ite ca parca am a&uns In 6az!oieni. +proape. 2amenii intra, ies. Tot trupul meu scartaie Impreuna cu trenul. +!ia acum mi se $ace somn. Se Intinde o pata mare nea"ra pe creier. Te vad pe tine, vad litere, lumini, culori. Totul se amesteca, nu mai sunt atent la nimic, doar aud scrasniturile rotilor trenului si mersul lui le"anat. and voi cadea cu capul In $ata Inseamna ca am a&uns. and luminile de pe oc#ii mei se vor lumina. Deocamdata culorile, ima"inile Imi man"aie creierul ce sta cuminte re$uzand sa "andeasca, re$uzand sa doarma. In transa. +sa e cel mai !ine. Trenul parca $raneaza un pic, dar mer"e mai departe. %a trezesc cu capul mer"and Inainte si cu lumini ce-mi irita oc#ii. Ii desc#id. Toti si-au pre"atit !a"a&ele. %a ridic si eu. 'eau Inca o "ura de ca$ea, pun sticla In !uzunarul scurtei, Imi iau rucsacul In spate si ies. Inca &umate de ora si am a&uns la tine. Scot un sandFic# si Il mananc pe drum. E !un. +poi merele. De"ea!a nu am vrut sa le iau la Inceput. 2rasul doarme. %a simt Intr-un vis $rumos, linistit. 2rasul Inainte de trezire. Doar cainii care nu te mai latra acum, se plim!a mandri prin mi&locul strazii. Doar !ecurile "al!ene care parca nu vor sa supere oc#ii celor somnorosi care au tre!uit sa se trezeasca mai devreme. Ga!orii dorm. Sunt pe strada cand toti dorm si ma simt excelent. +runc mucul unei ti"ari la cos, desi nu $ac des lucrul acesta. +cum nu vreau sa stric armonia. /inistea. E alt oras Inainte de a se trezi oamenii. ,ite ca sunt cativa In statia asta de troleu. Privesc ceasul. ).*:. am devreme pentru troleu, dar oamenii Inca dorm In picioare. Simt nevoia de a le zice noapte !una, dar trec mai departe, lasa-i sa doarma. E !ine asa.

+&un" dupa !locuri. 4ad !locul In care tre!uie sa intru. 4ad "eamurile Intunecate. Intru In li$t, privesc desenele lui 'uru si ma !ucur. Dar nu-s desene noi. 4a tre!ui sa-i zic sa mai vina, dar sa-si ia spra7uri cu el, sau macar creioane. 'a" c#eia In usa. 1u mer"e. e dracu. %ai Incerc. 1imic. Privesc usa, parca e aceeasi, dar nu mai sunt si"ur. Privesc usile vecinilor si raman usor Incurcat. Poate ca e la alt eta&. %ai Incerc o data c#eia. 1u mer"e. Impin" usa. Se desc#ide.

)>. De"etele timpului Daca ai avea aici un li"#ean, ar $i excelent, simt ca ma su$oc. S-ar putea sa !orasc. +u trecut de&a cateva saptamani $ara sa ma dro"#ez. 1u ca as $i Impotriva dro"urilor, dar nu ma mai tine, !orasc cu san"e si ma su$oc. 1u mai Intele" nimic din ce se Intampla. 1ici acum nu Intele". +m o!osit de moacele dro"ate, Intotdeauna am sustinut ca tre!uie sa stii sa te dro"#ezi, dar la urma am trecut limita si eu. +cum privesc la realitate ca la #alucinatiile de mai Inainte. 1u Imi mai tre!uie dro"uri. Si asa totul e prea colorat. Sunt dezorientat si am constatat ca se Intampla cu toti acelasi lucru. 4oi lua un tren si voi pleca dracului undeva. 1u stiu unde. Poate la mare sau la munte. at mai departe de acel camin M4I cu usa ce duce la cer sudata. /a Inceput ne dro"am acolo pe camin. Era misto. In $ata tot cerul, &os ? orasul. Dar dupa un timp $irul s-a rupt, nu mai era nevoie de cer. +poi depresiile. +poi am vrut sa urc pe camin si sa ma sinucid. Dar se sudase usa. %i-am colorat creierul si acum vreau sa-l ster". 4reau sa ster" toata disc#eta. +!urii de alcool si cenusa de la $um l-au $acut sa se simta ratacit. a sa nu Il pierd cu totul voi $ace acest lucru. /as dracului dro"urile. Si alcoolul. el putin deocamdata. Poate mai tarziu. +cum ma simt ca $ratii Simion, !a c#emati In lotul national de !ox, !a exclusi. Duca-se la pro$esionisti, Ii s$atuiesc ziaristii. +cum Imi tra" pula si termin cu toate. %er" dracului undeva unde sa pot privi tavanul linistit. %ai tarziu poate Il voi colora. 4oi colora si voi desena zidurile si peretii. 4oi scrie pe ele lucruri porcoase si altele. 6ealitatea noastra are nevoie de culori, de $ilme cu desene animate. +re nevoie de ceva ce ar acoperi !oratura si cacatul. Distractia e !una, numai ca eu m-am saturat sa ma distrez. Gata cu distractia. +r cam $i si timpul. Timpul care ne da muie. Ieri am vazut un $ilm ce Incepea cu Itimpul are cinci de"ete. trecut, prezent, viitor, ceea ce s-ar $i putut Intampla si ceea ce nu se va Intampla niciodata.J Eu cred ca timpul are o pula cu care ne $ute pe noi toti. Timpul e Impotriva noastra. E alta trea!a daca noua ne place sa $im $ututi. Gusturile nu se discuta, "usturile se $ut. Si totusi timpul ne-ar putea a&uta. e ne $acem noi cu toate muce"aiurile3 1oi nu le-am putea ster"e niciodata. Si totusi uite, noi vom $ace pe ziduri "ra$itti si muce"aiurile se vor duce dracului pa pula timpului.

4oi Incerca sa Imi "asesc un #o!!7. De pilda mancatul semintelor sau asa ceva. Pentru Inceput voi urca Intr-un tren si paB +poi voi casti"a un concurs cu ti"arile %onte arlo. are Imi va aduce o vila si o masina. Si linistea. 2 vila la mare sau la munte. De asta nu-s si"ur. Poate Imi voi cumpara o !icicleta si o c#itara. +tunci. +cum nu stiu. +s sta toata ziua si m-as plictisi de mama draculuiB E misto sa te plictisesti. Iti trec prin cap tot $eluC de cacaturi. %a voi uita la stiri. +sa cum $aci tu cu mine. Te-as invita si pe tine acolo, e nevoie mare de tine acum peste tot. Te-as pune sa vor!esti.

9:. %ot#er $uc@er !utter$l7 and am intrat In camera 5i si So!o pre"ateau niste doze. E seara, soarele mare, rosu acopera toata $ereastra care pare acum un ecran. 4a $i ceva mar$a ? zice So!o $recandu-si mainile de coapse si apoi lovindu-le de "enunc#i. /a Discover7 e o emisiune despre crocodili. ,ita-te la pidari, ce pizdosi se dauB ? zice So!o si-si !a"a serin"a Intr-o vena de su! lim!a. San"ele tasneste si stropeste peretele. /asC ca-i pentru morti, zice 5i si se in&ecteaza si el. Do, #ai si tu. 1u, eu am $umat, mia&un"e. Daca te raz"andesti, uite, e aici, pe noptiera. Su!stanta e Intr-un pa#ar. #iar In $ata mea. +laturi de serin"a murdara de san"e. + ramas $ix pentru o supradoza, o viza "ratis la cer. 5i si So!o alear"a prin camera si rad. S-au oprit In $ata televizorului si #araie. lasC ca v-o tra"em noi, pidarilor de crocodili, de varani si de ali"atoriB 4a aratam cum sa papati pasarele, cacanarilor scar!osiB Televizorul e In mi&locul camerei. 5i si So!o In picioare In $ata lui vanand crocodili, eu Intins In pat. So!o ia c#itara si loveste din toate puterile televizorul. +cesta scartaie, trosneste, scoate un $um si tace. + c#iorat, Is varza crocodiliiB 0ereastra se Inroseste din ce In ce mai tare. De-a!ia distin" san"ele lui So!o de pe perete de lumina soarelui. So!o si 5i se spri&ina cu spatele de $ereastra. Sunt cu $etele spre mine, desi oc#ii le sunt departe. Tremura ca epilepticii. /ui So!o !uzele Ii sunt murdare de san"ele care picura ritmic pe podea. /e aud inimile. Tuc-tuc-tuc-tuc-tucE ? $ac ele ca o min"e de !as@et. Zici ca le !u!uie creierii, nu inimile, atat de tare se aude. Ei continua sa taca. 1u mai pot auzi !u!uiturile inimilor lor. Inne!unesc. Sunt insuporta!ile. Aei, So, 5i, ma auziti3 Ei continua sa taca, iar inimile !at tot mai tare, !u!uie, parca vor sa se apropie de mine. Se apropie ca pasii cuiva care alear"a prin apa. %i se $ace $rica, camera e tot mai rosie. %a Intorc, vad pe noptiera pa#arul, serin"a. Si inima de !as@et ce se apropie amenintator