EXPRESII CELEBRE

(din limba engleză)

1. Abundance, like want, ruins many: Bogăţia, la fel ca sărăcia, ruinează pe

mulţi.
2. After a storm comes a calm: După o furtună vine şi vremea bună.
3. After pleasure, comes pain : După plăcere, vine durere.
4. All fear is bondage: Frica este o robie.
5. All lay load on the willing horse: Toţi aşază poveri pe calul bland.
6. All the world’s a stage ( and all the men and women merely players): Toată
lumea e o scenă (şi toţi bărbaţii şi toate femeile sunt simpli actori)
. ( Shakespeare)
7. Bear with evil and expect good: Suportă răul şi aşteaptă binele.
8. Beauty and honesty seldom agree: Frumuseţea şi cinstea rar se împacă.
9. Better late then never: Mai bine mai târziu decât niciodată.
10. Better pass a danger once than be always in fear: Mai bine este să înfrunţi
pericolul decât să trăieşti mereu cu frica în sân.
11. Better to go about that to fall into the dith: Mai bine să ocoleşti decât să cazi în
şanţ.
12. Better to wear out than to rust out. Mai bine să munceşti din greu decât să
leneveşti şi să te moleşeşti.
13. Between two stools one (falls) to the ground: Cine şade pe două scaune cade
rău când cade.
14. Bind the sack before it be full: Leagă sacul înainte de a fi plin.
15. Birds of a feather flock together: Cine se aseamănă se adună.
16. Birth is much, but breeding is more: Naşterea este mult, dar educaţia este mai
mult. Înţelesul este că o bună creştere face mai mult decât un titlu de nobleţe.
17. Bitter pills may have blessed effects: Pilule amare pot avea efecte
binefăcătoare.
18. A blustering night, a fair day: (După) o noapte furtunoasă, o zi frumoasă.
19. Blushing is virtue’s colour: Roşeaţa în obraji (de ruşine) este culoarea virtuţii.
20. Business before pleasure: Mai întâi munca şi apoi plăcerea.
21. By wisdom peace, by peace plenty: Alături de înţelepciune pace, alături de
pace bogăţie.
22. Care and diligence bring luck: Atenţia şi hărnicia aduc noroc.
23. Changing of words is the lighting of hearts: Schimbul de cuvinte (conversaţia)
este luminarea sufletului.
24. Charity begins at home: Mila începe în propria ta casă.
25. Childeen are the parent’s riches: Copiii sunt averea părinţilor.
26. Cito ignominia fit surerbi gloria: Gloria celui trufaş se preface repede în ruşine.
27. Civility costs nothing: Politeţea nu costă nimic.
28. Come with the wind, go with the water: Vin cu vântul, pleacă cu apa; de haram
a venit, de haram s-a dus.
29. A contented mind is a continual feast: Un suflet împăcat trăieşte într-o
continuă sărbătoare.
30. Cowards die many times before their death: Laşii mor de mai multe ori
înaintea morţii lor.
31. Cut not bough that thou standest upon: Nu-ţi tăia singur craca de sub picioare.

1
32. Do well and have well: Bine faci, bine găseşti.
33. Everybody’s business is nodody’s business: Treaba tuturor e treaba nimănui.
34. Face to face, the truth comes out: Faţă în faţă, adevărul iese la lumină.
35. Fairplay: Joc deschis, cinstit. Corect.
36. Fair words and foul deeds cheat wise men as well as foods: Vorbele frumoase
înşeală atât pe înţelepţi cât şi pe proşti.
37. A false tongue will hardly speak truth: O limbă învăţată cu minciuna greu va
spune adevărul.
38. Far from eye, far from heart : Departe de ochi, departe de inimă. Ochii care nu
se văd se uită.
39. A fault confessed is halt redressed: Greşeala mărturisită este pe jumătate
iertată.
40. Feed by measure and defy the physician: Mănâncă cu măsură şi n-ai nevoie
de doctor.
41. Fine dressing is a foul house swept before the doors: Veşmântul frumos este
(ca) o casă murdară, măturată înaintea uşilor.
42. Fine words dress ill deeds: Cuvintele frumoase acoperă fapte urâte.
43. First impressions are most lasting: Primele impresii sunt cele mai durabile.
44. First think and then speak: Mai întâi gândeşte şi apoi vorbeşte.
45. Fly that pleasure which paineth afterward: Fugi de plăcerea care produce
durere după aceea.
46. Follow love and it will flee; flee love and it will follow thee: Alergi după
dragoste şi ea fuge de tine; fugi de dragoste şi ea te va urma.
47. Fools bite one another, but wise man agree together: Proştii se mănâncă unul
pe altul, dar înţelepţii se înţeleg între ei.
48. Forgie and forget! : Iartă şi uită!
49. Forgive any sonner than thyself!: Iartă pe alţii mai curând decât pe tine însuţi!
50. A friend in need is a friend indeed: Un prieten la nevoie este un prieten într-
adevăr.
51. God defend me from my friends; from my enemies I can defend myself:
Doamne, apără-mă de prieteni că de duşmani mă apăr singur.
52. Good counsel has no price: Sfaturile bune sunt nepreţuite.
53. Good fame is better than good face: Renumele este mai bun decât un chip
frumos.
54. A good friend is my nearst relation: Un prieten bun este ruda mea cea mai
apropiată.
55. Goodness is not tied to greatness: Bunătatea nu este legată de măreţie.
56. A good tonge is a good weapeon: O limbă bună este o armă bună.
57. Good watch prevents misfortune: Paza bună trece primejdia rea.
58. Good word without deeds are rushes and reeds: Vorbele frumoase fără fapte
sunt lucruri fără valoare.
59. Good words cost nought: Vorbele bune nu te costă nimic.
60. A good wife and health is a man’s best wealth: Soţia bună şi sănătatea sunt
averea cea mai de preţ a bărbatului.
61. Great fortune brings with it misfortune: Norocul cel mare aduce cu el
nenorocul.
62. Greedy folks have long arms: Oamenii lacomi au mâini lungi.
63. A gredy head is often placed on green shoulders: Un cap înţelept se află
deseori pe umerii unui tânăr.

2
64. Half a tale is enough for a wise man: O jumătate de poveste este destul
pentru înţelept.
65. Happiness takes no account of time: Fericirea nu ţine seama de timp.
Fericirea vine când nu te aştepţi.
66. Happy end: Sfârşit fericit.
67. Hasty climbers have sudden falls: Căţărătorii grăbiţi au căderi pe neaşteptate.
Cei ce ajung prea repede sus cad pe neaşteptate.
68. Hasty love is soon hot and soon cold: Dragostea pripită este când fierbinte,
când rece.
69. Health is better than wealth: Sănătatea este mai scumpă decât bogăţia.
70. Health is not valued till sickness comes: Sănătatea nu este preţuită până când
vine boala,
71. He has enough who is contented with little: Are de ajuns cel ce se mulţumeşte
cu puţin.
72. He is a good orator who convinces itself: Este un bun orator cel ce se
convinge pe sine însuşi.
73. He laughs best who laughs last: Râde cel mai bine cine râde la urmă.
74. He that endures is not overcome: Cel ce îndură nu este învins.
75. He that fears you present will hate you absent: Cine se teme de tine când eşti
de faţă, te va urî când nu eşti present.
76. He that handles thrns shall prick his fingers: Cine atinge cu mâna spinii îşi va
înţepa degetele.
77. He that is master of himself, will soon be master of others: Cel ce este propriul
său stăpân, curând va fi şi învăţătorul altora.
78. He that is not handsome at twenty at twenty, nor strong at thirty, nor rich at
forty, nor wise at fify, will never handsome, strong, or wise: Cine nu e frumos
la douăzeci de ani, nici puternic la treizeci, nici bogat la patruzeci, niciodată nu
va fi frumos, puternic, bogat ori înţelept.
79. He that marries for wealth, sells his liberty: Cel ce se căsătoreşte pentru avere
îşi vinde libertatea.
80. He that runs fast will not run long: Acela care aleargă repede nu va alerga
mult.
81. He that speaks, sows; and he that holds his peace gathers: Cine vorbeşte
seamănă şi cine tace adună.
82. He that tells a secret is another’s servant: Cine spune un secret este sluga
altuia.
83. He that trusts in a lie shall perish in truth: Cine crede într-o minciună va pieri
din cauza adevărului
84. He that would know what shall be, must consider what has been: Cine vrea să
ştie ce va fi, trebuie să ia în consideraţie ce a fost.
85. He wears his heart upon his sleeve: El îşi poartă inima în mânecă.Înţelesul
este cel al zicalei româneşti: “Ce-i în guşă şi-n căpuşă”
86. He who pays the piper may call the tune: Cine plăteşte lăutarul poate alege
melodia.
87. A heavy purse makes a light heart: Punga grea face inima uşoară.
88. Honour and profit lie not in one sack: Onoarea şi câştigul nu stau în acelaşi
sac.
89. Honour change manners: Onoarea schimbă obiceiurile (moravurile).
90. A horse, a horse, my kingdom for a horse! Un cal, un cal, regatul meu pentru
un cal! ( Shakespeare)

3
91. An hour in the morning is worning is worth two in the evening : O oră
dimineaţa valorează cât două seara.
92. I cannot be your be your friend and your flatterer too: Eu nu pot fi prietenul tău
şi linguşitorul tău în acelaşi timp.
93. If it were not for hope, the heart would break: Dacă n-ar fi speranţa, inima s-ar
frânge.
94. If thecounsel is good, no matter who gave it: Dacă sfatul e bun, nu contează
de la cine vine.
95. If you run after two hares, you will catch neither: Dacă alergi după doi iepuri,
nu prinzi nici unul.
96. I have lost all and found myself: Eu am pierdut totul şi m-am regăsit pe mine
însumi.
97. Imitation is the sincerest fattery: Imitaţia este cea mai sinceră linguşire.
98. In fair weather prepare for foul: Când e vreme frumoasă pregăteşte-te pentru
vremea nefavorabilă.
99. In many words the truth goes by: Când sunt multe vorbe, adevărul se pierde.
100. In the husband, wisdom, in the wife gentleness: În bărbat ( trebuie să
fie) înţelepciune, (iar) în soţie blândeţe.
101. It is a great point of wisdom to find out one’s folly: Este un mare grad
de înţelepciune să descoperi propria ta nerozie.
102 It is a hard thing to have a great estate and not fall in love with it: Este
greu să ai o mare avere şi să nu prinzi dragoste de ea.
103 It is easier to descend than to ascend: E mai uşor să cobori decât să
urci.
104 Last, but not least: Ultimul, dar nu cel de pe urmă. ( Shakespeare)
105 Learning is the eye of the mind: Învăţătura este ochiul minţii.
106 Learn wistdom by the follies of others: Învaţă înţelepciunea din
greşelile altora.
107 A liar is worse than a thief: Un mincinos este mai rău decât un hoţ.
108 Lies have short legs: Minciunile au picioare scurte.
109 Live and let live: Trăieşte şi lasă să trăiască (şi pe altul).
110 Long looked for comes at last: Lucrul mult aşteptat vine până la urmă.
111 Love begets love: Iubirea naşte iubire.
112 Make hay while the sun shines: Coseşte fânul cât timp soarele
străluceşte. Înţelesul este cel al proverbului românesc: “bate fierul cât
e cald”.
113 Aman alone is either a saint or a devil: Un om singur este ori un sfânt,
ori un diavol.
114 Man is the measure of all things: Omul este măsura tuturor lucrurilor.
115 Many drops make a shower: Multe picături formează o ploaie
torenţială.
116 Many a true word is spoken in jest: Multe adevăruri se spun în glumă.
117 Nature, time and patience are the there great physicians: Natura,
timpul şi răbdarea sunt cei trei mari doctori.
118 Never do things by halves: Niciodată nu face treaba pe jumătate.
119 Never grieve for what you cannot help: Niciodată nu te întrista pentru
ce este mai presus de puterea ta.
120 Never quit certainty for hope: Niciodată nu lăsa certitudinea pentru
speranţă.
121 Never too late to mend: Niciodată nu-i prea târziu să te îndrepţi.

4
122 Never to old to learn: Niciodată nu eşti prea bătrân ca să înveţi.
123 No good building without good foundation: Nu există o construcţie
bună fără o temelie bună.
124 No great loss but some small profit: În orice rău este şi un bine.
125 No man can play the fool so well as wise man: Nimeni nu poate face
pe prostul aşa de bine ca omul înţelept.
126 None so blind as those who won’t see: Nimeni nu e aşa de orb ca
aceia care nu vor să vadă.
127 No root, no fruit: Dacă nu este rădăcină, nu este fruct.
128 Not a long day, but a good heart rids work: Nu o zi lungă, ci o inimă
bună (bună dispoziţie) termină treaba.
129 Nothing is imposibile to a willing heart: Nimic nu-i este imposibil unei
inimi generoase.
130 Nothing worse than a familiar enemy: Nimic mai rău ca un duşman din
familie!
131 Oaks may fall when reeds stand the storm: Stejarii pot cădea în timp
ce trestiile rezistă furtunii.
132 An old dog barks not in vain: Câinele bătrân nu latră degeaba (fără
motiv).
133 Old love will not be forgotten: Dragostea veche nu se uită.
134 One hour today is worth two tomorrow: O oră astăzi valorează două
mâine. Nu lăsa pe mâine ce poţi face astăzi.
135 One master in a house is enough: Un stăpân într-o casă este destul.
136 On fat land grow foulest weeds: Pe pământul gras cresc cele mai rele
buruieni.
137 An open door may tempt a saint: O uşă deschisă poate ispiti un sfânt.
138 Patience is a flower that grows not in every one’s garden: Răbdarea
este o floare care nu creşte în grădina oricui.
139 Patience is a plaster for all sores: Răbdarea este o cataplasmă pentru
toate durerile.
140 Patience is a virtute: Răbdarea este o virtute.
141 Peace makes plenty: Pacea dă naştere belşugului.
142 A penny-weight of love is worth a pound of low: Un pic de iubire
valorează mai mult decât un vraf de legi.
143 Physicians’ faults are covered with earth: Greşelile medicilor sunt
acoperite cu pământ.
144 Plenty breeds pride: Bogăţia dă naştere mândriei.
145 Pluck not where you never planted: Nu culege (şi nu lua) de unde n-ai
semănat niciodată.
146 Prevention is better than cure: Prevenirea este mai bună decât
vindecarea.
147 Pride goes before and shame comes after: Mândria merge înainte şi
ruşinea vine după ea.
148 Reason and love keep little company together: Raţiunea şi iubirea nu
prea se însoţesc.( Shakespeare)
149 Save our souls! (S. O. S.) : Salvaţi sufletele noastre!
150 Scald not your lips in another man’s pottage: Nu-ţi băga nasul unde
nu-ţi fierbe oala.

5
151 Serve a noble disposition, thought poor, the time comes that he will
repay thee: Ajută un temperament nobil, deşi sărac, timpul vine când el
te va răsplăti.
152 Slow and sure: Încet şi sigur.
153 Stretch your legs according to your coverlet: Întinde-te cât ţi-e
plapuma.
154 Such a life, such a death: O aşa viaţă, o aşa moarte. Cum ai trăit, aşa
mori.
155 Take each man’s censure, but reserve thy judgement!: Primeşte
critica oricui, dar rezervă-ţi hotărârea. ( Shakespeare)
156 Temperance is the best physician: Cumpătarea este cel mai bun
medic.
157 The best horse needs breaking, and the aptest child needs teaching:
Cel mai bun cal are nevoie de dresaj şi cel mai înzestrat copil are
nevoie de învăţătură.
158 The best remedy against an ill man is much ground between: Cel mai
bun remediu împotriva unui om rău este să te ţii cât mai departe de el.
159 The end of passion is the beginning of repentance: Sfârşitul pasiunii
este începutul căinţei.
160 The first step is the only difficulty: Primul pas este singura dificultate.
161 The fooly of one man is the fortune of another: Prostia unuia este
norocul altuia.
162 The greatest wealth is contentement with a little: Cea mai mare
bogăţie este a te mulţumi cu puţin.
163 The heart’s letter is read in the eye: Scrisoarea inimii este citită în
ochi. Ochii sunt oglinda sufletului.
164 The pleasures of the mighty are the tears of the poor: Plăcerile celui
puternic sunt lacrimi pentru cel cărac.
165 There is a great force hidden in a sweet command: Porunca rostită cu
blândeţe ascunde o mare forţă.
166 There is a no place like home: Nu este nici un loc ca acasă. Nicăieri
nu-i ca acasă.
167 Things hardly attainned are longer retained: Lucrurile greu dobândite
sunt mai preţuite.
168 Think much, speak little and writte less: Gândeşte mult, vorbeşte cu
măsură şi scrie puţin.
169 Time tames the strongest grief: Timpul vindecă cea mai mare
supărare.
170 Timor Domini initium sapientiae: Teama de Dumnezeu e începutul
înţelepciunii.
171 To err is human, to forgive divine: A greşi e omenesc, a ierta e
dumnezeiesc!
172 Truth and oil are ever abowe: Adevărul şi uleiul sunt totdeauna la
suprafaţă. Adevărul iese ca uleiul la suprafaţă.
173 What the eye sees not, the heart craves not: Ceea ce ochiul nu vede,
inima nu râvneşte.
174 When fortune knocks, open the door! Când norocul bate la uşă,
deschide-i.
175 When sorrow is asleep, wake it not! Când supărarea doarme, n-o
trezi.

6
176 Where love is, there is faith: Unde-i iubire, acolo este credinţă
177 Who has no haste in his business, mountains to him seem valleys:
Cine nu are grabă în treaba sa, munţii i se par văi. Treaba făcută fără
grabă pare uşoară.
178 Who knows most, speaks least: Cine ştie cel mai mult, vorbeşte cel
mai puţin.
179 Who loseth his liberty loseth all: Cine îşi pierde libertatea, pierde totul.
180 Who will in time present pleasure refrain, shall in time to come the
more pleasure obtain: Cine se va abţine azi de la plăceri, plăceri mai
mari va dobândi mâine.
181 Wine and youth increase love: Vinul şi tinereţea înteţesc dragostea.
182 Wisest is who recks not who is rich: Cel înţelept este acela pe care
nu-l interesează cine este bogat.
183 Wishes never can fill a sack: Dorinţele niciodată nu pot umple un sac.
184 Without winsdom, wealth is worthless: Fără înţelepciune, bogăţia nu
are preţ.
185 Write down the advice of him who loves you, though you like it not at
present: Ia aminte la sfatul celui care te iubeşte, deşi nu-ţi place pe
moment.
186 Yeares know more than books: Anii ştiu mai multe decât cărţile.
187 Young men are fitter to invent than to judge, fitte for execution than for
counsel, and fitter for new projects than for settled business: Tinerii
sunt mai apţi să inventeze decât să judece, să execute decât să dea
sfaturi, mai potriviţi pentru poiecte noi decât pentru o muncă ordonată.
( Fr. Bacon)
188 A wise head makes a close mouth: Un cap înţelept face o gură
închisă. Înţeleptul vorbeşte puţin şi bine.