Calatoria in timp

De multe ori, atunci cand gresim, ne-am dori sa putem da timpul inapoi pentru a ne indrepta viata. In alte imprejurari, ne-ar placea sa aruncam o privire catre viitor, pentru a sti ce decizii sa luam in anumite privinte. Fie inapoi, fie inainte, fiecare dintre noi a visat cu ardoare, cel putin o data, sa calatoreasca in timp. Unii sustin chiar ca ar fi reusit, dovada stand numeroasele marturii ale acestui fenomen, dintre care unele sunt foarte greu de contestat. Cu adevarat surprinzator, insa, este tocmai faptul ca la ora actuala, stiinta insasi valideaza posi ilitatea acestor translatii temporale.

!iniaritate - "imultaneitate
Natura timpului este un subiect care i-a preocupat deopotriva pe oamenii de stiinta si pe filosofi. Fiecare comunitate a cautat prin mijloace specifice sa inteleaga si sa dezlege aceasta enigma. In esenta, stiinta admite doua teorii fundamentale care incearca sa clarifice natura timpului. #rima il privesteca pe un fenomen liniar, in care doar momentul $acum e%ista cu adevarat si poate fi e%perimentat. Trecutul s-a incheiat si nu mai poate fi vizitat decat, poate, in imaginatie, iar viitorul nu e!ista inca si atunci cand il traim deja a devenit prezent. Ipoteza timpului liniar este cu usurinta adoptata de cei mai multi dintre noi, intrucat avem nevoie de o anumita cronologie a evenimentelor, avem nevoie de calendar si de ceas pentru a ne raporta activitatile la un sistem de referinta. Daca aceasta ipoteza este corecta, atunci calatoria temporala devine imposi ila. Totusi, timpul obiectiv se lupta pentru a scapa acestei constrangeri impuse de mintea umana. In cea de-a doua teorie, toate dimensiunile timpului, asa cum sunt ele catalogate de om, e%ista in simultaneitate. &recut, prezent si viitor devin simpli termeni relativi ce depind de momentul de timp la care noi ne raportam . "rin anii #$%&, '.(. )unne a scris lucrarea Un experiment asupra timpului, ce contine analiza viselor sale pe o lunga perioada *vezi si episodul despre "recognitie+. ,desea, acestea erau precognitive, prezicand evenimente din viata personala a lui )unne sau de interes general. -l considera constiinta drept un factor important in intelegerea notiunii de timp. .isele sale erau un amestec de evenimente trecute, prezente si viitoare, ceea ce l-a condus la ideea coe!istentei tuturor momentelor de timp in simultaneitate. 'ceasta a doua ipoteza poate parea de domeniul fantasticului, dar e%ista deja numeroase dovezi care o sprijina, precum si un cadru teoretic in fizica relativista.

'l ert (instein a demonstrat, in cadrul teoriei relativitatii, ca pentru un o servator ce se deplaseaza cu o viteza apropiata de viteza luminii se petrece un fenomen straniu. /n astfel de observator, daca pleaca intr-o calatorie in spatiul e!traterestru timp de %& de ani, cu o viteza egala cu $&0 din viteza luminii, la intoarcerea pe "amant va descoperi ca aici au trecut deja 12 de ani3 )arind viteza la **,*+ din viteza luminii, o calatorie de ,- de ani in spatiul cosmic ar insemna trecerea a aproape ./- de ani terestri4 de fapt, el ar ajunge astfel sa calatoreasca in viitor. Inseamna ca timpul isi incetineste scurgerea pentru un observator ce calatoreste cu viteze apropiate de viteza luminii. Numai intre masa de la micul dejun si cea de la pranz a presupusului nostru calator prin spatiu ar trece decenii, raportat la masurarea pamanteana a timpului3

)asina timpului
5evenind la e!perientele de alunecare in timp pe care le-au avut in mod spontan diverse persoane, vom constata ca ipoteza enzii lui )0 ius e%plica e%istenta unor discontinuitati 1sau falii spatio-temporale, cum li se mai spune2, adevarate $porti energetice ce fac legatura intre doua momente distantate din punct de vedere al cronologiei liniare si uneori chiar intre doua locuri diferite.

Charlotte 3ar urton, o pensionara care traia impreuna cu sotul ei langa &un ridge 3ells in 4ent, sustine ca ar fi intreprins o calatorie inapoi in timp, intr-o zi de marti, 56 iunie 5*76. Cei doi soti fusesera in oras la cumparaturi, apoi s-au despartit si urmau sa se reintalneasca mai tarziu, la o cafea. )oamna (arburton si-a facut cumparaturile ca de obicei si apoi a cautat turta dulce in cateva magazine. 6a un moment dat a intrat intr-o micuta autoservire care nu-i era cunoscuta. Nu aveau nici acolo turta dulce, dar in timp ce se uita prin magazin, a observat o intrare in peretele din stanga si curiozitatea a impins-o sa o cerceteze. -ra intrarea intr-o camera cu labirinturi de mahon, care contrasta puternic cu peretii de culoare crem ai magazinului. Nu avea ferestre, dar era iluminat de cateva becuri. ,m vazut doua cupluri imbracate in haine din anii 72& si imi amintesc foarte clar vestimentatia uneia dintre femei. ,vea o palarie bej de fetru, cu boruri inclinate. "altonul ei era de asemenea bej si fusese la moda intr-o perioada destul de indepartata de #$89. -a a mai observat cativa barbati in costume demodate si o casa de bani cu geam de sticla. :amenii beau cafea si discutau, ceea ce nu ar fi parut deplasat, avand in vedere ca era deja jumatatea diminetii. :ricum, parea ciudat ca ea nu stia despre e!istenta acelei cafenele, iar mai tarziu si-a dat seama ca nu simtise nici un miros de cafea. Cand s-a intalnit cu sotul ei, doamna (arburton i-a spus despre descoperirea facuta si i-a propus sa mearga la noua cafenea martea viitoare.

: saptamana mai tarziu, dupa ce si-au facut cumparaturile ca de obicei, sotii (arburton au intrat in micul magazin si s-au indreptat spre locul unde era intrarea in cafenea. )ar, uimire, in locul acelei intrari era acum o vitrina frigorifica, asezata langa perete. ;andindu-se ca au gresit magazinul, cei doi soti au mai cautat cafeneaua in doua alte magazine asemanatoare, dar fara nici un rezultat. -!perienta ei era insa atat de vie, incat s-a gandit ca poate a fost o alunecare temporala intr-o perioada in care lambriurile de mahon erau la moda. )e aceea Charlotte (arburton a intreprins cercetari pentru a se lamuri. , contactat o femeie cu calitati e!trasenzoriale, i-a descris cladirea si a intrebat-o daca isi aminteste de asa ceva. I s-a spus ca, pana nu demult fusese acolo, langa acel magazin, o sala de cinema. )easupra acesteia, in stanga magazinului, se gasea Clubul Constitutional din Tunbridge (ells. Femeia vizitase acel club in perioada celui de-al doilea razboi mondial si isi amintea de peretii cu lambriuri de mahon. <ai departe, doamna (arburton a cautat locatia actuala a clubului si l-a contactat pe administrator, care ocupa aceasta functie din #$#$. ,cesta i-a spus ca intrarea in vechia cladire a clubului se facea printr-o usa care dadea direct in strada si cateva trepte, prin stanga magazinului. 6a etajul al doilea se afla un bufet care corespundea e!act descrierii doamnei (arburton.

Inainte
In #$=1, scriitorul ,ndre> Thomas a publicat o carte numita Dincolo de bariera timpului. ,ici el vorbea despre posi ilitatea e%istentei unei $televiziuni a timpului 8 prin care imagini din viitor ar putea fi captate pe ecranele televizoarelor. In acelasi an al pu licarii cartii, in mod sincron s-a produs un eveniment care a demonstrat ca un astfel de fenomen este perfect posi il. 6a # iunie #$=1, intr-o zi de sambata, la combinatul chimic din Fli!borough *,nglia+ s-a produs o e!plozie devastatoare. In acest accident cea mai mare parte din combinat a fost distrusa si %$ de oameni au murit. Imprejurimile au fost evacuate in timp ce uriasi nori negri continand gaze to!ice acopereau cerul. ?i totusi, o femeie, !eslie Castleton, a auzit de aceasta tragedie cu 7 ore inainte ca ea sa ai a loc. ?ambata dimineata ma uitam la televizor la un film , povesteste doamna Castleton, cand, brusc acesta a fost intrerupt de o transmisie de stiri. : voce de barbat dadea detalii despre o teribila e!plozie la Fli!borough. , spus cate persoane au murit si au fost ranite, precum si numele substantei chimice din cauza careia avusese loc e!plozia. )upa aceasta interventie rapida, filmul a continuat.

)oamna Castleton a relatat apoi, la pranz, unor prieteni veniti in vizita, despre tragicul eveniment. )ar la stirile de seara, ora anuntata a producerii e!ploziei a fost #8@A&, astfel ca ea s-a gandit ca reporterii au gresit. Citind editia de duminica a ziarului local, in care ora de producere a accidentului *#8@A&+ era confirmata, doamna Castleton a realizat ca ceva nu este in regula. -a a telefonat prietenilor ei care au asigurat-o ca ea intr-adevar le spusese de e!plozie la ora pranzului, in acea zi de sambata. <i s-a facut frig dintr-o data. ,m inteles ca vazusem ceva inainte de a se petrece efectiv. ?a fie aceste transmisii din viitor percepute printr-o bresa temporalaB )aca e asa, de ce a fost captat tocmai acest eveniment si de ce nu a aparut pe televizoarele din intreaga lumeB ?a fie oare o premonitie care a aparut sub forma unei transmisii T., tocmai pentru a putea fi acceptata de cineva ca doamna CastletonB

9ici timpul nu este a solut

In inimile lor, oamenii au simtit intotdeauna ca valul ce acopera viitorul ajunge sa fie uneori foarte transparent, astfel incat evenimentele ce urmeaza sa se produca devin mai mult niste umbre abia intrezarite. )e ce cred unii oameni cu abnegatie acest lucru, ramane un mister in sine. ,ceasta credinta a fost baza e!istentei a mii de generatii de prooroci. Cel mai adesea ei nu erau decat niste simpli escroci si in acest caz singurul lor echipament necesar a fost o roba, un turban si o aversiune imensa fata de munca fizica. )ar au e!istat totusi unii, desi foarte rar, care au avut intr-adevar puterea de a se juca cu lucrul pe care noi il numim Timp.

Conceptia despre un timp unic, absolut, aflat intr-o directie continua catre viitor si venind dinspre trecut, a fost subiectul a numeroase polemici pe parcursul secolelor CIC si CC. ,ceasta viziune nu mai are acum nici pe departe un caracter atat de categoric. ?i nici prea multi sustinatori. ,lbert -instein a redus timpul la conditia unei DsimpleD dimensiuni, care poate fi manipulata in functie de diversi factori. )e atunci, in numeroase lucrari stiintifice, fizicienii trateaza timpul ca pe ceva relativ si variabil. "rin urmare, nu este e%clus ca in viitorul apropiat calatoria in timp sa iasa cu totul de su um rela fenomenelor paranormale si sa fie acceptata si studiata precum orice e%periment stiintific.