Parlea intei

O masiDe de scris mi a schinbat destiNrl. O His

pano Olivctti, de care m a desparlit sdpumani la

l.nd sft,la unei vitriDe. P.ivind din prczenl, de pe

paRpetul anilor scursi. e greu de c.czut cd o simpla
nalinaic poate intr adever sa s{:himbc cxrrsul unei
vieti, dinamiiand iD doar patru zile toate planunlc

l.,,ui' ppnl,'r ., lrF,','rr'. Dd. '\" d rn-r. \ rJm

putut face Dimic .a s:l nnpiedic asla.
In realitate, pe atun.i ,rici rN aveaD proiecte pre.1
Do:rr visud merunte. aproapc casnice. potri

nai.

viie cu locul si timpLrl iD care inri fuscse dai sa

r
,,ni, ': pl
ir,
'nun nF ror l,o\rbil, . ld .no.m.li"
jurul
zilele acelca, lumea mea se ,otea
molcom iD

' Jiorud p,p/Fn,e

p , dr' l rpoedmsrgJ,p\,'.pr'.

dtoare. Mama fusesc mereu cea mai sfatornn:a dnlire

.1e. Era ctoitoreasa. calfar intr-un atelier cu.licnte

A\ra ea?erientA ti bun gust. dar

nici.aod mai muli decat o clsatoreasa sahdatd. o muncitoa.e aidona at:itor altora. care. zcce
o.e pe zi. i$i distrugea unghiile ni ochii cronrd si
proband Sj moditicand vesrniDte clestinatc
'Dsand,
,,nor trupuri diferite de al ej 9i unor privin ce arare
ori se opreau asupra ei. Pe atunci stiam toarte putin
' i \Prc rdro AfrnlPF nimic \r-rdproni/cInl
.ind de mine, dar n( ma sinchiscam de el. Ni.iodata
,r donsem sa allu ceva despre el pana cand, pe la
opi sau lroua ani, mama imi daduse (aicva infor
nratii hannrte. Ca avca o alti fanilie ti nu putea
locui c! noi Mi anr tnsusil acele date tu graba si
dnr

mea bund.

D a lirst

lipsa de

apctii.,,.arc. nr a.el aiun al

Pastehri.
nrghileanr ullituele lingurj din suPa dt Irost pe ca'e
o aveaD nl l.lt.; viata acchri strinr era 1nf]rrit mai
eiIt, ri \Jr,r. dA "' jo ,,,,lp dir, ptJrd p',Lli,
M-.mrrJ:t rl rr, I 'rJ Jn'rhrr '4ll r"rl rn 'arP
Pastok Imperiol s-a maritat cu Gallo, Jorge Negrete?
s a nAscut ilr Mexic. iar l. Europa aPtmea sieaua a
hPlk.PdlP To, mdi ituPlc u -1
se auda dii departarc iobele primului nlare rbzboj,
nr calenelele din Madnd se cilcau El Debale si El
Her@lda iar Chelito3 s.otea berbatii din mnrti dand
cu neob.azare dh sold0ri in ntmul clpletelor de Pe
scena. intreo amanta ii alta, regelc Alfonso al)CU-1ea4

rzLrlisr -i--. t on.enpd J, n,tJ lir.a lPsllrmJ ll

fruntea guvernuhri e.a libenlul Ca alejas5, nlcaPabil

L Dansatoeea, .anLhrcala si actrila sPdiolA Pastora

RoJ^\ Moni...unuv utJ ' u numcl' 'lF Pd l.r lrnpFno
'
(1a89-19?9), a losi una dintre ele dai sttdlucile liguri
ale cantecului $i dansului llamenco ditr prima

jumi

tatp a se.olului )9. Sorul ei a fost toeadorul Rafael

c6mez o.iega (1882 1960). porclli,.el Callo" (Co.osul).
membru d unei .elebre familii de lorcadori sPdioli,
foarte populd pentru darul imprcvizaiiei.
C6nteEtul si actorulmen(nJorge Negrete ll9ll 1953)
est blne enoscut pentru interpreta.ea uno. SlagAre
ca Ag,,ldlis@, m te reles, Ctun Casirc si Si Adeha s?
Consuelo Portela llAA5 1959), cDnoscute cu numle
de Chlilo, a tost una dintrc pnmele interPreie sPdl
ole ale genulut picaresc, indrdael 5i .htar scddalos.
in cels mai @ri vadeteun din ep@a: ea a intrcdus

rumba in

5.

ldea

cupletului.

al XII iea
Alfonso al l.II lea.
si s a cesatorlt
(ia86 l94l) a fost rcge (1486 l93l)^lfone
(1906) cu l,ictoria Itugenia de Battenberg, nepoata
regelui Eduard al vll lea aI Anliei. DuPd victoria
republicanllor in alegerile din r 93 1 , a Ptuaslt spania.
Drn exil, I a spnjinrl pp l n.n, idr rnainrc Jc d mLri
a abdicat in faw ea iiului siu,Jum, latal actualu_
lui rege al spmiei, Juan Carlos.
O6ul politic Josa Canaleja M6ndez (1at4 I 9 I 2) aPar
tinea celei rsl prcgresiste anpi a Partidului Libe.al,
pe cffi dota s o demo.mtizd si s o ndicaliz4.

Ftu

postm

.rl .egelui

dod uD an. Lln aidhisl qceniric

iLvea sa-l ucidA. tregaDdu i doui gloante in cap pe
sa p.cvada ca, peste

.and cauta noutdti in libriria San Martin.

Crcsteam tutr-un mediu feri.it cu Doderatie,
nai curand sarac, clai lard mati lipsuri si trushari.
Locuiam pe o sihdl ingusta dirltr L r cadier seict
il Madridului, lang:l piata Paja, la doi paii dc Palatul
I{egal. ta o anmcatura de bdt de zaraa contnlua din
.entrul omsdui, triiam printre rufe puse la uscat.
ir) miros de le9ie, prinlre vocile vecinelor ii catcva
|isici ce handaveau la soae. llrmam o scoala rudi,
enhra. care funcliom intr-uD mezanir din apropi'
ere: pe bancile ei, cor.eputc peDtru doi. slateam cate
patru copii. certandu ne 9i iDghiontindu ne ca sa
spurem pe de rost $i cai ne lineau bojocii CAnlecul
ptntu.lui $i tabla inmulurii. Acoto am inveFt cititul
iji scrisul. cele patru operatii si numele raurilor ce
trmzdau haila gelbuie de pe perete. La doisprezece
m.Jm I'chFiar edD.arin .i ih ilrfdr ! Fnr.a rn
'rtr,
.telierul
unde lucra mna. O soarta foarie obisnuita.
Din salorlul doriei Manuela Godina, patroana
nramei. ieFau de de.r)ii vesminte confectionate cu
tneiestrie. exceleot croite si cusute, vestite ilr tot
Madridul. Costumc de zi, rochii de cocteil, paltoane
ri cape purtal de doamne distinse la plimbari pe
Irasco de ta Castellana. la Hipo.lrom si in Puerta de
Fliefto. cA l beau ceai la Sakrska ori se duceau la
litu.ghie, ca sa epateze. Dai a trecut ceva vreme
t);ina am pelruns tainele croitoriei. l,a inceput, am
lost tetita buna la toate diD atelier: rascoleam manlalul in vasele cu jerahc pentru i.cakit si mstuEm
txrti.ele cl pe dutumea, incingeam fia.ele de celcat
Ir foc Si fugeam cat ma tiDeau pjcioa.ele sa cumpar
,,1t1si nast ri din piala Pontejos. Apoi mi au.lat sa
,tuc la casele protipendadei moclele recent iermiDate,

l,r'se in saci rnari din paiza inchise ia culoaie: acti

vitatea mea firvorita. cel mai marc amuzament la

A fost mtntstru, pftsedinte ol Congresului DeputaUlor
(1905 l9O6J $t al Co.siltului de Minigtri {l9lO 1912}.
A fost sasimt la Madrld de catE un @htst. moartea
sa aceler6nd drcaderea reeimrnui Lnpus de Restautie.

inceput de cariera. Am cunoscut portarii $i goferii

celor mai stralucite resedinte. subretele. menajerele
$i m.riordonlii ceior mai instarite iamilii. l--am privit. aproape lara sa fiu zarita. pe cele mai ralinate
doamrle. pe fiicele 9i sotii lor. Ca martor mut, am
intrat in case burgheze. in mici palate aristocratice
$i in apartamente somptlroase din edificii cu traditie.
Uneori, nu treceam de uqa din dos: o slujnica primea
rochia aduse; alteori, me pofteau in dressinguri.
strabateam coridoare $i intrezaream saloane, pri
veam cu nesat covoare. lampadare, draperii de catifea Fi piane cu coada, la care se canta sau nu,9i
imi spuneam cA ar fi fost ciudat sa traiesc intr-un
asemenea univers.
Zilele mi se scurgeau linistit in cele doua lumi, caci
eram aproape streina de incongruenta lor. Parcurgeam
cu aceeagi naturalete si strAzile late. jalonate de
carete in mers si porti mari. si labirintul nebunesc
al ulilelor intortocheate din cartierul meu. pline mereu
de baltoace. gunoaie, strigetele vanzatorilor Si latratul ascutit al cainilor flamanzi; pe ulitele acelea, toti
erau foarie grebiti si, cand se striga ,,atentie, vine
apa'. se puneau iute la adapost, ca sa nu-i ploua cu
stropi de urina. Meqtequgari, mici negustori, func-

tionari si muncitori cu ziua recent sositi in capitale

umpleau casele de inchiriat, ddnd cartierului un aer
popular. Multi dintre ei abia daca ieseau de acolo,
$i doar in cazuri de lorla majore: mama 9i cu mine.
in schimb, plecam grabite in zorii zilei spre Strada
Zurbano gi ne apucam fara nici o intarziere de munca

in atelierul doiei Manuela.

qi

l,a doi ani dupa ce am inceput sa muncesc, mama

dona Manuela au hotdrat ca sosise vremea sa

invat sa cos. La paisprezece ani. am inceput cu ce

era mai simplu: bride, surfilat. inseilat ugor. Au
urmat butoniere. tighele. tivuri. Stateam qi lucram
pe scaune mici de rachitd, aplecate peste tabliile de
lemn de pe genunchi; pe ele tineam lucrul. Doia
Manuela se ocupa de cliente, croia, proba, rectifica.
Mama lua masllri si facea restul: cosea tot ce era
mai delicat, impaftea treburile. controla realizarea
lor, impunand ritm 9i disciplina micului batalion de
10

sase croitorese mature, patru sau cinci mai tinere

si caleva u.enice guralive, care aveau mereu mai

mult chel de ras si barfa decat de truda adevarata.

Unele au ajuns bune croitorese, altele n-au fost in
stare si au continuat se face treburile cel mai pritin
plecute. Cand una pleca, alia ii lua locul in odaia
mereu in dezordine, care nu se potrivea nici cu
senina opulenta a fatadei. nici cu sobrietatea salo
nului luminos unde aveau acces doar clientele. Doar
cle, dona Manuela si mama se puteau bucura de
lapetul lui de culoarea sofranului; doar ele puteau
sa se apropie de mobilele de mahon si sa calce pe
dugumeaua de stejar pe care noi, cele mai tinere, o
lustruiam cu carpe de bumbac. Doar ele se bucurau
(lin cand in caDd de razele de soare ce intrau prin
cele patru balcoane inalte care dadeau in strada.
l{estul trupei stateam mereu in ariergarda, in acel
gineceu, de gheate iarna si de foc vara, care era
irtelierul cenusiu din spatele casei, cu doar doua
lcrestruici ce dadeau spre un patio intunecos si
unde ceasurile treceau ca aerul intre catrenele pe
, rrre le fredonam si tacanitul foarfecelor.
Am invatat la iuteala. Aveam degete indemanalice, care s-au adaptat imediat la conturul acelor si
, ontactul cu panzeturile. La masuri, piese si volume_
lr)altimea bustului peste sani, perimetrul acestuia.
llr)gimea piciorului. Rascroiala, manseta, bie. l,a
sirisprezece ani, am invatat sa disting tesaturile, la
',iLptesprezece. sa le apreciez calitaule si sa le estitlr(z potentialul. Crepdesin, muselina de matase,
voal Georgette, broderie. Lunile treceau ca pe o roata:
liiirmna faceam paltoane din postavuri fine gi cos
lume de primdvara, primavara coseam rochii de voal
t,, ntru vacantele cantabrice, lungi Fi straine, din t-a
( o( ha si El Sardinero. Arn implinit optsprezece ani,

.rlx)i nouesprezece. Putin cate putin, am deprins

roittrl si confectionatul celor mai delicate parti. Am
rrvr-ltat sa montez gulere si revere, sd prevad lungimi
''r si'r anticipez flnisaje. lmi plecea $i samram tot ce
Lr' ( irm. Doia Manuela si mama imi cereau uneori
t,.ll( r'ca, incepeau sa aibe incredere in mine. ,,Fata
.ll( rnana si ochi, Dolores". spunea doia Manuela.
,

1l

se va rupe de
"It buna, dar va fi $i mai bune daca
noi. Mai buna ca tine, de cum ai s-o scapi din ochi.'

Dar mama iei vedea de treaba ei. de parca n-o auzea.

Nlci eu nu ridicam privirile de pe tablie, prefacandu-ma

ca nu auzisem nimic. Dar pe ascuns o priveam pe

mama cu coada ochiului sj vedeam cum pe buzele
impestrilate cu bolduri i se itea un suras usor.
Anii ai viata iqi urmau cursul. Moda se schimba'
iar truda din atelier i se supunea. DuPa razboi, in
Europa sosisera liniile drepte, se terminase cu corsetele, iar picioarele incepusera sa se arate fara urma

de sfiala. Cu toate acestea, la sfarqitul anilor'2O'

taliile rochiilor au revenit la locul lor natural, fustele
s-au lungit $i pudoarea s-a impus iar in materie de
mangete. decolteuri 9i intentii. Am intrat intr-un nou
deceniu $i au aparut noi schimbari. Toate odata, pe
neagteptate, aproape de-a valma. Am implinit douazeci de ani, s-a proclamat Republicat 9i l-am cunoscut pe lgnacio. intr-o duminica de septembrie, la
Bombilla, la un bal plin de zarva, de ucenice, studenti progti Qi soldati in permisie. M-a invitat la dans
9i m-a facut sa rad. Doua saptamani mai tarziu' am
inceput sa facem planuri de nunta.
Cine era lgnacio 9i ce insemna pentru mine?
Barbatul vietii mele, imi ziceam pe atunci. Baiatul
liniSut pe care il credeam menit sa fie un tati bun
pentru copiii mei. Eram h varsta cand fetele ca
mine, aproape fara meserie 9i salariu, nu aveau
prea mult optiuni in afara casatoriei. Soarta mamei,
care ma crescuse singura, muncind din zori panenoapte, nu mi se paruse nicicand de invidiat.
Ignacio gasisem candidatul potrivit pentru a nu
urma exemplul; cu el imi puteam petrece restul
vietii adulte fara sa ma degtePt dimineatA de dimtneata cu gustul singuretatii pe buze. Nu ma
spre el o pasiune devastatoare, ci afectiunea
9i siguranta ca, hnga el, zilele aveau sa-mi
fara necazuri 9i stridente, cu delicata moliciune
unei perne.

A doua RepubUce spanlola, hstaurata in urma

gertlor de dupa abdlcarea lul Alfonso al

xll-lea

93

Credeam ce lgnacio Montes va fi stipdnul brape care ma puteam sprijini intr-o mie Si una
tk. plimbiri, prezenta apropiate ce-mi va oferi sigurilllla Si adapost pe vecie. Era cu doi ani mai mare

(rlui

ir rnine, slab, afabil, pe cat de facil, pe atat de

lilndru. Era destul de inalt si nu era gras, avea
nraniere alese si o inima in care puterea de a ma

llrbi parea sa creasca ceas de ceas. Fiul unei vaduve

(lln Castilia cu paralele bine numarate sub saltea:
( lriria$ cu intermitente in pensiuni de mana a doua:
irspirant cu iluzii la statutul de profesionist al biro( r'.rtiei Fi etern candidat la orice minister capabil
s.l-i promita un salariu pe viata. Rezboi, Relatia cu
grrvernul. Finante. Un vis de trei mii de pesete pe
irrr, doui sute patruzeci si una pe luna: un salariu
llx pentru totdeauna, pentru a-Si dedica tot restul
zll<:lor blAndei lumi de negocieri, anticamere, sugallve, hartie de impachetat, timbre Si calimari. Pe ele
rc-am planificat viitorul: ne-am bazat pe calmul
(lcsavareit al functionarilor care, concurs dupa con( rrrs, refuzau cu obstinatie sa-l admita pe Ignacio
l'(' statul lor de funcfii. El staruia fara se se descurrrJeze. ln febrr.rarie candida la Justitie, in iunie la
Agricultura, luAnd-o mereu de la capat.
Intre timp, neputand sa-Si permite distractii cosllsitoare, dar nespus de dornic sa ma faca fericita,
lArracio me rasfah cat ii permitea umilul qi prea
sAracul lui buzunar; o cuue de carton cu viermi de
lnatase gi frurze de dud, castane coapte Fi promisirrnile unei iubiri eterne, pe iarba sub viaduct.
Ascultam impreuna fanfara ce canta in chiogcul din
l'rrrcul de Vest ei vasleam in barcile din Parcul Retiro
lr diminetile insorite de duminice. Nu exista petrer.lrre campeneasca cu scranciobe si fla$nete la care
1i1 r)u mergem, nici polci pe care se nu le dansam
|u precizia unui ceas. Cate dupa-amiezi am petrecut
lr Vistillas, cate filme am vazut in cinematografe de
(rrrtier de o peseta si jumetate biletul! Braga de
Virlencia era pentru noi un lux, iar taxiul, un miraj.
( lriar daca necopleeitoare, tandretii lui lgFacio ii
lll)sea, totugi, un tel. Eram pentru el cerul cu stelele,
rtll mai fmmoasa, cea mai buna. Parul, fata, ochii

l3

mei. Mainile, gura, vocea mea. Eram pentru el culmea, sursa bucuriei lui. Il ascultam, il faceam prost
si me lAsam iubita.
Dar in acea vreme, viata din atelier i9i schimbase
ritmul. Era tot mai grea 9i mai nesigura. A doua
Republica zdruncina confortabila prosperitate a
medlulul din care proveneau clientele. Madridul se
convulsiona frenetic, la orice colt de strada simteai
tensiuni politice. Cei de familie buna i9i prelungeau

doar patroana, mama 9i cu mine. Dupa ce am ter-

afacerea.

Dar, in agitatia acelor vremurl, cand certurile

la tnfinit vacan[ele de vara din nordul tarit, dornici

se stea departe de capitala nelinigtita 9i rebeh, in
ale carei piete publice se anunta in gura mare ziarul
Mundo Obrerot , in timp ce proletarii zdrentarosi din
afara oragului ajungeau fera sfiala chiar pana in
Puerta del Sol. Marile maslni particulare erau tot mai
rare pe strazi, petrecerile opulente, tot mai putine.
indoliate, doamnele in varste se mgau pentru cade- l
rea rapida a lui Azaia2, iar cand se aprindeau felinarele cu gaz. zgomotul gloantelor devenise cotidian.
Anarhigtii dideau foc bisericilor. falangistii se fuduleau cu pistoalele scoase din toc. Tot mai frecvent,
aristocratii gi marii burghezi iFi acopereau mobilele
cu cearsafuri, concediau slujitorii, puneau zavoare l
la obloane ei plecau in graba mare in strainatate,
trecand frontiera fere nici un risc, cu bijuterii, spaime
9i bancnote, ducdnd dorul regelui in exil oi al Spaniei
obediente ce nu avea sa revina prea curAnd.
in casa de moda a dof,ei Manuela intrau tot mai l
putine doamne. aveam tot mai pulin de lucru 9i]
ie9eau tot mai putine comenzi. Au fost concediate i
anevoie. cu pipeta parca, mai inlai ucenicele, apoil
restul croitoreselor, iar in cele din urma am ramasl
I

]
,

,
I
1

t.
2.

Zl..,.rt p.ruar.,t,rt Comunist din

Spania.

Alocat. om polidc $l scriitor, Manuel Azana Diaz (l 880- |

l94O) a creat partldul Acliunea Republlcana, A fostl
rntntstru de Razboi in guvemul plovlzoriu al Republicii, I
apoi prim-ministru. Partidul sau, devenit St5nga Repu- |

bltcana, s-a sttuat

in fiuntea Frontulul Popular lal

alegerile din 1936. iar el a preluat din nou sefla guve-r- |

nului. A fost pre$edintele Republtcil (1936-1939). Inl

urma demisiei, s-a autoeJdlat in

t4l

minat ultima rochie a marchizei de Entrelagos qi

ne-am petrecut urmetoarele sase zile ascult6.nd radioul, cu mainile una peste alta, fara ca la u$a sa
sune vreun suflet, doia Manuela ne-a anuntat, printre suspine, ca nu-i mai ramanea decat sa incbida

FranLa.

politice faceau sa se cutremure fotoliile teatrelor, iar

guvernele durau doar cat sa spui de trei ori Tatal
Nostru, abia de-am putut se plangem tot ce pierduserem. Dupa trei septamani de inactivitate fortata,
Ignacio Qi-a facut intrarea cu un buchet de violete
$l ne-a anuntat ca in sfarsit cagtigase concursul.
Proiectul micii noastre nunti a pus capat incerutudinii, $i am planificat evenimentul pe masa de croit.
Cu toate ca in noua ambiante instaurata de Republica
se purtau casatoriile civile, mama, in al carei suflet
oonvietuiau faia sa se incomodeze conditia ei monoparentale, spiritul catolic de fier 9i nostalgica lolaIttate fata de monarhia ir aturata, ne-a incurajat se
l.rcem casatoria religtoasa in biserica Sfantul Andrei
(lln vecinatate. Ignacio qi cu mine am acceptat, caci
D-am fi putut-o refuza decat rasturnand ierarhia
vointei cu care ea imi indeplinea toate dorintele, iar
cu pe ale ei, fara nici o discutie. Nu aveam, de altfel,
r)ici un motiv serios ca s-o refuz: iluziile pe care mi
l(: faceam despre celebrarea casatoriei erau modeste.
..rl totuna erau pentru mine altarul cu preot
in sutana
rll salonul prezidat de un steag tricolor.
Ne-am dus deci sa stabilim data cu acela$i paroh
care, in urma cu douezeci Si patru de ani, in ziua de
ll lunie Si urmand lista sfintilor, imi pusese numele

(lc Sira. Sabiniana, Victorina, Gaudencia, Heraclia

il Fortunata fusesera celelalte optiuni in consonantA
crr sfin(ii zilei.
"Sira. pAiinte, puneti-i doar numele de Sira, ca
c scurt,
cel putin", hotarase mama, in solitara-i
nlaternitate. Si Sira am ramas.
Urmau sa ia parte la nunta familia Fi cativa prirlcnl- Bunicul, fara picioare, cu mintea dusa, cu
llupul $i sufletul mutlate in rdzboiul din Filiptne,

I
15