Hortensia Papadat-Bengescu

CONCERT DIN MUZICA DE BACH

(1927)

Acest roman s-a citit pe măsură ce a

fost scris, şi a fost lucrat pe mă sură ce
s-a citit în şedinţele literare ale cercului
"Sburătorul" din anii 1923-

Se auzi soneria la uşa din faţă! rsu#ă ca de obicei$ Sia se întoarse greoi pe
scaun spre %ina &im$ care$ cu oc'elarii pe nas$ cârpea pledul agăţat cine ştie cum.
 anti*!!! Sună! zise leneş Sia.
%ina$ care băga în ac$ nu răspunse îndată! Sia se uită la profesor. Doctorul
Rim, nemişcat pe +otoliu* do la birou$ nu spuse nimic$ surâse numai gardianei$ cu
intenţia de a +i graţios şi, fireşte, mai slut câ nd surâdea!
Rim aştepta cu nerăbdare să i se întoarcă pledul pe picioare! ,u era +rigîn
mie# de septembrie  poate c'iar se ă + cuse un +oc prematur în soba de porţelan
nouă şi majestoasă  nu-l durea pentru moment nimic$ dar lua precau ţiuni! ra un
biet bolna. care a.ea ne.oie de cele mai mariîngri/iri$ care a.ea o in+irmieră înadins
pentru el$ care îşi întreţinea sănătatea şi egoismul din ideea că l-a durut când.a$
că poate îl va mai durea, şi între aceste două planuri ale su+erinţii$ se menţinea
într-un con+ort plăcut! Această beatitudine nu era contrariată de sonerie! nter.enirea
unei .i#ite$ ca distracţie suplimentară$ nu-l supăra!
Sia$ în sc'imb$ se gândi că o să vie ea şi ziua când n-o să mai sune unii şi
alţii la orice moment$ că o să .ie ea #iua când n-o să mai ceară la orice lucru .oia
cucoanei %ina! 0u gândurile astea +rumoase$ repetă mai aspru
 anti$ sună*
n ade.ăr$ se au#ise a doua oară$ timidă$ tremurătoare$ soneria!
 esc'ide$ +ată, descide! "e laşi să aştepte! zise #ina tinit.
#a uşă era ini$ care plecase de acasă nedumerită $ine asupra adresei celei
noi a prietenilor Rim şi căutase puţin până să descopere tăbliţa strălucitoare a
#inei% &Dr. #ina
.opsit proasp ăt şiRim ' (amoş&.
urcase (ini atinsese
scara necunoscută cu precauţ
cu acea emoţie pe careţ o poate da o
iuni porti a grila/ului
scară urcată pentru întâia oară! Se oprise în +aţa uşei mari cu geamuri gal$ene,
creţe ca o foaie de celuloid gofrat, şi care nu)i plăceau$ apoi sunase cu acea
s+iiciune pe care o ai în +aţa unei uşi cu geamuri gal$ene, nd î ărătul căreia se
găsesc oameni abia strămutaţi. *ştepta acum cu o uşoară spaimă ce .ibra în ea
ca şi soneria. Dar doctorul Rim nu cunoştea vi$raţiile decât la .ioară! octoriţa
%ina$ bondoaca lui soţie$ era a+onă şi Sia, infirmiera, era un $loc impermea$il,
care slujea de adăpost unor gânduri puţine$ dosnice$ încăpăţânate. +egreşit că
ă neîncercată încă nici
nu sunt indi+erente raporturile unui .i#itator cu o cas
raporturile dintre un domiciliu şi locatarii luinoi$ mai ales când e c'iar .orba de
o casă proprie, unde şi locuinţa şi locatarii îşi dezvoltăreciproc toate de+ectele
posesiei!
Agitaţia lui (ini nu se linişti când se găsi în +aţa unei necunoscute ursuze,
cu un şorţ mare, al$, de şcoală sau de spital, şi care ontreb î ă +ără
bună.oinţă
  0e po+tiţi4
,oroc că buna %ina$ precedată de un mosor mare ce se rostogolea$ sosea$ mai
astmatică ca totdeauna şi, ca totdeauna$ primitoare
' Dumneaei... nu ştie... -u, (ini! "e plăcere*!!!  nouă în casă!!! mi a/ută
să îngri/esc de &im!!! ,-ai idee ce ă
r u a +ost bolna.*!!! 0e bineîmi pare că te .ăd*!!! 
nepoata mea$ adaogă abia la urmă, şi poate numai fiindcă nepoata luase un aer
dâr#!
"0e +el ele nepoată*" gândi ini$ nu încă îndestul de liniştită! ntră apoi în
primul .estibul$ per+ect ordonat ca .estiar! Antreul oca#ional$ mobilat din nou$
strălucea de curăţenie. şi înalte, uleiate cu roz şi cu dungi aurii supă rătoare$
stau înc'ise$ a+ară de aceea a biroului unde intrară!
n birou erau mobilele cunoscute de ini$ darînstrăinate şi ele de planul
scim$at al camerei noi. Rim, la prima vedere, păru lui (ini acelaşi, din
fericire pentru adaptarea ei şi din nefericire pentrue.entualul lor portretist!
upă e5clamările primului moment ale omului ama$il, (ini nu ştiu unde
să se aşeze, moment muzical ce se poate nsemna î cu semnul suspensiunii! %ina
târî mai aproape de al ei +otoliul pe care un momentînainte stase Sia! 6ără să ştie
amănuntul$ ini se uită +ricos spre in+irmieră! 0u cel mai candid aer$ pe careîi putea
lua +igura ei placidă$ Sia sta acum în picioare$ re#emată de #id$ la spatele +otoliului lui
&im! 0a să stabilească legătura$ doctorul #ise graţios
 L'Ange gardien!
0um străina nu-i plăcea$ ini adoptă numai o /umătate din cali+icati.!
",u pleacă gardista asta*" îşi zise Sia, făcând tocmai o mişcare mai vioaie
ca de o$icei, care cutremură scaunul lui Rim, şi cerând .oie pro+esorului 
Pot lipsi puţin/ ' ieşi grăbită cu oc'ii pe +ereastră! ini se uită maşinal prin
geam şi vă#u pe trotuarul din +aţă un tânăr cu pălărie de paie$ care se înălţa în
.âr+ul picioarelor!
"A*" îşi zise. *poi, cu o mică s+orţare de memorie$ recunoscu pe .ărul %ică$ pe
%ică rubadurul! ncetă de a mai înţelege. 0ricepu numai o uşoară+luierătură şi
distinse că %ică +ăcea semne cu oc'ii$ s+ărâmân)du)şi degetele în +ormă de
castaniete! %ică era aceiaşi şi semnalele lui erau neîndoios pentru in+irmieră! ini
se uită lung la %ina$ apoi întoarse o pri.ire de pro+il spre &im$ care sur
âdea satis+ăcut
 surâs palid întins pe bu#e pârlite! %ina ridică de jos mosorul imnenitent, roşie)
vânătă, şi e1plică +oarte ine5plicit
  %ică*

Seăau#i
ra %ic
împre/ur! +ărăapoi
de greş! *cum
lângă zid un trecea
murmursprinten
vag de strada,
voci, şi aruncâ
nd nimic!
pe urmă oc'ii
ai protocolar$ doctorul &im ă + cu pre#entările în lipsă
' Domnişoara Sia 0etrescu ' zise, mângâind cu.intele  nepoata
noastră*!!! +iica unică a simpaticului .ăr %ică*
ini rămase uimită! 0unoscuse pe acel %ică$ totodată umil şi o$raznic, în
+ormă de rudă in+erioară! n %ică pe care îl #ăreai dispărând discret pe după vreo
uşă şi care ţinea în salon getele aliniate şi sucea pălăria moale în mâini$ când
se a+la în pre#enţa se.eră a doctorului Rim. 2ra, totuşi, după toate datele,
acelaşi #ică$ căruia &im îi dăruia acum epitetul de simpatic!
+egreşit #ică nu era deloc antipatic$ dar sc'imbările apăreau mari pe la
prietenii &im! ini nu comentă deloc acele noutăţi$ tocmai +iindcă era prea mult
mirată de ele! %ică rubadurul$ tatăl acelei +ete greoaie*!!! %ică a.ea un copii*!!! Acel
băieţandru care +luiera a rendez-vous, +ăcea, aşadar, o vizită paternă! rau noţiuni
neacceptabile$ c'iar dacă nu se puteau contesta! &imîncepu a)şi povesti
amănunţit su+erinţele trecute$ apoi puse lui iniîntrebări asupra petrecerii ei de
.acanţă! ini îl +elicită pentru casă,
şi se interesă de prietenii lor comuni, ca şi
cum ar fi cerut acelora concurs pentru a regăsi intimitatea!
 uduia ,or$ apriga noastră +eministă$ s-a +ăcut de un timp tare preţioasă*
spuse doctorul!
' *re şi ea necazuri! o scuză #ina. 3tii, (ini, cât iu$eşte +or4 pe sora
ei a mare. Dia e cam suferindă şi, când e .orba de ea$ ,or lasă tot deoparte! Ba
c'iar îşi neglijează dispensariul. 5)am trimis nişte dolofani de copii, trecuţi prin
mâinile mele, şi aud că s-au perpelit acolo$ la dumnealor! Am să mă cert #dra.ăn
cu ea!!! Bieţii mititeii mamei*
octorul &im sug'iţă un râs indulgent! %ui ini$ care nu-l mai au#ise parc
ă
râ#ând alteori$ râsul i se păru straniu!
' #ina e o cloşcă* #ise &im$ îngăduitor pentru întâia oară cu slă$iciunile
$unei #ina. 6 cloşcă* Strânge sub aripi toţi puii altora... "um, de e1emplu, şi
pe domnişoara Sia.
&eamintirea +etei ursu#e rupse iar lui ini +irul buneiînţelegeri. 3i de ce oare
Rim o tot cema cu gura plină% &domnişoara!&.
 0ât despre răgăneşti ' trecu #ina mai departe ' sunt veşnic
ocupaţi cu îmbunătăţiri la ţară, la oraş, cu fa$ricile lor! 2lena e cu inovaţiile!
răgănescu singur nu ar +i cute#ataşa întreprinderi mari şi curajoase... 3i toate
le reuşesc... i .ăd rar ei sunt mereu pe drumuri sau primesc lume multă... şi eu nu
sunt $ună de aşa ceva.
ini îşi aminti de 2lena, fata calmă cu părul negru dat în sus$ apoi de
stăpâna de casă$ cu +rumuseţea mai accentuată, ca şi caracterul.
Acum &im părea$ deodată$ mai puţin vesel. 0oate o$osise. 2ra un
convalescent, deşi lui (ini i se părea per+ect sănătos!
 ,u .rei să te aşez pe chaise-longue?
Pro+esorul +ăcu un gest de re+u#!
 Atunci$ când s-o întoarce Sia*!!! ă duc să arăt lui ini casa!!! ,u ţi-e urât
singur4 încercă %ina!
 ,u purta gri/a mea*!!! oamnă ini$ să-ţi dai părerea sincer*!!!
Hotărât$ lui &im îi +olosise boala! ra cu mult mai conciliant! ar nu mai era
bolna.!
%ina porni$ g'emuită cum era$ bucuroasă să)şi arate palatul. Se mai
îngrăşase încă şi gâtul scurt a.ea două cute mari de carne! ini admiră un salonaş
zugrăvit şi decorat cam convenţional$ cu mobile cam presărate dar +rumoase$
cump
8dăileărate se .ede de
de culcare, la o cas
acum ă bună$ dar
separate, erau+ără
deadaosul
o partenici
şi unui obiect
de alta mai personal!
a camerei de
$aie. "a$inetul de consultaţie$ +oarte spaţios$ era pre.ă#ut cu tot con+ortul! Se
opriră aci mai mult. "ristalul meselor şi dulapurilor, uneltele.ariate
străluceau erau acolo canapele +elurite cu resorturi complicate! %ina mane.r ă una din
ele$ care se înălţă şi se întinse tocmai ca masa operatorie. (ini avu o mişcare
de spaimă în +aţa acestui laborator al celor mai intime dureri! %ina$ dimpotri. ă$ se
guşă de mândrie
 Asta plăteşte tot necazul meu! (ai toatăclientela .ine acum aici! ,u mai
am ne.oie să alerg atât!
:orbea de acele su+erinţi cu mulţumire! ini admiră lu1ul şi ordinea.
' 7ac şi analize prime şi prime clişee radiologice. *m şi o mică+armacie
Am .ărsat aci ;<<!<<<$ dar nu-mi pare ă r u! 0lientela parcă s-a înmulţit odată cu
instalaţia mea! 0am puţine sunt +emeile care nu trec pe la noi* ă temeam ca
mutarea să nu le risipească. *ş! "ând ai ne.oie*!!! ai ales ast+el de ne.oi*!!!
 ai fericite, totuşi, cele care nu trec pe la tine, râse (ini, cu frica şi
curajul unei sănătăţi per+ecte!
 Pe o scurtă cotitură a casei$ mai era o cameră unde ini recunoscu mobilierul
iatacului prim!
 e musa+iri*!!!  e5plică %ina! ar acum stă Sia!
*şadar$ locuia c'iar la ei*!!! Apoi .enea bucătăria$ micuţă dar cu acea strălucire
de laborator nou-nouţ! %ina cumpărase bateria cratiţelor de aluminiu cu aceeaşi
îngri/ire ca +orcepsele!
 Baba mea nu se poate deprinde! 0ere mereu cuptor de ă c rămidă şi ru$ă
boltită! &ăcitorul şi cămara în perete sunt duşmanii ei. Se cam ia în +urcă cu
+ata asta cam îndrăcită! ă +ac că nu bag de seamă!!! Am ne.oie de ea! i-ar mai
trebui c'iar o a/utoare! 0asa nouă cere întreţinere!!! -am dat gata muncind!!! ă
scol la = ca să pot pleca la 8 la spital şi dupăde/un nu mă aşez jos până la
consultaţii!!! Acum$ pe seară$ doar niţel!!!
ini desc'ise gura să întrebe dacă nu o a/ută nepoata$ dar %ina o pre.eni
 Bine cel puţin că gri/a doctorului o are Sia*
 i rămâne$ cred$ timp! octorul pare destul de bine* opin
ă ini!
 Acuma da$ e mai bine! ar ce accese de gută a a.ut* ,u mai era de trăit* e-
o săptămână parcă i-a luat cu mâna! ,orocul Siei* Are mai puţin de lucru!
  de mult nepoata la .oi4
 ,umai de .reo cincispre#ece #ile!
Se opriră în salonaş. (ini se aşeză pe o margine de canapea$ +ără să)şi
găsească $ine locul. #ina trase un scaun de fantezie, mult prea fragil pentru
ea, şi păru dispusă la con+idenţe$ dar intimitatea lipseaîncă!
' *şa cum vezi casa asta, mi)a scos sufletul şi m)a să răcit! A +ost ideea
lui &im$ care .rea cu orice preţ să +ie proprietar! u una a.eam groa#ă de mutare.
7ireşte că nu ne-am bătut capul cu planuri şi meşteri. +e)a vândut-o un
ar'itect$ care o +ăcuse pentru el şi i)a părut prea mică! 8pt sute de mii de roşu,
şi nici nu mai spui cât$ până s-o termine! ot ce am agonisit o .iaţă, plus o
moştenire a lui Rim şi datorii cât .rei* răgănescu ne-a înlesnit bani cu dobân#i
cu.iincioase!
' 3i casa... a cui e/
 Pe numele amândoura indiviz... şi poliţele tot aşa! râse %ina! ,u mai e
prime/die să ne despărţim acum$ la bătrâneţe! &im s-a +ăcut mai de înţeles... +)ai
idee!... +)aş fi crezut niciodatăsă primească aşa de lesne pe Sia...
3i #ina, după a+irmaţia asta, se opri $rusc ca şi cum se î mpiedicase de un
obstacol!
 ,u te-am au#it niciodată .orbind de +ata asta*
' Da!... +)o prea vedeam... 2ra pe la (ogoşoaia, pe)acolo!... 2 fata lui
#ică$ cum ţi-am spus!!! e mult mă ruga el să-i găsesc un loc! ra greu$ +iindcă e
cam stângace... 3tiu eu ce în.aţă ele acolo, pe la şcoala lor/... Sau aşa e
felul ei!... -ot lui #icăi-a .enit ideea să o iau pentru &im! S-a gândit bietul băiat şi
la mine... mă o$oseam prea mult.... Dar Rim!... Rim a fost cuminte şi a
primit. *re pe cineva lângă el când lipsesc!!! 0ând e .orba de îngrijiri mai
serioase, tot eu duc, fireşte, greul... Dar e mai $ine acum, mult mai $ine!
' *şa de $ine, încât eu credeam că)şi reia ocupaţiile! Se desc'ide
+acultatea*
ă de trei luni
 ,u-i pomeni de asta! ocmai a cerut un concediu de boal şi a
pus locţiitor! :rea să lucre#e!!! Are o carte!!!
' -otuşi, ciar în concediu s)ar putea scula, ar putea ieşi. 5)ar folosi. Se
anemiază stând permanent
 %asă*!!!
pe un scaun de bolna.*
%asă!... 2 $ine aşa! 2 mulţumit* %asă-l cum .rea el! ,u-i spune
nimic*
0aracterul urâcios al doctorului &im putea scu#a oricât acel egoism al bunei
%ina$ care$ în dauna preceptelor sanitare, vrea linişte. *cel Rim însă$ ce se
complăcea în rolul de bolna.$ părea ciudat! ini credea că recunoaşte la el
simptomele &$olna.ului înc'ipuit"$ ce se amăgeşte şi pe sine şi pe alţii! şi
prelungea parcă boala cu un supliment de pseudoîngrijiri şi cu o infirmieră
ne+olositoare!
ini credea că această manie de pacient nu trebuieîntreţinută de cei din /ur* 
se părea că e acolo un caz de conştiinţă! "ine ştie la ce forme supărătoare
a/unge &im$ +ăcând pe $olnavul cu dinadinsul! -otuşi, nu ar fi cutezat să
insiste pentru a nu tur$ura liniştea #inei.
ra numai o impresie$ e drept$ pe când mulţumirea bunei %ina era un +apt! 0um
putea alarma pe %ina pe moti.ul subtil$ nesigur$ al unei boli imaginare$ care poate era
numai o imaginaţie a ei* Se au#i parcă scârţâind poarta!
 Se întoarce Sia$ #ise %ina!
' 0lec şi eu! declară (ini şi trecu din nou nî birou$ unde &im$ tot singur$
+ără să doarmă$ ţinea oc'ii strânşi, ca cineva care vrea săconsume un timp inutil!
,u păru a le remarca întoarcerea!
 Se întoarce Sia* 0e .orbă lungă şi fata asta! zise #ina cu intenţie de
mustrare!
 ,u-i spune nimic* 0opila a stat cu tatăl ei* ,umai optspre#ece ani*
8 nespusă indulgenţă către acele sentimente +iliale unse glasul de obicei
strepe#it al doctorului!
6u un moment de pau#ă$ în care probabil ar +i trebuit să intre Sia$ pentru că %inei
i se păruse că .ine ar +i trebuit să intre$ pentru că %ina ar +i dorit să audă Sia şi
mustrarea ei şi $ună.oinţa lui &im sau pentru că .orbele sc'imbate acolo păreau
a-i +i +ăcut loc să intre pentru că bolna.ul îşi alimentase şi ră$darea şi indulgenţa
din năde/dea acelei întoarceri$ pentru că absenţa ei durase destul$ dacă nu prea
mult. Dar nu veni şi minutul rămase suspendat!!!
' 3i dacă .e#i pe ,or  repetă %ina +ără legătură  spune-i că sunt
supărată! Am să mă ră+uiese cu ea! ,u-mi îngrijeşte copiii!
' Sugacii! Sugacii noştri! supse sila$ele Rim.
Hotărât$ era foarte conciliant. "um putea fi mai $ine ca aşa/
n fund, undeva, o uşă nouă se trânti masi.! ra prile/ul ca ini să plece! ete
mâna cam în grabă profesorului şi ieşi urmatăde %ina! ot grăbită, greşi uşile.
2ra încă neorientată în domiciliul nou al &imilor şi câtă di+erenţă de trecut$ când
%ina nu o lăsa să plece* 8 întorcea de trei ori de la uşă şi ea rămânea bucuros!
ini primea deosebirea +ără regret! &eciproc nu mai a.eau ne.oie una de alta! ra tot
un +el de acord!
n .erandă buna %ina de.eni mai .orbăreaţă
' 3tii! 9erişoara #enora s)a cununat cu :alter şi o duc foarte $ine.
Sunt foarte drăguţi* Au .enit să .adă pe Rim. 3i #ina arătă o glastră cu +lori ce se
.este/eau e casă nouă* >alterii ţin cu ei pe 0oca-Aim?e! Parcă de când lumea
numai atâta copil a a.ut %enora$ pe 0oca! ,-ai .ă#ut-o4!!!  cea mai +rumoasă +ată
din ;ucureştii ' şi #ina aduse un carton imens cu fotografia lui "oca)*im ?e!
ra o ade.ărată "po#ă&% ocii mari, pro$a$il al$aştri, oci de păpuşă  o gură
mică$ prea mică părul blond$ buclat$ răs+irat scurt până la umeri$ ca la copii!
 Are 1;!!! ba 17!!! ba 1@ ani$ 'otărî %ina! ar pare abia de 1C$ cum .e#i!
>alter se poartă per+ect cu amândouă!!! ,u uita$ ini$ când .e#i pe ,or$ spune-i că
no! 1C$ un dolo+an de băiat, a murit şi o bombonică de +etiţă$ pe care am trimis-o cu
mă-sa ca să nu sc'imbe laptele$ piere de enterită. 3i $ăiatul lenei răgănescu e tot
cam gălbegit!!! Bietu oru  eu tot .ăr îl socotesc  s-a înfundat la moşia lui
socru)su al doilea... * luat)o de)a capu!... Bine că n)are şi alţi copii!!! 0u
gemenii$ ce-i trage su+letul*!!!
 nă$uşite, încurcate$ îngrămădite$ noutăţile de +amilie năpădeau abia acum
glasul întretăiat de su+lul astmatic al %inei! 0u +amilia$ buna %ina ărmăsese aceeaşi.
*dăogase numai pe domnişoara Sia$ despre care însă .orbea puţin!
 :e#i* repte de marmoră a+ară! Ar'itecţii ăştia! Risipă*!!! Să mai .ii$ ini* Ai
.ă#ut ce bine i-a părut lui &im!
Plăcerea %inei pentru .i#itele ei era condiţionată acum de dispo#iţia doctorului!
nainte cerea pre#enţa prietenelor anume pentru a se .ăita de neca#urile con/ugale!
Acum subordona tot con+ortului ei cel nou! 0u atât mai bine dacă era mulţumită* ini$
subt impresia de#orientării$ pe care i-o pricinuise casa străină cu oamenii cunoscuţi şi
oamenii scim$aţi în decorurile noi$ plecă +ără gânduri de re.enire apropiată! e la
început se simţise acolo pe planuri parcă inverse şi mo$ile, care o ameţeau ca
un trotuar rulant. n uşor mal de mer stăruia încă în .idul pieptului! n stradă se
legănă un minut$ ca cel coborât abia de pe o punte de .as$ până când ia contact cu
statornicia solului! e alt+el$ strada nu o ăl muri îndată! n sus sau în jos era
$ulevardul dincotro venise/ Recunoştea clădirile pe lângă care trecuse ca într-o
+otogra+ie obtu#ă! n tram.ai la distanţă o descurcă! Se duse de-a dreptul într)acolo
şi ieşi la liman. Se opri puţin în loc ca să lase aiurelei timp să se astâmpere! 0e.a$
ca .inul turburat într-o cupă$ se clătină în ea, apoi se linişti.



0ând %ică îi dase semnal$ Sia +ericită  atât cât ştia să +ie  luase din +ugă
un şal şi alergase la poartă. Se aşezase nt î âi amândoi în dreptul +erestrelor$ apoi
se trăsese mai la o parte$ lângă perete. 3i unul şi altul se simţeau mai bine a+ară!
%ică era un plein-airist nără.it! ,u putea su+eri adăpostul!  se părea că în casă e
pri#onier$ spionat!
e pe când de mic +ugea de-acasă$ îi rămăsese ca tuturor .agabon#ilor
dragostea de a trăi pe drumuri! ai târ#iu$ meseriile .ariate pe care le cercase le
alesese tot drumeţe! ar mai de pre+erinţa stase totdeauna în .acanţă de orice
ocupaţie% ai)ui şi rentier, deoarece nu se lăsa niciodată +ără = lei în bu#unarul
ţa asta 'istenică îi
pantalonilor$ ca +ond inalienabil Putea ast+el c'eltui tot prisosul! :ia
punea în obra# acea culoare ro#ă pe sub pârleala pieliţei, totuşi neînăsprite! oate
întâlnirile de a+aceri sau de amor$ %ică şi le avea în plin aer, ca şi cele de
familie. Sia apucase doar de copilă a cunoaşte cu el toate $arierele.
Se simţeau amândoi la îndemână, aşa rezemaţi într)un şold de perete,
.orbind încet dintr-un obicei de a se +eri$ cu oc'iiîn lături de pândă$ a.ând
totdeauna multe a)şi spune şi râ#ând din nimicuri$ pe în+undate! ,u semănau
totuşi defel, Sia cu părul mai castaniu$ strâns într-un conci mare la cea+ă$ cu +aţa
lată$ cu obraji graşi, plini de o pastă +ără culoare$ căci dacă recreaţiile le a.usese
în plin aer$ apoi restul timpului staseînc'isă prin locuinţe insalubre$ până când să
a/ungă în casa nouă a &imilor! Sia a.ea oc'i negri$ mici$ dar nu .ioi ca ai lui %ic ă$
gura lăsată puţin în /os la colţuri ca pentru o silă permanentă! naltă cât şi el,
truncioasă$ oblă de la umeri la şolduri, cu mâni şi picioare mari de care se
jena, nici nu părea tânără, deşi avea numai <= ani.
Alături de ea$ %ică$ subţirel$ sprinten$ cu +igura plăcută$ cu oc'ii .ioi de .e.eriţă$
părul negru din care se lăsa o buclă mare pe +runte$ cu mâinile şi picioarele mici şi
su$ţiri şi dinţii albi mărunţi$ a.ea aerul unui ţângău!
:enea pe la Sia în +iecare seară cam pe la aceeaşi oră$ când ştia că e mai
liberă! e alt+el$ +ata luase de laînceput bunul obicei să nu ajute pe #ina la menaj.
#eneşă de +elul ei$ 'otărâse pe %ică că "tanti" nu trebuia în.ăţată rău! e lucrat nu
lucra$ ţinea în mână aceeaşi cârpă de olandă înnegrită$ în care în+igea acul când
%ina se cam încrunta. Se plictisea acolo cu patronii. *ştepta toată #iua .i#ita lui
%ică! %a început +ăcuse c'iar mo+turi ca să primească$ dar$ când .ă#use că %ică .rea
cu dinadinsul$ nu mai su+lase! upă ce totul se aran/ase$ %ică îi spuse abia "cum stau
lucrurile"! Prinsese îndată situaţia. +u era vioaie, dar avea ceva şiretenie.
ndărătnică în rolul de in+irmieră$ lucra însă cu pricepere la meseria cealaltă$ de a
în+iinţa o bancă co-acţionată &im-%ică$ care să-l scutească pe rubadur de orice altă
pro+esiune! %ică era$ de alt+el$ băiat $un. 0rimea şi cele mai mici do$ân#i! 0ând
trebuia să plece$ intra cu Sia în bucătărie unde baba era încă stăpână! Sia aducea
din odaia ei un pac'et învelit frumos şi legat cu panglicuţă!
  pac'etul meu$ madam* spunea Siao$raznic $a$ei. -e)aş ruga să
serveşti
;a$aceva de $ă
se uita
ut domnului %ică!
la ea lung pe su$t oci şi aducea un paar mare de vin
rece. #ică gusta întâi$ apoi da drumul! Sia sta atentă$ până când %ică lua pa'arul de
la gură şi răsufla şoptind% &(işto&$ cu coada oc'iului spre baba$ cam de +elul ei
ţigancă!
Sia$ mulţumită! l întreba "ncă unul/& şi #ică refuza. 2ra temperat şi
nimeni nu)l vă#use .reodată beat$ necum +ata! Apoi Siaîi spunea ce conţine
pac'etul!
rau laolaltă răcituri$ +ructe$ dulceţuri$ ţigări! ot ce putuse +ura! in trebile casei
îşi alesese numai strânsul mesei cu c'eia de la bu+et! Baba o prinsese deseori
colectând$ dar nu spusese %inei nimic! ot ea se ă r stise  ,u te duci să pârăşti/
9inul e pe mâna dumitale! ' ca şi cum $a$a eracea care da de băut
domnişorului, nu satana de fată!
Baba tăcea, şi de ce tăcea nu ştia singură! ,umai doamna :era  odăi cu
pelargonii la +ereastră şi brise-bise cu dantelă cu igliţă$ model greu  doamna :era$
soacra băcanului  casă corp cu "0oloniale-delicatese-băuturi"$ peste drum de casa
&im  doamna :era$ necunoscând genealogia .ecinilor$ /udeca după aparenţe înşe)
lătoare!
' ite)i iar!... ite)i su$t geamul $oierilor şi su$t ocii noştri!... Se
pupă în stradă! 0tiiu! şi, efectiv, doamna 9era, azvârlea pe scânduri$ nu pe
scoarţă$ de#gustul ei ast+el coagulatîntr-o spută amăruie$ care$ desigur$ îi uşura
organismul de prisosurile unui dispreţ care, neconcretizat, i)ar fi putut face,
Doamne fereşte, vreun rău. -otuşi, dispreţul doamnei :era se re+ăcea tot mai
.eninos! ,u ar +i +ost de mirare să aibă ce.a din partea +icatului!
n urma lui ini$ %ina rămăsese pe loc +i5ând treptele de marmoră cu un aer
prostănac!
cu mul Acolo$
ţumiril în acele trepte$
e şi necazurile ei. i se părea ei înc'isă toată problema acelei case noi$
&im$ ameninţat dincolo de un proces de evacuare şi în veşnice discuţ ii cu
proprietarul$ îşi manifesta supărarea în +ormă de descărcări ner.oase din ce în ce
mai dese! e#armat +aţă de lege şi de proprietar nu găsise altă soluţiune decât
cumpărarea unei case! Ast+el se născuse ideea! A.ea însă rădăcini mai adânci! n
clădirea +iinţei sunt multe etaje şi su$soluri ale conştiinţei! Acolo$ în pro+un#imi$
acea idee se altoise pe alta mai esenţială %ina a.ea o mulţime de bani câştigaţi$ pe
care îi ţinea neplasaţi! ,egli/entă şi risipitoare cum era, nu avea săse aleagă de
acei bani nimic! Pe când$ întrebuinţaţi la cump ărarea unui imobil!!!
Scoborând mai adânc în gândurile ascunse$ doctorul &im credea că acei bani ai
+emeii ar +i trebuit să-i aparţină lui! 8 luase de ne.astă$ ceea ce era o mare cinste!i
suporta de atâţia ani pre#enţa! A.ea s-o aibă pe cap toată .iaţa! oate astea
degeaba! Ar +i trebuit ca ea singură să aibă bunul-simţ să încredinţe#e acei bani
băr$atului ei!... 3i nici nu puteai şti ce gâ nduri îi puteau .eni!!! cu mania ei
pentru "+amilie*"! oţi acei veri şi verişoare, pentru care era nî stare să se dea
peste cap! nii mai pricopsiţi$ e drept$ alţii calici$ cum era acel %ică aşa de
desconsiderat de Rim pe timpul când nu-i cunoştea meritul de a fi tatăl Siei!!!
8 'aimana acel %ică$ pentru care %ina a.ea slăbiciune* octorul &im credea c'iar că
pe .remuri urâta de %ina o +i +ăcut oci dulci verişorului care, desigur, nu)şi
$ătuse capul cu ea$ dar o găsea şi acum $ună de /umulit!
 8 serenată! 8 serenată! rân/ea &im bat/ocoritor$ în lăcaşuri adăpostite din
el!
8 serenată, pe care însă şi el, Rim, o persoană aşa de importantă$
consimţise să o cânte$ +ie cât de strident$ luând pe %ina în căsătorie! Pe cucoana
%ina*  îi spuneau glasuri mai intimeîncă  care$ lipsită de tact$ găsise de cu.iinţă
îfacultate...
nainte de logodnă să bâlbâie o mărturisire necerută de nimeni... &3tii!... #a
cu $ăieţii*!!!"
0e importa pe &im .irginitatea bunei %ina*!!! 0u demnitate seă+cuse a nu +i au#it$
necerându-i nici o e5plicaţie! 0e-i păsa lui de acea greşală* ar o înregistrase şi
o speculase la ocazie. Secretul acela, &imprudent mărturisit&, recunoştea
Rim, făcând 'a# cu bunul său amic$ "el însuşi&, făcuse din %ina roaba lui bene.olă!
0u acel secret o ţinea subt teroare +ără osteneală! %a ce bun să)l aprofundeze!
-otuşi femeia asta nu avea recunoştinţa să recompense#e pe soţul generos şi
discret. 2ra în dreptul lui să ia singur ceea ce i se cu.enea! ai ane.oie era de găsit
+ormula! Ac'i#iţia unei case era o bună oca#ie! &im era$ deci$ sârguitor la acea idee!
Dăpăcise pe #ina cu tirania lui de $olnav, o şicanase nî a+ecţiunea ei pentru
%enora Hallipa$ ce se #bătea într-o mare cri#ă con/ugală, şi strigase împotri.a
lic'elei de %ică$ ce trăia pe spinarea lor şi pe care)l ameninţa că-l .a da a+ară ca
pe un cerşetor, fiindcă nu se putea şti dacăîntr-o #i nu .a +ura* %ina$ asur#ită de
re+renul permanent al "casei"$ #bătută între pretenţiile lui Rim şi între pretenţiile lui
%ică$ deprins să +ie alimentat$ adoptase$în s+ârşit, proiectul cumpărării! n +ond ea
se temea de acea ac'i#iţie econoamă şi fricoasă$ nu cute#a să rişte tot ce avea,
dar consimţise pentru a da lui &im satis+acţie! octorul colecţiona anunţuri de la
mica pu$licitate şi avusese c'iar corespondenţă cu un ar'itect$ iniţiati.e +oarte
mari pentru +elui lui de a +i! eîndată ce %ina consimţise$ grăbise tratati.ele$
lăsându)le totuşi pe seama #inei, cu privilegiul lui de $olnav. *vea săse
risipească ast+el ce.a bani$ dar nu-i părea oneros, erau $anii femeiei şi)l cruţau
pe el de cor.e#i$ mai ales că nu ştia încă cum .a putea +ace ca acea casă să-i
aparţină!
n ade.ăr$ %ina +usese intimidată de aritect şi convenise pe un preţcam
mare!
stilul pretenârşise
,u s+ţios al îe1teriorului.
nsă nimic înainte să .ad
ca &impeste
-recuse ă imobilul!
unele %uişi&im
lipsuri îi plăcuse
defecte de mult
amenajare cu atât mai lesne$ cu cât$ din adânc$ un s+etnic .igilentîl îndemna să
pro+ite de împrejurare aşa cum venea. 0ăstrase ultimul argument pentru s+ârşit.
(odestul vameş din ngeni, tatăl lui$ lăsase o moştenire de >??.??? lei,
cifră medie între corectitudinea pro+esională şi $eneficiile meseriei. #a î nceput
&im declarase că .a lăsa aceşti $ani mamei sărace şi văduve. 2ra o revanşă $
pe care .rea să o dea #inei pentru incsrci$ilul ei sentimentalism familial,
deşi, în a+ară de ciupiturile lui %ică$ acea predilecţie era gratuită!
&im însă$ care nu pro+esa$ deci nu produceaîn a+ară de lea+ă$ a.ea multă
a.iditate pentru câştigul #inei. "redea că$ dacă ar +i +ost mai destoinică$ ar +i putut
stoarce ce.a de la acele rude bogate$în loc să +acă pe generoasa în dauna lui$ cu
toate că el$ &im$ era o .ictimă permanentă a acelei căsătorii! 8 +ăcuse numai în
.edere de pro+ituri în ade.ăr, aşa cum calculase$ căpătase catedra$ dar pentru
sacri+iciul lui înţelegea să aibă încă alte bene+icii! ra .orba de el "adică de o +iinţă
prin e5celenţă demnă" de tot binele$ în propria lui opinie!
 Pentru +emeia prin care îşi putuse satisface unele prevederi avea, din
demnitate$ o mică ură$ un dispreţ pentru acea unealtă$ de care era silit să se
ser.ească* in ast+el de sentimente decurgea acea rea .oin ţă ce stăruia în traiul lui
cu #ina. 6 agravau şi alte pricini% dupăstadiul ambiţiei$ care-i înlocuise tinereţea
absentă$ doctorul &im trecuse la epoca erotică ce-i turmenta maturitatea! n alt
sacri+iciu al cărui erou şi victimă se socotea lumea era plină de +emei plăcute şi el
nu avea decât pe g'emuita de %ina$ care-i inspira o nepăsare ascetică$ dar a cărei
e5istenţă îl lipsea de plăceri! 6ăcea studentelor teoria insidioasă a amorului +i#ic!
ncerca glume ec'i.oce cu +eminista ,ar$ +ată cu replica îndră#neaţă! rau numai
lu5uri de cu.inte! n simţ pre.#ător îl +ăcea prudent. *ceeaşi prudenţăîl silea să
ia aere de om serios cu alte femei. 7rumoasa verişoară%enora era modelul
per+ect ce con.enea gustului ilustrului doctor! Amorul ei nes ăţios pentru primul ei
bărbat îi păruse +orma ideală a +ericirii la domiciliu! Adulmecaseîn /urul acelei %enore
cu admiraţie şi in.idie!
3i alte femei drăguţe aparţineau pe rând altor bărbaţi$ la care &im se gândea
cu respectuoasă comple#enţă pentru acele bene+icii intime! oate acele plăceri
străine îl ofensau şi îl lipseau pe el$ care nu a.ea decât pe #ina. 3tia că buna %ina
nu-i aduce nici un o$stacol mai ştia că acele $unuri şi fă ră de ea nu ar +i +ost
ale lui în adâncul adâncului va fi fost ciar şi conştiinţa că Rimul deşirat şi
spălăcit, cu gesturi de manecin şi vor$a pedantă$ prin persoana lui însuşi era
un o$stacol acelor aspiraţii. 2ra mizeria omului cu sine, pe care o cunoaşte
şi n)o recunoaşte. -oate celelalte caturi ale conştiinţei lucrau însă pentru
rea$ilitarea acelui scump dezmoştenit. #ina era deci de vină şi mica lui ură $
'rănită de re.endicări pasionale, creştea. :rea despăgubiri! Ba bine că nu$ era să
fie a lui casa! -otuşi, la suprafaţă$ cu.iinţa$ solemnitatea$ masca aderentă a tutu-
ror .irtuţiilor nu putea părăsi pe doctorul &im! e aceea$ cu oţinută de #ile mari$
anunţase pe %ina că "tot el" a găsit o soluţie +inanciară a casei! 8+erea acum 2<<!<<<
de lei! ama bătrână era sacri+icată! :a trăi din mica pensie şi o vor ajuta.
0oliţele le va semna şi el şi casa va fi a lor amândorura, ca şi traiul! +u
cutezase mai mult deodată! n laboratoare tainice se pregăteau alte proiecte în
.edere  a testamentului reciprocîntre soţi$ +ără descendenţi direcţi!
Acel discurs generos pronunţat de &im nu putuse +ace bunei %ina altă impresie
decât aceea că ilustrul ei soţ îi +ăcea o favoare neaşteptată. *portul moştenirii,
acel "noi"$ alu#ia la .iaţa comună$ erau probele unui de.otament nebănuit, ce o
copleşea pe $una #ina, înecată de recunoştinţă. *şadar, acel trai nesuferit
era numai manifestarea
%ipsită de unui caracter
mândrie$ în genere$ dificil.
+aţă de mărinimia lui &im$ %ina de.enise un otrep!
A/utorul bătrânei soacre şi licidarea datoriilor iî re.eneau de la sine! 8rdonatîn
toate$ &im$ rupând +oaia calendarului$ îi spunea
 A#i e "întâi" a lunei$ trimitem mandatul pentru mama*
andatul sta pregătit de însăşi caligrafia lui Rim şi #ina ntindea
î grăibit mâini
slujitoare şi trimetea $anii.
 A#i a.em o scadenţă! ' şi din sertare ticluite, apărea o prelungă +oaie
timbrată!
 Putem presc'imba*  'otăra doctorul cu sagacitate$ sau
 rebuie ac'itat*  emitea corect!
%ina apuca poliţa cu mâini ce.a cam +ebrile$ încreţea +runtea îngustă sub părul
cărunt, dezordonat, şi se trudea, căutând mi/loace de a plăti! Alerga la
răgănescu$ reclama .reun onorariuîntârziat, cunoştea câte.a ore de gri/ă şi
plătea! Aceste cri#e cu termene +i5e$ care a.eau la srcină gestul nobil al lui &im$
intrau în u#ul .ieţei ei robotnice! ,u-i da în minte să re.i#uiască acea stare de lucruri$
nici să se irite împotri.a nimănui! impotri.ă,
despre toate astea o$işnuia a
spune respectuos%
 &im se ocupă de-aproape de a+acerile noastre*
ar nădu+ul ei de +emeie grasă şi scurtă în gât e.olua spre o em+i#emă clasică!
2rau acum proprietari şi greutăţile băneşti erau compensate de
scim$ările +ericite pe care acest e.eniment le aduseseîn caracterul lui Rim. #ina
avea acum remuşcări că se plânsese când.a de el! Sta subt noul regim$
temătoare ca de o minune şi cu un fel de jenă$ e+ectul nou al mulţumirii!
Pre#enţa Siei era pentru #ina un motiv permanent de stupoare şi satisfacţ ie!
Bună.oinţa lui &im pentru .ărul %ică era un +enomen$ ce răspândea în toate simţurile
un +el de parali#ie similară cu ceea ce ar +i pentru alţii +ericirea!
n +el de mister lăuntric aşternea pe faţa ei urâtă un surâs de rebus$ ce-i
+ăcea un cap de sfin1 ilar şi comic, a cărui enigmă era$ desigur$ mulţumirea!
ra natural ca între gri/ile băneşti şi $ucuria casnică %ina să nu mai aibă mult loc
pentru prietene! Pro+esorulîi infiltra şi el orgoliul de proprietar. *ceastă
satis+acţie împreună cu des+ătările boalei +ără dureri predominau acuma în casa!
&im! l prospera între cele două ac'i#iţii% casa şi infirmiera.
"S-a întors şi (ini! 6 să petrecem +rumos la iarnă*" se gândi buna %ină$ care
încă mai a.ea altruism! Se mai uită o dată la treptele de marmoră din cap! ra
îngâm+ată de marmora aceea şi convinsăcă acolo stau toate încurcăturile ei
băneşti. 0lecă spre bucătărie să supra.eg'e#e regimul alimentar al lui &im$ careîşi
făcea din "menu" o distracţie adesea sc'imbată în tragedie! 8 tragedie mută în
pre#enţa domnişoarei Sia, dar care costa pe %ina$ sârguitoare să +ie pe placul unui
băr$at aşa de $un ca al ei.
Sia se întorsese şi sta acum afundată greoi în +otoliul ei obicinuit$ gândindu-
se la %ică! &im rămăsese tot la birou$ cu picioareleîmpleticite în pledul lunecat! %a
oarecari întrebări Sia îi răspunsese monosilabic! ntrebări care meritau o menţiune
specială pentru progresele doctorului!
acă .ărul %ică era sănătos4!!! Ee mai spunea .ărul %ică4!!!! e ce nu intrase
.ărul %ică să-i .adă4
a$ %ică era sănătos!!! :orbise de-ale lor!!! ,u intrase +iindc ă era grăbit*!!!
Prete5t in.ariabil! %ică de când a.ea ambasador$ se lipsea bucuros să .adă pe Rim,
deşi când se 'otăra să apară era sărbătorit!
upă acele scurte in+ormaţii$ Sia tăcuse odi'nindu-se de o oboseală nemoti.ată
şi permanentă! 0u picioarele ei groase$ rău încălţate$ proptite cam răs+irat în covor
şi
 formâ
aspritend
deast+el
ceeaun .a +iănlucrat
celeag larg în poala de
pe-acolo şorţunde
ului de pân#
.enise ă albă$ cu#dra.
prinse mâăinile
n deboccii
mânerele +otoliului ' domnişoara Sia nu era deloc graţioasă în repaos. -otuşi,
doctorul era mişcat de ceea ce numea% &sacrificiul acelei fete tinere şi
frumoase, care în loc de plăcerile .ârstei ei se de.ota pentru el"! Sacri+iciul Siei
consta în sc'imbarea odăiţei murdare a internatului şcoalei de infirmiere, cu
casa lu1oasă a &imilor!  drept că acel confort nu era pentru ea o necesitate
şi casa Rim îi părea o puşcărie! istracţiile$ la care renunţase$ erau .orbăria
.ulgară a camaradelor$ bolna.ii care +ormau clientela$ e.enimentele uli
ţei .ăzute
peste poarta şi plim$ările cu %ică!
,esimţitoare către ticăloşia $oalelor de prin spitale şi aziluri, Sia avea
repulsie pentru puţinele îngri/iri ce da lui &im!
Rim, totuşi, îi suprima cât mai mult corvezile şi căuta să +ie un con.alescent
plăcut ceea ce %ina numea "a-iţine doctorului de urât" era numai pre#enţa
lene.oasă a in+irmierei!
0um însă tăcerea celor doi era plină de calcule şi de proiecte, nu se mai
putea cema tăcere, şi, pe drept, $una #ina, când intră năduşită şi cu ceva
a$ur de friptură pe ea$ găsi că totul e în cea mai bună ordine!
' -anti miroase $ine! spuse Rim domnişoarei Sia.
 ,-ai .rea să mănânci în su+ragerie4 întrebă %ina$ însu+leţită de spusele lui
ini!
  o idee* admise &im$ calculând că Sia$ care îi ser.ea masa în birou$ .a +i
ast+el cruţată!  drept că acele prân#uri pe ta.ă +usese unul din deliciile boalei$ dar
bucuria e.oluea#ă şi Rim între.edea alte ino.ări plăcute!
 Să mâncăm toţi trei în su+ragerie$ +iindcă #ici* spuse %inei ascultător! Se sculă
apoi singur$ oprind cu un gest pe %ina$ care .rea ă s -l a/ute! Sia$ la început bosum+lată
că nu mai mănâncă singură la .oia ei$ se însenină la gândui progreselor ce .a a.ea
de po.estit lui %ică! n mai puţin de-o lună, era aşezată la masa de +amilie* Dise cât
ştia ea mai plăcut
 anti* 0e +rumos umblă domnul pro+esor*
&im surâse măgulit$ cu un mic gol în coaste$ nepre.ă#ut de anatomie! Se gândi
la #iua întâi$ când el decretase ca noua-.enită să #ică %inei în loc de doamnă "tanti"$
după cum erau legăturile de rudenie! l însă e.itase să +ie "unc'iu" din coc'etărie! n
surdină Sia îl c'ema "neamţu& şi &moşu&.
#a uşă Rim, amintindu)şi căe încă $olnav şi pentru a doza progresele,
se rezemă de braţul in+irmierei! %iiaa dase +uga să complete#e tacâmurile. +u se
aşteptase la acel succes imediat. 3i cum cuvintele, $ietele, fac toate
sluj$ele% &S)a făcut un înger &im* n înger*" îşi zise. 5ntrarea în su+ragerie$ cu &im
de braţ$ aduse probabil în mintea Siei imagini .esele acă i-ar +i .ă#ut %ică* Pu+ni în
râs +ără rost! %ina se încruntă şi gândi "0e oaie* ce oaie*a
*şezându-se cu e#itări$ cu mici balansări$ ca un om care îşi face primii paşi,
Rim e1plică cum râsul +ără de moti. are de cau#ă un impuls al energiilor$ dintre care
cea mai cunoscută e "e5plo#ia tinereţei" Sia$ care se astupase la gură şi era gata
să blesteme masa în comun$ înţelese că moşul nu s)a supărat şi dete drumul
altui sugiţ de râs!
%a acei prân# %ina găsi momentul potri.it să comunice lui &im că lena
răgănescu .a da în toamnă o mare serbare mu#icală$ care se pregătea din timp!
lena spera că Rim va fi destul de resta$ilit pentru a)şi da concursul.
-rimisese anume pentru acest scop o scrisoare de ciar mâna ei! n ade.ăr$
lena întrebuinţa mai o$işnuit telegraful, telefonul sausecretara!
 umnealui cântă4 întrebă Sia$ din +ericire +ără po+tă de râs$ mai mult uimită

de acel
S talent!
ă .edem* Să .edem* spuse &im %inei$ cu aere pretenţioase! Până atunci ce
nu se poate întâmpla*!!!  drept că doamna lena e încântătoare şi audiţiile ei
preţioase!!! absolut preţioase!!! 6ăcând să sclipească în +aţa Siei strălucirea
propriilor sale merite cât şi a doamnelor de care era căutat$ &im întrerupse
curăţirea unui măr$ pentru a ridica pa'arul cu .in
 Prosit*!!! A#i e #i de sărbătoare* declară sorbind!
0ele două +emei rămase nedumerite! Sia se gândi prosteşte la calendar şi
#ina îşi repetă "n înger &im*"$ +ără să înţeleagă! Pro+esorul &im .oise să
consacre$ ast+el$ acel prim prân# de însănătoşire şi de concordie familială!
&ămasă singură în +aţa ca+elei negre$ doctoriţa %ina piroti puţin$ pe drept
somnoroasă după #iua de robotă! e când îşi aducea aminte nu fusese mai
mulţumită ca acum! 0ine ar +i priceput*!!! &im!!! Sia!!! %ică!!! n înger &im**!!!


 upă plecarea lui %ică$ doamna :era se ostenise în #adar de după perdele să
.adă dacă întorc capul unul după altul! %ică nu întorsese capul şi doamna 9era
trăsese conclu#ia banală că bărbaţii îşi $at joc de femei şi că fetele sunt nişte
atiate. Sia nu întorsese capul$ +iindcă îi atârna greu$ dar rămăsese un timp în
poartă! i părea rău că a plecat %ică şi îi era silă să se întoarcă în casă! %ică .enea
destul de des să o .adă$ dar plimbările erau acum mult mai rare caînainte! ândria
de a fi de folos şi rangul nou la care o ridica funcţia de in+irmieră în casa &im
se luptau$ în mintea ei înceată$ cu regretul .ieţii bune de altădată! %ică nu întorsese
capul$ +iindcă$ odată plecat de la un loc$ nu se mai gândea înapoi! %a .i#ita de a#i
constatase numai$ cu mulţumire$ că lucrurile merg strună! ,u-i trecuse prin gând să
măsoare timpul parcurs sau să)şi proiecteze filmul trecutului.
n ade.ăr$ cum oare îi că#use pe cap acea +ată trunc'ioasă lui %ică$ un băiat
atât de subţirel$ de talie mi/locie$ cu o mustaţă mică$ neagră, pe un $otişor
simpatic$ +luierând mereu între dinţii mărunţi albi$ tari$ pe care îi strângea de o$icei
şi la plăcere şi la necaz. *cea jă.ruţă de +ată îi că#use lesne pe braţe şi nu i le
încurcase prea tare! ocmai o proastă şi o urâtă îi +ăcuse acei dar! 0ând i se
întâmplase buclucul$ urâta şi proasta se văitase şi $ocise. "um nu putea suferi
să .adă strâmbându-se o urâtă$ într-un moment de iritare$ %ică spusese "Ad-o atunci
încoace*"! ra gro#a. de tânăr, dar ciar gesturile necugetate nu reuşeau rău
lui %ică! 6usese un incident ce nu-i împiedicase e5istenţa să se des+ăşoare li$eră şi
#ică era mulţumit de e5istenţa lui! %ăsase pe sluta în patul ga#dei$ aruncase copilul
într-o bir/ă şi)l dusese la o moşică, pe care o cunoştea el $ine. Duduia (ari
rănise câte.a #ile +etiţa cu un biberon de cârpă muiat în lapte cu apă şi cu zaăr$
apoi găsise la $ariera 7ilipeşti o femeie căreia îi murise copilul de trei zile
numai. (oşica îi întorsese laptele şi îi cumpărare o mătură nouă ca să ţie curat!
0um din cele două odăiţe pe care le a.ea$ una era liberă$ duduia ari gă#duise un
timp pe %ică la ea! l scăpase$ ast+el de plictiseli cu altă ga#dă a ui$ care începuse să
+ie sâcâitoare şi să .orbească de di.orţ şi de căsătorie!
Duduia (ari era frumuşică şi delicatăla trup ca o păsărică şi n)avea
a$ar de ce poate însemna căsătoria! 0ând$ după un timp$ duduia ari spusese lui
%ică că a găsit pentru odaie un ciriaş serios, el tocmai se gâ ndea să)şi caute
loc aiurea, cam linit de regimul lactat pe care l îducea! eprinsă să mănânce
la cliente, moşica nu putea suferi săgătească $ucate şi, când era liberă la ea
acasă, lingea numai o ceaşcă de lapte$ ca o pisicuţă!!! %ică$ deoarece a.ea mare
predilecţie pentru duduia ari$ .eneaîncă des pe acolo$ primit mereu cu triluri de

plăcere.
.ad ă ca o(oşica
perec'enudrîăncetase
guţă! să supra.eg'e#e +etiţa şi se duceau amândoi s-o
#a $otez, duduia (ari, care fusese naşă$ întrebase râ#ând pe %ică cum o
c'ema pe mama +etei$ pentru a-i da numele ei! %ic ă$ din respect pentru ceremonie$
mestecase în gât în/urătura destinată mamei misterioase! 0um era #iua S+ântului
At'anasie$ preotul îi #ise Anastasia!
0um apucase a .orbi$ +ata #ise duduiei ari " ămico"$ +ără să lege de acel
cu.ânt nici o idee precisă! Pentru a-i încâlci noţiunile, mai era pe lume şi "mă-ta
doica"  cam bruscă dar de treabă$ +emeie de dulg'er apoi mai erau .ecinele$ care
după toane o c'emau ":ino la mama" sau o goneau cu oc ări pentru o mumă
necunoscută!
Pe doică$ duduia ari o speria la ne.oie cu %ică$ pu+nind la ideea cât de puţin
"teribil" era %ică! a îl cunoştea numai ca pe un fluturaş uşor, care iu$eşte
drăguţ! %ică$ #.ânturatul$ se #bârlea totuşi la nevoie la doică$ ce se temea de
dânsul! %ică avea şi un alt fel de a fi, neo$servat de duduia (ari. -otuşi
moşica avea dreptate. Ar +i +ost greu să găseşti în toată armata un plutonier mai
+in ca %ică! ,u bătea soldaţii o singură dată pălmuise o femeie, ce nu)şi luase
palma degea$a, şi tot numai o datăsucise cam ner.os gâtul unuia ce se
amestecase unde nu-i era locul! 0umînsă %ică plecase repede de acolo$ a+laseîn
urmă că victima şi)a regăsit răsu+larea! %ică avea oroare de $rutalitate, dar
era cam iute. Deşi nu era cazarmagiu, iî plăceau tunica, galoanele şi sluj$a
lui. 2l nu vroise să +ie sublocotenent! Ar +i trebuit să treacă un e1amen şi, cu
toate asigurările şefilor ce)l mpingeau$
î a.ea groa#ă de tipăritură şi scriitură!
0ondicele c'iar îl impresionau rău şi le lăsa în seama +urierului! inaintea unui
registru era mai strâmtorat ca într-o odaie cu o singură uşă$ pe care nu poţi şti ce
om periculos poate intra. *poi, pentru concepţia şi mediul lui,
&su$locotenent& era mai puţin ca plutonier-ma/or! ra un post ă+ răă "situaţieFF! %a
Hanul-cu-ei$ când intra .reunul$ de era necunoscut$ circula o singur oc'ire
bănuitoare, şi, de era cunoscut$ era primit cu nepăsare! 0'iar %ică îl saluta cu
negli/enţă! ,ici crâşmaru!, nici nevasta, nici domnişoara crâşmarului nu ar fi
stat de vor$ă cu un astfel de pitpalac. *şadar, nici amor, nici afaceri de
furaj, nici onoruri. "ând a.ea .reo plictiseală cu armata$ %ică se gândea mai lesne
la ci.ilitate! e ar +i +ost .orba să nu mai poarte .reodată tunică$ i-ar +i plăcut mult
cravatele roşii.
upă ce plecase de la duduia ari$ %ică se întorsese la ga#da .ec'e$ ce se
dase iar pe bra#dă! 0u bărbatul ei c'iar tratase atunci o mică a+acere! 0u câştigul
#ică era cam nepăsător când a.ea ţigări, totuşi nimic nu)i plăcea mai mult ca
banul dobândit lesne şi prin şiretlic. 0ensiunea doicei fusese pentru #icăo
surpri#ă neplăcută$ dar o re#ol.ase repede prin ce.a mai mult #elîn tran#acţiile pe
care le o$işnuia. +u făcea niciodată încercări prea mari. +u putea suferi
riscurile, nici a$uzurile desluşite, dar nimic nu l)ar fi mpiedicat$
î când a.ea
ne.oie de parale$ să şi le procure. *facerile lui erau mai ades ea +arse .esele$
/ucate +urni#orilor în $eneficiul armatei şi din care îi pica şi lui ceva în $uzunar,
sau constau dintr)un concurs inteligent dat şefilor, fără răspundere directă! 8
singură dată încercase o lo.itură mai mare nu +usese supărat de nimic$ dar se
speriase de el singur. 2ra şi ndr î ă#neţ şi fricos. @ândul că a+acerile lui erau
scrise acolo în registru îl neliniştea, şi ceea ce cunoştea din formalităţile /ustiţiei
militare îi da o spaimă nesu+erită! 0onsiliul de ră#boi îl +ăcea să se gândească cu
jind la cravatele roşii pe care le poartă ci.ilii! %a timpul acela$ c'iar se
concediase$ dar se reanga/ase curând iarăşi. 7ata o strămutase de la doică abia
când era de şase ani. 6 ţinea acum o precupeaţă! %ică nu putea s)o ia cu el.

+u ştia
0u îniciodată
ncepere debine unde se ţă
la precupea culcă şicunoscuse
$ Sia unde mân.ia
ânc
ţaănomad
! ă strămutată din
ga#dă în ga#dă$ după împre/urări$ sau încredinţată numeroaselor prietene ale lui
%ică$ când rubadurul nu mai a.ea bani! Acele prietene admirau o dat ă mai mult pe
%ică în +ormă de tată! l găseau şi mai drăguţ pe ştrengarul tânăr, aşa de $un
cu un copil pe care i)l făcuse o nemernică  +iindcă %ică a.ea totdeauna gata la
oca#ie un cu.ânt de ocară pentru mama Siei!
nele$ mai puţin deştepte, crezând că îi plac odraslele$ îşi arătau dorinţa de
a-i dărui şi ele, dar #ică strângea dinţii cu răutate şi îşi pricepeau greşeala.
"ele mai multe îl înţelegeau mai $ine şi Sia avea colecţie de cămăşuţe
naţionale do toate mărimile, lucrate de frumuşelele lui #ică!
,umărul mamelor $enevole creştea mereu. De cealaltă $ de cea
ade.ărată$ nu se pomenea! %ică nu era con+idenţial şi, de altfel, lucrul nu i se

pă rea de un interes deosebit!ntorsese spatele urâtei şi atâta tot! e cum umblase

+ata bine în picioare$ %ică se distrase târând-o de mână după el. *şa cum z$ura el
peste lot, era totuşi singuratec. Deşi apropiat, nu era prietenos. "u $ă rbaţii
+ăcea afaceri şi nu se putea lega prea mult. 7emeile i îerau de.otate$ dar el nu
le lua în serios şi nu avea încredere în ele decât pentru tre$urile femeieşti%
pentru cârpit$ cusut$ spălat$ călcat şi pentru dădăcit fata. Discret şi prudent
din fire şi prin ocupaţii, avea şi un fel de sfialăpentru traiul lui ma'alagesc! %ică
era oarecum ambiţios şi foarte curat. -otdeauna spălat$ pomădat$ spilcuit$ îşi cu)
răţa şi moralul de oarecare mici murdării ine.itabile! A.ea$ e drept$ o situaţie
aparte! 0ertat cu +amilia +iindcă nu în.ăţase carte$ a.ea neamuri pricopsite$ de pildă
soră-sa %enora$ care$ de când se măritase cu moşierul Aallipa$ îl trata ca pe câinii
băr$atului ei. *şa fiind, fata aceea, picatădin întâmplare în traiul lui$ de.enise
un mic pi.ot al traiului lui!

capriciuă dicta
%ic şi)ar fi $ătut /oc$ pe drept$ de cine i-ar +i spus că e un tată $un. *celaşi
toate apucăturile lui lipsite de orice precepte! âra cu el +ata de
mână$ +iindcă băgase de seamă la prima încercare că trecătorii de ambele se5e se
uită după el şi că &gradele&, aşa de numeroase nî armată$ nu-l mai opresc pe
+iece moti. sau pentru că +ata îi ser.ea de prete5t ca să scape de o întâlnire ce nu-i
con.enea sau +iindcă nu a.ea în #iua aceea nimic mai bun de ă + cut!
Sia era o pre#enţă ino+ensi.ă ce-i con.enea! şi putea face gustul să
pălă.răgească ca şi singur, fără de precauţiunile ce trebuie să iei cu oamenii! 0ând
începuse a vor$i şi înţelege$ îi da câte o replică monosilabică şi #ică trecuse tot
nesupărat de la +orma de monolog la cea de dialog! 0am grea$ ce e drept$ de limb ă
ca şi de picioare, alături de %ică, aşa de sprinten, Sia se târa ca să nu rămână
înapoi! âinile subţiri ale lui %ică îi #drobeau +ără .oie pumnul trăgând-o! e la
pumnul lui ner.os$ încleştat pe al ei$ în.ăţase sentimentul de comandă$ mai mult
decât din bătăile pe care le lua de la crescătoarele ei! ot de la %ică în.ăţase şi
spaima! ,u-i era teamă nici în întunericul odăilor sau ogră#ilor$ nici noaptea în
maga#ii sau beciuri! Pe stradă însă$ cu trăsuri şi oameni, când %ică îi scăpa mâna
şi se pierdea de el, sau când o lăsa la .reun colţ uitată ca să .orbească cu cine.a$
cunoscuse +rica şi totodată sentimentul protecţiei întrupat în %ică! l se /uca cu
spaimele ei după dispo#iţia în care era! Sau se ascundeaînadins ca să +acă 'a#
.ă#ând-o buimăcită$ sau se bucura răutăcios de +rica ei$ sau îi apărea brusc dinainte$
/ucându-se de-a "bau"$ sau îi da o palmă usturoasă pentru că avea un aer idiot şi
nu ştia să se descurce! %ică era mereu acelaşi $ăiat vesel şi puţin cam crud şi
cu o pedagogie sumară! ot sumar$ Siaîn.ăţa că el e stăpânul $inelui şi al
răului!
Aspectele superioare ale lumii tot de la el le în.ăţase! %ică era gurali.$ comenta

tot
acele .edea în jur%Sia
ce descoperiri$ oameni, privelişti.
îşi lua astfel toate0rea leneşăde)a
noţiunile pentru a se
gata şiosteni singur
le refuza ă cu
de
aiurea. +oţiunile morale tot de la %ică le a.ea! l po.estea liber tot ce-i trecea prin
minte$ pe o parte con.ins că nu înţelege$ pe alta mulţumit că are cine să-l audă. 2ra
destul de delicat de felul lui, dar avea totuşi un voca$ular picant şi
istorioare la fel. şi aducea uneori aminte săse abţină$ dar alteori ecoul ce
pornea din Sia îl distra! acă însă la .reo .orbă prea slobodă i#bucnea în .reun râs
gros şi stupid, o palmă o aducea la cu.iinţă!
%ică era şi marele dispensator de $ucurii felurite. iplăceau grădinile,
aşa că duminica toate um$rarele şi $olţile îl cunoşteau. Deprinse să .adă
atâtea feluri de pereci, priveau totuşi cu mirare pe tâ nărul acela #.ânturat cu
copila aceea stângace şi, mai apoi, fata aceea truncioasăcu to.arăşul acela
sprinţar bând o singură 'albă la o +leică unică$ +iindcă %icâ era so$ru şi econom
pe punga
iarnă! 0ândlui. Ducea
+ata adesea
era mică de tot$pe Siaîndr
acele pe ălagostite
prietenele lui.de2rau
care mai care petrecerile
o răs+ăţau$ înde
'atârul lui %ică! Posacă cum era$ copila simţea totuşi pentru de#mierdările lor un +el
de tors ca al pisicii când um+lă gâtul subt alintări şi)şi ascunde gearele. (ai
măricică$ înţelesese de gustul mâncărilor $une şi al cadourilor. *poi venise
vremea să +ie trimisă a+ară să se /oace de.enise curioasă şi urâse +emeile pentru
care era depărtată! Se întâmpla însă s)o uite acolo, la petrecerea lor, şi atunci
femeile ce râdeau în oot şi pentru care #ică n-o mai băga în seamă i se
păreau nesuferite şi fericite. "ând încerca să)şi arate încăpăţânarea$ %ică$
ar#ându)i o cravaşă$ #icea dispreţuitor " cam toantă*" ar$ în genere$ trăiau bine!
A+acerile$ %ică le +ăcea de pre+erinţă cu bărbaţii +emeilor drăguţe$ care inter.eneau în
+a.oarea rubadurului! Bani de la +emei nu lua$ nici nu le da! neori uneia o +loare pe
care i-o dase cealaltă! 8 singură dată$ o altă proastă îi strecurase bani în bu#unarul
'ainei! ntorsese bu#unarul pe dos cu oîmbinare din sprâncene,
$ine. 7emeia adunase $anii de pe jos şi zisese cu umilinţăcare nu era a
"0e atâta
supărare*" cu o /ustă mirare pentru ast+el de principii! %ică nu a.ea principii$ a.ea
gusturi! ,u-i plăcuse procedarea!
%e obicei însă femeile se purtau cu el aşa cum iî plăcea lui!! acă îi trebuia
un mic împrumut$ îl găsea, şi totdeauna găsea un ospăţ +in$ +ără de care amorul nu
ar +i +ost complet! %ică nu a.ea numai tacâmul pus, ci şi patul aşternut
pretutindeni, fie ca oaspe, fie ca amant. Din toate aceste peregrină ri$ re#ultă
că anume stradă era legată pentru el de un anume +el de ospătare şi culcuş. *cest
trai aventuros căpătase totuşi, prin repetare, un fel de ordine.
Sia a.ea .reo #ece ani când %ică$ într-o #i$ .ă#use pe o casă o +irmă ce)i
adusese din nou dinainte pe verişoara #ina din -ecuci. Descoperireai î+ăcuse
să scrâşnească dinţii mărunţi! Băgase de seamă duminica trecută că Sia$ prost
îmbrăcată$ îl +ăcea de râs!! ra gata să nu mai iasă cu ea nicăieri! Acum găsise un alt
leac! Hotărâse că %ina .a îngri/i de aci înainte de trusoul +etei! 0u toată decizia lui,
avusese şovăiri asupra procedării. 3tia pe #ina măritată cu un doctor neamţ, şi îi
era pe dos să intre! %uase întâi in+ormaţii! ,eamţul era profesor la 5aşi şi #ina era
mai tot timpul singură! Alesese ora când primea vizitele medicale. *cest
client neaşteptat făcuse %inei mare e+ect! &ămăsese lipită de dulapul cu
medicamente$ în impresie era multă mirare$ destulă gri/ă şi ceva mulţumire! %ică$
din primul moment$ apucase să fie cu ea $rusc şi tăios la .orbă. +u)şi pregătise
atitudinea o găsise în sentimentele lui! Acea brusc'eţâ 'aină a.ea s-o păstre#e
mereu şi #ina mereu avea să simtă la vizitele lui aceeaşi spaimăamestecată
cu ce.a plăcere! %ina nu opusese nici o re#istenţă cererilor lui %ică. +u avea aine
de copil, dar şi le va procura. +u uitase ns î ă e5istenţa lui Rim şi, de la prima

îrevedere, pre
ngri/orări! %ică #intase lui %ic
îşi făcuse ă pe doctor
socoteala subt unera
că doctorul aspect de teroare$
deocamdat datoratşipropriei ei
ă departe
rămăsese la ideea că verişoara #ina trebuia să dea. "um nu)şi discuta opiniile,
îşi spusese lămurit punctul de .edere! 6ără energie$ +ără pa.ă#a e+ecti.ă a lui &im$
buna %ina luase calea ser.itudinii! ,emulţumirea ei se răs+rângea asupra +etei$
prete5tul neobosit al pretenţiilor lui %ică! %a +iecare .i#ită se întreba cu ciudă ce ne.oi
mai are$ ce s-a mai întâmplat copilei! a$ care iubea toţi copiii$ tocmai pentru Sia a.ea
respingere! ,u dorea$ nu cerea să o .adă$ întreba numai de ea ca o datorie$ ca o
pre.enire a neca#urilor!i satis+ăcea pretenţiile$ cu atât mai iute cu cât ar +i sperat ca
%ică să treacă la alt subiect de .orbă! nteresul pe care %ică îl purta +etei o satis+ăcea$
dar ar +i dorit ca numele Siei să lipsească măcar o dată de la di/muială, deşi Sia era
motivul dijmei. #ică$ dimpotri.ă, uita pe Sia orişicând$ dar îşi aducea regulat
aminte de ea când a.ea ne.oie să .i#ite#e pe "cucoana %ina"!
0u toate că descoperise sursa asta de subsidii$ %ică avea şi oarecari ocupaţii!
Primise o propunere ăţile cerute era
de agent-.oia/or pentru sto+e! Poseda calit
pre#entabil$ insinuant$ glumeţ$ abil să laude marfa, şi, după o noapte trecută în
tren, era tot firesc şi $ine dispus. şi mărise ast+el câmpul de acti.itate cu
pro.incia$ dar nu era capabil să perse.ere#e! %ucra numai pe po+tă şi la răstimpuri!
n cunoscut îl insinuase apoi pe la Poliţia 0apitalei! ra un bun detecti. ci.il pentru
anume treburi subţiri$ cari cereau mai multă şiretenie decât inter.enţie! n spiona/
+in$ o capcană c'iar bine întinsă$ unde în ultimul moment lăsa loc altora mai temeinici
la pumn! 0ăci %ică era totuşi un &delicat&. + u-i lipsea +orţa$ dar erau la el mai mult
impulsii repe#i decât ade.ărată re#istenţă! %a$ dresa/$ c'iar în ca#armă$ era căutat
pentru îndrăzneala şi &maniera& lui mai mult decât pentru muncă! %a producţii el
era artistul$ +iindcă a.ea tupeu$ siluetă$ îndemânare şi, la nevoie, o tensiune de
voinţă ce susţinea muşcii, dar nu ducea 5a greu.
0eea ce îl determinase să lase de-a binelea milităria +usese$ în a+ară de noile
rente procurate de %ina$ în a+ară de $eneficiile ce picau de ici şi de colo, nî a+ară
de dragostea pentru cravate roşii, un alt motiv mai su$til% domnişoara
directoare de la şcoala primară$ unde dase destul de târ#iu pe Sia$ îi spusese cu
glas +oarte drăguţ$ ce-i +ăcuse impresie "0e păcat că eşti militar!&. "e)o fi vrut să
#ică/! Domnişoara nu era$ desigur$ antimilitaristă$ dar a.ea pre/udecăţi împotriva
gradelor inferioare, pesemne. Directoarea avea B? de ani, oci verzi, $ustul
frumos şi purta două coade mari pe cap$ ceea ce-i da un aer de icoană! 6ără să se
gândească prea departe$ lui %ică i se +ăcuse urât de ca#armă! n seria lungă a
afacerilor lui sentimentale, domnişoara directoare ocupa un loc platonic
unic. #ista de cărţi$ notele trimestriale$ lenea Siei erau oca#iuni de care %ic ă profita
şi domnişoara ' mai ales de când era ci.il  nu găsea că .i#itele o deran/ea#ă
deloc de la tre$uri. Domnişoara era naivă şi avea pro$a$il unele gâ nduri
serioase în pri.inţa lui %ică, de care poate fluşturaticul #icănu s-ar +i lepădat! ar
inter.enise ră#boiul! %ică$ c'emat la regiment$ reluase tunicaşi se risipise cu
tre$uri zorite de aprovizionări prin l+o.! n +elul ăsta ajunsese la 0rundeni, la
moşia cumnatului Aallipa.
n timpuri normale %ică ocolea +amilia ce-l ocolea! :agabonda/ul luiîi lăsase +aţă
de ei o in+erioritate supărătoare! ar pe timpurile acelea de agitaţie$ lucrurile se
sc'imbase Hallipa se arătase politicos şi &şerpoaica frumoasă"  cum o c'ema
%ică pe soră-sa  nu-l putuse goni$în.estit cu misiuni militare o+iciale!
%a Prundeni$ %ică găsise pe buna %ina instalată şi îi pusese cestiunea Siei,
cu care nu ştia ce să +acă! %ina însă trebuise să apele#e la %enora Hallipa$ ce
re+u#ase net! ânia lui %ică, fireşte, că#use asupra %inei$ care$ neputincioasă$ îşi
vârâse capul între umeri! %ică îşi spusese atunci păsul domnişoarei directoare$
care
+ata îipropusese ă ât
.a ţine de sur opreasc ă pe
şi o va Sia pe
ajuta. lângă era
6ferta ea! 0um
făcutătimpurile
delicat se anunţau
şi avea grele$
ceva
romantic. #ică primise cu sărutări de mâini repetate şi domnişoara, de rândul
ăsta$ îi admirase uni+orma!
%a Prundeni$ %ică spusese %inei răstit
 Am găsit pentru +ată! 6 domnişoară +rumoasă şi în.ăţată şi care mă
iu$eşte!
,umai urâta de #ina putea provoca un astfel de sumar $rutal al
sentimentelor alese dintre el şi directoare.
 Să trimiţi acolo de toate* adăogase %ică!
Asta da* Asta era în putinţa %inei să +acă! deea că trebuise să-l re+u#e$ că
"bietul %ică" pleacă pe +ront$ dase %inei o strâmbătură sentimentală comică! Ai +i #is
că .rea să plângă. -otuşi #icănu pleca încă! &ămăsese printre cei din urmă. *şa

orâ nduiseră şefii şi el le sprijinea $ucuros dispoziţiile! Pe la Prundeni .enea din

ce îin ce mai des$ dar nu la conacul boieresc$ unde +emeile .orbeau prea mult de
ră#boi$ ci la cel logo+eţesc! Pe Hallipa însă îl vedea şi)i era mereu $ine.oitor!
Hallipa era +oarte îngri/orat de plecarea succesi.ă a tuturor oamenilor de serviciu.
7ireşte, se duceau la datoria lor, iar #icăîntâr#ia$ +iindcă asta îi era datoria! ar
Hallipa se între$a ce va face el singur şi i se părea că pre#enţa lui %ică ar putea
dura la infinit. "am acelaşi gând avea şi tânărul$ că .a rămâne mereu pe loc$
gând absurd$ dar stăruitor! Poate că era numai o presimţire$ o anticipaţie asupra
+aptelor sau o sugestie$ cum.a*
%ică nu era laş, dar nu simţea necesitatea patriotică a plecării lui. -otuşi
avea să plece$ când îi .a .eni rândul$ cu ultimele coloane dearriиre-train! Aallipa
era şi el, din tot sufletul pentru acţiune şi victorie, dar ră spunderile$ pe care i
le crea acest entu#iasm către averea şi familia lui, iî îngândurau$ iar eroismul nu-l
asocia de+el cu tunica cumnatului %ică! n acele drumuri prin sate$ ce depăşeau
o$iceiurile lui de muncă$ %ică se îmbolnă.ise de o +ebră puternică! 6usese internat
într-un spilal! octorii e#itauîntre o ti+oidă şi o recurentă! .acuarea a.usese loc
când intra abia pe calea .indecării$ dar +ără de el! ,-ar +i putut spune cum se ă
+ cuse
că n-a plecat cu trenurile sanitare!şi terminase deci convalescenţa subt nemţi şi
ieşise din spital cu o mulţime de 'ârtiuţe do.editoare$ pe care le păstrase cu gri/e!
râte timpuri* ra la dispo#iţia inamicului şi, lucru curios, inamicul lî întrebuinţa
tot pe lângă ser.iciul de apro.i#ionare! %ică nu putea su+eri capitala subt ocupaţie şi
credea că e mai bine să nu +ie #ărit pe acolo! Plecase +ără să .adă pe Sia! -ar +i +ost
greu să dea oci cu domnişoara directoare. +u)şi cercetase nici celelalte
prietene. 7emeile, deşi nu se nî ţelegeau rău cu nemţii$ de ne.oie$ a.eau însă$
când era .orba de bătălie$ un +el de ţicneală pentru eroi, şi pentru ele românii nu
erau decât cei de dincolo! %ică nu se înţelegea cu nemţii decât tot de ne.oie! ,aţiile
străine îi +useseră totdeauna urâte$ cu atât mai mult cele asupritoare! Apro.i#ionarea
+orţată îl adusese iar la Prundeni! %ică se arătase desperat după regimentul lui şi
pentru că Hallipa îl întrebase cum de a rămas$ cu oarecare se.eritate$ %ică$ iritat de
bănuială$ îşi făcuse do.e#ile! Pe la conac însă nu se ducea decât rar. 7rumoasa
moşiereasă ţipa că-i trădător şi dezertor, şi #icăîngălbenea la gândul pedepselor
ce-i pândesc pe de#ertori! Acolo$ la logo+eţie însă$ %ică ţinea $ine locul lui 3tefan,
primul vecil. Aallipa făcuse cu conştiinţa lui o tran#acţie "e-i .ino.at$ se .a
ră+ui la timp cu cei în drept"! Până atunci obţinuse de la comandament să-i +ie lăsat la
dispo#iţie! %ică +usese deci ne.oit să descopere +armecul satelor! Printre săteni nu
se prea ştiau $ine rosturile lui, dar, de vreme ce era ocrotit de &$oierii&,
nimeni nu)l $ănuia!
0ând totul se s+ârşise, odată cu întoarcerea celor dintâi$ %ică părăsise

ntre.edere+ăr+ără#iua
Prundenii bună! Se
simpatie! dusese
%ică întâide
se temea laîntreb
domnişoara să cercete#e
ări şi domnişoara eraperăSia!
u
dispusă din cau#ă că +usese nemulţumită de purtatea Siei! 6ata nici ea nu ierta
protectoarei că a pus-o să muncească! 0ând în aceeaşi seară %ică .enise să ia pe
Sia de)a $inelea, domnişoara nu era acasă$ asa că plecarea semănase a +ugă!
espărţirea asta punea s+ârşit romanului platonic dintre #ică şi directoare.
0e Sia, #ică o regăsise cu mirare crescută mult$ dar urâtă şi stângace! âra parcă
un picior! 8 arătase unui doctor ce-i spusese că n-are nimc alt decât că stângul e
mai leneş. #ică o #guduise cu atâta dispreţ$ că +ata începuse a călca mai .ioi! in
toate ga#dele de mai înainte$ %ică se gândise la duduia (ari. (oşica, n î ade.ăr$
nu plecase în (oldova şi o dusese destul de $ine cu mosafirii, cum zicea ea,
şi ciar făcuse a+aceri bune! Primise pe %ică şi pe Sia cu plăcere şi se arătase
aşa de drăguţă$ încât numai ei singure %ică îi po.estise toată pătimirea lui$ +ără ca
duduia ari să arate .reo mirare sau nemulţumire!
%a înapoierea regimentului$ %ică, deşi era neliniştit, se dusese la sediu şi
ceruse reangajarea provizorie. 7rica lî trimetea în ciar vizuina lupului, dar şi
prudenţa! Acolo$ în prea/ma pericolului$ se putea ocroti mai bine!n de#ordinea
+ericită a reîntoarcerii$ când se +ăceau liberări, se dau concedii şi se simţeau .iduri
mari$ cererea lui +usese bine.enită! Pe camara#i %ică îi e.ita! Amintirile lor proaspete
de eroism îl supărau! 0on.ersaţiile care nu a.eau alt subiectîl puteau atrage în
cursa unor detalii asupra propriei lui petreceri. 3efilorns î ă ştia să le fie iar
folositor. -rimis din nou cu misiuni de aprovizionare şi cuarteruire,
indulgenţa acelor .remuri de bine+acere şi destindere îl +erea de suspiciuni! ra
totodată în plină lumină şi la adăpost$ cum bine socotise! %a cea dintâi alarmă$ nici
.orbă$ ar +i +ugit! ra un sentiment ce nu su+erea anali#ă! %ică nu putea în+runta
greutăţi! ra$ de alt+el$ .ino.at sau nu era4 6usese bolna.* ,u at âta cât să nu poată
pleca! De cecema
ce se putea nu plecase/ -ot timpul
remuşcare. râseacela avusese
duşmanul cu regrete şi undar
dinţii strânşi, fel de grijă
neputincioşi. 7ireşte că din alte mobile ca cei de dincolo$ din acţiune, şi o altfel
de ură ca cea de pe câmpul de luptă! +imeni nu dorise mai mult ca el pacea şi
victoria. 0entru că ele a.eau să)i asigure din nou liniştea ce)l mulţumea* ar
cine poate căuta într-o aspiraţie .irtuoasă toate micile ei .iţii* Acum simţea o gelo#ie
mare pe cei ce se bătuseră! şi înc'ipuia că ar fi putut şi el face isprăvi. De ce
nu/ 2ra impulsiv şi prudent, şiret şi nepăsător! A.ea atribute de erou! 6luierând,
ar fi putut comite cine ştie ce fapte mari! ' afarăde aceea de a muri* -ar +i
plăcut să aibe decoraţii!!! cu panglică roşie... "u nemţii nu a.usese alte raporturi
decât cele nevoite. 0rin $unele lui tratative, moşia cumnatului fusese
cruţată! in +ericire$ coloanele nemţeşti nesuferite erau acum departe. #icăse
credea bun patriot$ dar nu a.ea destulă încredere în 'ârtiuţele nemţeşti.
e aceea$ după un timp$ când regimentul trebuise să plece în Ardeal$ %ică, deşi
nesupărat de nimeni$ se decisese să treacă pentru totdeauna la .iaţa ci.ilă! 8
împre/urare îl +ăcuse să plece pe un timp din ;ucureşti. Duduia (ari se măritase
cu negustorul îmbogăţit$ ea$ care nu cre#use niciodată în necesitatea căsătoriei şi
tocmai atunci, când comunismul amorului eraîn toi* 8 simplă întâmplare*
,egustorul îşi făcuse socoteală să desc'idă un depou la Ealaţi se temea$ poate$ de
ce.a cercetări asupra srcinii a.erilor$ sau credea$ poate$ Ealaţii un loc mai bun
pentru noi tra+icuri* Acoloîi sta mai bine să fie familist şi, cum tot lua cu el pe
duduia (ari, otărâse să treacă pe la biserică şi primărie! 6usese o nuntă
+rumoasă$ la care %ică petrecuse minunat. (oşica, tot drăguţă şi delicată$
părea o +etiţă în roc'ie albă şi voal. 2a propusese lui #icăsă-l asocie#e ca .oia/or
pentru a+acerile de .inuri! Pe Sia$ care nu era bună de nimic în şcoala profesională

unde
duseseo înscrisese
tot la Ealaţi$#ina, şi care
în şcoala defugise din orfelinatul
infirmiere. #ică nu găunde era internată
sise deloc nepotri.it $să
o
sc'imbe puţin aerul! e alt+el$ se ducea$ .enea* Pe %ina din nou o .i#ita regulat! ,u
se mai ostenea să pomenească de Sia, şi #ina era mulţumită că o ştia departe.
+u se putuse deprinde niciodatăcu e5istenţa ei! ai ales acum când se
întorsese &im*
%a prima întâlnire cu .ărul %ică$ doctorul se arătase demn, dar politicos.
(utarea lui la ;ucureşti, prin stăruinţa %inei$ era încă lucru proaspăt! Primise
prima cerere de împrumut destul de bine! Apoi$ treptat$ se arătase mai anevoios
luase o$iceiul nesuferit al predicilor, apoi ajunsese la refuz şi la mojicie. Rim
maltrata pe #ina din cauza lui #ică$ care tot pe %ina o maltrata ea nu se putea
apăra$ de nici unul! e#gustat repede de orice ocupa
ţie$ %ică negli/ase curând
comisionul de la Ealaţi! 0um nu se putuse deprinde cu regimul con/ugal$ duduia ari
se întorsese la clientelă,
şi şcoala
Siei ' de
deşiinfirmi
n)o vedea 'ămutase la (ogoşoaia.
ere se str
0entru #ina vecinătatea se dovedea apăsătoare! ra
timpul când mena/ul &im a/unsese la mi#eria unor certuri acute! :ia
ţa pentru buna
%ina de.enise nesu+erită! Pro+esorul se răz$una de dureri reale şi imaginare$
persecutând-o! %ică$ tratat cu dispreţ de doctor$ îşi fier$ea necazul scrâşnind
dinţii mici şi fluierând a rău! &im îl +ăcea "escroc"  cu.ânt impropriu, ca şi cel
de dezertor.
ini a.ea despre dânsul o impresie mai /ustă, deşi cam cu prea multă
imaginaţie! 0ând îl .edea$ apărând şi dispărând de după o uşă$ la &imi$ îi da o
tresărire, ca şi cum se strecura acolo un apaş, ce avea nî bu#unarul .estonului
scurt c'ei pentru orice sertare$ dar nu se ser.ea de ele$ ci in.ita ga#da ăs le desc'idă
singură! 0ând îl intâlnea neaşteptat la colţ de stradă$ îi părea un 'aiduc modern a
cărui pădure e oraşul. #ică se încadra destul de bine într-o ast+el de concepţie!
Prietenele de.otate$ răspândite pretutindeni$ repre#entau bine organi#area simpl ăa
unor ga#de de 'oţi silueta #.eltă$ /u.enilă$ simpatică şi suspectă a lui %ică nu
de#minţea aceleaşi asemănări! :agabondul ino+ensi.$ cu mâinile veşnic în
bu#unar$ le-ar +i pututţine acolo strânse pe un re.ol.er sau pe teaca unui cuţit! Arme
care n-au ne.oie să slu/ească cât timp îşi dezarma victima cu surâsul ascuţit şi
crud, su$ mustaţa mică$ cu pri.irea din coada oc'iului$ cu cererea precisă$ iar$
după ispra.ă, cu mişcarea dispreţuitoare a umerilor întorşi spre o mişcare
nepăsătoare. -otuşi #icăa.ea bilanţul +oarte zdruncinat şi din pricina asta o
cruzime aină$ pe care %ina mai ales o simţea! rau timpuri în care se câştigau
uşor $ani mulţi$ dar %ică nu prinsese încă mecanismul .ieţii noi! 0ăuta să reia +irul
întrerupt al vecilor deprinderi şi nu se mai înnoda! 6elul lui nepăsător îl +ăcea
să simtă$ desigur$ mai puţin sc'imbările mari din jur, dar şi mai puţin putea
pro+ita de ele! e alt+el$ mai toate a+acerile noi seă+ceau în amestec cu străinii şi
#ică nu putea su+eri "li+tele"! Prin toată apucătura lui  bună ca şi rea ' era un
indigen. "am flămând$ strâmtorat$ îşi ascuţea dinţii +ără să cute#e să muşte.
Sia se dezvoltase acum ca o femeie. 2ra tot aşa de amorţită însă şi de
ursuză! 0ând se lega .reunul de ea$ nu se alegea cu nimic! 6ata nici nu se speria$
nici nu coc'eta! ra tembelă şi se temea de #ică  asta îi era toată virtutea şi
apărarea! in mâinile unui intendent grobian scăpase în ultimul moment, cu
pumni şi cu ameninţarea numelui lui %ică! ncă din căsuţa doicei era deprinsă să
.adă bărbaţii la un loc cu +emeile! ar ei nu-i plăceau oamenii$ nici bărbaţi$ nici +emei
pentru lenea ei erau obositori! rebuia să te ocupi de dânşii, să le vor$eşti! *poi
era fata lui #ică, nu se putea potrivi cu oricine. -oate camaradele cunoşteau
pe #ică în mi/locul a treizeci de şorţuri albe$ el glumea cu +etele$ laolaltă cu a lui,
tot aşa de nepăsător ca de obicei!
%ipsitălucrurile.
denatura de imagina ţie, Sia avea
*venturile totuşi
lui #ică acea
$ ocupaţiilenevoie poporană
lui$ noble a mări şi
deerau
ţa +amiliei
po.estite de Sia$ nu con+orm ade.ărului strict$ ci con+orm importanţei pe care o a.ea
pentru ea tot ce pri.ea pe %ică! Sia era o +ăptură supusă or$eşte unui $ărbat căruia
se deprinsese a-i #ice tată! 0ătre a+aceri +ata arătase totdeauna aplecare!
Pertractările băneşti ale lui #ică o interesau de mică! 0ând se în-tâmpla să +ie de
+aţă, descidea ocii şi urecile, ceva mai vioaie ca altădată, şi urmărea
aprig tran#acţia$ dorind cu îndâr/ire câştigul pentru #ică! l îi da uneori câte o
monedă din acel de.er$ dar$ spre marea lui mirare$ i-oînapoia!
 Cine-o tu* 0a să +ie mai multe*
ai târ#iu$ arătase aceeaşi aviditate pentru $ani şi aceeaşi
dezinteresare. "ând %ică$ a/uns la s+ârşitul răbdării$ găsise ideea bună de a
instala pe Sia la #ina, nici el ciar nu)şi înc'ipuise ce bune re#ultate are să dea!
Sia era mândră şi $ucuroasă că e întrebuinţată la o combinaţie +inanciară.
#eafa ei, fireşte, mergea la #ică$ ca un drept al lui! a era acolo numai o interpusă
pentru a)şi scoate do$ân#ile unui capital de ură .ece şi de datorii neiertate,
pe care le avea de socotit cu vara #ina şi cu neamţul!
Până atunci Sia cunoscuse pe #ina, aşa cum cunoştea, din spusele lui
#ică$ toată galeria lui de rude şi prieteni. 6 cunoscuse nî +orma silnică şi
$atjocoritoare în care i-o pre#intase! 0ând însă Sia trebuise să ocupe acel post de
încredere$ %ică îi dase toate fişele necesare. *mândoi acum$ .orbind de %ina$
pronunţau cu un 'a# complice acel "tanti"! Sia se arătase dibace în noua ei
meserie, şi #ică socotea acum plasarea ei ca o glumă bună şi renta$ilă! ,u era
serios decât în #iua când a.ea de cerut sau de primit bani! 0u %ina era acum m ânios
numai din obicei! octorul se arăta mult îmblân#it de când %ică era în.estit ca tată al
in+irmierei! %ică, şi el, semăna din ce în ce mai puţin aE aiduc şi îşi scim$a
o$iceiurile. 0rogramul Siei era şi el scim$at. +u mai avea atâ ta libertate$ iar
plimbările cu %ică erau acum la co+etărie şi cinematograf. "ulmea distracţiilor
selecte în to.ărăşia acelui cavaler ferceş! -otuşi ea regreta lucrurile de mai
înainte$ dar %ică 'otărâse că nu se mai poate merge acolo!n sc'imb$ îi po.estea
amănunţit tot ce +ăcea$ ca unui camarad! Sia nu purta neca# +emeilor pe care %ic ă i le
.indea în detaliu şi pricepea pasiunea lor pentru dânsul! :iaţa nu a.ea pentru
ea nici mister$ nici s+ială!
%ică era în timpul din urmă primul intim la un căpitan de intendenţă demisionat$
însurat cu o +emeie drăguţă de tot$ care cânta din gură şi la pian, şi era, fireşte,
ne$ună după %ică! ar %ică de.enise acum mai circumspectîn alegere de prieteni!
,u .rea ca &imii să +ie amestecaţi cu oricine îi ţinea la adăpost de curioşi şi de
cine ştie ce contact periculos cu fostele lui relaţii maalageşti.n traiul lui
erau unele lipsuri atunci când întâlnise pe prinţesa Ada!

:

Plecând în #iua aceea de la Sia$ %ică tăia cu $astonaşul vâr+ul crăcilor de

castan +luierând uşor ca un om care n)are nimic de lucru. -raversâ nd cu pas
#.elt bule.ardul %ascăr "atargiu, larg şi pustiu, se gândea încotro să apuce. +u
era, totuşi, distrat şi vă#use bine un dog-cart frumos şi în'ămat cu un murg
minunat$ ce .enea în trap mare! 0aii erau marea lui dragoste$ mai mare poate ca +e-
meile$ sau deopotri.ă! eci$ nu din .ina lui era cât p-aci să se întâmple un accident!
%ică calculase +oarte bine direcţia dog-cart-ului$ dar calul$ rău condus, deviase
mersul şi roatele rosese de)aproape genuncii lui #ică!
Prends garde, imbйcile!
 strigăţun
rubadurul ridică obra#nic musta a înglas
sus$ascuţit capra
spre de +emeie!
înaltă$ strângându)şi
ocii strălucitori subt pleoape$ pe când mâna lui mică$ ca de +emeie$ se propti
.iguros în gruma#ul murgului ce cabră$ oprit brusc!
%ică nu înţelesese apostro+a! %imbile străine îl uimeau şi îi erau nesu+erite! ,ici
n-a.ea cum să le înţeleagă$ deoarece se în.ăţau în cărţi tot nesu+erite! e la
unguroaicele$ nemţoaicele cu care uneori a.usese legături$ nu deprinsese nimic mai
lesne prindeau ele .orbe de la dânsul! 0a limbi străine$ %ică ştia numai câte.a
cu.inte ţigăneşti, pe care le spunea femeilor, dar care pe $ u#ele lui subţiri şi
flecare îşi pierdeau grosimea şi deveneau glumeţe! %e mestecă acum între
dinţi$ +ără glumă!
 Prends donc garde! se oţărî a doua oară cuconiţa$ de rândul ăsta către
domnul de lângă ea$ care conducea!

cătă cu milă
Se uit la %ică drept în oc'i$ cu ocii ei neruşinaţi! %ică îi întoarse pri.irea$ apoi
ă spre cellalt! ra$ în ade.ăr, un $iet coconaş gal$en ca de ceară, cu
gene roşii şi cu ocii pătaţi! Purta o bărbiţă blondă$ ascuţită, cu fire veştede. 2a
era o ţigăncuşă uscată ca un drac$ cu $uze roşii ca sângele încegat şi cu o
perece de oci aprinşi su$t $oneta de piele ce o mpodobea$î ascuţindu-i mai
tare bărbia ascuţită! Pe mâini negre$ cu degete +uiorate$ a.ea inele cu pietre â
c t un
nasture de tunică!
upă ce o pri.i bine în +aţă$ %ică lăsă mâna să lunece pe pulpa murgului! 0alul$
care tremura în #ăbală$ se domoli subt de#mierdare! Sărind uşor în lături$ %ică
+luieră subt bărbiţa domnului cel galben$ puse un deget la pălărie ca la cipiu şi,
zvelt, trecu strada. og-cart-ul, slobo#it$ porni de#ordonat! %ică se gândi la mâinile
slăbănoage ale domnului ce ţinea 'ăţurile$ apoi la cuconiţa oaceşă$ uscată ca un
ţipar, ce)şi avea toată carnea în oci. "u aşa cal zvăpăiat, cu aşa $ărbat
linga.$ dog-cart- ul se putea lesne tre#i într)un şanţ$ numai că o femeiuşcă pipărată
ca aceea c'iar de se răsturna nu era prime/die să)şi facă .reun rău. &"e
gaşperiţă*" îşi zise #ică$ oprit pe trotuar$ uitându-se după dog-cart. &idică apoi oc'ii
în sus şi $ăgă de seamă că cerul e albastru$ .ă#u un castan pră+uit$ ce i se păru
totuşi verde şi frumos, şi, trăgând în /os o cracă$ apucă a castană sălbatecă şi,
aplecându)se ca la proaşcă$ o a#.ârli departe cu o traiectorie sigură! ,u trecea
nimeni! %ică +luieră iar! n alt +el de +luierat! 5prima ast+el o gam
ă întreagă de
sentimente! ,u degeaba +eminista ,orîl bote#ase "mierloiu"! nălţă apoi din umeri
cu o mişcare pe care o avea uneori şi trase pe corp vestonul ajustat şi prea
su$ţire pentru se#on! Atunci când %ică de#mierda un pom$ băga de seamă că cerul e
al$astru şi se păunea în .estonul său subţire$ resimţea invaria$il una din acele
porniri amoroase pe care o$icinuia a le rezolva repede şi care, astfel, nu
tur$urau cu nimic $una lui stare fizică şi morală. *zi totuşi #icănu putea
urmări dog-cart-ul cu ţigăncuşă! Acest lucru adusese oarecari perturbări în igiena lui!
:ru să pornească spre duduia ari$ dar după câţiva paşi se întoarse! Soluţia asta
+oarte bună nu-l satis+ăcea! rau semne îngri/orătoare ale unei predispo#iţii spre
complicaţii sentimentale! 0ea dintâi complicaţie era că tânărul, ce nu)şi o$osea de
o$icei gândul$ acum se ocupa de +emeia dindog-cart câte.a minute după ce
trecuse! Apoi$ de rândul acesta$ îi păruse că o +emeie nu poate înlocui pe alta  un
semn de stimă$ +ie pentru cuconiţa oaceşă$ +ie pentru duduia ari  dar un semn
nou$ mai complicat încă! %ică încercă să se mintă pe sine$ el$ care nu practica decât
minciuna din principiu$ către alţii îşi zise că duduia (ari locuieşte prea departe
' ceea ce era numai un prete1t, #ică+iind un mare oinar. -rase concluzia,
totuşi justă$ că se +ăcuse mare sc'imbare în domiciliul tuturor cunoscuţilor lui! ra
procesul nou de locaţiune ce a#.ârlea epa.e$ di#loca blocuri$ primenea nisipul
mărunt al ciriaşilor, pornea melcii cu scoica lor nî spinare$ în aparenţă la .oia

unor
intimii.aluri
lui %iccapricioase$
ă, maalagiiîn realitate dupăoraşului,
din trupul legi noi ale alu.iunilor!
fusese izgoniţni spre acesta toţ%ic
+elul peri+erie! i ă
se simţi sting'erit în o$iceiurile lui şi neocupat. S)ar +i întors la Sia să-i
po.estească întâmplarea$ dar abia plecase de acolo! Simţi +oarte limpede un gol în
traiul lui bine însăilat! 6ăcu câţiva paşi pe $ulevard, apoi cu o voltăpe călcâie$
ca pe timpul când a.ea pinteni$ se întoarse! :olta aceea era o cotitură mare în
e5istenţa lui ţinând oc'iul stâng aproape de tot încis, ca şi cum clipea unui
gând mulţumitor$ %ică acum surâdea! Porni spre "a#й de la Pai$. %a ora aceea .a
găsi acolo un băiat pe care-l cunoscuse în timpul din urmă pe la berărie! ra un agent
de bursă ce ştia o mulţime de lucruri interesante despre cum fac $anii pui,
deşi e1plicaţiile lui erau cam neînţelese! n materie de +inanţe încă era tradiţionalist$
nu a.ea încredere decât în sistemul pe care apucase să-l practice acela de a c'eltui
banii pe care îi a.ea$ apoi de a căuta alţii! Banii de c'eltuială nu înţelegea să-i
lipsească$ dar de prisos nu dorise până atunci, totuşi priceperea acelui tânăr$ ce-
ţi do.edea alb pe negru câştigul ca şi pagu$a şi se lăuda că lucrea#ă numai cu
metode sigure şi prudente, făcuse lui %ică impresie! ,u-l prea ispitise /ocul acela
necunoscut +iindcă cerea unele osteneli contrarii preceptelor de igien
ă ale lui %ică.
(ai ştia că la Bursă e mare îng'esuială şi zgomot şi citise în /urnale despre
sinucideri! l nu putea suferi scandalul şi nici aglomeraţia în loc înc'is! i
tre$uia aer şi li$ertate, aer de oraş, dar din $elşug. Dar azii î.enise gust să
stea de .orbă cu agentul curtier!
 Pe seară mă găseşti în orice ca# la "a#й de la Pai$ pentru a+aceri$ spusese
tipul!
rubadurul a.ea o po+tă mare să în#ecească lea+a Siei$ pe care o purtaîn
bu#unar$ mai ales dacă operaţia era lesnicioasă! %ică nu s-ar +i putut$ de alt+el$ lipsi de
po+te în aceeaşi zi, de aceea, uitându-se la pra+ul pe care-l stârnise dog-cart-ul$
pentru $ani şi amor, sau pentru amândouă la un loc$ apucă spre 0alea :ictoriei!
(işcarea $ruscă cu care murgul a#.ârlise ec'ipa/ul lui a5enţiu înainte
#guduise pe debilul prinţ, tras şi el înainte de 'ăţuri!
' "e/! +u eşti în stare să ţii un cal* se ascuţise *da şi)i luase din mâini
curelele lustruite fin şi prinse nî cătărămi nic'elate!
 Am să sc'imb calul ăsta! +)are trap $un! poticneşte!
 ,-ai să sc'imbi nimic* #ise cu dispreţ *da şi se uită la el! "S-a ramolit de tot*
gândi! 0e sunt oc'ii ăia galbeni4 Stârpitură de .iţă mare! ,obil am .rut$ nobil am!"
2a, aşa costelivă$ era +oarte trainică! 0ampioană la tenis$ braţul slab a#.ârlea
mingea neobosit$ campioană la dans$ piciorul celebru de subţire, un os cu piele
oaceşă şi păroasă$ mane.ra până în #iuă pasul sacadat al chimm%-ului! 6aţa
negricioasă şi ocii aprinşi nu arătau$ după nopţi nedormite$ nici o oboseală!
Acum$ mâinile sla$e, negre, cu inele mari, printre care acel safir uriaş, pe
care #ică îşi oprise ocii, ţineau 'ăţurile +erm! Prinţesa a5enţiu conducea
admirabil! Strunit$ murgulîşi reluă pasul lung$ elegant!
 Să sc'imbi un ast+el de cal* pu+ni Ada! e-ai putea sc'imba pe dumneata!!!
arăţi rău* Ar trebui să .e#i un doctor! Poate ai gălbinare!
şi aduse aminte de privirea de compătimire a tânărului îndră#neţ! Se
uitase la ea cu înţeles! 8 pre.enise să nu lase atela/ul pe mâinile bietului a5enţiu!
0um de o +i a.ut acel tânăr #.elt atâta +orţă! "e ciudat $otişor avea su$t urma
aceea de mustaţă neagră. ;otişorul lui scuza portul mustăţii! Adei nu i-ar +i
displăcut mustăţile$ dar snobismul o silea să nu admită decât oameni raşi. 2 drept
că snobismul ei era cam înapoiat$ deoarece ultima noutate importată din 6ranţa era
reluarea unei mici mustăţi$ pe care tinerii reacţionari ai modei$ obosiţi să semene

îsnobismul
ntre dânşii.enea
şi cu pentru
toată lumea$ găsiserrang
Adaîn alo doilea ă pedup
portretele ei gust! ai e drept că
ă bunulbunicilor!
%ui a5enţiu nu putuse să-i taie bărbuţa! n prinţ se poate purta cum îi place
şi nici nu avea po+tă să plimbe cu ea un spectru! 0ăci de plimbat$ plimba încă cu
dânsa pe soţul ei de bună +amilie!  se părea mai decorati. să-l aibă alături! in toate
obiectele de preţ pe care le putuse ac'i#iţiona era singurul pe care-l putea transporta
cu ea pretutindeni!
0u ce pumn domolise tânărul acela pe murg* Ada era destul de cunoscătoare la
cai ca să înţeleagă că %ică a.ea multă pricepere. Dar cum şi ce fel/ +u părea
"om de lume"!!! dar Adeiîi era peste cap de oamenii de lume. 3i cu ce
meşteşug dezmierdase calul*!!! 0e mână pricepută îi plimbase pe crupă* Ada era
sen#uală şi capricioasă! Ar +i .rut să aibă un amant$ dar nu .roia să se compromită!
&eputaţia ei era prea proaspătă! n necunoscut ca acela ar +i +ost poate mai comod!
ar unde umne#eu mai .ă#use mutra asta4 esigur că nu la dancing! #bucni în râs
la ideea ui %ică la dancing! a5enţiu strepe#i bu#ele galbene pe dinţii slabi! ,u putea
să su+ere râsul. 2l era trist şi zgomotul râsului îi scri/elea ner.ii stridenţi!!! ,ici la
tennis nu-l .ă#use! nde oare4 %a curse!!! Pe stradă4!!! :rea să)şi aducă aminte şi
nu reuşi. n "adillac atinse cu $otul motorului aripile lă cuite ale dog-cart-ului!
Ada era gata să scape o ocară în "argot"$ dar se întrerupse! n auto era +rumoasa
doamnă lena Hallipa-răgănescu$ e5-logodnica lui a5enţiu!
 ,ostimă +emeie* 0e noroc a a.ut că a scăpat de dumneata* #ise bărbatului ei$
amabil!!!! ,u-ţi mai aduci aminte4 0ând s-au licitat Plăieşele... a concurat şi
Aallipa, tatăl răgăneascăi!!! Parcă era acolo şi tânărul de adineaoră!
 0are tânăr4
 Au#i*!!! 0are tânăr* Prea multă apatie* Bărbatul ăsta nostim pe care erai să-l
omori cu dog-cart -ul!
 Să-l omor*!!! 0e e5agerată eşti, ma chиre amie!
' ;ine,
stângaci $ine! 7ireşte că-ţi .ine greu să recunoşti! "ând cineva e aşa de
ca dumneata*
 ram prea preocupat la licitarea Plăieşelor ca să remarc orice indi.id!
' 0reocupat/ *ş putea auzi de ce/ 3tiai doar $ine cărăscumperi
odoroaga de palat şi moşia lucie cu făina mea*
' 2ra totuşi un patrimoniu de familie scos ntr-oî .ân#are publică! %ucru
dureros pentru un om ca mine!
 0redeam că mama dumitale tot la licitaţie a luat Plăieşele!
a5enţiu se roşi violent. 0este paloarea lui culorile com$inarăun +el de
.iolet$ tot li.id! ama$ la care ă + cea alu#ie +ără cruţare Ada$ era o binecunoscută
cântăreaţă +rance#ă de variйtй, .estita Da#a$ ce a.ea domeniul ca dar de la un prinţ
bătrân şi decavat, dar destul de autentic şi tatăpre#umti. al lui a5enţiu$ pe
care$ de alt+el$ îl recunoscuse in e$tremis, deşi nu avusese timp să se cunune cu
Da#a$ cum dorea!
Această neregularitate în +orme costa pe a5enţiu$ cu toate că pe nedrept!
acă un o+iţer al stării civile şi un ariereu ar fi consacrat acea com$inaţ ie$
a5enţiu negreşit că n-ar +i +ost mai puţin slăbănog$ mai puţin +iul +rumoasei Da#a$
nici n-ar +i +ost mai mult +iul prinţului decavat şi nici 0lăieşele mai puţin sau mai
mult ipotecate!  dreptînsă că ceea ce asigurase răscumpărarea Plăieşelor fusese
tocmai intervenirea episcopului şi primarului ntre î a5enţiu şi $runa *da
Razu, unica moştenitoare a celei mai mari fa$rici de făină! acă după doi ani
de căsătorie Adu plimba încă pe a5enţiu$ era +iindcă nu credea societatea destul de
deprinsă cu noul său rang de nu înlătura +igurantul de pe înălţimea unor ec'ipagii de
+ormă e5centrică$ era +iindcă$ automobilul +iind banali#at$ nu se putea +ace remarcat ă!
şi alesese pasiunea mai rarăa cailor de rasă! 0ălărea admirabil$ dar nu putea
obliga
conduclaă!ca.alcade
Proiecta săprea dese pe un
organi#e#e a5en ţiu$deboln
gra/d ă.icios$
curse! ra de aceea
marea pre+era să
ţie! ,iciodat
ei ambi ă
însă dorinţa asta nu-i păru mai .ie ca în #iua aceea! Ada uni la moment$într-unul
singur$ cele două capricii% caii şi pe #ică!
&enunţă să)şi mai amintească unde l-a mai .ă#ut$ dar +u sigură că-l .a
regăsi! :a +ace cercetări în direcţia în care credea că are indicii şi azardul o va
servi şi el. "am pe unde putea um$la #ică4 Se decise să iasă mai des singură!
%a prima întâlnire îl .a opri de-a dreptul! eocamdată spuse lui a5enţiu
 Ai +ace bine să mă pui în raporturi cu doamna Hallipa-răgănescu! ,u .reau
când o întâlnesc să avem aerul stupid de a ne evita sunt mutre $une pentru
femei sentimentale. +ici ea, nici eu nu suntem de aşa fel. 2 foarte pro$a$il
că ne .om înţelege! umneata .ei ser.i detrait-d'union, găsesc c'iar chic să ne
împrietenim! Să faci aşa ca să +iu in.itată la recepţiile lor!

numai din ţumeri. ă3tia căădacă Ada îşi pusese înî cap
a5en iu .oi s -i spun ce.a de#agreabil$ dar l înecă puţin tusea. Dete
cu dinadinsul$ nu .a putea
scăpa de cor.adă! 6emeile4 Sau dau bătălii de întrecere între ele$ sau caută să se
ă o durere
asocie#e cu ri.alele!!! 0e-l interesa pe el duelurile lor* A.ea sub coast
încăpăţânată şi nu cuteza să +acă do.ada ei! 0ând se rupsese maria/ul cu acea
lenă cuminte$ care îl iubea$ pare-se$ pe când el căuta numai căsătoria de re#on$ îi
păruse rău! Apoi$ în .iaţa de certuri pe care o ducea cu Ada$îşi înc'ipuise că ar +i +ost
mai +ericit cu cealaltă! ar era măgulit că Ada îl cumpărase cu bani mulţi şi că acea
lenă îl iubise$ măgulit în ambiţia lui anemică! l a.ea o situaţie solidă cu +ăinăreasa$
lena răgănescu o situaţie admirabilă. -otuşi era $ine, dar nu vrea săo mai
întâlnească! Acum lena sau Ada$ +emeileîi erau duşmane. (ai mult ciar decât
#ilele de toamnă$ .ecinătatea lor îl obosea! 0on.ersaţia Adei îi aduse aminte de +etiţa
aceea per.ersă$ sora +ostei lui logodnice$ care +usese pricina rupturii ăcsătoriei! Se
trudi puţin să)şi amintească numele ei ciudat &ia-Le. i plăcu răul pe care-l
pricinuise surorii ei numai din .iţiu su+letesc$ +ără amor pentru el! &ăutatea era
singura simţire ce-l mai bucura! ,u putea su+eri să +ie iubit! i părea că e tentati.ă de
asasinat! Amintirea +eteiîi străbătu creierul cu o mică .oluptate! A.ea un +lacon cu
picături tonice acre şi amare, ce)i da aceeaşi cutremurare şi un minut de
căldură la cap! ,umai la cap circula parcă încă sângele$ sleit! 0ând *da va reuşi
să pătrundă la Hallipii-răgăneşti, va afla poate ce a devenit acea cantaridă!
0u capul plecat pe umărul stâng$ a5enţiu se uită pe sub .i#iera de lac la Ada$ care
urmărea atent pasul elastic al murgului$ se uită cu o pri.ire louche, ca şi cum se
dedase la un viţiu ascuns! Părea o mască sarbădă de carna.al$ pe care un beţiv
nocturn şi)a atârnat ironic casc'eta şi care, la lumina caldă a #ilei$ semăna
sinistru cu un om!
n traiul totdeauna sobru al prinţului a5enţiu$ căsătoria cu bruna Ada &a#u
adusese o scurtă cri#ă de sen#ualitate! 0ri#ă +unestă pentru organismul lui până
acum econom din prudenţă şi din să răcie! Sănătatea lui a5enţiu +usese totdeauna
delicată$ dar precauţiunile pe care le lua îi îngăduise să se creadă numai debil$ +ără
să)şi ducă gândul mai departe! upă şase luni de regim conjugal ns î ă$ pe
terenul slab$ boala prosperase! intr-un sarbăd e5emplar monden$ a5enţiu
de.enise un specimen bun de studiatîn ce priveşte ravagiile repezi ale
tu$erculozei. De acel studiu se ocupa el însuşi cu aviditate.
Ada$ în sc'imb$ cunoscuse sportul căsătoriei ca şi pe celelalte sporturi, fă ră
s obosească! escoperise însă curând că-i con.ine moda aristocratică a camerelor
ă
separate$ din saţiu$ desigur$ mai mult decât din snobism!
Singur în patul său$ a5enţiu$ cu egoismul de bolna.$ era mulţumit ' dar cu
acelaşi egoism îi era +rică de singurătate! 6rică de un spectru pe care oglinda i-l
desprindea în fiecare zi mai desluşit din propria lui imagină!

e cât.a
ar#ătoare şi letimp$ noaptea
răcorea a.ea +ebră şiproaspete
pe cearcea+urile somnul îideeraoland
su+ocant!
ă +ină$ Palmele
îndantelate
$ogat şi uneori uşor pătate de bu#ele +ierbinţi! 0ând descoperise întâi urmele
acelor sărutări ro#ate$ a5enţiu trăise cele mai intense ore de desperare ale amorului
cel mai mare$ amorul de sine!n insomniile lungi simţea în palmele calde o cadenţă
care treptat creştea, îl in.ada tot până când îi umplea urec'ile cu un .â/âit
asemenea unei cascade!
ntre perine înalte$ cu iniţiala brodată +in subt o coroană mică, şedea,
ascultând spre uşă ca nu cum.a să vie *da, şi totodată asculta încordat cu
speranţa ca cine.a să .ie să-i curme spaima!
6emeia aceea$ care a.ea dreptul să intre oricând la el să-i .adă nemernicia şi,
astfel, să i-o mărească$ îi era duşmană  dar pentru că nu .enea$ pentru că poate
îi gicise $oala şi se temea, îi era mai duşmană încă!
*şa
toalete era
minu tortura
ţioase$ nopţilor +ebrile!
ce reconstituia
imineaţa întreagă era consacrată unei
pe prinţul a5en ţiu aşa cum fusese mai
înainte. *celaşi tip $orgian, în care otra.a era di+u#ată însă de un bacil mic$ de o
.irgulă sinistră .ă#ută adesea de a5enţiu în .is$ proiectată pe un ciudat fond
al$astru, ca safirul uriaş, geamăn cu al Adei pe care-l purta pe inde5$ sa+irul de
logodnă! n aceleaşi visuri, vedea pe aşternutul imaculat desenul roşu al
unor frunze de palm cu fi$re dureroase, ce)şi mutau locul pe mă sură ce)şi
mişca mâinile agitate!
upă ce)şi termina o toaletă complicată cu grima unui actor$ începea să
/oace comedia tragică a .ieţii de toate #ilele$ cu un program barbar de osteneli
mărunte şi zadarnice.
ra de/unul cu oaspeţi sau ca oaspe$ la ore târzii şi cu meniuri ucigătoare!
ar nemulţumirea lui n-a.ea .oie să se mani+este în a+ară$ ci se resorbea mereu în
aceeaşi cupă mi#eră a +iinţei chic lui! Ada îl târa la toate şedinţele sporti.e de
antrenament$ găsind că e mai decât să asiste la meciurile o+iciale! e alt+el$ eiîi
plăceau $usturile goale asudate, muşcii întinşi, viaţ a brutală şi în plin aer! Pe
când ceilalţi îşi celtuiau acolo energiile sau îşi consumau lenea, (a1enţiu
trăia ceasurile unui e+ort tragic pentru ca resorturile lui$ toate$ ăs stea la postul lor de
+uncţionare ca nu cum.a sărmanul corp$ tot mai de#nodat$ să se des+acă din toate
niturile aşa cum avea senzaţia permanentă!
Prinţul a5enţiu se plimba pe pistă corect sau sta pe sprint rigid$ cu oc'ii
dilataţi, cu privirea ştearsă$ manec'in îmbrăcat în ţinuta de sportsman, +ără o
greşală de eleganţă$ pe când toată atenţia lui sta întoarsă înăuntru$ cu gri/a ca nu
cum.a genunc'iul să se înco.oaie brusc din negli/enţa unui ligament$ ca nu cum.a
umerii să scapete şi toată păpuşa de panoptic să se pră.ale unde.a pe loc de
repaos$ pe care sensibilitatea lui isto.ită ar fi dorit, totuşi, să se poată întinde în
căutarea odi'nei! a5enţiu călărea cu o tensiune 'alucinantă ca nu cum.a să se
rupă armonia dintre el şi cal şi, astfel, prin ceamai mică #.âcnire$ să se rupă şi
înăuntru ce.a$ într-un plămân .ecinie ulcerat pe care-l simţea în toracele lui
pretutindeni$ parcă, şi la orice mişcare. Se uită cu ură la Ada$ alături de el, şi la
ceilalţi călăreţi lipsiţi +ără altă gri/ă decât de a încăleca frumos, aşa cum o
avusese şi el odinioară! 6ără acea +emeie nu ar +i călărit un super$ cal
englezesc şi fără de ea n-ar +i +ost o biată păpuşă nemernică$ înţepenită pe spatele
unui cal de rasă! n +iecare #i prinţul conducea dog-cart-ul în'ămat cu un demi-sang,
acel murg faimos. "onducea la aceeaşi oră$ când începeau a+ară răcoarea şi
seara şi în el începea o uşoară încropeală premergătoare +ebrei! Sta sus pe capra
înaltă$ arcuit de mi/locul dureros$în care /ung'iul îşi avea $ătut un cui permanent de
re#onanţă! Sta trudit de s+orţarea ce-i punea de-a lungul braţelor alice mici$ mobile$

care păreau îa
ce mişuna n e5ploda în .care
/ur$ printre âr+ulse
degetelor!
strecura ra ţit de trăsuri,
amemi/locul
ca prin de pietoni,
unuicarrousel de din
in+ernal$ tot
cau#a unei migrene permanente$ ce-i punea subţeastă o reţea subţire metalică$
di+u#ând lumina şi aiurind în sunete! Strângea atunci din ma5ile$ pe care le simţea
putrede$ dinţii ce căpătau între ei tot mai multe spaţii! 0omesenii$ prietenii$ Ada$ toţi
cei de aproape erau ca nişte $olide de care se loveau fi$rele lui apte
durerii, aşa cum e nervul unei măsele bolna.e!
8amenii aceia$ Ada mai ales$ cereau să asculţi şi să înţelegi o mulţime de
lucruri$ care pentru dânsul n-a.eau nici o importanţă$ +iindcă pri.eau pe cei sănătoşi.
6amenii aceia puneau întrebări şi cereau răspunsuri! %a el$ +enomenul .orbirii se
+orma unde.a într)un loc usturos şi, după un parcurs su+ocant ca cel al unui c'eag
embolic$ .orbele gâlgâiau în gâtle/ într-o sali.ă sărată$ aşa că permanent cu.intele îi
păreau coagule scăpate de pe bu#e!

!!! Ada$ în ade.ăr, aşa cum $ine socotise, nt

î âlnise pe %ică rubadurul!
6usese destul să se co$oare din automo$il şi săse amestece la anumite ore în
.iaţa uliţei! ra aproape cu neputinţă să treci câte.a #ile în şir pe faimoasa "alea
9ictoriei fără să întâlneşti pe oricine ai fi vrut sau n)ai fi vrut. ;ucureştiul
rezolvă pro$lema de a fi oraş mare şi mic deodată, provincie şi capitală !
Atribute duble$ combinate în proporţii do#ate mac'ia.elic, ce)i compun caracterul
distinctiv. 0rogresul ciar al oraşului respectă aceeaşi lege, se desfăşoară
pe orice distanţă şi în orice direcţie$ +ără a)şi pierde mişcarea în /urul nucleului!
6irele$ cât de lungi$ se deapănă în /urul acelui mie# .iu$ care$ ast+el$ nu se deplasea# ă
din nici o sc'imbare! ot ce e nou se intercalea# ă în spaţiile libere$ sau se substituie
+ără a rupe ritmul special al ur$ei, şi oamenii, asemeni prin toate prefacerile
lor, vin de pretutindeni acolo, nî inima strâmtă a oraşului, ca şi cum viaţa le-ar
+i o permanentă recreare! 0ând Ada #ărise şi #ică$ tra.ersase drept spre el$ sigură
că o va recunoaşte, cum şi ea îl recunoscuse! 6ără a căuta atitudini #adarnice
pentru amândoi şi fără să)şi caute nici cuvintele, în zgomot şi ng'esuial
î ă $ îi
spusese$ cât mai sumar şi mai clar, să .ie în dimineaţa următoare la locuinţa lor$
a cărei adresă i-o notase pe o +oaie de carnet a.ea să +ie .orba de un post în
ă pusese 'ârtiuţa în bu#unar
.ederea gra/durilor de curse pe care le proiectau! %ic
+luierând şi se uitase de aproape cu ocii lui de tru$adur de maala în ocii
tot aprinşi ai negricioasei.
nţelesese de ce &post& anume era vor$a şi era dispus să -l ocupe! Atât*
Bruna Ada intrase apoi într-un maga#in de co.oare! e ar +i statîmpreună un minut
mai mult$ poate s-ar +i înţeles mai puţin! %ică 'otărâse că se va duce a doua zi,
aşa cum îi spusese drăcoaica! ra antrenat!

!!! n dimineaţa aceea, pe la unsprezece, feciorul veni cu paşi uşori să

spună lui a5enţiu că doamna prinţesă doreşte să-i .orbească! a5enţiu se gândi
din nou cât e de obositor traiul lui para#itar! 0e .a +i .rut Ada de la el4 :reo nou ă
şedinţă sporti.ă4 :reo .i#ită nouă4 acă a5enţiu a#.ârlea la tennis o minge,
mişcarea era du$lată de cea care trebuia să amorti#e#e e+ortul şi tot aşa mereu.
*poi orice conversaţie$ orice gând se suprapunea gândurilor ce a.ea despre boala
lui$ monologului nes+ârşit cu sine. De i se vor$ea pe când el recapitula ceea ce
simte în acel moment$ îi trebuia o dublă încordare de i se cerea să pri.ească ce.a$
atunci când el supravegea mişcări lăuntrice$ era turburat! Acel ă l untric îi da
mereu de lucru$ prin nes+ârşite senzaţii ce se înmulţeau pe măsură ce boala
progresa! a5enţiu era un bolna. prea ade.ărat, dar, cu grija de a)şi ascunde
$oala$ adăoga su+erinţei şi ipocondria. *vea, negreşit, de ce se teme, dar
teama*zi,preceda
ca şi în mereu şi înmul
toate #ilele$ ţeaţriuăul!
a5en rupsese +ila de calendar cu regularitatea unui
om de a+aceri înainte de a începe munca sa laborioasă! ntâi igiena e5terioară baia$
masa/ul!!! toate cu precauţiuni şi dozate după zile şi anotimpuri, până când îşi
recompunea cipul descompus cu care se scula. *poi cealaltăigienă în
interiorul aceluiaşi trup. 0entru el interiorul era accesi$il. +u)l vedea aşa
cum .ede c'irurgul un trup desc'is$îl .edea cu un +el de +acultate tactilă, ca şi cum
pe fiecare parte a trupului sensi$ilitatea iî de#.olta mii de oc'i întorşi înăuntru!
0'iar în somn urmărea ceea ce se petrece acolo ca o .eg'e ă r #bind prin întuneric!
octorul$ credea a5enţiu, ştia puţin lucru, nu cunoştea decât procesele mari$
e.idente$ ale boalei! l însă ştia orice tremurare de fi$ră, ştia legătura prin care
acea +ibră .a duce re#onanţa spre alte centre şi de acolo la sfânta s+intelor 
plămânul  acolo unde totul con.erge pentru ău r şi pentru $ine. 6rice vi$raţie
a.ea acolo ecouri mici$ iar uneori gâlgâieli
de cinuri
ape ce pe
puteau
2rau acolo aluviuni şi diguri, tot felul de care deveni
doctorulcataracte.
le reducea
sumar la%
 A#i a.em în stânga un su+lu cam ca.ernos*
 rau$ în ade.ăr, acolo caverne şi a$isuri, şi precipitări de ape roşii şi
scocuri şi vaduri, pe care (a1enţiu$ ca un turist tragic$ le .i#ita cu de-amănuntul$
în +iecare #i pe alte climate! Pe acalmiiînşelătoare sau pe tempeste înăbuşite, le
străbătea cu precauţiune$ păşind uşor, vâslind cu rame noi, pentru a)şi cârmi
printre ele .iaţa!
ar gri/a mare era ca totul să rămână acolo$ în subsoluri$ ca nimic să nu
e.ade#e! 6ebra ar +i .roit s-oîmpiedice de a trece la termometru un acces de tuse
mai tare putea +i o prime/die .ădită oricui! ai ales să nu i se urce în gâtle/ gustul
acela de sânge un +iricel sau un coagul mic$ pe care să trebuiască să-l înapoie#e
penibil la surse$ sau să-l păstre#e c'inuitor în .al.ula silnică a gurei$ sau$ mai teribil
încă$ să-l strecoare în batista +ină de olandă$ cumplit de albă$ cu o coroană brodată în
colţ! Acel +iricel$ acel coagul puteau aduce după ele marea surpare$ năruirea apelor
şi rostogolirea rocelor de sânge$ prime/die ce se aţinea gata şi pe care a5enţiu
o purta eroic în el!
Doctorii! "e ştiau! "e puteau! #a nceput î nu .roise să între$e pe nici
unul, apoi mersese la ei ca un client oarecare necunoscut şi i se spusese cu
indiferenţă ade.ărul! Acum consulta pro+esorii mari$ ce-i respectau dorin ţa de
discreţie$ îi spuneau ade.ărul cu precauţiuni$ îi dau s+aturile cu mena/amente nu-l
puteau nici .indeca$ nici sili!l menţineau în minciuna lui către alţii$ la care ţinea aşa
de mult. +imic nu)l putea otărî să accepte sanatoriul$ însemna pentru el a)şi
pune eticeta infamiei. i era o ruşine nespusăsă se încorpore#e mi#eriei$ să o
accepte +ăţiş. 3tia că Ada îl cumpărase pentru prestigiul social pe care-l a.ea$ mult-
puţin, şi nu vrea să abdice de la el! ,u .rea să +ie un obiect de milă$ un declasat$ o
medalie demoneti#ată!
0ât era el de ocupat în dimineaţa aceea când Ada îl deranja/ De cum fu
gata, totuşi, trecu în biroul mare$ unde i se părea totdeauna cam +rig$ oricare ar +i
+ost temperatura! Pendula  un mapamond nobilţinut de o statuă înaripată de
$ronz ' ocupa mijlocul $i$liotecei ce cuprindea aproape tot peretele. Se
apropia unsprezece şi el începea să simtă acum apropierea unei mici cri#e! oate
semnalele erau date +iorii cunoscuţi porniseră din mâini$ din picioare$ din coaste spre
piept şi acum (a1enţiu aştepta să.adă pe unde .or apuca$ cum se .or strecura$
ce .or dărâma în drum! şi făcea calculul pentru a da +iorilor o direcţie cât mai bla/ină,
şi, iacă$ Ada trebuia din minutîn minut să .ie*!!! 8 ura*!!! 0e .rea .ră/itoarea aceea$
al cărei +iltru amoros îi grăbise ruina sănătăţii şi al că rei +iltru amoros nu-i mai putea
da nici o în.iorare4*!!! :ră/itoarea pe care îi era urât să o .adă alături şi lângă care

era
putea să străăiasc
silit+ugi ă mereu$
se ascund +ără nici
ă acolo$ o scăsanatorii$
în acele pare* in pe
pricina ei de.enise
ale cărora numeunmagice
rob$ ce nu
doctorii i le plim$au pe dinainte ca pe nişte lanterne fa$uloase! 2l era
$ărbatul prinţesei *da şi nu putea lipsi de la postul lui! 2ra o firmăpe care
+emeia o cumpărase scump şi nu)şi putea mărturisi +alimentul* %a gândurile
acestea$ un +ior nou i se strecură din cea+ă în sus$ un +ior ce se târa acum ca o reptilă
spre munţii focoşi ai creierului şi lî înturna de la ba#a ba#inului sacru al
plămânului! ra tocmai pe cale să obţie acea imobilitate per+ectă$ capabilă să
stă.ilească /ung'iul$ când Ada intră #gomotos$ urmată de %ică$ pentru a +ace
propunerea plănuită! a5enţiu cumpărase de la des+acerea gra/dului Simonian cei
mai buni cai! %e trebuia un maître-dresseur, un +el de chambellan d'йcuries. Ada îl
aducea! %a .ederea lor$ a5enţiu simţi o durere ascuţită prin occipital$ pe când o
greutate îl apăsa pe splină o greutate mobilă, care un minut se aşeza mai $ine

şi îi lăsa respira
îngustate ţia liberîă,
ale pieptului$ ncâşit respira
alt minut împiedica
ţia nu)şi
aerul să treacă prin si+oanele parcă
putea ridica supapele. *şadar,
femeia alergase încăl#ită prin tot oraşul şi)şi găsise în uliţă amantul ales tot de
pe uliţi* :ă#ându-i înaintând spre el$ i se turbură sângele. +)o iu$ea pe *da nu
era gelos! 2ra, pesemne, urma acelei mişcări ata.ice de indignare masculină în
ast+el de împre/urări era apoi mânia de a se fi tur$urat şi grija de a)şi opri
tur$urarea.
%ăţi pe dinţii rari $uzele violete, şi ocii cu pete ga lbene îi înc'ise ca să se
apere de .ederea lor supărătoare!!! i#erabila* e ce nu-l păstrase ascuns ca să nu-l
.adă$ ca să se poată +ace că nu ştie!... 0oate că .rea înadins să)l omoare şi să
rămână cu celălalt, de aceea da lovituri de teatru!... 5ntra aş a$ deodată$ la el cu
ţângăul$ ca să pro.oace .reo catastro+ă*
Ada$ în taior clasic ca un costum de călărie$ de n-ar +i lipsit culoţii şi jupa n)ar fi
fost scurtă
ă
până la genunc'i$ cu gambele subţiri încălţate cu cei mai +ini ciorapi$ prin
ea ca şi pe piciorul gol, cu un feutru al$ pe pă
care p rul se .ed rul negru$ tuns
scurt$ băieţeşte, cu ceafa rasă şi cercei lungi de perle, ce jucau suspect pe
gulerul $ărbătesc de pic'et alb$ înainta cu un pas agil$ ce suna distinct cum sună
castanietele$ pe parc'et$ un pas sigur$ ce e5aspera pe a5en ţiu$ ale cărui tălpi în
panto+i albi +ără tocuri  panto+i de sport  păreau tălpile unor patine ce se
înfundau şi lunecau totodată pe nisipul fier$inte şi mo$il al covorului.
D.elt$ în spatele *dei, şi aşa de aproape că umărul lui atingea cea+a ei
.ânătă de tunsoare$ %ică surâdea$ cu pliscul desc'is$ gata de +luierat!
:ă#ându)i aşa de aproape, (a1enţiu a.u un imbold să ridice mâna şi să
lo.ească obra#ul arămiu al +emeiei$ obra#ul proaspăt al 'aimanalei!
&e#emă atunci pe lemnul rece$ lucios$ al biroului$ o palmă +ierbinte$ care parcă
se lipea! %ică se uita mereu la a5enţiu cu oc'i strânşi, cel stâng mai mult! ,u-l
s+ida$ dar îşi reamintea scena întâlnirii pe bule.ard! %ui a5enţiu i se păru că %ică
gândeşte% &5ată-mă* u sunt locţiitorul, amantul şi vin sămă aşez conforta$il
în culcuşul tău de cada.ru .iu$ căruia îi .om +ace în curând un sicriu!"
"0ine e nemernicul ăsta şi ce voiţi aci4" spuse în minte$ cu glas .iolent$ Adei!
' "e doreşti, *da/ articulăcât mai moale ca să nu se #druncine!
Ada +ăcu scurt pre#intarea!
 mi pare bine$ domnule* #ise a5enţiu cu precauţiune$ întin#ându-i o mână
transparentă!
" dus pe copcă* gândea sumar %ică!
Ada băgă de seamă ce rău arăta bărbatu-su!
"0e umne#eu are4" se întrebă! ar n-a.ea timp de pierdut! Pro+ită c'iar de
acea indispo#iţie şi spuse dintr)o dată tot ce a.ea de spus$ cu glasul ei strident$în

fraze
lan ţ cescurte
gâtuia şi
perepezi, ce se prindeau una ntr-alta
a5enţiu! î ca inele de oţel şi făceau un
inciunile$ nepregătite dinainte şi pe care nu se sfia săle impro.i#e#e în +aţa
lui %ică$ se succedau precise! %ică le prindea din treacăt cu îndemânare pentru a fi
puse la punct şi admira ca un cunoscător talentul cuconiţei!
' #ina, care ştia că a.em ne.oie pentru gra/durile noi de o persoană de
încredre$ ne-a recomandat pe domnul Petrescu! omnul Petrescu e mare cunosc ător
de cai şi fost ofiţer de ca.alerie!!! omnul Petrescu consimte să ia direcţia$ dar îşi
rezervă alegerea orelor de antrenament!!! e alt+el$ deocamdată$ e .orba numai de,
instalat şi de organizat... #ina a fost foarte drăguţă că n-a uitat$ înainte de a
pleca la 0aris... şi domnul 0etrescu a fost foarte ama$il că n)a uitat nici el...
De altfel, pe domnul 0etrescu nu)l cunoaştem acum nt î âia oară!!! Ci-aduci
aminte4!!! n ce priveşte caii, n)are nevoie de nici o recomandaţ ie*

*şadar,
de +urie! neruşinata
:estigiu al demnităpomenea
ţii$ dar mai de
alesacel incident
o+ens (a1enţ
ă dureroas
iu se simţi cuprins
ă adusă slăbiciunii lui
+i#ice! 0um braţul li$er şi)l simţea greu$ îl cre#u puternic! Ar +i .rut să ridice cu el
un o$iect masiv şi să-l arunce în cei doi! ntinse braţul şi lovi capacul călimării
imense$ ce ţăcăni. Ruşinat de stângăcia gestului$ pipăi cu o mână tremurătoare
de or$ $iroul, şi se rezemă şi cu palmaaceasta! 0ealaltă$ pe care o ţinuse până
atunci prea apăsată$ îi +urnica! A.ea ast+el o atitudine ce-i păru lui %ică +oarte distinsă!
Ada .orbea încă*!!! 0e mai .rea4!!! a5enţiu nu mai auzea şi ar fi tre$uit să
audă! 8 pân#ă subţire ca de păian/en i se aşezase pe ureci şi ar fi vrut s)o
ridice de acolo delicat, ca pe o portierădia+ană! Prin ţesutul ei transparent
sunetele se difuzase şi rar câte un cu.ânt se prindea în mrea/a au#ului! rebuia
să)şi strângă .inele subt +runte$ să le întindă apoi!!! .inele sinilii$ ce stau acolo la
supra+aţă, vizi$ile, aşa de rău apărate de epidermă! ,u răspunse nimic! Păru
tăcerea a+irmati.ă a unui personagiu so$ru şi corect, e1trem de corectnî
pi/amaua de du.etină marron, înc'eiată sus peste cămaşa de mătase$ cu gâtul
în+ăşurat artistic în +ularul de mătase alb$ cu încălţămintea şi pantalonii de tenis
' o jumătate de toaletă elegantă de dimineaţă! Peste umărul Adei$ %ică îl pri.ea cu
un +el de respect! Acea stimă a bărbaţilor pentru omul pe care-l .orînşela. "iudată
simţire masculină$ care +ace ca la un anume moment neca#ul lorîn loc să cadă pe
soţ, pe rival, pe tiran, loveşte femeia ce riscă şi se e1pune pentru ei. 7ie că
Ada băgă de seamă unda de +urie a lui a5enţiu$ +ie că simţi laşitatea celuilalt, fie
că)şi vă#u numai de meşteşugul ei femeiesc, avu o $ruscăîntoarcere
 e alt+el$ domnul Petrescu nu .a +ace nimic ă+ ră să te consulte$ #ise!
a5enţiu se înclină! Audienţa era terminată. "u mişcarea lui o$icinuită$ %ică
se întoarse pe călcâie pentru a ieşi înapoia *dei. Deşi între.ederea +usese scurtă$
era bucuros că s-a s+ârşit. +egreşit, şi *da şi el erau otărâţi ca raporturile cu
prinţul să +ie cât mai rare! Pe a5enţiu însă îl amăgise cu.intele Adei "e .a con-
sulta*"! a5enţiu avea şi el singura dorinţăsă nu mai aibă în +aţa oc'ilor pe acel
ţângău sprinten$ sănătos, şi era trudit acum de ideea că.a a.ea mereu de-a
+ace cu el! n nou canon se iscaîn biata lui .iaţă! ar nu a.u timp să)şi mestece
amărăciunea! &ăul lui acum nu mai era acolo unde-l putea urmări şi pă#i! ot trupul
îi era amorţit% o anestezie anume pe care o cunoştea, de altfel. +umai
fruntea îl durea ca o bubă. 3tia ce urmează durerea cea mare$ cea ca /ung'iul
unui +uruncul copt$ subt coastă$ în stânga$ la ba#inul .ieţii$ care pentru el nu era
inima$ ci plămânul! Prin plămâni omul era sau nu era fericit... 3i doctorul ce
spunea% &+imic nou! *vem acelaşi suflu cavernos sus nî stânga şi opacitate
la vâr+! Precauţiuni mari*!!! Aer!!! Sobrietate!!! supraalimentaţie şi... #e4sins...
#e4sins!&

înâmtaâini!
tare At spunea doctorul
Picioarele despre
păreau c'inul lui
a patina pecelnisipul ţiu se
mare! lunecos
a5en propti şi mai
al covorului şi
$i$lioteca, în +aţa lui$ era un ori#ont nestabil! Ameţea! Se lăsă uşor într-un +otoliu!
,u se mai gândea nici la Ada$ nici la %ică. *ştepta să .adă dacă prinţul a5enţiu .a
mai +i a doua #i în .iaţă!!! Prinţul a5enţiu$ pe care a5enţiu o+ticosul îl iubea mult!!!
a5enţiu bolna.ul$ singura +iinţă pe care-o iubea prinţul*
!!!e .a mai trăi$ sau de-l .a îneca un .al mare$ ce-i .a umple pieptul$ gâtul,
gura şi)l va sufoca, pe când pete ruşinoase vor necinsti covorul scump,
parcetul strălucit$ ori panto+ii imaculaţi şi pantalonul ca un crin...
!!!e ce oare subordonase Ada$ brusc$ pe noul ei +a.orit so ţului uricios4* :ă#use
un minut ridicându-se ră#bunătorul înapoia sno$ului $olnav şi corect. *da nu
era fricoasă, totuşi stafia proiectatăde +iinţa lui a5enţiu era aşa de urâtă că
se putuse speria! ,u* Ada lucrase simplu$ după temperamentul ei! upă ce obţinuse
toate a.antagiile pentru %ică$ în+runtând pe a5enţiu$ .roise să corecte#e acel a+ront$
nu pentru el$ ci pentru propria eiîngâm+are! 0a nu cum.a tânărul aspirant să uite că
e servul ei şi să ia un prea mare a.ânt! :rea să)l predomine aşa cum vrea să
predomine tot$ să-l aibă ca unealtă mlădioasă$ să poată la ne.oie speria pe %ică cu
prinţul$ cum s+ida pe a5enţiu cu cellalt! A.ea ne.oie de bărbaţi$ dar nu putea su+eri
stăpânirea lor! Se .edea stând la mi/loc pe scândura unei "bascule"$ la capetele
căreia se ridicau şi se lăsau cei doi după .oia ei! Se mai gândea şi la leafa ce
tre$uia fi1ată lui %ică! ,u o .rea prea mare ca să nu scandali#e#e pe a5enţiu$ ca
să nu dea prea mare independenţă lui %ică, şi pentru că +ăinăreasa era a.ară! Se
mai gândea la caii ce .or costa +oarte scump$ la premiile pe care le .a âştiga
c
grajdul ei, la cursele pe care le va alerga ea singură aşa cămergea +oarte
încet de-a lungul hall-ului alături de %ică$ +ără să-i .orbească! Ada nu era de+el lirică!
Eândurile ei practice erau totuşi, în +elul lor$ gânduri amoroase pentru %ică!
n dreptul scării se opriră
 ,u pot primi postul* spuse %ică scurt$ cu piciorul pus pe întâia treaptă!
i sărută mâna gră$it şi cu pasul lui sprinten co$orîscara în +ugă!
0e însemna re+u#ul lui4 Ada se roşi de mânie şi de părere de rău! Abia prins$
mierloiul scăpa! e ce4
n ade.ăr$ de ce4 Simţise %ică că e .orba de robie$ ceea ce nu putea su+eri4
A.usese cum.a .reun scrupul4 ,u* Băgase de seamă că nu e .orba de un c'ilipir
+ără osteneală, aşa cum dorea el4 Sau poate mediul acela nou$înainte de a-l
cuceri$ îl speria4
Acolo$ în +aţa omului galben$ +emeia negricioasă nu-l mai aprinsese cu oc'ii ei ca
deunăzi şi toată parada aceea de .orbe late organi#are$ gra/duri!!!l plictisea! i
plăceau lucrurile de-a gata! ,u calculase nimic$ dar a.usese intui ţia unor piedici! 0um
însă era bine +ăcut pentru slu/ba .ieţii şi avea mişcările spontane bine adaptate$
gestul lui îl slu/ise! Ada nu era +emeia să se lase bătută! :ă#use că trebuiesc slăbite
+rânele cu %ică! Ast+el c'ilipirul dorit i se pregătea rubadurului! eocamdată %ică
+ugise numai pentru că era capricios şi pentru că-i era grabă să se .adă în aer
liber! ,u-i plăceau încă palatele! 0e a.ea să mai +ie$ a.ea să se .adă. *juns pe
trotuar şuieră lung$ în.iorat! Se uită în sus unde era albastru$ în /os unde se aplecă
să ridice o cri#antemă pierdută de cine.a! şi aminti cu plăcere de norocul ce
dase peste el, ca şi cum n)ar fi stricat totul cu refuzul lui. "u sfâ rle#e mici
potri.i +irele lâncede ale crizantemei şi porni să po.estească Siei aventura şi să-
i dea +loarea! "Biata +ată*" îşi zicea în gând, ca şi cum i)ar fi fă cut .reun nea/uns$
de care .rea s-o console#e! "Biata +ată!&, şi, în+undându)şi pe oci feutrul,
dezmierdă cu umărul .estonul unei cuconiţe nostime$ care aderă*

:

ini nu uitase comisionul pe care %ina i-l dase pentru amica ,orîn ce pri.ea pe
micii sugari! Ba c'iar ideea acelui comision o urm ărea şi vroia să-l îndeplinească!
0eea ce mai ales .roia era să între$e pe +or4 ce crede despre Rimi şi despre
casa lor cea nouă despre .iaţa şi nepoata lor cea nouă!
Să-i .orbească şi despre simptomele de $olnav nc'ipuit$ î pe care le atribuia
doctorului &im! ,-ar +i putut spune de ce boala asta imaginar ă părea prime/dioasă
pentru mena/ul &imilor mai mult decât o boală e+ecti.ă şi nici n)ar fi putut spune
de ce nepoata cea nouă i se părea atâta de nesu+erită! ,u purta deocamdată
&imilor un interes prea .iu! rau numai impresii! n +el de sonerie de alarm ă au#ită
într-un pericol ce nu te ameninţă direct$ dar îţi crea#ă datorii către ceilalţi sinistraţi!
,u putea +ace do.ada temerii$ dar nici nu putea sta nep ăscele
care le +ăcea &im in+irmierei  năra.uri .ec'i$ năra.urile ătoare! ,-o mira graţiile pe
noi$ adică armonia
con/ugală$ erau desigur satis+ăcătoare... -otuşi... *r fi vrut să.adă pe +or4 şi,
su$t prete1tul comisionului #inei, să-i dea alt comision acela de a pre.eni pe
%ina!!! espre ce4!!! ,u a.ea nici o idee precis ă! Presimţire4!!! &idicol argument*
0ine se conduce după presimţiri, deşi sunt semnale superioare4 ,u era rolul ei să
se amestece în tre$urile casnice ale Rimilor pentru a le tur$ura liniştea, care
pentru moment era o realitate precisă. -otuşi (ini nu se putea astâ mpăra!
6u bine ser.ită de împre/urări! %a coa+or$ într-o dimineaţă$ au#i un glas strident care o
striga pentru a curma #gomotul acelei .oci$ ini se gr ăbi într)acolo. 0rin oglinzi,
+or4, ce)şi potrivea tunsoarea, o zărise! 8 bo5ă de coa+or era un loc puţin potri.it
pentru con+idenţe. -otuşi, printre e1clamările de bună re.edere ale lui ,or$ îi stre-
cură că %ina &im .rea să o .adă cât mai curând! Eăsise +ormula! n loc de a spune
ea însăşi lui +or4 mesagiul #inei, o trimitea la faţ a locului! ,u însă +ără
oarecare in+ormaţii şi întrebări tendenţioase!
 Ai .ă#ut cum s-a îngrăşat doctorul Rim de când e bolna.4!!! Ai .ă#ut casa
lor cea nouă/... şi pe nepoata care zic căe +ata lui %ică4!!!
,or râse cu o gură până la urec'i! i intrară pe nas şi gât +ire de păr$ se înecă$
strănută şi porni ocări asupra nemţişorului ce se ocupa de +re#ura ei băieţească!
 :ă#ut*!!! Ci se pare curios ca mierloiul să +i +ăcut aşa văcuţă*!!! :ă#ut*!!!
Bună casă* Proastă nepoată!... 3i Rimii noştri în luna de miere! *cum e timpul
lor! *dam şi 2va în rai*!!! ,epoata e mărul şi #ică şarpele!
&âse iar$ apoi$ +ără tran#iţie$ întrebă pe ini ce au#ise .orbindu-se la &imi
despre +esti.alul mu#ical pregătit de lena răgănescu. "um (ini nu ştia nimic
despre asta, +or4 se enervă!
 ă duc* ă duc la ei cât de curând* ult o să se mai dea în laţ domnul
doctor cu boala lui4 0u boala asta se poateţine omul în sus* 8 mai poartă şi alţii pe
picioare*
ini nu înţelegea bine ce .rea să spună ,or! 0e măr/... "e şarpe/... "e
paradis/ 0rezintarea $i$licăa lucrurilor o încurca mai tare. -otuşi o$ţinea
re#ultatul dorit! Pusese pe ,orîn mişcare.
 0'iar mâine mă duc la #ina şi domnul doctor are săcânte ;ac, vrea
nu vrea. *morul nu ologeşte. i rămâne destul timp ca să /oace tontoroiul$ după
cum cântă 'oţomanul de %ică năstăşica lui de fată*
*şadar, asta era ceea ce .rea ,or să spună!

!!!Pentru ca să poată sta cu ini de .orbă$ ,or bruscă pe nemţişor, care,

cunoscând clientela$ nu se grăbi măcar cu o +oar+ecă! ,ici nu era ne.oie de grabă!
ini intrase ea însăşi su$t îngrijirile domnişoarei #ia, maniciuristă

îndem
în jurulânatic ă$ ce-i .orbea
degetelor ca porum$eii pe oţăfloare.
cu competen de legea c'iriilor$
+or4 şi (ini când mâam
peplecară inile îi #burau
ândou ă la
maga#inul Stuart! Amica ,or po.esti per+ecţionările aduse de lena salonului de
mu#ică! şi aduse aminte de pianul dinhall-ul casei de la Prundeni$ pe .remuri! lena$
ca un +iu prim-născut$ răscumpărase moşia vândută de tatăl ei. (oşia era su$t
gu$ernia mătuşei @ramatula, ce fusese pentru 2lena a doua mamă !
&ămăsese pentru agricultură cât permisese e1proprierea, şi pe restul proprie)
tăţii$ ac'i#iţionat de ţărani$ se ridicase un colan de +abrici clădite cu banii lui
răgănescu. 7ireşte, el era acţionarul principal şi directorul general, aşa că
se putea socoti stăpân pe întregul domeniu! &eali#ase un centru de prosperitate
şi îşi asigurase o situaţie politică! l însă era om de treabă ce asculta de dânsa şi
recunoştea că e al doilea în rang +ără să se supere! A.ea calităţi şi caracter.
n +undul maga#inului de mu#ică$ patronul însuşi lua cu mare atenţie ultimele
instrucţii ale lui ,or din partea doamnei răgănescu-Hallipa!
lena era o clientă deosebită şi casa Stuart avea un compt curent la
;anca Drăgănescu! Ser.iciile aduse erau +elurite comandă de note sau tratative
cu artiştii furnituri de instrumente sau .reun acordor .iene# special! oamna
răgănescu-Hallipa nu punea semnătura ei pe in.itaţiile amabile ce le +ăcea
artiştilor de profesie decât după ce totul +usese con.enitîn amănunt prin agenţia
Stuart dacă diva F ştia dinainte ce $ucată.a cânta şi la ce parte a
programului se va retrage, primirea ce i se făcea nu avea nici o greşală  de
era in+ormată că .a +i reţinută la o gustare$ toaleta cu care se pre#intă era corectă!
Producţiile, aparent aşa de spontane, erau riguros organizate, de aceea
ciar reuşeau aşa de $ine şi decurgeau aşa de agrea$il,nî casa Hallipa!
aga#inul de mu#ică, um$ros şi răcoros acolo$ în fund, su$t scara ce urca
la etaj, era aglomerat şi zgomotos spre intrare şi la gişeuri.n toamna aceea
opera ţinea recordul cererilor, aşa cum altădată sim+onicele!
 ,u s-a .ă#ut în ;ucureşti concert ca al 2lenei, zise +or4. -u spui, (ini,
că Rim nu e $olnav şi că se +ace* Per+ect* 8log nu l-am +i putut aduce$ dar mo+turi
cu lena nu se trec! A.em ne.oie de el! lena era c'iarîngri/orată că nu .ine
răspunsul %inei! :rea să trimită pe moaca cea mică!!!
 Pe cine4
 Pe iGa-%e*!!! 0ine .rei să +ie moaca mică4
 Să trimită lena!!! pe!!! iGa-%e4
' DaG de unde vii/ +u ştii călena a pripăşit de astă-.ară la ea pe soră-
sa4
n ade.ăr, (ini venea de departe. 3tia căîntre 2lena şi soră-sa era o
.ra/bă mare! 0ă surorile nu se puteau su+eri de când iGa-%e stricase logodna lenei
cu a5enţiu!
 ar!!! de ce a luat-o la ea4întrebă ini stângaci!
Ar +i pus o întrebare mai bine +ormulată şi ar fi arătat o mirare încă mai mare
dacă un trombon$ o pianolă şi un gramofon nu s)ar fi produs deodatădin trei
puncte ale maga#inului! ,orîşi astupă urecile şi începu a ţipa în neştire%
' 3tii că iGa-%e trăia cu unul* ipul s-a însurat şi ea a .rut să-l omoare!
Purta un briceag în poşetă$ dar nu l-a ucis! n sc'imb$ a c'elălăit$ a +ăcut scandal...
*telierul lui @reg era teatrul... @reg, cum ştii, avea slă biciune pentru mumia
mică şi tolera tot în speranţă că va lua succesiunea actoraşului, carenu i se
părea umilitoare! Bărbaţii n-au ambiţie* Aber ich auch, cum zicea von (.... "e, nu
ştii/...
3i +or4 se rătăci în anecdota generalului .on !$Aber ich auch!...
 Sublim$ ma chиre!... Socoteala bărbaţilor care înc'id oc'ii a celorlalţi cari

ciup de pe0are
ponegrit4 găsesc* 0ine
undedemnitate4 răagu.orbit
ţii de de 0e s-ar +acebă+ă
ei* demnitatea răţde
rba ilor4greşelile
0alomnie*!!! 0ine i-a
femeilor/
*r rămâne păcăliţi... 3i nici ifos n)ar mai avea% &Dă$ oamne$ să greşească$ ca
să am ce ierta!&. @eneroşi ca $unul Dumnezeu.
ini$ pe care mania +eministă a lui ,or o plictisea$ căută să o întoarcă la
subiectul ce o interesa
' *şadar, crezi, +or4 că doctorul &im .a cânta4 Ar +i o oca#ie bună ca să se
scuture de dureri încipuite şi să mai sc'imbe mediul!
 e cântat cântă* ţi spui eu* 0ât despre mediu$ .e#i-ţi de treabă$ draga mea*
%asă oamenii să trăiască* Aber ich auch! 0asă au* Bine se simt*!!! 0ât a trebuit să
su+ere %ina până să)şi afle liniştea şi nepoata!... 3i Rim/... cum s)ar fi putut
procopsi mai $ine ca aşa/ Doar nu era să)l giugiulim tu şi eu!... iC-am spus
de mult că lui &im îi trebuie o +ată! %inei$ pesemne$ tot astaîi trebuia*!!! %e-a picat din
cer! 0u ea la mi/loc se înţeleg de minune!!! Bată-l norocul pe %ică cu +ata lui*!!! e
unde o +i luat-o4 ,-a găsit-o să-i semene$ dar a găsit-o lată şi proastă cum se
cuvenea pentru aşa ispravă!
 0um4!!! ,u e +ata lui %ică4
 ini era aiurită! ,or râse
 8 +i* ,-o +i* otuna e* %ică e băiat destul de .rednic ca să +i +ăcut una$ cât şi
s)o +i găsit gata pe piaţă!!! acă %ina noastră #ice că e a lui, a lui e! 6 ştii pe
#ina... cu familia, are slăbiciune*
Dgomotul instrumentelor tăcuse şi acum era stân/enită de ţimbalele
răsunătoare ale .ocii lui ,or! Pre#enţa lui iGa-%e la lena rămăsese încă
nee5plicată$ când ,or e5clamă
 ite-i*
#a uşa magazinului se opri o trăsură de casă! Statura masi.ă a lui
răgănescu masca o doamnă mică şi sla$ă$ cu roc'ie de culoare înc'isă!
 S-o .e#i cu roc'iile lenei* â r se ,or! %e scurtea#ă /umătate şi tot îi bat
gle#nele! ai bine decât cu genunc'ii goi ca înainte*!!!
n ade.ăr$ era c'iar iGa-%e$ în +ormă de soră-secretară cu aere pose şi cu o
mapă mare pe genunc'i!
,or porni spre ei!
espărţindu-se de dânsa$ ini se întrebă un moment asupra acelei sc'imbări$
apoi îşi întoarse iar gândul la &imi! ,or decisese că &im .a +i sănătos şi va cânta.
*şadar, intuiţia ei despre o boală imaginară de.enea un +apt!!! ar prime/dia4 0ele
ce se .edeau nu păreau ciar primejdioase, şi +or4 formulase $ine situaţ ia!
-otuşi impresia su$zista. n /urul acelui pericol înc'ipuit$ ini se simţea c'iar
de.enind acti.ă$ ceea ce era o abatere de la +irea ei! Până atunci$ ini se mulţumise
cu un ma1imum de armonii personale, şi acum iat)o cematăsă dea tri$ut
cine ştie căror tre$uri, pentru cine ştie ce socoteli! Deoarece nu se putea
sustrage comandei, vrea s)o e1ecute cât mai curând. "oncertul din ;ac o
va ajuta... #a ce lucru/ (ini era un agent secret al unei uneltiri pe care n)o
cunoştea. Singură cu gândul ei$ coti pe strada oamnei! ,or a.ea dreptate âcnd
spunea că răgănescu sta tupilat şi mulţumit în umbra ne.estei lui! Pe când însă
to.ărăşia lor prospera, soţul scădea mereu şi scădea din propria lui .oinţă! lena
nu a.ea prile/ să se acu#e că nu)şi iu$eşte $ărbatul$ nici să)şi impună datoria de
a-l iubi$ deoarece răgănescu se da singur la o parte. 0restigiul lui social
creştea mereu, dar în intimitate rămânea timid şi îşi ascundea sentimentul
su$ forma unui devotament tăcut! S+iiciunea lui de.enise o pudoareîn care se
complăcea! Se mulţumea să iubească pe lena ca pe o di.initate in.iolabilă şi
contrariul l)ar fi stân/enit! 0um lena nu ducea nici o lipsă din acea re#er.ă, traiul
lor era firesc şi satisfăcut! Acestea erau resorturile .ieţii intime$ alt+el ca aspecte!
răgpu
nici prea ănescu
ţin$ ce se
nu pre#enta ca unsobru$
+ăcea gesturi$ domn plin
serios$ corect$ ţce
de bun-sim şi nu .orbea
destul de nici prea mult$
inteligent,
dar cu scrupulul lăudabil că nu e destul. 0reşedinte nî numeroase consilii de
administraţie$ director al unei bănci solide$ politicieniiîl căutau! &enunţase la un
scaun de deputat în favoarea unui protejat al guvernului şi do$ândise, astfel,
recunoştinţa şefului de partid, care, la prima ocazie,i îo+erise loc în 0ameră! n
ultimul timp$ la +iecare cri#ă de cabinet$ numele lui era pronunţat pentru remaniere$
ceea ce +ăcea pe nemulţumiţi să se împace$ dar candidatura lui$ care nu era un #.on
tendenţios$ îl +ăcea ministeriabil în c'ip serios! n politică, de altfel, ca şi î n a+aceri$
îşi consulta ne.asta$ ce se interesa acti. de tot ce-l pri.ea! A.ea$ ast+el$ impresiaăc e
iubit! n orice ca#$ reali#au +ormula bună a unei asociaţii cinstite. nirea lor
decurgea aşa cum fusese contractată$ +ără abateri de la punctul ei iniţial! Prin
u#$ negreşit că răgănescu ar +i putut lua ce.a precădere şi 2lena ar fi putut

pierde din
acceptat prestigiu.
lena 2l înscu
se măritase ă pornise de la început cu ideea că nu e iubit$ ci numai
abdicarea amorului după o primă logodnă ne+ericită!
0u un altul$ care după maria/ ar +i căutat să)şi afirme privilegiile, 2lena ar fi
ajuns, desigur, la o dramăa nepotri.irii! răgănescu însă ar +i +ost nenorocit dacă
cine.a l-ar +i împins la re.endicări de acea trăiau în armonie! ra în amândoi un
instinct ce menţinea distanţele. 2i totuşi se socoteau fericiţi! &enunţarea lui
răgănescu nu era însoţită de nici o gelozie% ştia că nimeni nu are ceea ce-i
aparţine, ştia că ceea ce nu e al lui nu e al nimănui! Stare de lucruri limpede$ ă+ ră
nici unul din acele accidente ce aduc ă r scoală în sentimente şi le amestecă$ urcă
la cap pe cele de la inimă$ coboară la inimă pe cele din minte şi dezlănţuie peste
tot simţurile tur$urate. 2lena, o$işnuităde +oarte tânără să ţie loc de ga#dă în
casa părintească$ îşi alcătuise lesne relaţiile mondene! Snobismul ei o ă + cea să
aleagă ce era mai $un şi primea pe toţi cu aceeaşi rezervă+irească! 0um nu
a.eau pentru ea decât singura calitate de oaspeţi$ îi supunea unui regim egal şi
predomina fără nici o s+orţare! răgănescu$ prin căsătorie$ +ăcuse un salt social.
3tia că lumea în care intrase era mai presus de educaţia şi de neamul lui, dar
avea conştiinţa că-i este egal prin muncă şi cinste. Cinuta lui era modestă$ dar
+ără umilinţă$ cordială, deşi fără supleţe îşi păstra prestigiul şi 2lena i-l susţinea
+ormau ast+el o perec'e unită şi constituiau o forţă socială! e alt+el$ la recepţiile ei
nu se .orbea nici politică$ nici a+aceri! ra salonul-tip$ unde +iecare c
ăuta să aducă
sub +orma cea mai distinsă ultimul reporta/! 8 emulaţie de lim$aj şi idei, în
con+ormitate cu calitatea superioară a mo$ilierului şi cu ţinuta per+ectă a ga#delor!
Pasiunea nu era admisă decât asupra unui singur subiect mu#ica! Predilecţia de
ele.ă silitoare$ pe care lena o a.usese pentru sonate$ se trans+ormaseîntr-un
snobism artistic  snobism care$ concentrat asupra unui ast+el de obiect$ de.enise
repede pro+esie de credinţă! ,or nu e5agera .orbind de con+ortul sălii de mu#ică un
Bec'estein demi-(ueue, un Bosendor+er grande-(ueue glori+icau pianul$ în a+ară de
un rard mic$ bi/uterie o+erită de răgănescu lenei$ ce se a+la în salonaşul ei
intim. 6 vioară de .aloare$ .ioloncelul de +abricaţie superioară$ 'arpă, flaute şi
alte instrumente complimentare asigurau ansam$lurile. 7ireşte, e1ecutanţ ii
.eneau$ de obicei, cu instrumentele şi partiţiile lor$ dar la ne.oie nu se putea
in.oca nici o lipsă! Biblioteca mu#icală era orânduită şi ea pe compozitori şi
instrumente şi era completă de la clasici la moderni! 0ele maiîngri/ite preocupări
erau acordate acusticei şi sala de mu#ică îşi avea aritecţii ei asidui ca şi e1e)
cutanţii!
ncercările de mu#ică de cameră reuşise aşa de $ine încât lena +usese
împinsă către mani+estări mai mari şi decisese două concerte anuale! oile
mu#icale urmau regulat$ mai intime! lenaţinea adesea$ ea singură$

acompaniamentul
bun-simţ îi crease la pian$
o mic ţie deă.irtuo#
dar niciodat
ă reputa atunciăc! âe putea +ioînlocuit
nd obicei$ .edetăămu#ical
mai bine!
ă seAcest
producea în +iecare /oi$ dând relief programului. 3edinţa +i5ă$ de o oră şi
jumătate$ era dedicată muzicii ca liturgia $isericii% nici o şoaptă$ nici o între-
rupere! upă program urma o destindere! lena$ protocolară şi rigidă de felul ei,
ştia însă să se +acă primitoare. +u)şi consuma nici spiritul, nici graţiile$ dar
obliga pe musa+iri să fie spirituali şi graţiosi. *ceiaşi oameni nu mai erau
aiurea deopotrivă de plăcuţi$ în cadrul acela simţeau ne.oia să)şi cânte cea mai
bună partitură$ nu numai mu#icală, ci şi omenească. "a şi se1tetele,
conversaţiile mergeau în tactul şi tonul cerut. 2lena avea negreşit mult merit
pentru aceste armonizări$ dar pe drumul lui ade.ărat e lesne ca omul să meargă
$ine şi 2lena avea norocul de a trăi după înclinările ei!

:

Prinţul a5enţiu +ăcuse o congestie pulmonară$ dar nu din răceală era o

i#bucnire mai .iolentă a boalei lui cronice! octorul &aut c'emat$ cunosc ând însă
consemnul de mister$ .orbise Adei de o congestie accidental ă, şi ea acceptase
versiunea, deşi nu se mai îndoia acum asupra ade.ărului! a5enţiu ar +i .roit să
nu mai +ie mister$ să strige Adei ca o s+idare
 Sunt o+ticos*
:roia să distrugă acum pactul de disimulare$ să #acă$ în s+ârşit, în .oie! ura
însă mai departe minciuna$ minciuna a toţi trei dar acum îi era cel puţin îngăduit să
#acă în .oie! Patul îl trăgea la o lene mare$ plăcută! ra o bine+acere nouă$ care atâta
timp îi +usese re+u#ată! ,iciodată nu cunoscuse îndestul de bine odi'na patului! e s-
ar +i putut repau#a mai multîn copilărie$ nu s-ar +i în+undat acum$ acolo$ în somierele
moi,
uşor aşa
prinsdededes.
ama lui nu băga niciodată de seamă când era mai palid sau
răceală$ ca să-l odi'nească! l scula pentru /oc$ pentru gimnastică,
pentru plim$are, aşa cum îl scula acum Ada pentru a +igura alături de ea pretu-
tindeni! 0ru#imea +emeilorîl urmărea!
"um şi)ar fi înc'ipuit mama lui că nu e sănătos, ea, care era aşa de
voinică$ cu trupul ei .oluptos$ cu acel sân celebru! Sânul$ mai mult decât talentul şi
decât .ocea subţiratecă$ o +ăcuse stea de variйtй. Antreprenorii o plăteau scump!
Dadarnic de+ilau pe scenă câte trei, şase sau douăspre#ece +emei aproape goale!
0ând apărea Da#a$ cu roc'ia ei perlată$ aproape decentă ca o roc'ie de bal$ dar
decoltată /os$ lăsând sânii a+ară, pu$licul avea un singur oci concentrat acolo,
ociul lacom al ruşinii, şi nimeni nu ştia cupletul câ ntat$ nici nu băga de seamă
că Da#a nu e +rumoasă şi că are piciorul c'iar urât! Sânului îi datora Da#a în subsolul
Alca#arului porecla de prinţesă şi pasiunea dura$ilă a bătrânului prinţ$ pasiune ce
s+ârşise aproape legitim, cu pactul paternităţii şi al unui testament.
-estamentul urmărit de moştenitorii frustraţi prin procese nes+ârşite, în timpul
cărora mama lui a5enţiu îndatorase tot ce a.ea ca să câştige printr)o sentinţă
târ#ie!
,u* ama lui nu-i îngăduise odi'nă, deşi el fusese un copil pornit spre
jocuri paşnice. l purtase din .reme cu ea la curse$ la teatru$ la supeuri$în .oia/uri$
pretutindeni unde o ducea situaţia ei semio+icială de metresă!  drept că deprinsese
ast+el acea ţinută mondenă$ e drept că dobândise oarecare educaţie de la
gu.ernanta engle#ă$ o puritană care$ probabil$ credea că$ de.otându-se copilului
curte#anei$ +ace operă de răscumpărare! ar de ce nu-l lăsa liniştit cu un al$um
de poze, cu câinii$ cu /ocurile de +ise colorate$ âl ngă bătrâna (iss, şi)l târa după ea
+ără milă$ din dragoste$ din obicei  copil$ adolescent$ mereu4 Poate ăc trebuia ţinut

pre#ent ca un argument
moştenitorilor, sub oc'ii
iar pentru ţuluidesigur$
străiniprin
era$ bătrân$ce.a
apoi mai
ca ode
do.adăăsu$
seam cei ai cu
de purtat
sine decât un câine de rasă$ ce.a mai e5citant ca o damă de companie. -otuşi pe
mama lui o iu$ise mult. Dar ea, ca şi *da, lî a.usese numai drept măsură
bancară! ucaseră amândouă$ pe capul lui palid$ o a.ere! 6emeile nu-l iubeau$ dar
nu-l lăsau să doarmă. 7rumoasei Haza i)ar fi fost ruşine de un copil
$olnă.icios! a lua debilitatea lui drept distincţiune!
Bătrânul prinţ$ cunoscut pentru robusteţa lui$ murise de un atac de parali#ie! a$
Da#a$ murise glorios de un cancer superb$ de#.oltatîn larg pe sânul odinioară
celebru$ acum .oluminos! Pe acesteîngrăşăminte ciupercile maligne crescuse
prospere! Da#a nu mai trăise după ce mamelele cu răsad rău +usese e5tirpate! ,u
mai putuse trăi tocmai pentru că nu .roise la timp să le sacri+ice! 8ri pe ce loc îşi
aşază omul cultul$ e respectabil să moară apărându-l! Sânul pentru Da#a era o
patrie! 8 patrie cu care te alinţi şi pe care îşi fac cui$ ciupercile rele! Dar tă
indu-
le$ mori deodată cu ele!
&espectuos$ recules$ a5enţiu .ă#use trecând într-un lig'ean sângerat acele
sim$oluri şi rămăsese or+an! Probabil că a5enţiu +ăcuse pe picioare multe pleurite
in+antile până când a/unsese la congestia de acum! e aceea simţea atâta +ericire să
#acă! i era numai gri/ă ca acel con+ort să nu încete#e cum.a îi părea suspectă atâta
odi'nă! e câte ori înainte$ c'inuit de indispo#iţie şi tre$uind să stea mult în
picioare sau să umble$ nu simţise ne.oia unei scu+undări într)un neant şi nu
zisese% &*ş vrea să dorm&, aşa cum zici% &*ş vrea sămor*"! Acum$ a.ea acea
amorţire şi se temea ca somnul să nu fie moartea dar totuşi era fericit să
doarmă! ,-a.usese temperaturi prea mari$ nici cri#e acute$ doar o stare morbid ă ce
+ăcea pe doctor şi pe *da săse uite unul la altul cu gri/ă! 0ongestia se des+ăşura
normal şi fără riscul unui de#nodământ rău, dar, orişicând$ plămânul putea lua
iniţiativa uneia din acele emoptizii aşa de o$sedante altă dată pentru
a5enţiu! e aceea$ +ără declarări +ormale$ ade.ărul se punea din ce în ce mai
desluşit asupra $olii. *da şi doctorul nu mai simulau unul către altul cel mult$
Ada dorea ca boala lui a5enţiu să nu de.ie publică$ dar acolo$ în casă$ o denunţa!
Apartamentul +usese trans+ormat$ trei camere în şir, fără perdele$ cu geamuri mobile$
permanent desc'ise$ cu mobilier puţin şi lăcuit$ cu prea mult porţelan$ la +el cu sălile
de sanatoriu înlocuise draperiile obscure$ +otoliurile moi$ adăpostul înapoia căruia mai
înainte se ascundea prinţul a5enţiu$ când ispră.ea cor.e#ile mondene!
0ând a5enţiu ieşise din toropeala primelor zile de $oală$ găsise şi
primise situaţia asta nouă. *er şi lumină în loc de umbră şi taină, şi în locul
toaletei lui minuţioase$ acum neispră.itele e5perimente medicale! otul era
e5teriori#at totul era o+erit indiscreţiei analizelor şi razelor. n
 ainte trăia un mister
trist cu un to.arăş scump ' cu el acum doctorul, infirmiera, servitorii, *da,
toţi erau do.e#i ale mi#eriei mărturisite! ,ici el nu mai a.ea nici oîntoarcere spre
interior! ,imic acum din misterele subtile$ din tragediile subterane nu-l mai interesa!
0u toată atenţia$ cu toţi oc'ii îşi e1amina ligeanul, $atista, şi sta în patul
maculat cu un +el de .oluptate a nesimţirii! upă atâta constrângere era o orgie de
tuse$ de e5pectorări$ de toate mi#eriile concrete ale boalei!şi descărca cu bucurie
ticăloşia, şi trupul lui, acum material nesecat de coptură $ de murdărie$ îi era
drag aşa îi părea că-l simte .iu tocmai pentru că era, astfel, rodnic. *şa cum îşi
periclita altădată .iaţa prin efortul de a nu tuşi, aşa acum se complăcea în
tuse până la înec$ nu se a/uta cu nimic$ i se părea că +ace bine să #druncine bieţii
muşci, să tragă din bietele +ibre$ să)şi zdro$ească plămânii putre#i ca să ducă la
ma5imum acea con.ulsie! 0redea că .a curăţa ast+el locul unde stau #gârieturile şi
sputele, dar avea năde/dea că tusea .a reîncepe pentru ca prin do.ada ei să i se
mani+este iarăşi
iescos$ oase sunâond
viaţă $ care$
a gol! în pau#e$
i trebuia suc! părea că-l lasă .id$ prea uscat$ burete
octorul era ne.oit să inter.ină cu se.eritate$ Ada cu brusc'eţe$ pentru a)l opri
de a)şi agrava şi provoca cu nc î ăpăţânare tusea$ pe care .rea să şi)o tuşească$
cum #icea$ "până la s+ârşit&... 3i toate lucrurile e1terioare lî preocupau săpunul$
c'iu.eta$ sticlele cu doctorii$ lingurileîn pa'are repecti.e$ Ge+irul pe care-l bea din
ceas în ceas$ găl$enuşurile pe care le îng'iţea lacom$ pătându)şi cămaşa
fiindcă mâna îi tremura! 0eea ce-i plăcea mult era năduşeala. *scundea
momentul transpiraţiei înadins ca să rămână în i#ul ei numai când începea
tremurul cerea speriat să +ie primenit$ dar nu ă l sa să-i ia cămaşa de tot. 6 mai
ţinea pe pat aşa udă$ probabil aberaţii ale +ebrilitaţii, deoarece şi gargara,
limonada le ţinea în gură mult, ceea ce)i umfla o$rajii şi)l făcea 'idos le ţinea
acolo mult "până se încăl#esc"$ #icea, şi uneori co$ora fără voie din pat, aşa, în
cămaşă$ aproape gol$ oribil$ uitându-se în oglindă$ plăcându-i .edenia trupului
nemernic! şi iu$ea mizeria, aşa cum alţii îşi iu$esc viţiul, cu voluptate şi cu
ruşine.
 poca de cri#ă trecuse! rma con.alescenţa +oarte lungă şi serioasă din cau#a
accidentelor mereu posibile! a5enţiu nu mai a.ea acum micile .oluptăţi vulgare
ale $oalei şi căuta alte distracţii$ tot e5terioare! Părăsise de tot călătoriile în interior!
n acel interior nu mai erau peisagiile turmentate de alt ădată cărora$ în nesiguranţă$
să le cercete#e parcursul tragic! Boala se statorniciseîn +orma ei clasică şi arta
plămânilor +otogra+iată sta precisă subt oc'ii lui a5enţiu$ resemnat! 0ăuta acum
ocupaţii mărunte şi răutăcioase$ îngri/irile in+irmierei îl plictiseau +iindcă subliniau
pre#enţa +ti#iei! ra arţăgos cu ea ca şi cum ar fi şicanat, astfel, $oala aceea
odioasă. -otuşi iî primea îngri/irile cu a.iditate!n timpul bolii$ Ada .enea +oarte des
în camera lui! 0on+erenţia cu doctorul şi supravegea totul. 6 apucase teama
ca nu cumva prinţul să moară$ ceea ce nu socotea oportun! e aceea$ nu se
opusese cu nimic re.oluţiei pe care boala o +ăcuse în casă!
%a început$ lui a5enţiu îi era +rică să nu moară pentru a nu +ace bucuria Adei$
dar pe urmă înţelesese că ea nu)i dorea moartea şi)i părea rău că nu i-a +ăcut
+arsa sinistră. 7ireşte că nu-i da morţii înţelesul ade.ărat nu credea nici un moment
în c'ip sincer că el$ a5enţiu, ar putea muri. +u era conştient de gravitate.
2ra un ofticos$ dar un o+ticos destinat să trăiască, cu ruşinea lui, intermina$il!
3icanând personalul cu răutăţi despre lucruri concrete$înrăirea lui morală a.ea
de obiect numai pe Ada! i imputa acum ostentaţia mizeriei lui fizice, aşa cum
altădată îi reproşa taina ne.oită a aceleiaşi mizerii. -oatăpreocuparea lui era s-
o plictisească şi, de)a lungul zilelor lungi, gândul se ostenea cu planuri de
persecuţie! Eăsise două sisteme pe care le specula% $oala lui şi pe #ică $ ce-i
re.enise în minte cu dorinţe de revanşă! &ăutăţile erau picături ce-i puneau sângele
în mişcare, ce)i umpleau cavernele seci. "a şi copiii răi$ lo.ea pe ascuns$ cu
teama de a +i lo.it! 0um Ada îşi rărise acum .i#itele$ trimitea să o c'eme$ spunând că
se simte rău! Alerga alarmată spre marea lui mulţumire că a putut să o sperie şi, de
la uşă$ îi punea .reo între$are despre cai şi grajduri ' vreo întrebare ce se
răs+rângea asupra lui %ică! Plictiseala sau încurcătura +emeii erau pentru el o
des+ătare! %e pândea$ se bucura de încurcătură$ in.enta di+icultăţi emitea pretenţii$
cute#a ameninţări deg'i#ate$ înainta în strategia lui, perfid şi fricos totodată, şi
visul lui era să poată într-o #i pune Adei o ast+el deîntrebare încât s-o turbure
cumplit$ s-o!!! omoare* 0ăuta +ebril care ar putea +i aceaîntrebare$ apoi se temea ea
odată moartă, ce devenea el/ 3i tot porţelanul din /ur$ sanatoriul acela impro.i#at
îl emoţionau ca şi cum ar fi tre$uit săle părăsească pentru un scop crud şi
măreţ! Pro+ita de +aptul că Ada$ luată prin surprindere$ nu-l în+runtase de la început!

ales,în+runtase
,u-l pentru cădin
nuprecau ţiune
era înc ă cupentru sănătatea
%ică într)un acordluidestul
de care
de avea interes
clar. De aceeaşi,ea,
mai
deşi ar fi putut dejuca aşa de lesne manoperele copilăreşti ale lui ( a5enţiu$
nu lua o atitudine precisă. 0e -ru$adur şi)l regăsise şi primise postul de
şam$elan al grajdurilor princiare, dar era nesigur, cu toane, nu era
complicele cu care să faci front inamicului comun. "apricios şi insta$il, vrea
şi nu vrea, părea că)şi ia rolul în serios$ apoi deodată .orbea iar de plecare!n
amor aveau aceleaşi raporturi. n fel de tacinărie ambiţioasă! recerea lui
%ică de la un mediu la altul se +ăcea cu oarecare #bateri! 0u toată +a.oarea +ăţişă a
prinţesei$ i se mai părea că e prins într-un laţ şi independenţa +emeiei îl plictisea!
ra deprins cu prietene mai ser.ile! acă Ada ar +i +ost prea departe prin +ire de acele
+emei$ nici nu s-ar +i apropiat de dânsa! ,-a.ea aspiraţii ra+inate .ă#use însă bine că
ţigăncuşa era de înţeles! ntre dânsa şi celelalte amante nu era o deose$ire
de castă
degete$
$ ci numai de clasă! e la înălţimea dog-cart-ului cu toate sa+irele de pe
cu tot lu5ul$ o recunoscuse ână la urmă şi el era $ăiat de
ca +iind "d-a lui"! P
perceptor şi avea rude $une.Pe %ică îl stân/eneau la Ada numai lucrurile concrete
ce +ăceau di+erenţa de mediu casa$ trăsurile, rociile elegante, deşi cam ştia ce
acopăr. *da pricepea o$stacolele şi le)ar fi nlî ăturat dintr-o dată$ de nu s-ar +i
complicat cu capriciile de bolna. ale lui a5en ţiu! uelându-se acum cu %ică, şi
(a1enţiu amestecându-se$ Ada trebuia să +acă diplomaţie pentru ca ordinele
prinţului să nu irite la gra/duri pe domnul maestru de călărie! oată intriga asta
plăcea$ de alt+el$ Adei! 8dată ce lucrurile nu se des+ăşurase cu repeziciune şi
simplicitate, şiretlicurile o distrau. 7antoşa prinţului n-a.ea nici o putere
e+ecti.ă, dar putea muri, şi dincolo, cel viu era mereu reticent şi du$ios.
"eea ce însă con.enea minunat Adei era că putea să mintă în .oie! oateîntrebările
lui a5enţiu cereau şi do$ândeau minciuni. 2l ştia, dar iî plăcea că e silită să-l
mintă$ că se teme şi că se fereşte. 2ra o victorie asupra atâtor în+runtări din
trecut, şi era singura lui ocupaţie! n timpul acesta se apropiau ultimele curse de
toamnă şi *da voia să)şi lanseze caii. Să+acă cel puţin un început în aşteptarea
loviturilor mai mari, pregătite abia pentru primăvara viitoare. 2ra destul de ne)
liniştită în pri.inţa asta$ din pricina lui %ică. *vea şi am$iţia şi nevoia să-l pre#inte
bine în public!
%ică simţea şi el unele accese noi de am$iţie$ urmate de nepăsarea lui
obicinuită. &2i ş)apoi!... Să iasă ce o ieşi!...& şi fluiera a ducă$ punându)şi
mâinile în bu#unare$ tocmai când Ada era mai în +ierbere!
acă %ică$ la gra/duri$ nu era de mare +olos$ nici nu era de prisos! 0aii erau$ e
drept$ de mâna întâia$ ac'i#iţionaţi cu /oc'eii lor cu tot$ dar %ică a.ea calitatea de a +i
simpatic personalului! ,u .enise cu nici o preten ţie$ din contra$ se interesa cu o
sinceră şi naivă curio#itate de la neamţ, joceul)şef, ca de la cineva mai
competent în sc'imb$ când pusese mâna pe cai, o pusese $ine şi neamţul
.ă#use că domnişorul cunoaşte afacerea, aşa nc î ât se înţelegeau împreună şi
tot aşa şi cu cei mai mici.
%ică era destul de aproape de ei ca să le ştie vor$i în plac
 ă-o dracului de treabă* #icea când ce.a nu mergea! ar .edea de+ectul
a.ea pentru cai "oc'iul"! Hotărât să "n-o ia în serios&, nu se surmena şi nici nu
înteţea pe alţii cu lucrul dar prinţesa se ţinea după el$ ceea ce silea pe toată lumea
 a+ară de dânsul  să muncească!
,eamţul, cu nume de englez, fireşte, mister :ip, nu putea suferi pe
*da, fiindcă ţipa când vor$ea. *şa că %ică slu/ea de amortisment între ei$ ţinând
+ăţiş partea joceului, fiindcăde +emeie era mai sigur şi o putea împăca! ister
>'ip era uimit de cura/ul lui %ică de a contra#ice pe patroană +ără să pro.oace ţipete!

se spală pecâ

n sc'imb$ mnd .eneau
âini. ordine
(ister :ipdeatunci,
la a5enţiu$revanşă
ca %ică se$ tr
îi ălua
geaaplaărarea.
o parte$*şa
ca unul
cumcare
era situaţia$ %ică se simţea mulţumit să trăiască între cai şi gră/dari se gândea,
negreşit, la *da, cu oarecare nerăbdare$ dar do.edea că a început să fie şi
răbdător! n aşteptare făcuse unele demersuri pentru un raglan caldîn rate la
croitorul lui mister >'ip$ deci un raglan cu croială engle#ească!!!
!!! a5enţiu părăsise patul$ circula prin cele trei camere$ deocamdat
ă$
de#orientat de noutatea însănătoşirii. "u apucăturile ei brusce$ Ada decisese că era
timpul să se considere restabilit! &ecunoscând un tratament con/ugal îndelung
practicat$ a5enţiu uitase că e un mare incizitor şi se supusese. *da nu
admitea ca cursele de toamnăsă aibă loc +ără ca prinţul să o însoţească! %ică
pe pistă şi (a1enţiu în tribună asta îi era deocamdată socoteala! ntrase într-o
dimineaţă la vizita doctorului, cu zgomotul acela de uşi trâ
mânia lui a5enţiu şi spusese profesorului Raut, cu nesinciseala ei,ă că
ntite care r scolea
$ stând
mereu în casă$ are să slăbească prea mult! :a a.ea mină rea la curse când toţi oc'ii
.or +i pe el! rebuia$ deci$ să se deprindă cu aerul! octorul elaborase atunci un mare
program!
Se întâmplase între timp o sc'imbare ce permitea o ast+el de politic ă! ntre *da
şi #ică rubadurul e5ista acum o complicitate e+ecti.ă! ra decisă$ deci$ să apară cu
a5enţiu în public$ în cei mai armonioşi termeni conjugali, mai &prinţesă
a5enţiu" ca oricând$ mai ales în #iua aceea de paradă sporti.ă$ când .a o+eri pu-
blicului pre#enţa nouă a lui %ică$ pe care societatea trebuia să-l îng'ită lin! Prinţul
.edea bine atitudinea ei$ dar nu-i era laînde-mână să reacţione#e! 0ontactul cu
aerul$ cu lumea$ îl #ăpăceau ca vaporul pe un pasager novice. +u ştia deloc
de se simte rău sau $ine nu ştia dacătrupul lui re#istă sau riscă ce.a din
regimul acela nou! Ast+el că Ada îşi reluase repede supremaţia şi profita de ea
în tot +elul! 0u prima oca#ie intrase la el dimineaţa$ cu #gomot$ ţinând în mâini
registrele albastre ale intendenţei casei$ care erau pentru a5enţiu c'inuitoare ca
nişte lipitori şi îi spusese +ără nici un scrupul
 S-a c'eltuit enorm cu boala* Ar +i bine să +ii mai sănătos*
rare$ desigur$ plăcută$ dar ameninţare po#iti.ă! 0um* n loc să se teamă ca
mai deună#i  credea el  să se teamă că prinţul a5enţiu o .a lăsa$ .a di.orţa
într)un proces de scandal ce)i va lua titlul şi o va acoperi de ruşine în loc să
se teamă mereu că a5enţiu $olnav ar putea muri ' tragedie negreşit
grozavă*  în loc de asta a.ea îndră#neala să-i spună că pe dânsul$ pe băr$atul
ei, no$il şi bolna.$ îl .a lipsi de îngri/irile cu.enite* n a5enţiu părăsit!!! +ără bani!!!*
i#erabila* l terori#a perspecti.a tristă că în .iitor  un .iitor pe care-l purta pre#ent
în el  i s-ar putea lua patul$ doctoriile$ mirosul acetic al camerelor asepti#at e şi tot
ce s)ar mai fi cerut pentru ca scumpul $olnav (a1enţ iu$ ce sim ţ ea că .a mai
#ace$ să +ie iar .indecat$ .indecat mereu!!! mereu* Smuls de la ă nra.urile boalei$ de la
to.ărăşia fiolelor şi ciuvetelor, (a1enţiu se .edea acum +ără ocupaţii$ #adarnic$
pustiu! ar la moral$ epopeea aceea de persecu ţii mărunte$ gândurile perfide şi
ucigaşe, e1istenţa aceea sa.uroasă$ de om rău$ de tiran$ măreţia crudă a bietului
creier$ se risipise la întâia poruncă a +emeiei$ ca baloanele de săpun pe care câte o
/umătate de oră le +ăcea la spălat!

!!! &aglanul engle#esc 'otărâse noua stare de lucruri! 0roitorul$ pe garan

ţia lui
:ip, li$erase aina pe un simplu acompt şi #icăo înnoise în prima #i mai
#bârlită! i şedea şnapanului foarte $ine şi primise complimentede la tot
personalul in+erior$ la care răspunsese +ăcând cu ociul şi căutându-se de +ormă în

bu#unare
Pe câcu
ndun gest
+uma o de bune
ţigară deinten ţii! ă de saftea de mister :ip, deşi strict
+oi o+erit
interzisă în incinta gra/durilor$ se tre#ise$ pe la spate$ cu Ada$ prin surprindere! e la
poarta mare$ Ada .ă#use un străin &$ine& şi, cum avea o$sesii de proprietarăde
cai$ se temuse de .reo .i#ită clandestină$ de .reun spion de curse! Se apropiase ne-
simţită şi gata pe scandal. *$ia ajunsăîn spatele lui$ recunoscuse că e %ică al
domniei-sale$ în contra.enţie de +umat$ dar +oarte nostim!  seîn.ârtise în trup un +el
de .iolenţă$ pe care nu o mai simţise în ultimul timp! mpresiile contradictorii
combinate îi dau o stare mânioasă de un anume +el! 0ând %ică$ surprins$ se întoarse$
aruncase +umul de 'a.ană în ocii foarte aprinşi ai doamnei prinţese! Prins în
delict de către stăpână$ se iritase$ gata pe arţag! Ada propusese scurt o inspecţie la
grajduri şi pornise cu #ică$ urmată la distanţă respectuoasă şi prudentă de
mister >'ip$ ce credea că de rândul ăsta n-are să-i meargă bine nici lui %ică!

*da milioane
la câte.a se uita pieziş la tâ
instalaţie şi îănnoia 'aine de modă înainte de a)şi fi îndeplinit
n rul domn ce +uma comod 'a.ana cu riscul să dea +oc
datoriile amoroase! 0u aroganţa ei cea mai de soi dete cu un deget /osţigara ţinută
de %ică încă slab în colţul gurii! Se +ăcu că nu aude .orba pe care %ică o mestecase
pe bu#e +ără încon/ur! 8 .orbă pe şleau, pe care *da o auzise $ine şi şi)o
prelingea pe $uzele ei roşii. 3i unul şi altul s)ar fi pălmuit bucuros!
"0e canalie*" gândi Ada ca un compliment!
ereu i se părea că e un tip străin şi nostim, din cauza raglanului, şi
mereu îl regăsea cu acelaşi necaz% uzureşte şi n)a &plătit"!
n gra/d luă caii la rând! >'ip sta deoparte! %a +iecare bo5ă Ada se oprea
'otărâtă să găsească un cusur, orişicare, ciar mpotri.a
î e.idenţei$ numai ca să
+acă celuilalt în necaz. "u coada $iciuştei, păstrată încă în mână  .enise în
dog-cart  lo.ea o crupă sau o coamă$ adresându-se lui %ică cu mo/icie! >'ip$
băgând de seamă că inspecţia nu-l pri.ea$ se eclipsă$ plin de presimţiri rele! 0u tot
raglanul neplătit$ %ică simţea că +uria i se urcă accese pe care uşuraticul
-ru$adur le avea uneori. 0ricinile căutate de Ada erau tot mai absurde$ mai
pro.ocatoare! %ică se conţinea a$ia, furios şi decis% &6 las să ispră.ească şi ies
pe uşă +ără să mă uit la ea, şi pentru totdeauna&.
n +el de bucurie îi .enea la gândul libertăţii de altădată$ regăsită! ra ultimul
cal! Strălucea* Acel pe care trebuia să-l alerge c'iar %ică în cursă de stăpân! Ada a.u
un râs ascuţit$ isteric
 Ista e cal de regiment$ nu de curse!!!
,u ispră.i cu.ântul şi ţipă cu toată gura. 0rintr)o mişcare $rutală$
neprecugetată$ %ică o plesnise peste mâini cu cravaşa. Dunga al$ă lăsată de
curea se desena pe braţul înroşit.
"ot era să plec aşa şi aşa!& se gândi %ică sumar! ar de ce tăcea muierea4
(uşcându)şi $uzele înroşite, *da de usturime a$ia îşi inea ţ lacrimile!
unga lo.iturii$ acum în.ineţită$ bobotea, şi mâna a.ea un tremur tetanic!
 0e.a!!! să nu mai usture!!! #ise Ada cu un gemet$ cu gemetul unui â c ine
biciuit!
%ică îşi aminti de mica farmacie instalată în odăiţa de lângă gra/d$ care
slu/ea de cancelarie! 0u dinţii de sus în+ipţi în bu#a de /os nu-i spuse nimic, nici n)
ar fi ştiut ce să spună, şi o apucă tocmai de braţul dureros$ ca să o ducă acolo!
Ada desc'ise gura să ţipe iar$ dar nu ţipă! mpingând uşa cu piciorul, #ică intră în
odăiţa de cancelarie$ trăgând pe Ada după el! Aruncă raglanul pe un scaun şi se
uită nepriceput la dulapul cu borcănaşe şi sticluţe. *da se apropie şi)i arătă un
borcan cu .aselină! Stângaci$ %ică în+ipse degetele în unsoare şi le plim$ă pe
braţul păros şi $o$otit. 7emeia sta pasivă!!! apoi deodată îl muşcă pe gură!!!

îi pâr!!!
âir%ică$ cu
ă pe mâinile
oase... subţirilupoaica!...
(uşca, şi tari o apucă
*poipâsimţ
nă ce braţelemesei
i muc'ea sla$edeşilemn
falangele
că)i
taie şalele... o împinse de perete!!! Ada au#i 'ârşâitul blu#ei de #idul .ăros, şi
tencuiala, glodind)o, intra prin aine şi carne cu fiecare $o$iţăde grun#!!!
"Cigancă"!!! gândi %ică!!! "Cigancă"$ mestecă iar în gura care apucă arţăgos ca a
unui câine tânăr!!! "pe scânduri!!! ţigancă*"
Apoi se gândi că uşa grajdului a rămas desc'isă!!! gri/a ca să nu scape
cum.a un cal îi re.eni limpede! e e#itări$ de toane$ de +urie$ de amor$ rubadurul se
descărcase!!!
 ,u e aici nici o oglindă! şuieră melodic, ca un şarpe dresat, *da.
n odăiţă era o masă şi un scaun de lemn, dulapul, o etajeră cu registre
şi ăţuri în cui! Sumar* %ucruri concrete ce nu puteau stân/eni pe %ică*
>'ip rămăsese a+ară$ la o distanţă nici mare$ nici mică de grajduri, ca un

strateg 'ce
0eea şi era
grav, gândea că trebuie să se petreacă acolo lucruri rele*
discutabil!
 :

Ada nu mai a.ea deci ne.oie de ocoluri pentru a întâlni pe %ică, aşa cum se
petrecuse la început$ când îl găsise şi)l rătăcise din nou în mijlocul oraşului.
Strada i)l redase definitiv. #ucruri la care nu se gândea din punctul de .edere al
destinului$ încă mai puţin din cel poetic, şi nici nu i se părea ciudat să se lege cu
un om întâlnit pe uliţă$ cum nici lui %ic ă nu i se părea nici ciudată$ nici romantică
a.entura lui de pieton cu boierii dedog-cart. nul ca şi altul când se gândeau la
acel moment predestinat erau numai mulţumiţi şi preocupaţi de consecinţele lui
practice! Ada nu mai a.ea deci ne.oie ca deun ă#i de +rumoasa doamnă lena
răgănescu-Hallipa pentru a descoperi pe %ică$ dar a.ea încă mare ne.oie de ea
pentru a-i da altă situaţie decât aceea de 'aimana$ cumîl c'ema a5enţiu$ cu un
ultim act de autoritate! 0ercetând pe %ică$ Ada a+lase cu bucurie că era unc'iul
în+umuratei doamne Hallipa-răgănescu! 0omunicase noutatea lui a5enţiu$ ce
opinase că +iecare +amilie are 'aimanaua ei! acă %ică ar +i a.ut însă raporturi de
+amilie cu răgăneştii, lucrul s)ar fi scim$at. *da ştia căîn curând lumea va
vor$i de ea şi de stalmaistrul ei. (ai ştia căo prinţesă autentică ar +i putut să)
şi permită şoferul sau joceul, dar căei$ care era prinţesă numai prin alianţă şi
încă de mâna stângă$ nu i s-ar +i trecut cu .ederea! Abia strecurată în societatea
înaltă$ ar +i +ost pusă la inde5! A.ea deci două păreri precise ţinea la opinia publică$
pentru că era ambiţioasă$ dar$ când era .orba să)şi facă gustul$ n-a.ea 'abar ce .or
#ice oamenii! Soluţia era clară să silească lumea să accepte pe %ică! 8 mai bună
recomandaţie ca înrudirea cu doamna răgănescu-Hallipa nici nu se putea! ar cum
să o proclame/ 0e 2lena n)o frecventa, aproape nici nu se recunoşteau, deşi
camarade de şcoală! %ică$ la primul cu.ânt spus în pri.inţa asta$ re+u#ase net$
luându)şi cu gestul lui o$icinuit pălăria$ gata să plece!
 u pe-acolo nu calc* #isese cuîncăpăţânare!
Ar +i trebuit ca numele lui %ică şi al Drăgăneştilor să +ie alăturate +ără ştirea şi
fără .oia lor! Pentru asta era destul ca Ada să pătrundă la recepţiile lenei! Pe
a5enţiu însă$ înrăit cum era, nu se putea $izui şi nici nu era lesne ca tocmai
(a1enţiu să reia raporturile cu lena$ ă+ ră .reo împre/urare! Ada nu găsea încă
mi/locul$ dar căuta stăruitor şi, în aşteptare, făcea o propagandă acti.ă pentru
concertul lenei! Pe oricine-lîntâlnea$ îl întâmpina cu .estea audiţiei din Bac'
 u nu ies nicăieri în iarna asta$ spunea am pe bărbatul meu bolna.$ dar ce
minunată iniţiati.ă* deea de a lărgi corul e admirabilă! Sunt parti#ana +anatică a lui

Bac'*3i *da, cu ajutorul primului dicţionar mu#ical$ .orbea cu competenţă despre

Bac'! ,ici c'iar lena nu lucra mai mult la ă r spândirea e.enimentului artistic ca
prinţesa Ada! acă doamna lena răgănescu ar fi ştiut de acea reclamă
gratuită$ care risca să-i complice lista in.itaţiilor$ s-ar +i nemulţumit! Prin concursul ino-
pinat al Adei$ concertul ei de.enea un +el de mare premier ă de la care ar fi fost
ruşine să lipseşti. *da spera, nu+ără dreptate$ că acest panegiric .a a/unge la
urec'ile lenei$ ce .a +i probabil mirată, dar şi mă gulită. -otuşi de)acolo până la o
in.itaţie mai era încă drum! acă nimic nou nu sur.enea în apropierea concertului$ ce
trebuia să aibă loc la +inele lui noiembrie$ Ada era decisă să caute pe +or4
;aldovin şi să-i ceară categoric obţinerea unei in.itaţii! Se bi#uia pe surprinderea
produsă de o aşa cerere pentru carere+u#ul să +ie greu!
0a scu#ă a.ea pe Bac'! Pasiunea ei pentru Bac'îi îngăduia procedări absurde!
Ada nu a.ea nici o urmă de fire dar
de artist şi arta
nici informaţii suficiente
acestui fel de temperament, ştia că are legi aparte şi căînasupra
numele ei
se comit multe lucruri pe de ă
l turea u#ului comun! Sub prete5tul că nu poate ieşi
din casă din cau#a boalei lui a5enţiu$ prinţesa Ada primea acum mult! %uase din
acea boală prilej $un pentru a)şi organiza recepţiile$ până atunci cam
şovăielnice! Pe moti.ul sănătăţii$ .i#itarea casei a5enţiu devenea o datorie, şi
$iletele de scuză$ cam numeroase înainte$ erau din ce în ce mai rare! ot din cau#a
bolii$ recepţiile erau simple$ mai adesea prân#uri în număr redus, dar la care *da
reuşea să strecoare cât mai mult lu5$ +ără să se bage de seamă$ dar în aşa fel ca
oaspeţii să-i simtă mulţumirea! Subiectul principal al con.ersaţiei era, fireşte,
prinţul şi sănătatea lui delicată! Subiect asupra căruia *da era aşa de
a$undentă$ că trecea drept +oarte de.otată! nii din musa+iri pătrundeau până la
a5enţiu$ care nu lua parte$ dimpotri.ă$ se ascundea$ oamenii +iindu-i acum urâţi! 0u
prile/ul .i#itării apartamentului sanitar al lui a5enţiu$ se .i#ita tot palatul minunat
orânduit. Se producea acea cordialitate pe care o sta$ileşte averea. "iar
cei mai rezervaţi până atunci +aţă de Ada emiteau acum proiecte mari$ pentru
timpul când prinţul .a +i însănătoşit.
0rintre multe alte se vor$ea des şi de concertul din muzicăde Bac'! nii
din musa+iri erau c'iar din cercul lenei$ alţii a+lau abia atunci$ dar pe toţi$ pro+ani sau
diletanţi$ îi impresiona solemnitatea acelui nume de mu#icant$ i#olat ast+elîn gloria lui
printr-o ceremonie pioasă! itlul de audiţie e5clusi.ă din mu#ică de Bac' a.ea e+ect
asupra tuturor! Ast+el stau lucrurile când Ada citi în #iarele$ pe care le parcurgea
regulat ca un politician$ c-a sositîn ţară :ictor arcian! 6u o re.elaţie!
şi găsise calea şi omul. (arcian era văr bun cu a5enţiu! ra +iul unei
surori a +rumoasei Da#a$ soră .enită ca gu.ernantă într)un pension şi măritată
regulat cu un onest +uncţionar. (arcian, deşi artist, era +oarte ordonat în
sentimentele lui +amiliale! e.otamentul lui pentru tat ăl său era legendar! 0'iar pe
mătuşica Haza o tratase ca pe o rudărespectabilă! 0opilărise cu a5enţiu$
căruia îi trimetea regulat cărţi poştale ilustrate de pe parcursul lui de.oia/or
glorios! ,imic$ deci$ mai probabil ca .i#ita lui arcian! ra destul ăs +ie in+ormat că
prinţul e la ;ucureşti şi încă bolna.!
n ade.ăr$ într-o #i$ pe la patru  oră burg'e#ă  arcian .eni cu o bir/ă
oarecare la casa de marmoră! 8rdinile erau precise domnul arcian să +ie primit
oricând! Spre norocul ei$ Ada era acasă! n interior nu prea era elegantă şi (arcian o
găsi cu o roc'iţă de casă +oarte simplă. 2ra un $un de$ut, deoarece verişorul
cele$ru avea idei şi apucături modeste$ pe care gloria nu i le sc'imbase!
Boala lui a5enţiu pusese de la început con.ersaţia pe un ton +amiliar! Ada nu
ascunsese lui arcian gri/a ce-i da prinţul. 3tia să +ie cordială era$ de alt+el$ uimită
sincer do renumele .ărului şi, mai ales, avea nevoie de el. ;unul) simţ îi dicta să

nu i arăă,
+ie nici coc'et
procedeele! tă nici linguşitoare,
şi lui, artistul
fără pretenţii$ avâ
din treac ndcasa,
ăt, ă de
spaimcu amândou
aerul de aăcere o
apreciere şi, ca din întâmplare$ îi mai arătă într-o casetă şi cărţile lui poştale$
colectate cu gri/ă şi prevedere. (arcian se simţi mulţumit de maria/ul .ărului
a5enţiu! Apei Ada conduse prinţului oaspele$ ca pe o surpri#ă de preţ!
a5enţiu a.ea multă a+ecţiune pentru arcian! 6u bucuros că-l re.ede! &ămaşi
singuri, muzicantul făcu însă elogiul Adei! Atunci prinţul nu mai cute#ă să)şi arate
doleanţele casnice!
e-acolo înainte totul decurse bine! arcianîşi avea tacâmul pus$ întrucât$
între mesele la $irt şi dineurile mondene, îi con.enea să se poată repau#a cu
bucătărie de +amilie! a5enţiu lua parte numai ca spectator! esele lui speciale$ din
trei în trei ore, permiteau serviciul separat şi izolarea. Deşi cam nepăsătoare
cu micro$ii, *da avea totuşi oarecari temeri şi se ferea. (a1enţ iu însă era
stân/enit mult de el singur! 6ără a +i c'emată
pe nume, $oala lui era ştiutăde toţi
oaspeţii!
nul din cei mai zeloşi propagatori era acum însuşi doctorul Raut. +u i
se putea reproşa că nu ţinuse secretul la timp! Acum credea că e .remea să)şi
pu$lice succesele în boala aceea tăinuită$ să)şi prepare drum spre un
sanatoriu propriu, ceea ce era visul lui. nui astfel de luptător contra
tu$erculozei şi cu un e1emplu aşa de patent pentru reclamăca a5enţiu$ nu i
se puteau re+u#a +ondurile! :edeaîn înc'ipuire clădirea albă într-un parc .ast de
bra#i! eocamdată$ palatul &a#u îi părea a a.ea minunate calităţi de sanatoriu$
începând de la marmora albă a e5teriorului! 0redea că ar +i +ost păcat să rămână un
imobil particular! 6ără ilu#ii asupra .indecării prinţului$ ilu#iile lui pre.edeau .reun
testament sau .reo donaţie! ntr-o meserie de realităţi, era utopist şi nici nu avea
destulă in+ormaţie% nu cunoştea pe #icărubadurul!
in reclama asta a5enţiu nu ştia nimic, dar o simţea sub +orma unei
separaţii tot mai mari între el şi lume. i era tot mai ruşine de trupul lui
slăbănog şi de respiraţia lui prime/dioasă! Simţirea asta îi stân/enea toate
apucăturile! ăcerea lui penibilă, lipsa de cordialitate erau puse pe seama $olii
şi scuzate. 2ra mulţumit când se putea sustrage de lume$ ceea ce nu-i era posibil
decât cu .oia Adei! #olat de toţi, aveau totuşi o mare ocupaţie re.olta împotri.a
Adei$ care re+u#a să-l trimită la %esins$ care$ deci$îl asasina! A.ea acum o cau#ă
sacră$ nu de răutăţi$ nici de ură, şi în pustiul din el şi din jurul lui îşi de#.olta în
.oie indignarea! n loc de cu.inte ingenioase$ care să omoare pe Ada$ acuma$ de sus$
de la înălţimea unei re.endicări uriaşe, de pe munţii piscoşi care adăposteau
%esins$ a5enţiu privea cu durere şi revoltăprocese +elurite$ toate .ariantele
morţii lui proprii$ pricinuită de +emeia a.ară$ adulteră şi criminală! Prin mintea lui$
abandonată .edeniilor$ treceau su+erinţele, solemne ca şi ritul îngropăciunii lui$
orânduită de el singur! ra o durere nobilă$ o re.oltă măreaţă$ care$ deodată obosită$
se umilea din nou! a5enţiu$ cu o gură scâlciată de plâns, aşa cum sta urât$
netrebnic$ acolo pe o margine de canapea$ scobora mereu mai multîn mizerie.
Sco$ora aşa de mult în umilinţă până la gândul de a întâlni pe %ică şi a)l face
aliatul plecării lui la %esins! Pe %ică$ nu pe arcian! e .ărul lui se /ena cu %ică nu
mai avea acum nici o ruşine.
Prin oca#iile +rec.ente de a se .edea$ prin obligaţiile pe care arcian le
contractase ast+el către ea$ Ada par.enise cu ră$dare şi cu diplomaţie să atragă
atenţia mu#icantului asupra concertului din Bac'! ,ici un agent electoral nu ar +i putut
+ace mai bine elogiul candidatului decât +ăcea Ada pe al lenei! Scopul urmărit o silea
să lase deoparte orice in.idie! ra o impresurare abilă$ o ade.ărată operă de
sugestie! arcian a+lase$ ast+el$ că lena Hallipa-răgănescu era o mare admiratoare

a lui$ darcas
singura nuăera
dindintre +emeilecare
;ucureşti caută ssăăacapare#e
caremerită unăartist!
+ie +rec.entat de unA+lase că acolo
mu#icant era
de talia
lui! ntre *da şi 2lena, deşi erau camarade de şcoală$ situaţia +usese un mo-
ment delicată prin +aptul că e5istase un proiect de logodnă cu a5enţiu! ar ce
însemna asta/ Destinul oamenilor nu se statorniceşte totdeauna dintr)o
dată, şi cea mai $ună probă erau cele două pereci aşa de $ine potrivite
acum. 0rin astfel de mărturisiri$ arcian era con.ins că e5istă raporturi cordiale
între cele două familii şi între.edea putinţa de a lua el însuşi contact cu acel
adăpost de seamă al mu#icii! arcian era deci sufleteşte pregătit! 0u toate că *da
aşezase admira$il pionii jocului ei, rămânea de dat o lo.itură ane.oioasă şi
decisivă! n #iua când arcian .a consimţi +ormal$ cum a.ea Ada să-l introducă în
casa răgăneştilor şi pe ea deodatăcu el4 ra încă nesigură!
Prinţesa lucra ast+el 'arnic pentru %ică rubadurul$ care a.ea capricii din ceîn

ce mai rareRecepţ
o$stacole. şi eraiile$
mulţ umit de amorul ţigăncuşei, deşi era un amor cu
pre#enţa lui arcian$ ne.oia de a mena/a pe a5enţiu$ tot
planul de campanie dus de Ada aducea incomodit ăţi noului amor. 2ra o iu$ire
mereu pe apucate, pe furiş, o iu$ire de lacei prin colţuri$ care Adei îi era plă-
cută, dar şi displăcută şi o îndruma spre dorinţa unei libertăţi mai prielnice! neori$
în .reun acces de pasiune pentru %ică$ gândea despre prinţ "e ce umne#eu n-a
murit mai bine*" dar se întorcea repede la socoteli mai cuminţi! l ştia încă necesar
avea nevoie de el viu şi, de ar fi fost posi$il, ciar şi sănătos! a5enţiu a.ea
însă mereu un aer sinistru$ care uneori o impresiona! 0âteodată lupta dintre ei
de.enea mai acută! n toamna aceea doctorul socotise de datoria lui ă s insiste mai
mult asupra plecării la %esins! 0ând &aut .orbise prinţesei$ nu-i răspunsese. *şa
că a5enţiu a.ea ideea +i5ă a plecării şi Ada re#ista în tăcere! ntr-o #i$ la de/un$
când prinţul îşi e1primase dorinţa mai direct şi tăcerea ei +usese deci mai
îndărătnică$ a5enţiu pierduse ră$darea şi pusese cestiunea formal. *da
lăsase şervetul şi ieşise din sala de mâncare! a5enţiu$ +urios$ a.usese un
acces de tuse urmat de su+ocări! 0e .roia nemernica4 e ce-lţinea lângă ea4 ,u
pre+era să +ie liberă4 0e însemna re#istenţa ei4 Poate că nu .rea să audă .orbind de
o localitate ponosită! i era ruşine că el e ne.oit să meargă la %esins* Se temea
de comentariul lumii! "um şi lui îi era ruşine de acea localitate, detesta pe
*da pentru aceleaşi simţăminte. 3tia doar acuma $ine căera tuberculos! :roia
să aibă încă aerul că nu ştie şi, pentru că nimic nu)i era mai dureros şi ofen)
sator decât cunoaşterea mizeriei lui, o ura pentru prefăcătoria ei! Pierduse tot
a.anta/ele disimulării$ mângâierile #ăcerii$ n-a.ea nici cel puţin bucuria de a .orbi
cui.a de su+erinţa lui! :rea să se .indece! e +apt$ Ada era a.ară. +u vrea
celtuieli noi şi, nai ales$ nu .rea să rămână singură în situaţia .ulgară a unei
+emei oarecari cu un amant neînsemnat! ,u se gândea intenţionat să-i +acă rău sau
să-l lipsească de îngri/iri$ dar nu înţelegea necesitatea absolută a plecării! şi dădea
ei singure argumente potri.ite cu interesul ei Pe drum singur*!!!ntre străini4!!! 0ând
acasă a.ea la îndemână tot con+ortul*!!!
a5enţiu însă$ care se credea asasinat cu premeditare$ trecuse acum la lupta
+ăţişă! ,u mai a.ea prudenţă$ nici stăpânire de sine! Pusese c'estiunea din nou cu
.iolenţă rostise in/urii pentru %ică$ amestecându-l în c'ip periculos discuţiei! Ada$
înrăită de acu#aţii desluşite, refuzase otărât, aşa cum (a1enţiu nu credea că
.a a.ea cura/ul! şi înc'isese deci singur drumul! Acum$ când îi era inter#is$ %esins îi
părea tot mai mult singura lui sal.are! ,u mai era locul necesar dar ponosit$ ci un
paradis pierdut! ra însă neputincios!
Ada$ or+ană şi majoră$ se măritase cu avere proprie şi, din delicateţă $
a5enţiu nu ceruse act dotal! 6ără delicateţă$ Ada desc'isese la început credit larg

prinţului, ştiind
străşnicie. că l-acâluat
*tât timp ca sătrecut
t +usese -l plăteasc ă! A.erea
la rubrica o administra
lu5ului însă mersese
necesar$ totul ea$ cu bine$
dar la primul con+lict a5enţiu se .edea constrâns! 0unoscu acum noi tragedii a.u
gânduri de furt, proiecte a$surde de a)şi procura $ani. n (a1enţiu
imaginar, escroc şi tâl'ar$ se #bătu cu cel nevolnic şi cinstit. Sfârşi prin a
demasca doctorului Raut mizeriile lui de soţ-consorte! octorul$ prudent$ socoti
că$ deoarece bolna.ul nu poate pleca$ cel mai bun lucru e ă s dure#e cât mai mult pe
loc! 0ercă deci să-l con.ingă că %esins se putea amâna +ără riscuri! 0ăută să
tempori#e#e! şi aplică tratamentul mai intensi.$ trans+ormă încă mai mult
apartamentul în laborator! Adesea$ scoborând scara de marmoră$ +ăcea planuri de
amena/are a întregului palat$ se lăsa târât spre anticipări! ,u i se părea e5clus ca
+rumoasa casă &a#u să de.ie cu ade.ărat un sanatoriu, şi dimensiunile mici ale
grădinii îl supărau! a5enţiu$ în acea temniţă$ trăia vegetativ şi monoton, pe
câ
spor! î
nd n minte$ pe rând, erou şi criminal, acuzator şi vinovat, se z$uciuma fă ră
%ică$ plictisit de odăiţa lui proastă şi prea depărtată, şi nemaigă#duind pe la
prieteni din prudenţă$ dormea +oarte adesea în camera lui mister >'ip$ ce i se părea
culmea con+ortului! Palatul de marmoră cu omul cada.eric îi era urât$ îi amintea
capelele +unerare cu criptă$ .ă#ute în unele duminici din trecut$ când se plimba în
Bellu pe .remea liliacului$ pe atunci când duduia ari locuia prin partea locului! Ada$
în scim$, cunoştea $ine camera, adesea complezentă +ără ştirea lui, a lui
mister :ip. itase de vreo două ori acolo $atiste fine şi, cum era foarte
ordonată$ le ceruse lui %ică$ care n-a.ea 'abar! n sc'imb$ mister >'ip găsise acel
corp delict$ ce-l +ăcuse să creadă că totul e cu putinţă de la o +emeie nesu+erită$ care
ţipă! Socotea însă că nu e de demnitatea unui joceu)şef săse amestece în
ast+el de bănuieli supărătoare!

mulţumire mâinile bineţ îngrijite şi frumoase,

Pentru :ictor ar ian mena/ul lui a5enţiu era +oarte satis+ăcător$ îşi freca cu
zicându)şi că bietul a5enţiu
a.usese bună pre.edere cu acea căsătorie! 6emeia se arăta simpatică şi plină de
bun-simţ şi sănătatea lui a.ea ne.oie de bani! 0ât despre ideea concertului Bac'$ cu
încetul se strecurase şi se aşezase la loc $un în mintea lui arcian!
 6rumos*!!! inunat*!!! %ucru rar să .e#i la noi în ţară o ast+el de iniţiati.ă!
arcian trăia în aerul de sus al +umului de tămâie şi, în atmos+era ideală a
muzicii, cunoştea din oameni ceea ce venea până la dânsul$ ceea ce îi
aduceau din ei! %ui$ pentru arta lui minunată$ îi aduceau numai ceea ce  mult$ puţin
 a.eau mai bun! Acţiunea mizeriei trezea ecourile muzicale ale traiului. "rea
ce ştia din realităţile mai josnice omeneşti forma pentru el ceva separat, ca
două straturi distincte despărţite de atmos+era de +iltrare a mu#icii! Bineîndrumat de
Ada$ arcian se întreba de nu era de datoria lui să)şi manifeste apro$area pentru
concertul ;acii, poate c'iar să)şi ofere concursul efectiv. -imid ns î ă$ nu .edea
modalitatea! Bine pregătit pentru a ser.i scopurile Adei$ nu lipsea dec ât oca#ia!
Aprobarea lui rămânea încă tacită! :orbea puţin$ în genere, şi pălă.răgeala
neobosită a Adei a/uta mult cordialitatea dejunurilor de familie. 7oarte deşteaptă$
cu oarecare instrucţie, *da, care nu cunoştea meditarca şi reculegerea,
conversa permanent. "onversa $anal, fără pretenţii, aşa că nu era obositoare!
Puteai răspunde sumar sau puteai să nu-i răspun#i! ra ca un #iar cotidian din cele
bune pentru lector +ără opinii şi fără stil, dar informat şi lesne de parcurs. n tr-
una din #ile$ pe când Ada$ bine in+ormată de la 6edor$ po.estea în ce stadiu se
găseau pregătirile$ arcian se e5primă în termeni atât de călduroşi$ că prinţesa$
care nu lăsa să-i scape momentul$ îl rugă pe loc să-i dea .oie să comunice doamnei
Hailipa .estea glorioasă că maestrul .a asista$ dacă nu c'iar .a participa la audiţie!

Ast+el
+esti.alpro.ocat$
Bac'$ dararcian îngnu-i
că!!! Ada ăimăpermisese
că era pentru
să seelrăotămare
ceascbucurie să cinsteasc
ă în di+icultăţi şi ă un
reticenţe! i mulţumise cu entu#iasm pentru ea$ pentru amica ei lena$ pentru mu-
#ică! in partea lui Bac' c'iar* 5pansi.itate care intimidase pe arcian$ dar îl
implicase +ără de scăpare!
8dată obţinut ca arcian să cânte la +aimoasa audiţie$ Ada$ înarmată cu un
aşa de preţios passe-partout, trebuia$ orice s-ar +i întâmplat şi prin orice
mijloace, să pătrundă deodată cu arcian la Hallipii-răgăneşti. n tot acel timp$
tocmai +iindcă lucra aşa de mult la amorul ei pentru #ică şi la cariera lui
socială$ era ne.oită să-l negli/e#e$ e.itând întâlnirile riscante$ mai ales că raporturile
cu a5enţiu erau tot încordate! Pe rubadur Ada nu-l putea pune la curent cu politica
pe care o ducea$ +iindcă ştia că nu .rea să audă cu nici un c'ip de răgăneşti şi ar
fi fost în stare să strice tot! %ică nu a.ea intenţii, nici prevederi şi era nedumerit
de răceala ei!
con.ingere!
Eesturile de +ugă nu le mai a.ea acum decât din obicei$ nu din
recuse pragul desp ărţitor al celor două medii sociale şi prinsese
gust să rămână dincoace$ unde îi condusese destinul lui de par.enitism$ de care
destin începea să aibă conştiinţă! Pentru norocul lui$ nu putuse trata pe Ada alt+el
decât trata pe ma'alagioaicele lui +elulăsta avea pentru ea savoare, un gust
uşor de usturoi, ce)i plăcea +ăinăresei. 2l se purta cu ea aşa pentru căa.ea
+irea prea +ormată ca să şi)o scim$e şi pentru că temperamentul lui îl slujea
$ine acum ca şi totdeauna% nu fusese niciodată re+u#at de +emei pentru a a.ea
îndoieli! Acum însă ţinea la "postul" lui de â
l ngă Ada$ nu numai pentru că era o
drăcoaică oaceşă$ ci pentru toate acele pro+iluri de situaţie şi confort cc)l
prindeau treptat în mrea/a lor$ îl con.erteau de la 'aiducie$îl ispiteau cu o a.entură
mult mai .aloroasă ca cele din trecut! 6luierând$ dar +luierând acum cu o nuanţă
sc'imbată$ rămânea tot uşuratec şi indiferent, mai avea capricii şi salturi de
cal nărăvaş, dar se dase la coardă! e aceea sta uneori în drumul *dei
dinadins şi se întreba ce înseamnă răceala ei! Băgase de seamă că numai în
pu$lic era aşa ţanţoşă şi)l liniştea atitudinea ei atunci când se întâlneau sin-
guri! ra tot aprinsă şi tot decisă să ducă planurile la căpătâi bun! %ică se gândea
că trebuie să +ie .reo c'ic'iţă$ dar nu se obosea în cercetări! Bine construit pentru
plutire$ se lăsa purtat de apă$ în +irul ei! %ăsa să lupte pentru el cine tre$uia şi
cariera lui se făcea +ără osteneală!
0a să se distre#e$ %ică +ăcea .i#ite croitorului lui >'ip! Seîncurcase acum cu
două rânduri de 'aine ",eplătite n-o să rămână ele*" îşi zicea cu o în/urătură!
8cupaţia asta era +oarte bine inspirată! %ucra pentru scopurile prinţesei Ada! şi lucra
viitoarea siluetă socială$ care siluetă$ de cea mai mare importanţă pentru o carieră
de acest +el$ nu se putea obţine decât din +rec.entarea +amiliară a unui croitor bun!
%ică sta adesea la cafea şi ţ igară ca un musa+ir$ în atelierul domnului 0aul, pe
pragul dintre calitatea de client şi cea de prieten. #ipsauil de grandomanie îl
slu/ea bine! Asista în mod +amiliar la con+ecţia acelor "cap de opere" lua parteîn
intimitate la acele elegante .ă#ute ast+el în stare de gene#ă$ 'ainele de lu5 îi păreau
accesibile$ nu-l mai speriau! Băieţi $uni şi simpli în cămaşă de #e+ir$ domnul Paul
însuşi în .estă$ con+ecţionau acel chic aşa de impunător. *stfel privit din
atelier, prin uşa de comunicare, însuşi sno$ul nesuferit -ru$adurului, care
tre$uia să poarte acel .eston per+ect$înceta de a pare arogant cum era pe pistă$ la
curse$ sau pe scara de marmoră a palatului a5enţiu!
Po-acolo$ prin dos$ %ică intrase la început cu mister >'ip! omnul Paul lucra
croitorie cu două intrări separate$ pentru două +eluri de clienţi /oc'eul cu punga
groasă şi sportsman-ul care îi +ăcea reclamă. *celaşi preţ era şoptit stăpânului$
ca o graţie, şi joceului ca o concesie amicală! ai îmbrăca cu preţuri mai mari

pe oricine
re+u#e! ",uputea plăticubine
pot nici +irma$Am
1<!<<<! darclientela
marea diploma ţie a domnului
mea*" :ictimele Paulerau
re+u#ului era că ştia să
selectate
uneori după aspect şi alteori după toanele domnului 0aul şi ale premierului
iniţiat! Printr-o întâmplare$ premierul era tecucean! uioasă concetăţenie cu %ică.
"unoştea pe ;raim croitorul, cafeneaua Jigal şi grădina publică! neori %ică îşi
scotea vestonul şi încerca .reunul abia terminat$ croit după ultima modă! Băiat bine
+ăcut$ îi sta $ine, deşi îl sc'imba mult! eprins cu aspectul lui sprinten$ desenul nou
al trupului i se părea curios acolo$ în oglin#ile mo$ile. "a şi *da deună#i$ admira
acolo pe domnul acela gra.$ care din pro+ilîi părea străin şi îşi recunoştea cu
plăcere$ din +aţă$ capul cu mica +re#ă pe +runte! 6ăcea ast+el repetiţii +olositoare$ dar
nu cute#a încă să)şi înlocuiască .estonul secret ce-i +ăcea crupă$ cu bu#unarele
puse sus ca să)şi afunde în ele mâinile +ără lucru! Se lăsase însă ispitit să comande
un rând de călărie şi unul de oraş, tot sportiv, la fel cu al lui mister :ip, cu

diferenţ
lucrul$ ceeaăce era e5plicabil$
a c /oc'eul era urât ca o maimuţă şi #ică era băiat nostim! ,u grăbea
dar ăcea
+ vizite dese şi se deprinsese cu
magazinul de lu1. *tunci când$ mai târ#iu$ a.ea să intre prin uşa principalăîn
laboratoriul eleganţelor domnului Paul$ atitudinea lui +amiliară a.ea să pară celorlalţi
clienţi distinsă şi $ăieţii a.eau să +ie recunoscători unuia care$ cu toate că a ajuns
aşa de $ine, a rămas tot drăguţ cu ei!
Pentru #iua curselor %ică inaugurase costumul de călărie! omnul Paul$ in+ormat
de >'ip asupra stării de lucruri$ +ăcea mereu credit! naugurarea a.usese succes!
>'ip câştigase o cursă importantă, şi în alergare proprie %ică sosise al doilea! ai
pariase cu câştig pe un cal necotat, după recomandaţia lui :ip, şi încasase
$ani frumuşei, apoi, ceea ce nu era de lepădat$ +usese remarcat de publicul
+eminin! Surprinsese .reo câte.a cuconiţe care cercetau pe Ada despre ei! Ada$ dintr-
un dublu interes$ nu-l recomandase nimănui! ,u .roia să-l împartă cu altele şi nici
nu se mai mulţumea pentru el cu situaţia actuală! 8dată ce %ică putea +i unc'iul
o+icial al doamnei Hallipa$ la ce să se mai bâr+ească că prinţesa Ada trăieşte cu un
dresor. n ziua curselor era rece şi vânt$ %ică, totuşi, ingrat cu raglanul, îşi
arătase până la s+ârşit ainele noi, care aveau factura perfectăa lui Paul$ în
plus acel ce.a mai lălâu$ cu care rubadurul$ prin +elul de a purta$ corecta ăr ceala
engle#ească a croielii! ocmai +iindcă era rece şi vânt$ prinţul a5enţiu cu demi-
palton şi cache-nez de lână era +oarte indispus! Ada$în aşteptarea rezultatului,
era aşa de nervoasă$ încât succesul îi calmase numai gri/a$ dar nu-i dase toată
plăcerea aşteptată. *şa că perec'ea a5enţiu, deşi triumfătoare$ primise +ără
destul entu#iasm +elicitările! Pentru Ada$ scopul de a lansa acolo pe %ică +iind părăsit$
acel succes nu mai a.ea rolul de căpetenie! a5enţiu, felicitat mult şi asupra
$unei lui în+ăţişări  era îm$ui$at de arsenic ' se enervase aşadar, era
tratat în public ca un bolna. care merită complimente când arată mai bine* Acei
imbecili dau ast+el argument nou Adei pentru a.ari ţia ei! -ot necazui lui, fireşte,
cădea pe Ada!
0e ne.oie de cai de curse*!!! 0a să aibă maître d'йcuries?... 0a să)şi scoată la
lumină 'aimanaua4!!! &isipă de $ani din vanitate şi desfrâu$ pe când el era ne.oit
să îng'ită praf şi vânt şi să asculte cum se miră lumea că nu e încă mort!
in atâtea pricini mena/ul nu era bine dispus! Ada nu putuse +ace lui %ic ă elogii
ă ă â â â î
publice$ nici particulare! 0am descump nit$ %ic . r se pumnii ad nc n bu#unarele
stili#ate$ cu gândul la toanele femeii şi la contul lui 0aul. "um ziua curselor, cu
tot succesul, nu fusese reuşităîn ce pri.ea amorul$ în loc de cef cu mister
:ip şi în lipsă de altă petrecere cu Ada$ pe care o .a +i sperat$ %ică 'otărâse să se
ducă la Sia, amintindu)şi $rusc de eadupă o uitare cam lungă!
incolo$ Ada$ care îşi încipuise şi ea altfel urmările acelei #ile$ era

arţăgoasăceea
scu#ase$ întâ+ămplare
! in ce cea pe nu
Adaa.eau
să sepe nimeniîă
gândeasc n seara
la cineaceea la mas
ştie ce ă! arcian
plecare sea
$ruscă
artistului cu .reun anga/ament nepre.ă#ut$ tocmai acum când îi era aşa de ne)
cesar. Starea asta de spirit nouratăadusese o +urtună. *$ia ajunşi acasă$ cu
pălăria încă pe cap$ a5enţiu reîncepuse atacul împotriva aimanalei şi pentru
#e4sins. +)avea pulsul momentului. *da, care ştia să)şi lucreze afacerile cu
atâta răbdare$ a.ea însă şi mânii repe#i! ete lui a5enţiu replica pe un ton
ridicat şi curmă brusc discuţia cu una din acele 'otărâri imediate
 0a să se ispră.ească$ #ise$ domnul Petrescu .a +i concediat! e mult insista
să plece! ,u-i con.ine postul$ e prea mic! :rea să lucre#e pe seama lui ca pro+esor de
ec'itaţie... 3i leafa pe care o avea domnul 0etrescu desigur căîţi .a +i de a/uns
ca să pleci unde vrei şi când .rei!
n timpul din urmă a5enţiu trecea cu boala lui printr-o +a#ă de stagnare pe care
o putea con+unda cu binele! Arti+iciile medicaleîi dădeau o potolire! n +aţa acelor
declaraţii neaşteptate şi o$raznice fu atâta de surprins$ încât îşi uită egoismul
salutar şi se simţ i gata să se repeadă$ gata însă să cadă! Se lipi de perete$
proptindu-se pe picioare ane.oie! Simţea în piept un gol mare ca o bolboacă
desc'isă în el! 6u numai un moment$îşi reveni, se miră de a se simţi tea+ăr ca de
un rău nou şi neliniştitor.
Ada trântise uşa şi ieşise. *şadar, duşmanul asupra căruia îşi e1ercita
persecuţia$ subiectul re.oltei lui$ obiectul ocupaţiei lui dispărea! Haimanaua n-a.ea
ne.oie de slu/ba prinţului a5enţiu$ nu era destul de înaltă pentru domnia-sa! ,u el$
a5enţiu$ era cel care$ demn$ indignat$îl gonise, ci domnişorul întorcea spatele
când îi plăcea*!!! %ăsa caii$ periclita totul$îşi $ătea /oc*
n interes subit pentru ser.iciile lui %ică cuprinsese pe a5enţiu! Se credea
o+ensat direct de această demitere$ se credea păgubit! ra păgubit numai de acele
răutăţi ce-l ţineau încordat$ cu care îm$ui$a necazul şi părăsirea lui! Pe cine să
mai spione#e4 e ce să se mai plângă/... 3i ce folos, avea acum/... Dar ce
putea însemna acea comedie4 Se săturase femeia şi)l zvârlea4!!! ra să-i aducă
acum pe altul* Să aibă alte încercări$ alte turburări* Se deprinsese cu starea de
lucruri! Sau poate căutau să scape complet de sub supra.eg'erea lui4!!! Poate ă c
femeia, ca şi $anii ei, vor merge tot acolo, dar fără de controlul lui$ răpindu-i
.oluptatea şi alimentul curiozităţii! :roiau să)l prade şi să-l lase pustiu între
ciuvete şi fiole!... 3i o$ră#nicia mitocancei* i o+erise lea+a gră/darului!!! 0ei cinci
mii de lei nemeritaţi, neaşteptaţi pentru acea 'aimana de uliţă$ lui$ prinţului
a5enţiu$ pentru sănătatea lui scumpă$ pentru plămânii lui preţioşi!... 0rofesor de
ecitaţie/... Suna $ine, şi elevii, desigur, şi)i va procura servindu)se de
numele şi de prestigiul lui (a1enţiu$ iar banii pentru %esins$ banii cei mulţi$ dacă
ele.ii nu plătesc bine$ .or merge la pro+esorul de ec'itaţie!
:ă#use 'ainele noi ale 'aimanalei! Seîn.ârtise doar ca o s+ârlea#ă su$ ocii
lui şi ai lumii, în talie, zvelt şi sănătos!!! Se în.ârtise +ără ruşine pe dinaintea
ocilor lui gal$eni şi nu mai părea un .agabond!!! a5enţiu băgase de seamă că
a.ea aerul unui domn$ aproape a unui om de lume* 0analia*!!! ă S plece după ce se
înţolise... şi pe el să-l omoare!!! 0'iar adinioarea era să moară*!!! Ada nu-l mai
reţinea! l gonise c'iar să plece când şi unde vrea! +u)i mai trebuia alături de
ea o fantoşă! ,ici de asta măcar nu mai era bun*!!! ,u mai era bun de nimic!
a5enţiu în.ins$ +ără apărare$ ar +i .rut o protecţie$ +uste de +emeie lângă care
să se adăpostească! ,u se gândi la mama lui$ la +rumoasa Da#a$ cu sânii ca două
globuri! 8 iubise prea mult$ dar o cunoscuse prea bine ca s-o deran/e#e +ie c'iar în
amintire! Se gândi la lena$ acea logodnică se.eră care)l alesese şi)l respinsese.
5 se păru că alături de ea ar +i +ost apărat$ sănătos$ +ericit! Se scu#ă că n)a ştiut să-
şi
răcultive
gănescu norocul.
ar +i +ostşi înc'ipui
a lui casacmăă.ia
reaţţă
a de
deacum a +rumoasei
pe bule.ardul doamne
0atargiu$ Hallipa-
a.erea trainică$
reputaţia acelei +amilii$ totul al lui*!!! l ar +i pre#idat concertele din Bac'$ deoarece lui
altădată +ata modestă a moşierului Aallipa îi cânta la pian în serile de toamnă!
Ast+el întoarse$ gândurile prinţului slu/eau de minune planurile Adei$ planurile care$
prin concertul Bac'$ trebuiau să asigure .iitorul lui %ică!!!

!!! 0u .âr+ul g'etelor roşii, voite mai strâmte totuşi decât cerea moda  lui
%ică îl plăcuse totdeauna g'eata strânsă pe picior  %ică împrăştia în drum spre
casa &imilor mormane de +oi uscate unele cântau ca o g'itară când le zdro$ea,
altele putrede ca un covor de Smirna şi toate .opsite la +el cu roc'iile +emeilor$
care nu mai .roiau să poarte decât culori de aur te5til$ proaspăt ori veci, şi culori
de rugină!

I
 0ând doamna :era$ de după brise-bise, pândise câte.a #ile în şir la toate
orele şi mereu zadarnic venirea ul i %ică$ trecuse prin numeroase +a#e ale
curio#ităţii şi decepţiei! ",-a .enit a#i*!!! ,ici a#i n-a .enit*!!! 0e-o +i a.
ând de nu
vine/... #ipseşte, pesemneG... Să ştii că s-au certat*!!! Se .ede că l-a luat
dracu*!!!"
0am acestea erau etapele nerăbdării pe care le petrecuse doamna :era!
Băgând însă de seamă că brise-bise-le, tot săltându-le$ +ăcuseră dungi$ le potri.ise
cu gri/ă la loc, şi se retrăsese în mi/locul odăiei la masa de nuc$ unde +ăcea
pasienţe! n interesul cucoanei :era$ %ică ocupa un loc însemnat! ra .iaţa pri.ită din
obser.atorul +i5 al unei camere bine scuturate$ ă+ ră de oaspeţi$ +ără de întâmplări, şi
cu
un lumina
picior şiprimită
pe o singură +ereastră! oamna :era$ în urma unui atac$ trăgea
nu ieşea niciodată din casă!
"6ata ceea$ in+irmeriţa de la doctor, ieşise şi ea mereu la poartă$ dar
degeaba! Parcă un bărbat ca el a.ea să)şi $ată capul mult cu una ca ea!... Se
cunoştea de atunci! l îndopa ea cu bunătăţi în pac'ete*!!!"
ar cucoana :era .ă#use cum o dată aruncase porţia pe maidan$ îi trebuia lui
cadouri de la ea*!!! ,u găsea oriunde*!!! ra drept că de la ănuleţ din Piaţa are
până la moşica (ari, de la căpitanul de intendenţă cu nevasta uşurică$ până la
casa de marmoră a +ăinarului &a#u$ %ică nu ducea lipsă de apro.i#ionare!
Sia .ă#use ultima oară pe %ică în #iua când .enise să-i po.estească întâlnirea
lui cu domnul gălbe/it$ care conducea un dog-cart, în'ămat cu un murg straşnic şi,
alături de demnul gal$en, şedea o cuconiţă oaceşăce-l mâncase cu ocii ei
aprinşi. Sia ascultase întâmplarea cu un +el de pică pentru cunoştinţe şi
aventuri aşa de însemnate şi care păreau a ispiti aşa de mult pe #ică. *ş)
teptase însă cu nerăbdare .i#ita următoare ca să afle ce)a mai fost. Hilele
treceau şi #ică nu mai .enea! Pe măsură ce întâr#ia$ Siei îi creştea paraponul
asupra acelor străini, ca şi cum numai ei puteau pricinui lipsa lui #ică ! Se
pregătea să-l primească cu bosum+lări şi cu răutăţi despre acei "boieri mari"! 0'iar
pe ploaie Sia$ de alt+el impermeabilă, ieşise din nou în poartă până târ#iu! şi
zisese cu părere de rău "ite că nu .ine*" apoi cu .ulgaritate "Să)l aştepte cine l)
a mai aşteptat&. Dar tot ea îl mai aşteptase, şi tot zadarnic. "oncisese la
fel cu doamna 9era% &Să-l ia dracu*" ,u se gândea la lipsa lui cu .reo altă
îngri/orare! ,u-i atribuia alte moti.e! 0redea ăc numai o a.entură l-a putut reţine se
între$a care şi de ce lipseşte mai mult ca altă dată! ,eca#ul ei .enea din dra-
goste pentru %ică şi se e1prima prin înrăire şi prin mojicie. #ina era prima ei

victimăca
putea ! Sia$
s)ocare era cu
supere. %inaavea
#ina de obiceiîndărămiezos
un suflet tnică$ acum +ăcea ca
şi puav dinadins
pâineatot ce
moale,
dar avea şi micile ei manii inofensive% un gem de lână pe care nu-l su+erea să
i)l deşire nimeni ca$inetul medical ce sticlea şi unde nu vrea să se
amestece nimeni o $occea unde aduna resturi şi era $ănuitoare când îi
lipsea un şiret sau o panglică şi, mai ales, şifonierul unde nu um$la decâ t
ea!
Sia um$la acum vraişte prin camera de consultaţie$ ră.ăşise $occeaua,
şi de aci porniseră mari con+licte cu %ina! ,u se purta mai bineînsă nici cu
doctorul Rim uşi trântite$ nici o .orbă de omenie$ nici o îngri/ire preţioasei
sănătăţi$ de când lipsa lui %ică îi da toane!
octorul &im$ su+eritor$ cânta înainte$ pe di+erite tonuri acel)%ra! care
de#lănţuise ironia amicei ,or! elodiaîşi avea inde1ul ei pe $uzele uscate şi

ilustre ale n
sufleteşti. luice
Rim, era o srcinile
priveşte ceie instrumentală $ un diapa#on al stărilor lui
acelui )%ra! în obsesia doctorului &im$ ele erau
mai depărtate. 0e timpuri, Rim o$işnuia să+acă mu#ică de cameră o dată pe
săptămână la +amilia Sc'midt! ra un Juartet .aloros$ unde domnul Sc'midt$
+armacist$ ţinea contrabasul$ pro+esorul &im .ioara sau +lautul$ domnul uc'te de la
Kunst.erein din :iena  acum patronul unei ăl ptării model ' profesa violoncelul,
şi doamna Scmidt pianul. *dunare virtuoasă şi virtuoză* 0olţ de lume tinit
şi ne$ănuit în zgomotul oraşului.
ntr-una din acele #ile blânde$ în pau#a danturilor de Bra'ms$ doamna Sc'midt$
ca glumă$ pusese o placă la gramo+onul nou al tânărului Scmidt, o aimana de
licean, francofil aprig, şi care proclama căneamţul Sc'midt e pur alsacian!
Placa era .estitul )%ra!, melodie purtată prin toată uropa de turneul re.istei*our du
&onde. )%ra! nu era numai o canţonetă care a prins$ era însuşi afişul muzical al
acelei reviste, afiş ce)şi în+igea persuasiunea în mintea spectatorului$ pe calea
au#ului! 0anţoneta conţinea toate du'urile rele care circulau printre cei cinci sute de
+iguranţi conţinea atmos+era încărcată de pudră, fard şi parfum, de decolteuri,
de poleială$ de lac nou$ de pi/amale înc'ise$ de +uste învoalate, de maiouri lipite,
de dans şi contorsiune. )%ra! era un +el de sugestie de la scenă la sală. Deştepta
în spectator multiple sen#aţii care #ăceau în el latent! 8rc'estra +ăcea să tresalte tot
+azz-ul pe care-l poartă oamenii în muşcii şalelor şi, astfel, melodia le da,
complezent, înapoi ceea ce anume împrumutase de la ei!
%a au#ul lui )%ra! Juartetul Sc'midt +usese cuprins de o .eselie +renetic ă!
Singură$ imună$ doamna Sc'midt pri.ea cu indulgenţă cum aceşti oameni serioşi
erau deodată cam &şui&, cum ar fi zis #ina nî moldo.eneasca ei singuratică!
Acces trecător, de altfel, cum $ine credea doamna Scmidt. 3 i iată că$ după
atâta timp$ când Juartetul Sc'midt era de mult di#ol.at$)%ra! reapărea pentru a
consemna starea lirică a doctorului Rim, care, desigur, şi uitase când şi cum
căpătase în el acel ritm de#ordonat!
)%ra! )%ra!. *şa primise într-o #i &im pe ,or$ plin de bună dispo#iţie. 3i
acum încă +redona )%ra!. 6ire delicată$ &im îşi da seama de motivele filiale care
enervau pe Sia şi căuta cu discreţie şi răbdare s-o împace! ar ră$darea lui ca
şi lipsa lui #ică, ca şi ursuzlucul fetei erau cam de mult. "u m Sia lipsea acum
des de la postul ei$ &im se .ă#use ne.oit să renunţe la bucuriile con.alescenţei$ să
se ţie singur pe picioare şi săse gândească cu înduioşare la cursul lui de
anatomie, făcând în secretul cugetării aprecieri asupra "+ecioarelorînăsprite& şi
cerând cu ifos şi enervare $unei #ina, &linişte&, pentru a putea relua studiul
vioarei, pro$a$il în raport cu concertul lenei răgănescu. #inişte nu prea era,
deoarece #ina, cu toată bunătatea ei$ nu putea îndura obră#niciile Siei! ntr-o #i$
scoasă probabil din +ire$ dase +etei o palmă. Scandalul totuşi nu ajunsese până la

&im$ +ie căăpu

pedepsit nuţinau#ise$ +ie că înu
pe +ecioara ă/bităs!ă +acă dreptate între +emei$ +ie că .oia să lase
n.r.rea
Sia suportase palma mai bine decât era de aşteptat! ,u raportase$ nu
protestase$ dar nici nu se corectase!mpinsese cute#anţa până la şifonierul sacru.
*colo, #ina, în a+ară de rufe şi $ani, ţinea o casetă din trusoul ei de +ată$ încuiată
şi interzisă ca şi camera nevestelor dinarbe-leue. ntr-o #i$ %ina$ întoarsă din
oraş pe neaşteptate, găsise pe Sia la şifonier cu casetanî mâini$ ne.iolată
încă! %ina nu se as+i5iase complet$ dar trebuise caînsuşi doctorul Rim, cuprins de
panica unei văduvii neaşteptate, săa/ute babei s-o aducă în +ire!
Sia dispăruse şi se întorsese abia seara$ târziu, pe furiş iar. "ând a doua #i
%ina cercase să z$iere la ea, nu avusese putere şi nici nu vrea sămoară pentru
o "strigoaică"$ cum îi #icea acum! i spusese numai să plece din casa ei$ uitând c'iar
pe %ică! nter.enise însă &im ca paci+icator$ cu demne cu.inte de milă pentru +ata
or+ană$ "părăsită de un tată vaga$ond şi de o mamă necunoscută"! Argumente
care +ăcuse %inei impresie! 0um Sia$ +aţă de riscul de a +i i#gonită$ părea mai
cuminţită, o linişte cuprinsese casa ispăşitoare a Rimilor, când$ într-o #i  ar +i
+ost poate imprudent să i se #ică bună  rubadurul %ică reapăru$ sc'imbat$ ca un
om întors dintr-o lungă călătorie. +ici doamna 9era, ce)şi luase cu totul
năde/dea$ nu-l .ăzuse sosind şi nici Sia, care tot mai pândea din când în când
strada! ra$ e drept$ ora camîntâr#iată după terminarea curselor$ %ică nu putuse
rezista ispitei de a)şi arăta ainele noi, de a vor$i su$ nasul profesorului de
mister :ip, de ;ell 5 şi ;ell 55, câştigătorii zilei, şi d e noile lui +uncţiuni$ ce-i
păreau deopotri.ă cu orice onoruri uni.ersitare! %ică sunase deci de-a dreptul din +aţă
şi îi desc'isese cu ce.a întâr#iere c'iar Sia!
' 2i aş! zisese î n primul moment de surprindere!
 Sunt acasă4 întrebase %ică indispus de primirea necioplită!
 0ine!!! acasă4!!! a$ sunt*
 0u atât mai bine* răspusese %ică uluind)o şi mai mult.
l$ de +apt$ .enise ca totdeauna să pălă.rească cu Sia$ dar dorea să +ie .ăzut şi
de $oierii Rim Sia însă$ cu mutra ei ursu#ă şi cu vor$a ei mojică$ de care se
de#.ăţase$ îi stricase ceful şi)l jignise în ce.a proaspăt lustruit şi su$ţiat din
persoana şi manierele lui. 5ntrădeci la &imi primit de %ina cu o.aţii ca +iul risipitor!
"Biata %ina*" gândi %ică condescendent! &im +u .ădit impresionat de 'ainele
domnului 0aul şi de termenii tenici ai curselor. -rata pe #icăca pe un musa+ir
de elită! %ică, cu gestul rotund şi fraza şlefuită$ +ără să)şi dea seama, imita pe
cei de)acolo din tri$une, îşi repeta rolul ver$al, aşa cum îşi repeta &ţ inuta" în
atelierul lui Paul! Buimăcită$ Sia rămăsese într-un colţ! E'icea că %ică e acum un
tată pe care l)a pierdut şi mâ'nirea străbătea crupul ei masi. ca un +el de crampă!
,u inter.enea cu nici un cu.ânt ca să curme aiurările lui %ică! Dăpăcită$ nu putea nici
să audă bine$ necum să înţeleagă acea limbă nouă şi acele groză.ii pe care le
po.estea! e prin toate locurile pe unde$ ă+ ră alegere$ o purtase %ică$ prinţii şi
poveştile de cai îi păreau "murdării"! %ina$ încântată$ îşi supsese parcă guşa şi
comandase fetei să aducă $om$oane şi apă! ,ebăgată în seamă nici ciar de
do$itocul de moş, Sia adusese tava. ;om$oanele nu avea săle uite$ nici să le
ierte niciodată nici unuia! Sta acum ca o stâncă care se străduie să cadă ucigător
peste alţii şi, în truda ei$ se s+ărâmă! Abia spre nouă, ca unul care ştie la ce oră
se prânzeşte în lumea bună$ %ică plecă$ lăsând o impresie e5celentă soţilor &im$
care sc'imbaseră între ei priviri şi cuvinte apro$ative. #ina nu mai putea
acum fi ruşinată de .ărul ei de)aproape şi Rim ar+i dorit să ştie adresa
croitorului şi gândea că re.enirea lui %ică însemna şi revenirea $unei dispoziţii
a Siei! ena/ul &im condusese pe %ică până la uşă$ pe când Sia rămăsese încă pe

loc înmăălarmurit
pe %ic ă.ă!*poi se urnise $rusc şi, iz$ind cu coatele pe cei doi$ a/unsese
poart
 Ai +i putut să-ţi mai sc'imbi apucăturile$ stând cu oamenii ăştia distinşi,
unde am avut grija să te aşez! iî spusese %ică cu vocea rece şi modestăa
unei mustrări cu.iincioase!
Sia desc'isese la el oc'ii prostiţi!
0e$ era nebun4 rau 19 ani de când îl auzea vor$ind şi acum nu)l mai
recunoştea. n #idirea ei compactă$ clătinarea ideilor puţine$ în+ipte adânc$ +ăcea să
se cearnă un molo# ce-i #ăpăcea orice înţelegere. 5eşise după el pentru ca$ în
s+ârşit, să-l .adă$ căci acolo în birou nu-l .ă#use$ să-l audă$ căci nu)l auzise, şi să-
i .orbească$ cum a.eau ei deprinderea să .orbească! :rea să-i +acă mutre şi el s)o
iz$ească, şi pe urmă iar$ în.oiţi$ să i se plângă$ să-i spună cum a +ost bătută de
cucoana %ina$ pe când el$ musiu %ică$ se plimba cu prinţii! Să)şi răsu+le tot neca#ul
cu drepturile câştigate
nu mai are nevoie deşileafa
să-l anun
ei şiţ dorind
e că ea acolo nu mai stă$ sperând că %ică acum
iar viaţa de altădată. 3i #ică o trimitea
să în.eţe purtare de la Rim şi #ina... şi cum/... vor$indu)i ca la teatru! Sia,
când se întâmpla să cadă$ se scula de /os ane.oie$ când şedea pe o parte, greu
se întorcea pe cealaltă! ,u găsise nici un răspuns! %ică pusese mâinile în bu#unar$ le
scosese cu grabă şi dusese un deget la pălărie!!!
Pleca*!!!
Sia se tre#i alergând pe trotuar dupăel şi spunându)i ' nici ea nu ştia cum
îi veneau cuvintele aşa de la locul lor%
' +u mai ştii de fie)ta. (ă laşi ă stora!!! e-ai dat cu prinţesele*!!! Să ştii că
am să mă iu$esc cu moşul!...
0a să n-o plesnească în stradă$ într-o #i de derb%, %ică$ cu o stăpânire
admirabilă, şuierase între dinţi% &(oaşă)ta!& deşi modica (ari nu avea nici o
vină!
otul lucra pentru idealul lui &im* octorul &im era pe cale ă)şi
s ajungă idealul*
Sia înţelesese bine ade.ărul ade.ărul$ adică pe *da, cum şi tot ce o lovea
pe ea în măruntaiele iubirii pentru tată-său! e aceea c'iar spusese cu.inte de
ruptoare! 0ăci era ruptoare între %ică şi fata lui, pâ nă atunci aşa de legaţi în +elul
lor! %ică nu a.usese talente paterne şi nici nu auzise cumva vocea sângelui! 8
luase copilăreşte într)un moment de necaz şi o păstrase aşa cum ştiuse el,
pentru că lucrul se arătase a nu fi prea greu şi pentru căera băiat $un şi
nepăsător! e câte ori nu plecase şi altă dată$ lăsând-o speriată şi ursuză!
rumul lui însă atunci se întorcea mereu pe acelaşi circuit. *cum apucase
înainte pe un câmp de alergare cu o$stacole, cu şanţuri, cu garduri du$le, cu
andicap şi potou de sosire. 0oate că'ainele domnului Paul îi travestise firea
ca şi în+ăţişarea.
Sia se întorsese în casă$ după plecarea lui$ cu gândul să)şi păstre#e$ de ne.oie
cel puţin, locul la Rimi. +u ştia încă ce .a +ace! Sta tupilată în ea însăşi. ;una
#ina o credea însă pocăită şi, cum #ică +usese se.er$ se simţi dispusă spre
indulgenţă! A.ea înduioşări Biata +ată* 0rescută prin străini* %ică +ăcuse tot ce
putuse$ dar el a.ea acum alte obligaţii!!! ,oroc că &im era de #a'ăr, şi Sia se putea
fără gri/ă ocroti la ei!... "ine ştie cum vine timpul! 0oate găseşte s)o mărite,
şi Rim consimte să-i dea acolo o mică #estre!
Seara$ în birou$ pe când &im tălmăcea încet deoparte cine ştie ce vor$e cu
fata, #ina făcea ast+el de .isuri$ blânde ca lâna de pe g'em!
Rim studia acum regulat vioara şi părea din nou satis+ăcut de preludiile
interioare! &eîncepuse facultatea şi survenise vizita foarte interesantă a

gemenilor întorşiadmirator
Hallipa$ Rim,
pentru doctorul de curândaldin @ermania,
şcoalelor cu diplome
de)acolo. curioase ciar
Băieţii$ plecaţi din clasa :-a$ +iindcă nu puteau scoate liceul la căpătâi$ a.eau$
după cinci ani numai, diplome de farmacişti, în care se vor$ea şi de
$acteriologie. 2i se cemau de)a $inelea doctori şi $acterologi. 6 foarte
variată reparti#are pe specialităţi şi o organizare foarte diversăa studiilor
cuprindea$ probabil$ ast+el de diplome! %iberate +oarte cinstit$ erau ane.oie de
ec'i.alat în ţară şi erau speculate de ei necinstit.
 rebuie să +i spălat scândurile la .reun laborator* spunea ,or necruţătoare
despre cei doi tâmpiţi!
Eemenii Hallipa$ +ără să +ie deloc tâmpiţi$ consec.ent însă cu naşterea lor în
dublu e5emplar$ trebuiau să se mulţumească cu /umătate din orice +el de .aloare! Se
completau însă de minune într-un singur indi.id$ care nu era deloc banal! Scun#i de
tot$ slăbănogi$ cu urec'i largi$ transparente$ cu +runţi înguste şi oci mici, şireţi$
erau urâţi, dar aşa de îndatoritori şi vor$ăreţi$ că erai ne.oit să)i primeşti de
$uni. *$ia sosiţi$ întreprinsese împotri.a lui oru Hallipa$ tatăl lor$ un proces mare
pentru deturnare de a.ere$ procesîn care a.eau o atitudine solidară, aşa de
repulsivă$ că erau in+am cotaţi la Palatul de ustiţie, unde totuşi e1ista
deprinderea de a privi infamia. şi urmăreau procesul şinî .iaţa particulară
printr-o propagandă acti.ă de calomnii împân#eau cu doleanţele lor pe toţi
cunoscuţii şi rudele. #a auzul calomniei lor, +or4 să rise$ gata să-i bată, şi (ini
se recuzase indignată! Acum de.enise asidui în casa Rim şi prosternându-se în
+aţa profesorului şi linguşind pe $una #ina, către care calomniile se sc'imbauîn
lamentări de .ictime! 0um păreau aşa de îndatoritori şi cum nu se atingeau de
#enora, #ina zicea de ei% &;ieţii băieţi& şi îi po+tea la masă!
Rim era acum din nou malea$il şi $ine dispus, şi traiul familial iarăşi
plăcut! %inei îi .enise ideea că poate unul din cei doi gemeni ar putea luaîn
căsătorie pe Sia. Doctorul ' mai ştii/ ' iî luase poate dinadins sub protecţia lui!
otul părea a merge bine! Buna %ina seînşela, în orice ca#$ asupra unui punct #icea
"nul din băieţii ăştia& ' însă ei erau inseparabili în orice +el! n ade.ăr$ nu erau
numai gemeni$ erau c'iar  ca# mai rar  doi prunci aderen ţi$ ast+el con+ormaţi$ că
separarea lor +usese lesne de operat! Păstrase însă o comunitate de +uncţionare
morală şi ciar fizică! e-o asemănare per+ectă$ pronunţau cu.inte laolaltă, aveau
gesturi simultane şi idei similare. imitori atunci când erau la un loc$ de-i
întâlneai separat$ gândurile şi reacţiile lor erau comune$ c'iar ă + ră înţelegere! Sau
te găseai în +aţa unei duble eprubete$ în care circula acelaşi licid to1ic, sau ţineai
unul din cei doi poli ai unui aceluiaşi fir. +or4 spunea cădegeaba ocărăşte pe
câte unul$ unde îl .ede$ simte că /umătatea i-a scăpat, şi lui (ini i se pă rea$ când
unul îi sta în +aţă$ că celălalt o pândeşte dinapoi. i era +rică de ei! Pe lângă &im se
pripăşiseră temeinic! Părea că doctorului îi lipsise înainte de ei elementul plăcut al
linguşirii. ;ăieţi de încredere, care giceau lesne şi erau discreţi! A.eau o
curioasă inteligenţă mediocră şi perseverentă$ obtu#ă şi sfredelitoare! &im +ăcuse
demersuri şi o$ţinuse ca cei doi să +uncţione#e ca laboranţi pro.i#orii pe lângă
cursul lui$ până la crearea unui laborator analitic! 0u toate ăc nu era .orba tocmai de
treburile din diplome$ gemenii seîncumetau să iasă din încurcătură$ iar &im credea
că la facultate, ca şi la el acasă$ doi ucenici de +elul acelaîi puteau +i de +olos!
i se mulţumeau deocamdată$ drept laborator$ cu o odaie din subsolul +acult ăţii,
de unde intendentul fusese deplasat. 9iermuşi su$terani, se simţ eau bine la
întuneric! e alt+el$ a.eau comunicaţie liberă cu sălile su.erane unde trona &im!
Acest "liber parcurs" le dobândise curând in+luenţă printre studenţi$ care +ăceau apel
la ei pentru cereri de +a.oruri la pro+esor! &e+u#au ostentati. orice inter.en ţie$ dar
ser.eau lăturalnic pe cine le con.enea!

;una
bucuriile #inaăceruse
gospod unîmb
riei! Baba mic
ătrconcediu
ânea şi sedeimpunea
la spitaloşirevizie.
dimineaţ a îşi îng
#uase ăduia
nî primire
casa$ din pod până în pi.niţă! 0re#use oca#ia bună pentru a +orma pe Sia! e
ne.oie$ +ata deocamdată se supuse$ muncind însă cât mai puţin şi mai prost, aşa
că %ina pierduse năde/dea să scoată ce.a din ea! upă-amie#ile$ +osta in+irmieră sta
tot în birou$ unde acum era poreclită secretară!  drept că desc'idea cu
scrupuluo#itate corespondenţa$ din năra. rău şi din speranţa de a găsi ce.a de la
%ică! &im părea mereu radios şi tainic şi fredona mereu pe alt ton%)%ra!.
5eşise din faza auto)into1icaţiei şi a nostalgiei sentimentale şi apucase
calea îndatoririlor! Sia$ plictisită de "cocoana %ina"$ 'aină pe %ică trădătorul$ +ără
nuanţe în +irea ei primiti.ă$ negli/ând tran#iţia$ tocmai se arătase accesibilă. Rim,
mai rafinat, savura aceste promisiuni, totuşi nu până la măsura unor întâr#ieri
e5agerate! ,u mai era acum scla.ul +ericit sau c'inuit era st ăpânul unei situaţii.
*vea totuşi0um
procedarea! cu sine încă.orba
nu era uneledepro$leme de rezolvat%
elanuri ire#istibile$ nu)şi
cerceta î
nc'ipuia
metoda!
care .a +i
în
:ulcanic
imaginaţie  credea el  a.ea un temperament precaut şi mpodmolit!î 6aptele
cereau mai mult o pregătire matematică decât se puteau bi#ui pe o des+ăşurare
neprevă#ută! &im nu găsise încă +ormula! ar$ stăruitor se gândea la ea, şi cu o
rafinată răbdare! ntr-una din seri$ o discuţie mai poetică ca de obicei îl +ăcuse să
caute în bibliotecă un tom al lui on uan, pe care-l cumpărase pentru preţioase
ilustraţii .ec'i! e data asta însă +ăcea apel la te1t şi, cu ocelarii frumos
aşezaţi$ pe când "doamnele"  cum #icea  lucrauîn ordinea +amilială a biroului$
&im cu un surâs protector$ rugând pe Sia să dea trei lumini$ parcursese peon uan
+ără să +i găsit însă in+ormaţia dorită! şi zicea că lucrarea nu e îndea/uns de bine
de#.oltată şi cam lipsită de preci#i-unile cu.enite! A.ea negreşit şi impresia că
circumstanţele  oarecât  di+eră că Don Juan, care totuşi era &prototipulGG şi
deci şi patronul lui, ar fi avut o personalitate ntruc î ât.a deosebită. "u papuci
şi pijama de flanelă scoţiană maron$ doctorul &im repusese cu gri/ă te5tul la locul
lui, nedumerit şi concizând +oarte /udicios că în cadrele .ieţii de acum impulsiile
se .ăd împiedecate de curenţi contrarii şi mişcările inimii sunt oprite de obstacole
mărunte! impotri.ă$ socotea că bre.iarul lui on uan îşi desfăşura faptele în
decorul$ c'iar pentru acel timp$ unor posibilităţi numai imaginare şi al unor
o$stacole înc'ipuite* Se cerea deci plan$ metodă şi ci$zuinţă proprie! n aceeaşi
inspirată seară, Rim luase vioara şi, nescim$ând tema$ cântase on uan-ul lui
o#art! 0um de mult nu se au#ea decât se.erul Bac'$ doamnele +usese plăcut
surprinse şi desfătate de neaşteptata melodie ce se răs+ira din degetele
crenelate ale pro+esorului &im! 0ircula un +luid  greoi$ dar circula seă+cuse
aproape douăspre#ece  ade.ărată orgie pentru casa &im! Sia căsca indecent şi
#ina nu se mai putea urni din fotoliu.
 Ai băgat de seamă$ %ina$ pasa/ul în sol$ #ise &im$ +ăcând pe buna %ina
părtaşă emoţiilor artistice!
i .enise o idee* "ot eu singur"$îşi zicea cu ingratitudine însă$ deoarece$
indirect$ tonul lui on uan îl îndrumase spre sugestia muzicei şi ideea tot pe
calea aceea o găsise! ,u era deloc o idee melodică$ dar era o idee practică aceea
de a renunţa la orice metodă de a intra direct în materie la prima oca#ie potri.ită!
deea lui găsise o încura/are imediată. #a ieşirea din $irou, Sia, care $loca uşa,
nu se ferise pentru a face loc lui Rim. 7usese o ciocnire. n surâ s satis+ăcut
pe bu#ele uscate însoţise pe &im la culcare!
*vea iluzia şi remuşcarea căa +ost brutal$ ceea ce se trans+ormaîn "a +i
brută"$ deci un element in.incibil al naturii .ictorioase!n noaptea aceea doctorul &im
.eg'ease târ#iu! 0a un 'oţ$ pe .ârful şosetelor de lână  din cau#a gutei  se

dusese din de
e1emplar în $irou şicuscosese
nou"ordova, gravuridintr)un sertar
proi$ite ciarunsu$
preţios şi autentic
regenţă. Doctorul Rim,
muzicant şi colecţionar$ era răsplătit de pasiunea lui pentru artă!
8 a.entură amoroasă$ urmată de încercare de sinucidere$ dusese pe iGa-%e
într-un spital! Acolo descoperise că in+irmiera Sia era .ara ei bună şi profitase de
împre/urare! rsu#a de Sia se arătase bucuroasă de verişoara linguşitoare care
vor$ea de &frumosul nenea #ică"* Sia rugase pe %ică să ajute pe nepoata
nevoiaşă, şi #ică, din cine ştie ce toanebune$ inter.enise la doctoriţa #ina,
$iroul lui o$işnuit de $inefacere.
 Spune soră-si s-o a/ute* decisese %ică$ apucat de interes pentru nepoata
.agaboandă şi prinzând oca#ia să +acă un "pont" nepoatei celeiîn+umurate!
%a porunca lui %ică$ buna %ina se pusese în mişcare, nu fără năduf, ştiind că
lena în c'estie de +amilie are idei 'otărâte$ mai ales că lucrul era aşa de delicat
între 2lena şi (iKa)#e. +u îndră#nise$ de alt+el$ să ceară nimic e5pusese numai
lenei care era situaţia gângăniei mici!
 lena primise ştirea cu gravitate, ca o castelanămedie.ală, care are
puteri judiciare şi e1ecutive asupra feudalităţii +amiliale în lipsă de şef
$ărbătesc! 0eruse %inei să-i dea timp de g ândit$ mulţumindu-i pentru un demers pe
care-l credea salutar pentru onoarea Aallipilor. ;ine aşezatăîn scaunul stăpânirii$
ând re+u#ase net inter.enirea bărbatului
lena pri.ea acum lucrurile alt+el ca atunci c
ei în favoarea aceleiaşi (iKa)#e. +u vroise să primească atunci aproape de ea
acel element rău! Acum însă nimic nu-l mai putea atinge dictatura sta numai ă s
cumpănească argumentele! ra .orba de sal.area unei rude apropiate! ,ici un
element sentimental nu intraîn /udecata ei!
lena tele+onase deci %inei &im că a decis să ia pe iGa-%e la ea$ în condiţii
însă pe care numai ea le .a decide! iGa-%e trebuia pre.enită că .a +i pusă subt o
tutelă se.eră! espre %ică$ buna %ina$ pentru atâtea moti.e$ nu pomenise! iGa-%e$
care nu a.ea de ales$ primise orice condiţii! Pentru moment nimic n-o interesa decât
bunăstare materială! emperată în sentimente amoroase de gustulîncă recent al
otră.ii$ cunoscuse câteva zile de mizerie aşa de mare cănu râ.nea decât să
mănânce şi să doarmă +ără gri/ă!
Adusă de însăşi $una #ina, care avea specialitatea corvezilor, sosirea
fetei nu făcuse nici o sen#aţie. 2lena sunase şi servitoarea condusese pe
(iKa)#e într-o cameră dinainte 'otărâtă! 0ameră modestă şi comodă totodată, aşa
cum cerea rangul ără#it +etei de bine+ăcătoare! lena rămăsese de .orbă cu %ina
despre proiectele ei mu#icale$ despre sănătatea doctorului şi grijile de
proprietari ale Rimilor. +imeni nu ştia să.orbească lucruri serioase cu mai mult
interes ca lena!
iGa-%e$ în primul moment, neştiind ce să +acă$ rămăsese în cameră. 2ra
tocmai ceea ce tre$uia şi acel prim moment era 'otărâtor! Scoborâse când
+usese c'emată$ adică după plecarea %inei!
 Am să-ţi #ic ,orica$ de la numele dumitale de bote#$ %enora! iGa-%e sun ă
cam ridicol şi pare o poreclă neserioasă! oată lumea$ deci$ aci te .a c'ema
,orica! oresc ca odată cu numele să-ţi scim$i şi felul de purtare.
iGa-%e primise bote#ul lenei ă + ră obiecţie!
 0um trebuie să munceşti, ai să +ii secretara noastră pentru anumite lucrări!
8rele am să ţi le spun mâine! :ei a.ea o mică lea+ă ca bani de bu#unar! Pentru tot
restul$ +ireşte, n)ai de purtat nici o grijă! :ei lucra în biroul de /os al bărbatului
meu$ la o masă deosebită de ceilalţi secretari! Aci .ii numai când eşti cemată!
2ra limpede şi suprima stân/enirea instalării! iGa-%e ascultă instrucţiile cu
atenţie! Perspecti.a lefei şi a $unului trai îi părea o pomană, şi pomenile îi
plăceau!
Se gândi la muncă ' era leneşă ' dar nu putea fi cine ştie ce greutate.
0u toate că n-o .ă#use de atâta timp$ lena abia înainte de a o concedia
e5amina scrutător pe domnişoara +orica.
eşită de curând din spital$ iGa-%e era cam /igărită$ purta un breton lăsat /os pe
oc'ii galbeni$ .estiţi pentru enigma lor suspectă! Acum oc'ii ,oricăi$ cam blegi$ nu
e5primau decât o mare atenţie către comen#ile scurte ale lenei! :âl.oiul părului
arăbesc era strâns la spate cu două ace$ lăsat probabil să crească din desperare$
domolit ast+el în .ederea con+runtării cu sora ei! 0lipi puţin sub pri.irea riguroasă! %a
un gest al lenei spre +runte  gest .ag$ de alt+el îşi dete părul puţin la o parte de
pe oc'i!
 0ând doreşti ceva, ceri să mă .e#i* spuse lena ca înc'eiere!
e copilă iGa-%e urâse pe lena pentru că era mândră şi frumoasă şi acum
simţea o aplecare să o admire pentru că era +rumoasă şi mândră! 6iind strunită$
,orica uita per.ersităţile lui iGa-%e! eocamdată$ ne.indecată $ine de usturimile
amorului şi ale &apei tari&. (iKa)#e nu era vătămătoare şi tot deocamdată
sora ei era in.ulnerabilă!
iGa-%e alături de sora ei apărea cam degenerată$ cu cap mare pe umerii
pătraţi şi unui corp mic, dar nemodelat! %ipsită de relie+ se pierdea în umbră!
Stângace în maniere şi rustică la croială$ decorul de lu5 o punea în in+erioritate!
Pre#entarea ei stân/enise puţin pe lena* &a demi-soeur, spunea când era
ne.oie! ai adesea o trecea subt ă t cere$ ca pe o pre#enţă neînsemnată!
Participarea sau lipsa ei de la plimbări şi recepţii era orânduită la fel cu tot
restul şi nu da loc la tul$urări!
0u o memorie matematică$ lena îşi amintea de ea la intervale
proporţionate! rimitea să întrebe dacă domnişoara +orica .rea să iasă cu
guvernanta şi copilul, sau trimitea săo anunţe pe domnişoara +orica că
trebuie să iasă! 8 pre.enea de ora când a.ea să însoţească$ pentru comisioane$ pe
lena însăşi sau pe Drăgănescu$ sau îi indica roc'ia cu care a.ea să ia parte la
.reo reuniune de mai mică importanţă!
%a recepţii$ iGa-%e sta cu un su+let de copil sărac admis între $oieri şi cu
aspect de mică par.enită în roc'ia de mătase!
,u se putea corecta de apucături naive şi ple$eiene. *vea un gest al ei cu
care îşi punea mâna peste gură!
0ând lena spusese lui răgănescu că (iKa)#e va fi oaspetele lor, se
roşise încă mai mult peste +aţa lui cam congestionată de blond sanguin! şi amintise
că altădată cute#ase el să +acă propunerea asta, şi ciar se supărase că a +ost
re+u#at! Supunerea lui +ăcuse progrese şi îşi simţea acum greşeala de atunci.
5ată dar că lena singură iertase pe iGa-%e$ când cre#use ea de cu.iinţă! ,u era
căderea lui ci a ei$ ea +usese cea o+ensată. 2lena, aşa de mândră$ îşi cunoştea
datoria către bărbatul ei şi către +ostul logodnic .ino.at! lena era in+ailibilă, şi el,
Drăgănescu, ruşinat acum de mişcarea de gelozie ce)şi permisese atunci.
0um era un om de treabă$ primea ane.oie do.e#ile răului! 0a o +ată pipernicită
şi sfiicioasă cum părea iGa-%e să +i comis +aptele ce se spuneau despre ea$ era
lucru ce se înregistra cu regret şi nu putea convinge deplin $una lui credinţă.
6 primise milostiv şi se pregătea s-o ocrotească. 6 credea dezmoştenită oc'ii
ei miraţi$ părul arăbesc$ păpuşa de lemn a trupului nu puteau încape în gustul lui
onest! i +ăcea plăcere că lena e +rumoasă prin di+erenţă şi era mândru că e soţul
surorii celei regale! 0ătre iGa-%e se simţea superior$ nu-l parali#a admiraţia şi era
totuşi o soră$ o parcelă care nu-l înmărmurea din marmura superbă a acelei soţii!
Sim ţindu-se în largul lui către iGa-%e$ i se părea poate că nu e strâmtorat nici cu
lena!
6u cel dintâi care îi spuse +orica, şi se deprinse să o .adă în birou$ de unde
iGa-%e nu lipsea de teamă să nu .ie .reo listă de +urni#ori sau de in.itaţi trimisă de
2lena. De altfel, aşa cum $ine îşi nc'ipuise$
î nu era prea mult de muncă!
Adăpostul şi rana odată asigurate$ poate că a.ea răga#uri acum pentru alte
măiestrii$ dar nu era prile/! Secretarii nu erau "este
ţi& şi cumnatul nu da "ecou"F
decât la numele 2lenei. -otuşi domnişoara +orica se acomodase. n a+ară de
Adol+$ ea niciodată nu lucrase erotica decât în .edere de bene+icii! Se putea deci lipsi
de ea! ,u i se ura încă, şi în ce pri.ea bene+iciile$ metodaîi era indi+erentă! Peste
con+ortul programului$ era rost de mici a.antagii suplimentare$ culti.ând pasiunea
con/ugală a lui răgănescu! 8 culti.a* ,u o costa nimic! ,-a.ea nici scrupule$ nici
ambiţii de prisos! răgănescu putea comenta toate +aptele mari ale lenei putea
descrie un diner la care +orica nu asistase şi unde 2lena strălucise între oameni
de înalt merit putea arăta temeri pentru succesul planurilor ei muzicale şi
admiraţia pentru reuşita lor, putea ciar risca o timidăde#aprobare pentru
se.eritatea cu care era crescut băieţelul! iGa-%e era un ecou +idel! 6aţă de ea putea
emite păreri şi da ordine, pe care să le re.oace$ când .eneau sentinţele lenei$
deoarece iGa-%e nu reacţiona +aţă de acele contradicţii! răgănescu$ care în lume
a.ea o ţinută nesc'imbată$ cordială$ corectă în permanenta lui redingotă cu ro#eta de
o+iţer al coroanei$ putea +aţă de cumnata ,orica arăta +ără gri/ă omul +ără redingotă!
6limpica 2lena cunoştea şi ea unele emoţiuni!  le da singura ei pasiune
mu#ica! Pentru tot ce pri.ea audiţiile a.ea e#itări$ timidităţi$ temeri$ gri/i$ nerăbdări$
toată gama! 0'iar după ce totul era pus pe rost$ nu lipseau neca#urile dac ă .irtuo#ul
I$ în trecere prin ;ucureşti, va accepta să cânte la ea$ înainte de concertul lui
public dacă mu#ica lui St! Saens .a +i e5ecutată mai bine ca la Ateneu dacă partiţia
procurată din ebuss era c'iar cea e5ecutată în sala rard dacă +lautistul care
trebuia să înlocuiască pe &im$ bolna.$ .a putea +i pus la punct! &im$ c'iar pe un
instrument de rangul al doilea$ era un element important!
Pentru marele concert Bac'$ gri/ile lenei erauîncă mai mari. *vea nevoie de
Rim, şi Rim făcea pe bolna.ul! upă un autograf al 2lenei, domnişoara +orica
trăsese la maşină câte.a anteproiecte de program$ din care se trimesese unul lui
&im$ ca argument con.ingător! %ina tele+onase că &im .rea$ că &im e +oarte drăguţ$
că speră$ dar că încă nu poate ieşi din casă! %a lena se +ăcea totuşi un început
de repetiţii$ incomplete$ laborioase$în liniştea sălii de mu#ică. Doctorul Rim era
aşa de bun cunoscător, aşa de familiarizat cu partiţiile$ încât întâr#ierea lui era
un rău mai mic decât re+u#ul lui! Bac' cerea o solemnitate pe care &im o poseda!
Pre#enţa doctorului părea lenei din ce în ce mai necesară! 5celent te'nician$ poate
+ără prea multă e5presie$ era întotdeauna la înălţimea unei bune e5ecuţii! Apoi$
trebuia cine.a care să dea tonul$ să +acă atmos+eră pentru "stilul Bac'"$ să nu lase să
se piardă nici un moment ritmul acela$ asprimea meticuloasă, dar şi seninătatea
olimpică a geniului muzical $acist. *şadar, Rim va veni. +u se va periclita
din cauza lui un concert încă depărtat$ e drept$ dar pentru care se luase atâtea
osteneli de pe acum!
-ot aşa de $un violonist, Rim era şi organist rutinat urma să se arate
capricios şi nesu+erit$ dar .a +i l ăsat să vie ciar şi mai târ#iu$ când totul .a
începe a se în+iripa! n sc'imb$ după concertul Bac'$ lena îl .a înlocui cu discreţie
pentru dâr#enia lui nepoliticoasă! a însăşi de o corectitudine minuţioasă$ nu
admitea ca &im să se alinte în bunul lui plac!
lena$ care nu putea su+eri abaterile de la un program serios de lucru$ se ă.#use
ne.oită să trimită după un timp pe ,or să .adă ce este cu doctorul &im$ ce lipsea de

la con.oc
serios. ări!avea
+u altăăin+orma
ra mirat de ine5actitatea
ţie decât undoctorului$ pe demult
tele+on mai alcotea
care-l so %inei$ totuşi omcă
anunţând
&im studia#ă pe ;ac. +or4 zdruncinase şi ea nt î âi de câteva ori telefonul
pentru a se informa şi primise, la toate orele, numai răspunsul ursuz al
domnişoarei de companie$ că domnul doctor lipseşte şi doamna doctoriţă
lipseşte. ;ănuise că Sia din ursuzluc minte şi se otărâse să pice într-o #i la ora
de/unului! Sosirea el +ăcuse e+ect! e multă surprindere, pro$a$il, nimeni nu)şi
manifesta $ucuria. #ui +or4i se păru că %ina e gro#a. de .ânătă la +aţă$ poate
+iindcă n-o .ă#use de mult! &im sta ţeapăn, şi cei doi gemeni, prezenţi$ când o
.ă#useră$ +ăcuseră laolaltă o singură grimasă! ,or obser.ă că Sia se uită saşiu.
nainte aproape de a da bună #iua$ întrebă
 ar ce a păţit dumneaei la oc'i4
Rim puse ocii lui miopi şi admirativi asupra ocilor mici şi cafenii ai
fetei, care, înşiade.
se ascunde ăr$ momentan
preface în +aţa musa+irei nedorite!ţ &im$
a.ea pri.irea ni el încrucişată$ din s+orţarea de a
+ireşte, constată că ocii
erau frumoşi şi +or4 invidioasă! Baba aduse un tacâm şi +or4 se aşezase
între Rim şi #ina.
 %a masă erau perişoare cu smântână. #ina şi $a$a păstrau în menu-ul lor
mâncări tradiţionale!
"e ce se încrucişează a#i +ata asta4" se întreba ,or$ care totdeauna se lega
de câte un amănunt! n s+orţarea de a)şi repune acum privirea la loc, ocii Siei
se mişcau, în ade.ăr, tot pieziş.
,or îşi descărcă su+letul de la început de comisionul lenei
 0e e cu ilustrul pro+esor de a de#ertat4
 8* nimic* 6oarte ocupat*
3i gemenii în cor
 6oarte ocupat*
 rebuia să spui de la început că eşti ocupat! tăie ,or după obiceiul ei!
oată lumea e ocupată$ dar îşi cunoaşte şi timpul li$er. +)a fost înţeles că .ii
când pofteşti, ci când trebuie! 0re#i dumneata că mu#ica de Bac' se +ace după
capricii4
&im surâse fin, deşi cam acid.
' Domnişoara +or4 uită că şi noi avem ceva idee de muzica iui
;ac!... Să mă scu#i$ te rog$ către doamna 2lena. 9oi veni joi e1act... sper, şi
Rim se uită spre domnişoara Sia.
Apoi /ubilând +ără moti. aparent$ surâse ironic către ,or$ pentru a s+ârşi printr)
un mic râs între +ălci$ adresat gemenilor$ care$ cu o /umătate de surâs de +iecare$
completau unul singur de complicitate prudent ă!
 6oarte ocupat* #iseră din nou$ pe când &im tamburina pe +aţa de masă )%ra!
)%ra!
 i se pare că de când cânţi )%ra! te-ai stricat cu Bac'* declară ,or! ar de
ce nu sunteţi acasă la nici o oră4 :-am c'emat de o sută de ori la tele+on degeaba*
&im ridică sprâncenele cu mirare şi #ina descise gura să spună ce.a$ dar
cum Sia se încruntă$ doctorul &im se uită +ulgerător la %ina care tăcu! :ă#ând pe
,or ener.ată$ %ina o mai reţinu s-o îmbune#e! Bunei %ina îi plăcea nespus de
mult pacea şi concordia. +or4 îşi răsu+lă indignarea
 e ce nu dai pe uşă a+ară pe +ata asta acum când s-a +ăcut &im sănătos4 ,-
am să mai .iu pe la tine dacă îmi iese mereu ursu#a astaînainte!
 Sssst* îi +ăcu #ina semn şi o duse la ea n î odaie!
*colo scoase din şifonier caseta misterioasă şi)i ară tă conţinutul cărţi
poştale cu ergissemeinnicht de la Rim, o şuviţă de păr legată cu o panglică într-
o ramă de carton$ de unde +otogra+ia +usese scoas ă! ra bucla lui %ică ştrengarul,
care de)atunci crescuse la loc. i arătă la urmă o 'ârtie galbenă cu ştampile.
*ctul de naştere ai unui &prunc de se1 feminin din mamă% Domnişoara
2lena @ugiu şi tată necunoscut"! 0um ,or se uită la ea tâmpită
' *sta e fata mea şi a lui #ică*!!!
3i îi e5plică cum %ică ţinuse fata pe la gazde şi şcoli şi acum i)o adusese,
plocon, aşa mare cum se .edea!
:orbea de Sia ca de cine.aîn a+ară de interesul ei! Se bucura însă că &im a
consimţit s-o primească şi că %ică e aşa de mulţumit! &ecomandă lui ,or secretul
' +imeni nu ştie, nici nu $ănuieşte, şi mai ales Rim!

I

n biroul
a+aceri$ de se
iGa-%e pe ocupa
dependindeţele casei unde
coresponden răgănescu
ţa destul primeaăoamenii
de numeroas a in.itaţlui de
iilor$
mulţumirilor$ scu#elor$ +elicitărilor etc!!!!
Admiraţia ei pentru lena dura mai departe! lena bine+ ăcătoarea găsise în
iGa-%e o umilă slu/itoare! %u5ul$ mândria$ succesul$ toate atributele acelea de "damă
mare& ale 2lenei uimeau pe domnişoara +orica, care, necutezând să)şi
e1prime laudele în +aţa sorei ei$ împreuna mâini e5tatice către răgănescu$
pro+itând, fireşte, cât mai mult de buna dispo#iţie a cumnatului$ măgulit în idolatria
lui neclintită. 2lena, conform programului fi1at, nu)şi amintea prezenţ a +etei
decât atunci când a.ea să-i dea .reun ordin personal$ când a.ea să-i +acă un dar sau
când .reo împre/urare nouă cerea să ia .reo deci#ie de protocol cu pri.ire la ea! %a
repetiţiile audiţiei iGa-%e nu asista$ dar concertul a.ea ecouri mariîn $irou şi (iKa)
#e cădea în e5ta# când se .orbea de mu#ică$ cu atât mai transportată cu cât nu
înţelegea nimic. -ot ce ieşea din putinţele ei o prosterna în admiraţie!
răgănescu era şi el în nesiguranţa dacă trebuie sau nu să +ie pre#ent la repetiţii!
lena nu-i preci#ase nimicîn pri.inţa asta şi asista uneori de teamăca nu cum.a
contrariul să fie o greşală$ dar$ odată acolo$ era c'inuit de ideea că poate n-ar +i
trebuit să .ie! Se pre#enta cu simplicitatea cu care se adapta oric ărei situaţii nu
încerca să se amestece cu oameni şi lucruri ce nu i se potriveau, dar li se
alătura +ără stângacie! oată stângăcia lui era su+letească! Pe când sta acolo
cordial şi discret, era tur$urat de grija de a nu fi displă cut lenei$ prea
atenţionată către el pentru a-l lăsa să g'icească dacă a nemulţumit-o! lena îl
primea cu o mişcare din cap de $ună)venire şi Drăgănescu se aşeza
deoparte, ca o ga#dă care .rea să lase oaspeţilor libertate deplină$ pe când cu
mare greutate i se potoleau palpitaţiile precipitate! A.erea$ cinstea$ mulţumirea îi dau
o încredere e5terioară un su+let debil se stri.ea mereu de pereţii trupului robust!
0ând intra$ la +iecare dată, avea acelaşi gol în piept, totuşi n)ar fi ntrebat
î pe
lena despre un lucru pe care eaîl credea desigur de la sine înţeles$ într-un +el sau
altul! lena$ în ade.ăr$ nu a.ea nici o obiecţie şi prezenţa lui ca şi a$senţa îi
păreau fireşti. Domnişoara +orica pândea pe coridoare$ lipită de pereţi ca un mic
ţânţar negru$ cu aerul de a nu .rea să +ie .ă#ută$ dar cu năde/dea că .a +i sperând
#adarnic că răgănescu o .a in.ita să intre! ntr)o zi totuşi când lăsase din mâinile
lui nervoase şi nesigure uşa puţin întredesc'isă$ lena inter.enise încă pe când
era în prag$ mărindu-i palpitaţia cu vocea ei neaşteptată
' 2şti $un! Spune +oricăi să intre să ia ceaiul cu noi!
răgănescu +ăcuse semn +etei$ ce se strecuraseîn spatele lui$ ascun#ându-se
stupid şi dispărând îndată după o canapea$ pe când 2lena, cu o uşoară
încruntare de sprâncene, aşteptă pentru a rede.eni olimpică să se termine cu
intrarea ridicolă a acelei mici imbecile$ incapabilă să se deprindă cu manierele de

lume! n #iua
amorţeal ă în aceea
braţe şi ăgîngreunare
ro ănescu simaţise maiţiei$
respira puternice
pe careacele să îon potoleasc
lo.ituri
se silea piept$ cu ă
o$ cu
bu#e strânse$ din cau#a mu#icii pe care i se părea că ar putea-o turbura cu răsu+larea
lui agitată! lena +usese .ădit nemulţumită de pre#enţa sorei ei şi credea, desigur,
că el a adus-o acolo pe mica nesocotită! e atunci înainte fu conştient de emoţia
lui$ ceea ce nu putea decât contribui să o întreţină şi să o mărească! Acum nu numai
la repetiţii$ ci în orice +el$ pre#enţa lenei îi da bătăi de inimă în cip a$solut, dar
printr)un resort logic şi succesiv de zguduiri nervoase. şi zicea glumeţcă e
amore#at de lena$ idee ce-l mulţumea nai.$ idee de alt+el înc'isă ermetic în gânduri
timide, ca şi corpul strâns cu nasturii stricţi ai redingotei! ocmai în #iua aceea$
după ce muzica se terminase şi când ceaiul era pe s+ârşite, +or4 intră ca un
.ârte/! ra singura căreia îi era permis să calce protocolul şi care aducea o notă
de în.iorare in atmos+era cam rece a casei. 0entru +or4 ciar şi 2lena se dez)
geţ
a!
S-a +ăcut* declară din prag$ gata să dea drumul unei veşti de ordin intim.
&âse apoi cu oot de greşeala pe care n)o făcuse$ re.oluţionă biscuiţii$
căutând pe cei care-i plăceau$ .roi ceai$ apoi nu mai .roi!!!apoi vroi iar... şi cum
domnişoara +orica se grăbea s-o ser.ească$ ,or se uită lung la ea$ comandă un
ceai tare$ apoi +ăcu în spatele +etei o strâmbătură, aşa ca s)o vadă lena$ dar
neobser.ată de ceilalţi!
lena râse indulgentă! ac'ina pe ,or$ pentru antipatia ei ă+ ră graţiere +aţă de
lăcustă!
"um +or4 nu avea motive proaspete şi cum cele veci erau epuizate,
declară că nu poate su+eri pe iGa-%eîmbrăcată cu roc'iile lenei$ ce stau pe ea ca
pe o mătură şi că e +urioasă că i-a +urat numele!
 Au#i* ",orica"* A.ea destul de bun numeînainte, şi nu avea nume destul
de $un ca să ia pe al meu*ă ă
,or pornea aprecieri + r cruţare$ c'iar când iGa-%e era pe-aproape! 6ata nu
au#ea ce nu trebuia să audă şi surâdea îndatoritor la ,or$ a cărei antipatie o
simţea$ antipatie ce era însă singurul .estigiu din toată +aima ei de altădată!
0um e5ecutanţii tocmai se retrăgeau$ ,or$ ocupată cu ceaiul cu gura plină de
un йclair, le +ăcu gesturi de adio$ opriînsă pe ini cu semne desperate!
 u rămâi* #ise!
Eând +ură singure ele trei
 Acum să po.estesc ce am păţit cu tâmpiţii!!!
 ,or a întâlnit deună#i pe +raţii mei$ e5plică lena! u nu i-am .ă#ut încă şi
nici nu vreau. 2 lucru trist când ţii aşa de mult la familie să+ii ast+el lo.it de
pretutindeni de ai tăi!!! Băieţii au spus lui ,or că .or să .ie să mă .adă şi eu i)am
dat comisionul delicat să-i +acă să renunţe la ideea asta! Să .edem ce a +ăcut cu
ambasada ei!
lena re#uma$ ast+el$ atenuând-o$ acea tragedie de +amilie$ pe care o suporta cu
demnitate! 6amilia$ care +usese idolul ei$ i se s+ărâmase în /ur! 0atastro+a nu atingea
+igura ei corneliană, dar suferea totuşi su$ stoicism. +or4 fa$rica tacticos un
sand/ich cu anchois, întinse apoi ta.a lui iGa-%e$ căreia lena îi +ăcu un semn de
concediere!
 Să .e#i*!!! Să .edeţi*!!! -am dus drept la 6acultatea de medicină după cei
doi neg'iobi!!! +rumos prin partea locului!!! 0e cas ă*!!! 0e grădină*!!! enis!!! Acolo să
a.em noi dispensarul*!!!
 e ce nu la 0otroceni$ ,or* o tac'ină ini!
 Băieţii erau singuri cu spiţereala lor! Cara lui Papuc* Au#i* preparatori pe
lângă cursul de anatomie*!!! -au primit cu o.aţiuni! "A* 8* A* 0e onoare* 0e

plăcere*"
-ot Amâle)am
colectiv vor$ită,şifireşte.
ndoi deodat +umai eitreab
eu! *vusesem ştiuă care e Dorin şişicare
la secretariat am "odin!...
intrat
să-i .ăd "A* 8*" într-un ison!!! i-au înlesnit singuri comisionul!!! ,u doar că mi-era
greu* "0e +ace lena4" m-auîntrebat într)un glas. &2lena face numai $ine şi
ciar am din partea ei un răspuns să .ă aduc! Se bucură că doriţi s-o .edeţi dar
cum e supărată cu tatăl vostru şi cum voi sunteţi măgari cu tatăl .ostru$ nu .ă
poate primi! S-ar +ace părtaşă la mişelia voastră! &egretă şi vă doreşte multă
minte!" "!!! A*!!! 8*" mi-au rân/it amândoi$ ca să nu aibă aerul că .or să mă muşte...
*m adus)o $ine/
 0um să nu +ie bine* râse lena!
 Să mai .edeţi% mai e ceva! &Domnişoara Sia nu e aici... 5)ar fi fă cut
plăcere să .ă .adă"$ mi-au spus din senin! "Păcat mare*!!! aF de ce să +ie aici4*" #ic
eu!!! 0e a+lu4!!! 0ă neruşinatul de Rim a corcolit)o şi pe aia pe)acolo. &(ă tură$

măruntaie de om în nişte castroane, şi în alte ă/itorie4"

am #is!!! parol c-am #is* 8ri +ierbe oalele la .r 6ierbea$ #ău$ .ă spun$
drăcii de sticle adunau #eamă de
oase de mort! Supa lui Bel#ebut' pentru prân#ul lui &im!!! "a*" mi-au #âmbit sluţii la
un loc! "a* ne dă concurs la preparaţii! ,u e a#i la post$ pentru că a c'emat-o tatăl
dumneaei şi domnul profesor a permis.& &*şadar, nu e profesorul Rim tatăl
domnişoarei Sia/& le torn eu, aşa de gust. &8*!!! A*!!! 8*!!!"
 ,or* ,or* o mustră lena!
' &0rofesorul e protectorul dumisale şi al nostru&, mi)au răspuns cu i+os!
"Să .ă trăiască, şi să-i trăiţi*" "!!! anti %ina e bolna.ă în pat* ,-o .i#itaţi4" au spus$
abia la urmă$ croncănit!!! %ina e bolna.ă$ +etelor* 0a să se aşeze ea în pat$ trebuie
să +ie pe moarte! Să mergem s-o .edem! Biata +emeie$ singură$ cu conspiratorii* 8 +i
otrăvit)o Rim cu duloaica şi cu gemenii.
 Poate că e mâ'nită de ce .ede prin casă* spuse serioasă lena!
 ,u$ nu cred eu să se sinc'isească de sug'iţurile sentimentale ale lui
Rim, şi, pe)acolo
mirosit de mâ'nire$ %ina noastră nu se bolnăveşte. (ini, tu eşti întâia căreia i)a
a şofran. (eriţi să ştii şi tu secretul. 9ezi să nu cazi jos!... -e
ştiu sensi$ilă şi delicată!!! A+lă$ ini$ că buna noastră %ina!!! e o +ecioară
despletită*
3i +or4 râse în cascade!
' +u ol$a aşa ocii că mă intimidezi! Da!... #ina şi cu #ică$ îţi spui pe
departe$ să nu +ii cho(uйe, au +ăcut pe Sia*!!! Se #ici4 6rumoasă treabă!... Dar ce
putea ieşi din aşa perece!...
,or râse iar #gomotos!
 e alt+el$ %ică are scu#a că avea pe atunci vreo <= ani şi era de vreo
cinci în clasa patra de gimna#iu!!! ar %ina noastră era studentină!!! Halal$ %ică!!!
Halal$ %ina*!!!
acă ini căscase cu ade.ărat oc'ii$ apoi gura i seîncleştase. 9roia totuşi
să scoat ă e5clamări$ dar nu treceau prin gâtle/!
 aF nu ne dai a+ară! lena4!!! 0e-o să #ică soră-mea$ ia* ar .iu ca o
'aimana după 9 la masă!!! Aide$ ini$ că te dezmeticeşti tu pe drum... +ostimă
a+acere!!! să te tă.ăleşti!... "ând să găsească &im o +ecioară* Ha* 'a* 'a*!!!

' 3tie/ articulă ini$ regăsind$ pe stradă abia$ un +ir de glas!

 0ine4
' Rim... ştie/
' 7ugi de)acolo! +u ştie... adică, aşa cred... "e, n)a avut altăgri/ă %ina$
decât să-i spuie4!!! Prost de n-a g'icit*!!! Atâta slăbiciune a %inei pentru %ică!... şi
nepoata!... Sărea în oc'i*!!! Adică sar în oc'i după ce ştii!... De ce ar fi gicit
Rim ce nu ne)a dat la nimeni în cap/... (are şmecer Rim!... şi do$itocii
ăştia de gemeni! +u se mai mişcă&im +ără de ei!... +u m)aş mira să +acă o
dată una bună! nul din ei #icea că a +ăcut o descoperire!!! ",u* i-am spus$ nu*!!!
Singur nu descoperi nimic!n loc$ +aceţi parale!" Au râs şi ei.
ar ini era ner.oasă$ nu a.ea po+tă nici nimic!
 0um4 0re#i că!!! Rim ar fi putut gici/ De ce glumeşti, +or4, cu lucruri
care nu sunt de glumă4 u singură ai +ost acolo deună#i!!!
 0ă-mi .enea să-i plesnesc pe toţi! şi +orv se în+urie brusc la amintirea
acelui de/un!
' 9ezi... *i fi putut atunci, şi ciar mai demult, săîmpiedici!!!
 u* Asta e bună* ă scoţi acum pe mine .ino.ată că &im su+ere pe +ată! 0e
să +i +ăcut eu/ 3tii cât era de mulţumită %ina ceea!!!
 8 su+ere*!!! 8 prea su+ere*!!! %ina$ de teama unei prime/dii$ nu .edea pe
cealaltă!!! ar tu puteai!!!

nd e .orba de %ică$ a îrămasăcamăcarag'ioas

eu*!!! Am a+lat abia n urm $ m înţelegi/ +ici 2lena nu ştia. ;iata
#ina,câar ă... +u zic, Doamne fereşte,
altceva... Doamne fereşte şi fereşte, Doamne!... Dar e cam caragioasă *
 a$ %ina se bucură că &im a primit pe Sia şi ascunde de el secretul, şi
tocmai asta încurcă tot!!! Puteai insinua tu$ dacă la &imi ai +i a.ut mai multă gri/ă şi
indignare, numai prin atitudine ai fi putut scim$a unele lucruri... -u teiiţ de
glume*
 ai încet acum cu .ino.ăţia mea* acă cre#i că mutra mea i-ar +i
împiedicat!... 3i pe urmă eu nu ştiu să mă indigne# în tăcere. 2u ştiu numai să
torn .orbele reci sau +ierte! i se părea aşa de amuzant Rimul cu &fecioara& lui!
3i +or4, un moment serioasă$ râse iar! "6ecioara" încoace$ "+ecioara" încolo*!!!
"6ecioara din 8rleans"$ îi spuneam eu!!! 0ând po.esteam .reo anecdotă mai
uşoară$ &imul meu îmi +ăcea cu oc'iul semn spre duloaică şi mă în.ita la apartй0
"rec'i de +ecioară*" #icea! "Adică$ pardon* mă o+ensam eu de +ormă! %a urec'i de
+ecioară$ .orbe de +ecioară! )st 1i# 1i#!... Sau când in+irmiera se obrăznicea cu #ina
şi eu eram de faţă "6ecioară tare*" #icea doctorul pătruns!!! 0'iar că tare* 0ând te
lo.eai de ea parcă era un bolo.an! 8 distracţie$ #ău$ cu ei*!!!
,or de.eni$ deodată$ serioasă
 %ua-l-ar dracu cu +ecioara lui!!! ,u-mi dau seama dac ă ştie ori nu ştie!...
Dar de ce dai tu, (ini, lucrului ăsta atâta importanţă4!!! ,u e tot acolo* 0e e$
dacă ştie/!
ini se re.oltă!
  mult* Dici că nici %inei nu-i .ine a crede că e +ata ei$ dar +iindcă ştie nu are
încotro şi îşi face datoria! 5deea, nu sentimentul îi dictea#ă purtarea! 0rima lui
&im!!!
' 2i, şi tu cu crimele!
 0rima lui &im începe mai ales de)acolo de unde cunoaşte adevărul! e
unde a început şi pentru noi revolta$ începe pentru el morala! acă Rim ştia şi
era onest, şi)ar fi putut scim$a atitudinea. *r fi renunţ at la sc'imonoselile lui
din ideea că e +ata ne.estei! Eândul că e un +el de tată l-ar +i de#gustat de el sau de
ea!!!
 ,umai să nu-l e5cite tocmai ideea asta!
 Atunci e un &im monstru!!!
 8 mostră tot e el!... şi un maimuţoi* 8 gorilă care +redonea#ă )%ra!...
6atalitate$ dragă* Să pice cu pacostea tocmai pe dolo+ancă!!! ite$ .e#i*!!! acă aş fi
vrut să-l iubesc eu*!!!
&â#ând$ ,or se despărţi de ini! &ămasă singură$ nu mai +u atât de .eselă! 
se cam înnoura! Bătea dinspre casa Rim ' vedea şi ea ' vânt rău! "şi face
(ini spaimă*" se gândea, dar nu era liniştită! 6ăcu socoteala "iercuri nu pot!!!
nici /oi!!! abia .ineri mă duc să .ăd pe #ina şi ce tontoroi se mai /oacă pe acolo*"F!
ini$ acum când aflase ce aflase, se deprindea cu ideea aşa cum te
desprinzi cu orice. +u)şi zicea triumfător că teama ei a +ost /usti+icată$ deoarece
a.ea încă aceeaşi frică! 8 altă +rică!!! de altce.a$ în /urul aceloraşi lucruri.
5mpresia ei era ine1plica$ilă şi nerezolvată!

Buna %ina căzuse pe scara $eciului şi avea o lu1aţie la piciorul stâng!

 Am că#ut cu stângul$ glumea cu gura ei lată$ crispată de durere!
ra singură în +undul patului$ când .enise lena răgănescu s-o .adă!
eclarase că ar +i mulţumită de puţină odi'nă de n-ar +i /ung'iurile! Alt+el$ #icea că e
bine îngri/ită. 9enea zilnic secundul de la 7ilantropia, simpaticul Romulus.
9enea şi maseuza tot de)acolo. *poi $a$a cu leacurile ei, de care $una #ina
se slu/ea +ără scrupule... (ai era şi fata aceea... şi Rim zicea că nu e nimic
gra.! Parcă ce putea +i o lu5aţie*
ocmai în #iua aceea baba era iar cu toane$ de aceea lena o găsise singură!
e un timp baba era de nesu+erit! :rea c'iar să plece, şi până la urmă mai bine să
se lipsească de ea decât să o .adă aşa ursuză. "iar din pricina ei şi că#use ca
să o lase în pace coborâse singură după .in!!! acă 2lena ştia vreo femeie $ună$
să i-o trimită!
2lena, fireşte, se puse la dispoziţia %inei! 0redea că +ace +oarte bine să ia
+emeie nouă în ser.iciu$ dar era de părere să păstreze şi pe $a$ă într-un colţ ca pe
cine.a de încredere!
%ina repetase că baba s-a +ăcut nesu+erită! i abătuse, aşa fără nici un
Dumnezeu, şi nu putea deloc trăi cu Sia!!! ba se bur#ulise şi la Rim. +u mai
mergea!... Dacă ar +i +ost .orba numai de ea$ du-te-.ino*
lena +usese de părere că Sia ar +i trebuit să +ie mai conciliantă cât despre
doctor$ era un om prea serios ca să se supere pe unele libertăţi luate de o
servitoare aşa de vece! Baba nu trebuia să plece!
7ata aceea ' e1plicase #ina ca s)o scuze ' e şi ea, de câ te.a #ile$
răcită. *şa mare cum se vede, e totuşi lingavă! ot ea trebuie să-i +acă ceaiuri$
deoarece baba re+u#ă!!! din gelo#ie$ pesemne!!!
 se părea că i s-a luat din drepturi de când a .enit!!! &im$ după atâta concediu$
e ne.oit să lipsească mult de acasă. *re comisii, cursuri şi cercetează nişte
lucrări$ pare-se interesante$ ale băieţilor Hallipa!
lena nu se oprise deloc asupra meritelor +ra ţilor ei$ nici nu .orbise %inei de ceea
ce a+lase de la ,or că se petrece pe la +acultate!
upă o .i#ită destul de lungă$ plecase promiţând o aprovizionare de
;ordeau1. #a ieşire, pentru a descide vor$a $a$ei, ntrebase î la întâmplare
dacă doctorul s-a întors!
 ntors!!! e.reme$ ca în toate #ilele!!! daF în .âr+ul picioarelor ca să nu intre la
duduca!!! să)şi facă numai plăcuF dumnealui!
lena se simţise stân/enită, totuşi adăugase că dacă baba iubea pe duduia$
trebuia să iubească şi pe cei din jurul dumneaei.
 acătă!!! că... nu)i aşa! răcnise bătrâna ţigancă$ ridicând mâinile în sus!

Sia$ în ade.ăr, se aşezase în pat ca să nu +ie ne.oită să îngri/ească pe %ina!

0ât despre a+acerile sentimentale ale lui &im$ ele nu erauîn acel moment c'iar pe
placul lui$ cum #icea baba!Rim cunoştea o fază nouă de necazuri şi nedumeriri.
Docilitatea domnişoarei Sia se transformase iar $rusc nî toane rele! 8 enigmă
ât de#amăgise pe
erau "+ecioarele"* e poe#ie nici nu +usese .orba$ ceea ce oric
Rim, de metode, nici o nevoie, aşa căaproape se descumpănise el! "umneata
să +ii sănătos*" spuse Sia când .roise!!! să o pună pe cale!

iu$escApucase$ de alt+el$
cu moşul&, cândcalea ră#bun
un bile ării-ru$adurului
ţel al pe care o promisese lui %ică
pertur$ase să mă
 "Am program
acest
frumos şi, de bine$ de rău$ destul de înaintat!
rubadurul$ care se instalase la el acasă$ po+tea pe Sia să .ie să-l .adă!  drept
că un post-scriptum îi spunea să)l aştepte să .ină el s-o ia! Sia înţelesese că %ică
acum se aşezase, că se lăsase de prinţi şi de prinţese şi că o lua cu el!
l aştepta îşi făcuse c'iar într-ascuns baga/ul$ mărit cu ceea ce adunase de la
%ina! ,u o luase %ică altădată tot aşa, pe furiş, de la directoare/... 5 se părea că
a a/uns culmea norocului! Staînc'isă în odaie, dospindu)şi mulţumirea! in
greoaie ce era$ de.enise acum inertă în aşteptare. "um se vor fi făcut .isele în
mintea ei strâmtă$ dar era sigur că$ de pe când %ică o târa de mână pe uliţi$ trebuie
să +i a.ut .isul ăsta. -ocmelile necurate cu Rim, ca şi cum n)ar fi fost!...Parcă
ştia #ică*!!! Eândurile ei se îngustau mai tare în jurul acelei veşti. *şteptând pe
%ică$ de.enise mai grosolană$ ţipa la babă$ se răstea
2ra felul ei de a se dez$ăra de tot şi de toţi. Rimlatrecea #ina şiprin
cu Rim
acelnu vor$ea.
purgatoriu
şi se consola$ +oiletând în birou pe ante$ ediţie +lorentină rară! "6ecioară ciudată*" îşi
zicea. "um nu cunoştea e1istenţa scrisorii lui %ică$ nu bănuia ce prime/die îl
ameninţă! acă ar +i citit-o$ ar +i e5plicat Siei că el o in.ită pentru o simplă .i#ită$ ca
să se +acă admirat în noua lui prosperitate de rubadurîntreţinut de doamne nobile!
&im era$ la ne.oie$ maliţios! %ică a.ea$ de +apt$ un mic apartament compus dintr-o
cameră, o $aie şi un vesti$ul într-o casă nouă de raport pe bule.ardul PaGe!
obilierul era nou şi modern şi putea acum n. î ârti în oglinzi proprii şi într-
ade.ăr bune .estoanele domnului Paul! 8 ă t bliţă de bron# anunţa cu litere discrete
lecţiile de ec'itaţie ale domnului %! Petrescu! Acele lecţii nu erau c'iar numai o
etic'etă de +ormă pe uşa unei camere de rendez-vous. %ică a.ea doi-trei ele.i
recrutaţi la curse printre tinerii ce se pregăteau pentru .iaţa elegantă$ studiind puţină
carte$ dar ocupându-se de sporturi! %ică, de altfel, nu)şi părăsise nici lea+a$ nici
ocupaţiile la gra/durile a5enţiu! 6usese numai o +ormulă găsită de Ada!
upă ce$ într-un moment de entu#iasm$ %ică trimisese Siei bileţelul$ se
ră#gândise! 8dată +ata adusă acolo$ .a .roi să mai .ie!! 8 .a opri$ dar uneori a.ea
încăpăţânări şi nu se ştia ce farsă îi putea +ace! %ică$ de un timp$ era preocupatîn
pri.inţa Siei! ,u pentru de.enirile ei$ pe care credea că le-a re#ol.it$ instalând-o la
&imi$ ci pentru rolul eiîn .iaţa lui nouă! Problemele traiului ci.ili#atîncepeau să
turbure pe rubadur!
ntr-o #i Ada îl #ărise pe stradă de .orbă cu Sia! l lăsase pe +ată în drum$
+urioasă, fireşte. *$ia după câte.a #ile Ada îi spusese
 :orbeai deună#i cu o +emeie urâtă şi de rând!
Atât*!!! 0e .a +i cre#ut Ada despre Sia4 ,u părea geloasă$ dar îl dispreţuia!
8 +emeie urâtă şi de rând!... 3i dacă l-ar mai +i întâlnit a doua sau a treia oară
ce şi)ar fi putut înc'ipui4*!!! Să-i spună că e o rudă*!!! Poate că nu admite rude!!!
Să-i spună ade.ărul4!!! ai nepotri.it!
n oglinda domnului Paul$ %ică a.ea un oc'i e5celent ca să .adă de+ectul unei
'aine! omnul Paul îi spunea încântat
 e n-aţi +i pro+esor$ aţi +i un minunat premier*
%ică intra$ în urmă, prin uşa din faţă în atelier şi făcându-i încă complimente
+amiliare! omnul Paul$ care a.ea tupeu$îi #icea acum "aţi& şi &domnule pro+esor"!
%ică urca parcursul parvenitismului, şi pe acest parcurs simţ ea că nu e
de bun-gust$ că nu se a/ustea#ă bine să aibă o +ată ca Sia!
-otuşi mai făcuse o încercare în +a.oarea ei! ntr-o #i întrebase cam din senin
pe prinţesă ce-ar #ice dacă aceea cu care l-a întâlnit o dată ar +i +ata lui! Ada
răspunsese râ#ând nepăsătoare

 ra
Acel o +ată!!! nimicise
"săraca& săraca! 3ipedupă
Sia...o pau#ă ,u
*şdar, nu .orbi prostii*
era cu putinţăsă aibă o +ată ca
ea$ era o "prostie"! 8 prostie din cele care nu plăceau prinţesei! 6usese supremul
gest de paternitate al lui %ică. -ot trecutul, ciar pe moşica (ari, lî lic'ida acum
+ără e#itare de aceea Sia nu mai primise nici o .este! %ic ă$ după scrisoarea lui de
c'emare$ a.ea de gând să se ducă el singur o dată$ pe-acolo dar amâna din #i în #i!
,orocul surâdea din nou pro+esorului &im!

I

lena răgănescu rămase deprimată de atmos+era tristă în care găsise pe

#ina Rim şi uitase să-i spună e.enimentul recent al .i#itei prinţesei a5enţiu!
Plecase totuşi de acasă cu ideea de a)i povesti acel incident neaşteptat.
9lădici$ colportorul monden$ +usese acel care la una din repeti ţii sosise cu mesagiul
sen#aţional. "onform datinelor casei, aşteptase ca repetiţ ia să +ie terminată$
ceea ce era o .irtute$ când purta în porto+oliu un ast+el de curier diplomatic! :lădici
a.ea răbdare tocmai pentru că a+ecta în tot ţinuta unui diplomat!
ra c'iar cariera căreia i se destina$ dar până la 3= de ani nu putuse încă fi nici
ataşat de legaţie$ din cau#a ortogra+iei +rance#e ce-i ăr mânea ostilă$ lucru pe care-l
e5plica prin persecuţii politice! Scrisoarea Adei către lena$ al căreia purtător era,
avea stil clar şi concis şi ortografie $ună!
"hиre &adame, +e n'ai pas pu re#user de prendre sur moi ce message. 2otre
cousin ictor &arcian, son nova n'a pas besoin d'autre prйsentation, enthousiasmй de
votre culte pour ach et de l'audition pro+etйe, se metrait volontiers 3 votre disposition
pour honorer ce grand ma ître. 'ai cru (u-il йtait de mon devoir de vous transmettre
son o##re.
'% йtais d'ailleurs encouragйe par les sentiments d'admiration (ue mon mari
vous porte de longue date, a însi (ue par notre bonne camaraderie.
Ada &a#u$ princesse a5enţiu"

,ici un cu.ânt de prisos! n cerc înc'is din care nu puteai scăpa! oată
obră#nicia prinţesei a5enţiu$ pentru a .orbi +ăţiş de raporturile 2lenei cu
(a1enţiu, şi tot şiretlicul *dei Razu pentru a invoca camaraderia de
pension. n plus$ norocul să aibă un atout ca arcian! 0ine ar +i putut re+u#a pe
arcian4 lena a.ea un caracter perfect ecili$rat% totuşi, cu scrisoarea nî
mână$ se uitase ca cine.a orbit de-un +ulger spre :lădici$ surâ#ător şi mândru!
 Prinţesa a5enţiu a bine.oit să-mi comunice în două cu.inte conţinutul
scrisorii$ alt+el mi-ar +i +ost penibil să aduc un mesagiu necontrolat!
 Prinţesa a5enţiu şi)a ales foarte $ine am$asadorul şi... am$asada...
e foarte... foarte... 2ra o e1cepţie ca lena să nu găsească cu.ântul!!! e o
ambasadă +oarte strălucită... 3i cum ceilalţi stau deoparte :ă anunţ un e.eniment
mare pentru audiţia noastră! :ictor arcian .a lua parte*
6usese o mică re.oluţie în grupul mu#icanţilor! oţi .enise împrejurul 2lenei şi
a lui 9lădici
 arcian4!!! 0ând4!!! 0um4!!! a parte acti.ă4!!! Asistă4!!! 0ântă4!!! :ioară4!!!
Pian4!!! Poate conduce4!!!
2ntuziasmul şi grija erau la culme. #iniştea nî care decurgeau repetiţiile era
cu totul turburată!
' +u ştiu mai mult decât atât doreşte să ia parte şi, negreşit, va lua,
aşa fel cum va vroi. *sta o săne aducă mari avantaje, dar şi mari scimbări!
Abia atunci lena$ pe care numele lui arcian o 'ipnoti#ase$ .ă#u că-i rămân de
re#ol.at c'estii destul de grele 0e era de ă+ cut cu prinţul şi prinţesa a5enţiu4 n
primul moment$ socotise problema ane.oioasă! Ada însă îi uşurase situaţia! ra cu
neputinţă să nu-i răspundă şi era cu neputinţă să n-o in.ite$ când graţie ei
dobândise pe arcian pentru concert! 0onsultase ca de obicei pe r ăgănescu şi
$ărbatul ei aprobase cu atât mai mult #el$ cu cât a.ea oca#ie să repare unele re#er.e
pe care le arătase când.a asupra lui a5enţiu! lena$ cu o etic'etă cordială$
adresase Adei mulţumirile lui ;ac pentru participarea maestrului (arcian şi
invitase pe camarada ei, mpreunî ă cu prinţul a5enţiu$ la /oile mu#icale! ra un
bilet de intrare care încă nu purta .i#a$ dar care depăşea speranţele Adei! Pe de altă
parte$ printr-o cartă o+icioasă, doamna şi domnul Drăgănescu +ăceau un demers
graţios pe lângă maestrul arcian$ în numele lui Bac'$ cerându-i pre#enţa şi
concursul. *stfel amorul)propriu al lui (arcian$ care +ăcuse primul pas$ era sa-
tis+ăcut!+ă6apt
odată era căcare
inăreasa$ n-arţiu,
a5en negreşit
+i putut în niciinofensiv, reintra
un alt +el .iola î .ia+rumoasei
n
re#er.a ţa 2leneilene!
şi cu el
oate aceste resorturi erau puseîn mişcare pentru rubadurul %ică la care nimeni$
a+ară de Ada$ nu se gândea şi care nu se gândea deloc la concertul din Bac'!
 *da, fireşte, profitase fără întârziere şi depusese deocamdatăcărţi de
.i#ită la casa răgănescu$ ce-i +usese întoarse în termen!
:ictor arcian$ deşi deprins să intre orişiunde cu prerogativele lui, era
stânjenit de felul cum decursese lucrurile şi consultase pe *da asupra
primului demers pe care tre$uia să-l +acă!
Practică$ Ada propusese să dea c'iar atunci un coup de tйlйphone lenei$ cu
aerul acela de intimitate pe care-l lua către doamna Hallipa$ +aţă de arcian! 8dată
c'emată lena la tele+on$ trecuse receptorul lui arcian$ ne.oit ă)şi
s decline
prezenţa şi să întrebe când era bine.enit!
moţionată$ lena nu băgase de seamă emoţia lui (arcian şi$ cu glas puţin
alterat$ îi spusese că era dorit în orice /oie cu nerăbdare!
odestia doamnei răgănescu$ a cărei reputaţie de mândrie îl speria$ încântase
pe arcian! Se putea deci de.ota lui Bac'$ ă + ră neplăceri!
Prima .i#ită, pentru care şi 2lena şi (arcian a.eau temeri$ se petrecuse
+oarte bine! Preocupată de mu#ică şi măgulită în pasiunea ei$ lena nu pusese nici o
re#er.ă în primirea +ăcută artistului! ândria şi răceala ei a$dicase. "a şi la
telefon, fusese simplă şi emoţionată!
Eăsindu-se în atmos+eră prielnică şi o$işnuită, (arcian luase şi el
atitudinea lui o$işnuită predominase! &aporturile se desenaseră limpede şi
plăcut de la început! 0u ceilalţi participanţi ai concertului$ arcian se arătase cordial
ca om$ iar$ în ce priveşte muzica, cu acea autoritate pe care o lua ă + ră .oie$
pro+esional! n grupul ce încon/ura pe lena$ snobiiîl primiseră cu solicitudine$ mu-
#icanţii cu respect şi toţi cu disciplina care emana de la lena!
Deşi impresionată de pre#enţa lui arcian$ lena păstrase +elul ei metodic
de procedare şi începuse revizuirea ciar de la programul concertului. "u
patru)cinci linii de creion şi câte.a însemnări pe margine$ arcian adusese
programului modi+icările necesare! Se simţea la îndemână şi proceda li$er. "u
aceeaşi li$ertate îşi determinase locul de dirijor. Dar cum muzica de cameră
nu comportă diri/are propriu-#isă$ arcian îşi rezervase vioara, orga sau ciar
pianul, după partiţii, aşa cum mai $ine putea ndruma î ansamblul! upă un ast+el
de criteriu nu puteau e5ista .e5aţii şi audiţii cu un relie+ enorm!
Acolo unde pianul ar +i trebuit să +ie +ăcut de ea$ lena îşi su$stituise pe
7ranco, care, după un semn imperios al stăpânei$ nu mai încercase luptă de
galanterie! ntimidată de arcian$ lena renunţă la o participare mu#icală e+ecti.ă.
7ranco, deşi diletant, avea studii solide şi talent recunoscut.
Pro+esorul
un recital$ +usese înlocuit în lipsă printr-un solo de .ioară, şi la orgă$ într-
&im (arcian.
de însuşi
lena îşi făcuse socoteala că .a a.ea poate o mică di+icultate de aplanat cu
Rim, dar o tranşase fără şovăire în de+a.oarea doctorului$ care$ după ce se lăsase
atât de mult rugat$ lipsea mereu! %a ne.oieîl .a sacri+ica complet! Pre#enţa lui nu mai
era o necesitate!
n a+ară de imperati.ul mu#ical$ arcian era un oaspe afa$il şi plin de $ună
dispo#iţie! lena n-a.ea pe nimeni$în relaţiile ei$ cu care să simtă o aşa de simplă
legătură de la egal la egal! n salonaşul unde se lua ceaiul, maestrul îşi gă sise
un loc +a.orit pe canapeluţă lângă micul 2rard şi se familiari#ase lesne! n ce
pri.ea mu#ica$ la prima repetiţie aprobase tot pentru ca la a doua să sc'imbe tot!
lena îl a/uta$ lua adesea înaintea dorinţelor lui şi, cum recunoscuse cătotul
trebuie reînceput, decisese animarea concertului. Deşi data era fi1ată numai

îStuart până la secretara ,orica ce bombănea pe noul-.enit! 6ărţă .oie$ arcian

n principiu$ orice modi+icare cerea demersuri numeroase$ resimite de la agenţia
re.oluţionase tot mecanismul!
 răgănescu$ con.ocat de lena anume$ nu lipsise de la prima .i#it ăa
maestrului! 0a de obicei$ .enise cam spre s+ârşit. "ei doi timizi, ce se temeau
reciproc de momentul întâlnirii$ se simţiseră de îndată plini de simpatie şi
înţelegere! n a+ară de trans+igurarea pe care arta o da c'iar e5teriorului$ erauîntre
(arcian şi Drăgănescu multe puncte de asemănare srcinea salubr ă şi o$scură,
firea paşnică şi sfioasă, gusturile simple şi oneste. "iar la fizic aveau
aceeaşi croială! Pe arcian însă îl prelucrase mu#ica$ adăugându-i ce.a mai ra+inat
în în+ăţişare şi în caracterul categoric$ imperati.$ ce lipsea .oinţii sobre a lui
răgănescu. 0e un acelaşi model prim e1istau, astfel, şi contraste marintre î
ei!
&ăbdătoare$ prinţesa Ada abia după un număr de şedinţe şi după ce lena se
cre#use obligată să reamintească de două ori lui arcian despre .ara lui$însoţise o
dată$ singură$ pe artist$ scu#ând pe a5enţiu $olnav. Se prezentase ca o
cunoştinţă .ec'e$ discretă şi emisese fără pretenţie unele idei cuminţi în legătură
cu audiţia! e-acolo înainte putea .eni oricând credea de +olos! espre %ică, fireşte,
nici un cuvânt! in acele raporturi situaţia lui se aşeza de la sine.

I

&epetiţiile urmau arnic şi spornic, Rim însuşi venea acum regulat. #a

început$ pre#enţa iui arcian i se păruse neplăcută! Probabil că se socotise până
atunci factor principal şi era contrariat de intervenirea unui superior. -otuşi
(arcian era un şef de care nu te puteai atinge şi, cum Rim respecta pe cei
de care nu se putea atinge, nu stărui în gelo#ia lui!
arcian$ care a+lase de la lenacine era Rim şi ce aderenţe personale şi
muzicale avea cu audiţia$ se arătase +oarte pre.enitor!
ntr-una din /oi$ repetiţia +usese mai deosebită prin câţi.a asistenţi suplimentari
prinţul şi prinţesa a5enţiu însoţiseră pe arcian! e mai multe ori lena, ca
recunoştinţă pentru cei cărora le datora pe maestru$ insistase ca a5enţiu să ia
parte! E'icea că e ne.oie de stăruinţă pentru a-i decide la acea .i#ită!
a5enţiu era acum o biată +ăptură stră.e#ie$ un steag palid cu bla#on$ ce se
clătina la orice su+lu!
arele e.eniment$ pentru care se pregătea de atâta timp$ cu atâta spaimă$ se
petrecuse 'emopti#ia! Se petrecuseîntr-o dimineaţă, cu simplicitate şi fără nici un
simptom precursor! ra singur cu +eciorul! Simţise .alul abia când era a/uns în gură!
6ăcuse un semn spre apartamentul *dei şi se aplecase nî cu.etă! Alb ca
pân#a$ pri.ise +ără oroare sângele! Se culcase încet pe pat, nemişcat. "ând Ada
intrase$ îl găsise cu o batistă pe gură! &idicase un deget subţire şi)i arătase
lig'eanul! ,u mai ura pe nimeni$ nu se mai iubea pe sine! otul era acum încetinit$
palid$ +ără sânge! A.usese apoi mici aiureli de care doctorul spunea "c ă nu e nimic&
şi că pro.in din anemie! Se credea unînger şi vor$ea numai de z$or. şi reve)
nea îndată şi sta mut, neclătinat$ cu +aţa în sus! n +aţa sângelui$ Ada se
încruntase! ,u mai era de glumă cu bietul om! Bruscă în deci#ii$ ca de obicei$ propuse
doctorului plecarea imediată a prinţului la %esins! ar bolna.ul cerea acum
îngăduire! ,u a.ea cura/ul să se depărte#e de patul pe care se a+laîntins$ dia+an$
înaripat, cu somnul lin, cu o mare uşurare în braţe$ în picioare$ cu un .id în tot
pieptul$ ce-i lăsa o respiraţie uşoară!
toţi erau acolo în apropiere şi *da da uşile de perete de
zeceoctorul$
ori pe zi,sora$
vor$ind u-i mereu de %esins$ ceea ceîi +ăcea plăcere, deşi nu
vrea încă să plece!
Se simţea bine între cele două apărări% cea de aici şi cea din sanatoriul
acum îngăduit$ între două legănări$ +iindcă totul i se legăna acuma dinainte$ între
odi'na de-acasă şi minunea de)acolo, de departe. +u se putea totuşi decide.
5deea distanţei îl speria ideea mişcării îl speria! rau mai tari ca ideea .indecării!
octorul #adarnic îi spunea că 'emopti#ia e un accident pre.ă#ut$ care nu cere
imobilitate permanentă! a5enţiu continua să se creadă un înger plutitor pe norul
imaculat al patului! nele .i#iuniîi rămăsese în memorie ca realităţi a.ea acum un
surâs misterios$ ce-l separa de ceilalţi$ se arăta însă generos cu neînţelegerea lor!
upă un timp$ Ada$ s+ătuită de doctor$ +orţase pe a5enţiu să se îmbrace$ să umble$
să +ie iar un om$ nu un înger! ,u cute#ase să-l e5pedie#e încă cu sila la #e4sins,
amintindu)şi cu multă scârbă, dar şi cu multă milă$ de lig'eanul cu sânge!
&ugase pe arcian să inter.ină! arcian nu .orbise niciodată limpede cu doctorul lui
de boală$ nici c'iar în +a#a când a5enţiu +ăcea cu ostentaţie pe o+ticosul!
Se /ucaseră de copii împreună, erau rude de aproape, şi lui (arcian iî
tremura ce.a în pieptul sănătos$ pentru sărmanul băiat! n a+ecţiunea lui era şi
egoism. +u se temea de ceva consanguin, dar îşi zicea% dacă, din doi, ar fi
fost el $olnavul! -otuşi, mpreun
î ă cu Ada$ preaslăvise confortul şi poziţia
+rumoasă de la %esins unde  #icea el  concertase când.a! a5enţiu$ blând$
umil$ îi pri.ea pe amândoi cu implorare şi răspundea
 Am să merg şi eu la primă.ară!
,u .rea să plece! Se deprinsese acum din nou să +ie om cu 'aine negre$ nu un
înger alb de +lanelă! i plăcea din nou$ ca un +el de sport$ să stea în sus$ să um$le.
Se $ucura de mişcările lui uşoare, de acel vid căscat sub plastronul cămăşii,
care îi ventila aşa de $ine răsu+larea!
%a in.itările lui arcian de a merge ia repetiţii$ nu obiectase nimic$ nici nu
acceptase!
i era teamă să nemulţumească pe lena sau pe Ada! Se simţea acum
conciliant cu acele duşmane... femeile!... Surâdea sera+ic! 8 slăbiciune +ără
apărare îl de#arma total! ,ici urmă de răutate sau de pasiune. 0e atunci, un
ceag roşu mocnea în el răul care acum se rupsese! :ă#use în sângele propriu,
din ligean, şi mici coagule negricioase! ra stricăciunea ce se eliminase
pentru $inele lui, credea. 3ovăirea în pri.inţa .i#itei luase s+ârşit în #iua când Ada
socotise că e timpul ca a5enţiu să se pre#inte la răgăneşti. 0relungise
termenul pentru ca prinţul să prindă ce.a +aţă! A.ea ambiţia de a nu duce lenei
o umbră$ dar ar +i trebuit să aştepte prea mult. +u era vinovatăcă e o+ticos$ era
mai mult .ictimă! 0ăută să)şi speculeze în minte a.antagiile stării de lucruri! n ast-

+el
%ică bămai
denu rbata.ea
era onici
scu#o ăin+erioritate!
$ pleda în +a.oarea legăturii
n ce pri.ea ei cu
+amilia$ %ică$ ă
lena$ +mai alesvoia
ră de acum ând
şi cştirea
ei, răspundea pentru unc'iul %ică +aţă de cele câteva sute de persoane care o
admirau şi stimau. Dacă Ada se +erise a pronunţa numele lui +aţă de lena$ apoi în
a+ară de casa răgănescu nu pierdea prile/ul de a proclama rudenia
 nc'iul doamnei Hallipa mi-a spus* !! !
3i fiecare întreba cine e acel unc'i! %ică nu mai a.ea nici o in+erioritate de
situaţie de când era pro+esor! Bătrânul 9ardali, aristocrat autentic şi fost
ministru, un moşulică$ de alt+el$ ce se ţinea după femei şi era galvanizat de
ocii $runei *da, spusese prinţesei
 ar e un tânăr charmant şi tout 3 #ait du monde, domnul Petresco!
 6ără îndoială* răspunse arogant Ada!
n +ond era încântată de bre.etul dat lui %ică de :ardali!
 Scumpă doamnă$ eu l-am apreciat totdeauna! ,u mă împăcăm cu ocupaţia
lui, deşi armele şi caii au fost totdeauna profesii no$ile.
 omnul Petrescu a +ost căpitan de ca.alerie* Ada îl înainta în +iecare lună!
 "ela e$pli(ue tout! "ela e$pli(ue tout! declarase că#ătura$ prelingân)du)şi
$uzele muiate pe $raţul Adei!
n camera mereu mai con+ortabilă a lui %ică$ întâlnirile urmau liniştite. După
.oluptatea +urioasă şi pe apucate, fusese .oluptatea scabroasă a camerei
discrete şi sigure, apoi senzualitatea lacomă şi lâncedă, şi acum intrase în
+a#a obiceiului tiranic!
ra încă "marele amor"$ pe înţelesul lor! %ică a.ea ore +i5e când primea elevii.
-ot restul timpului era li$er şi fără gri/i$ gra/durile erauîn sezon mort, şi
-ru$adurul îşi plim$a ainele frumoase când Ada îl lăsa liber! Se +erea însă de
cartierele de altădată şi de legăturile veci ca şi de aventuri noi. #icănu +usese
niciodată c'eltuitor de sine$ numai risipitor! Se risipeşte prisosul şi se celtuieşte
fondul. *cum prisosul
n ce priveşte trecuse
pe Sia, nici nu)şilaputea
capitalul
î plasat
nc'ipui
î
ntr-o a+acere solidă şi activă!
cum a.usese gândul s-o aducă la
el! Se temea acum ca nu cum.a nebuna de +ată să-i a+le adresa şi să-i cadă plocon
într-o #i! Ar +i dat-o de-a dura pe scară$ dar pre+era să nu +ie ne.oie! Sia îi cunoştea
şi indulgenţa şi cravaşa. De s)ar fi agăţat de el, ar fi tre$uit s)o $rusceze,
şi nu vroia. Să-i scrie îi era lene! Slo.a îi era încă nesu+erită şi suspectă! ,u-i
plăceau documentele! Se bi#uia peîmpre/urări! %ică a.ea mare încredere în regia
norocului! Pre.enise însă pe ga#dă$ dându)i semnalmentul Siei şi ordin săn-o
primească! 0ât despre împre/urări$ doctorul &im lucra pentru a cruţa pe %ică de
neplăceri! %ucra ast+el încât niciodată Sia nu a.ea să mai re.adă pe tatăl +ără de
care nu concepea .iaţa!
n #iua repetiţiei$ la care trebuia să ia parte şi (a1enţiu, *da şi (arcian
crezuseră că e bine ca ei trei să meargă mai de.reme! Puteau ast+el con.ersa
înainte de sosirea mu#icanţilor! n realitate se gândise la intrarea penibilă a prinţului
într-un public străin proa numeros!
lena îi primise cordial! ,u arătase nimic din uimirea ei pentru sc'imbarea
nenorocitului a5enţiu! n a+ară de impresia pe care i-o +ăcuse decrepitudinea$
pre#enţa lui nu-i pricinuise nici o emoţie. 5eşise cu totul din ciclul de e1istenţă
care cuprindea pe a5enţiu intrase în ciclul mu#icei de Bac'! a5enţiu$ dimpotri.ă$
+usese de îndată năpădit într-o +ormă poetică de trecut! pisodul +ostei logodne
proiectat prin transparenţa lui actuală şi purificat de elemente ostile se
confunda cu dulceaţa ce se desprindea din .ecinătatea lenei! 0asa +rumoasă,
lu1ul domol, ordinea odinitoare şi profilul neted al 2lenei ' toate si e
păreau destinate lui! ra un rai regăsit! 0um nu mai a.ea emoţii +i#ice  odată cu
'emopti#ia îşi pierduse ultimul vestigiu de umanitate ' se simţea acum un

amant
rol!  se mistic.
părea că"u
nu ascultare
se poate casocotea
lena săciar şiă $oala
nu aib lui $inevenită
şi ea pentru dânsul pentru acest
un ast+el de
sentiment ideal$ +ără nici un regret pentru trecut! leneiîi era milă$ mila oamenilor
sănătoşi şi fericiţi. +u era poate aceeaşi milă austeră pe care ar +i a.ut-o cu o
lună înainte$ tot aşa cum nu mai avea nici aceeaşi noţiune de .iaţă şi $ucurie.
6 noţiune acum mai puţin aspră$ mai +ragedă! Ada$ cu autoritatea ei$ curmase .isul
lui a5enţiu$ plecând înainte de începutul e5ecuţiei! i era teamă ca o .i#ită
prelungită să nu aducă .reo cri#ă tocmai acolo! a5enţiu presupusese că Ada e
geloasă! ,u protestase$ se supusese cu un surâs enigmatic! Se simţea legănat între
datorie şi plăcere! Se încărca cu remuşcări ce-i îngăduiau să se complacă în
ceea ce cema &z$uciumul *dei& şi totodatăse delecta din simpatia lui pentru
lena! 0rea probleme în a+ară de realitate şi le trăia cu ascultare!
De (iKa)#e nu)şi amintise. 2ra de pe vremea când prinţul a5enţiu, lipsit
de muşci,
diafan mai
şi a.ea aveade
eclipse încmemorie!
ă ner.i ce .ibrau uneori per.ers! Acum a5enţiu era
ocmai în #iua aceea$ la s+ârşitul repetiţiei$ în umbra /ac'etei lui răgănescu$
iGa-%e se strecurase într-un colţ!
Se ascundea mai mult însă ca altă dată de +rica lenei$ +iindcă îşi scim$ase
pieptănătura! Se tunsese iar$ dar printr)o greşală a coa+orului stu+ul cârlionţilor
+usese masacrat! iGa-%e ceruse singură$ e drept$ 3 la gargonne, +ără să)şi dea
seama că-i rămâne un +el de pu+ creţ$ negru pe un cap băieţesc$ ca după ti+os!
ă! Stau mari$ goi$ căscaţi
%ipsa acelei umbre pe +runte lua oc'ilor galbeni orice lumin
spre lena pentru a-i putea .edea impresiaîn caz de primejdie. -otuşi intrase
pentru că .rea cu orice preţ să .adă pe arcian$ de care îi .orbise răgănescu cu
admiraţie! arcian$ ce se dusese spre bibliotecă să caute o partitură$ dase peste
acea arătare ascunsă acolo de o ruşine necunoscută! iGa-%e$ surprinsă$ pusese
mâna peste gură cu gestul ei prostesc. (irarea lui (arcian fu aşa de mare că
lena$ care probabil îl urmase cu pri.irea$ descoperise pe .ino.ată. Deşi se uitase la
iGa-%e încordat şi cu e1presia feţei înăsprită$ lena nu băgase de seamă
sc'imbarea de coa+ură! arcian ridicase capul întrebător cu un surâs! Apariţia îi
păruse nespus de comică. Spre a preveni aprecierile, 2lena venise spre el şi
făcuse cu grabă pre#entările  în absenţă$ de alt+el  iGa-%e +iind nimicită, ca şi
dispărută$ după mobila elegantă de aca+ou a bibliotecei!
 n +el de soră a mea* #isese absurd!
Surâsul lui arcian de.enise un râs$ bun$ sincer$ e5plo#i.
 "n +el"4*
 &a demi-soeur, corectase lena$ râ#ând şi ea. *poi păruse că aşteaptă!
arcian băgase de seamă că-i cere opinia critică! A.ea în +ire o +ranc'eţă ce ar
+i +ost brutală de n)ar fi corectat)o voioşia. De altfel, (arcian nu credea că
+amilia "anga/ea#ă" .edea lumea în e1emplare şi în sim+onii$ dar nu conglomerate!
 Antimu#icală$ #isese$ transpunându)şi cu fineţă aprecierea în domeniul
armoniei!
 0u totul* con+irmase lena$ re+erindu-se la inep ţia gângăniei pentru orice +el
de melodie sau instrument$ dar cu o satis+acţie ine5plicabilă pentru sentinţa lui
arcian!
*poi o roşeaţă subită îi in.adase +aţa şi gâtul de obicei mate din /ena că
iGa-%e era de#armonică în cadrul pus acolo sub oc'ii lui arcian4 sau din
satis+acţia inconştientă că el o găsise nearmonioasă4!!! ra întâia oară$ de mult
timp$ că atentatul de-odinioară al lui iGa-%e la +ericirea lenei re.enea sub alt
ă
+ormă în sensibilitatea ei!
arcian băgase numai de seamă că rumeneala prindea +oarte bine pe lena! 8

pri.ea
totul pecu surâsul el
iGa-%e$ ce în cedemai
din.orbind plăcut! depănumai$
Sebu#e
ă$ din
partitur ascultâă
rtase deeabibliotec negli/
ndu-l ând cudar
distrat$
amândoi simţind o neo$işnuită mulţumire! Abia peste câte.a #ile$ lena po.estise
lui răgănescu impresia lui arcian despre iKa)#e şi cum nu era cu putinţăca
+ata ceea să +ie la locul ei!
 8 s-o trecem dincolo$ la biurouri* #isese r ăgănescu$ luând iniţiati.a e5ilării
domnişoarei +orica.
ţie mare
lena nu obiectase! Biurourile celelalte$ din ealul Spirei$ erau o instala
ăgănescu! iGa-%e primise
a 0entralei de spirtoase$ unde locuiau surorile lui r
deci#ia de strămutare cu supunere! şi făcuse totuşi o socoteală că pierde ast+el
unele distracţii şi cadouri. +u mai iu$ise pe 2lena, dar nici nu o urâ se! 5ilul
era plin de con+ort. 2rau şi acolo trăsuri şi automo$ile şi era mai multă
libertate! :irtutea începuse a o cam plictisi şi între.edea putinţa de a)şi revedea

actoraşul, pe care
iGa-%e +usese singurse simţ
ă cu
ea dispusă să-l ierte! %a cea din urmă masă de seară$
răgănescu! 6eciorul .enise să anunţe că doamna nu
prânzeşte. 2ra o zi de repetiţie! omnul răgănescu, neliniştit de ideea că
lena nu se simte bine sau că prân#ul a +ost ser.it prea grăbit$ pusese întrebări
ser.itorului!
' Doamna e $ine şi nu a rămas în salonaş decât domnul arcian$
e5plicase +eciorul!
iGa-%e dusese mâna la gură dintr-un rău obicei$ apoi cre#use de cu.iinţă să)şi
e1prime $unele sentimente%
 0e păcat că doamna 2lena lipseşte!
*desea cema pe sora ei &doamna 2lena&, aşa cum o numeau
secretarii.
 umneata nu te amesteca*îi #isese răstit răgănescu, aşa de moderat
totdeauna.
0umnata ,orica tăcuse$ luând aerul inert de păpuşă oblă!
Plin de instinct ca un dog$ răgănescu nu îngăduise solicitudinea maliţioasă a
+etei! Pentru lipsa lenei nu a.ea nici o obiec ţie! 6oarte adesea se întâmpla să
decidă că ea .a mânca singură$ înainte sau pe urmă$ pentru un scop sau altul! Alteori
îi indica lui că are a dejuna din vreme pentru cine ştie ce interes. *cele dis)
poziţii îl mulţumeau ca nişte dezmierdări! o.edeau atenţia .igilentă a lenei
pentru interesele lor$ ceea ce era ec'i.alent cu sentimentele lor! Absen ţa ei din seara
aceea era$ desigur$ tot atât de /usti+icată! l mâ'nise puţin numai +iindcă era
nepre.ă#ută şi nu)i cunoştea cauza. Despărţiţi mai tot timpul prin programul lor de
.iaţă$ îi plăcea cu deosebire ora meselorîn serile +ără oaspeţi, singur cu 2lena şi
+orica, cum şi dejunurile intime cu 2lena, guvernanta şi copilul. Se simţea
atunci posesorul femeiei şi al $ăieţelului!
%ipsa lenei din seara aceea .enea dinîmpre/urarea că arcian$ rămas cel din
urmă$ uitase ceasul discutând mu#ică! lena$ de când cunoscuse pe arcian$
renunţase cu totul la pian! ra un sacri+iciu care arăta progresul gustului ei mu#ical$
nu se mai mulţumea acum cu acea e5ecutare mediocră! n sc'imb$ arcian stăruise
pe lângă ea să studie#e acompaniamentul$ care$ #icea el$ e o art ă aparte, şi pentru
care o asigura că are destulă pregătire te'nică şi aptitudini.
ntr-o /oi$ când mu#icanţii$ reţinuţi de un concert în oraş, întâr#iau$ cum în
aşteptare stau singuri şi cam fără subiect de .orbă, ceea ce da loc la pauze şi
suspensiuni ' muzicale, de altfel ' (arcian, cu una din acele mişcări
spontane pe care le avea uneori, se repezise la vraful de note şi, descizâ nd
pianina$ aşezase zorit pe 2lena, apoi alergase nî hall după +aimoasa lui .ioară$
de care era nedespărţit, şi o silise să-l acompanie#e! Pentru a o recompensa$îi
acordase la urmă Papillon, acea /ucărie minunată din Erieg$ asupra căreia se

mâinileălui
e5ercit şi arcian$
virtuoziimelodia
şi diletandisp
ţii,ăşi pentru
rea$ care 2lena
se reconstituia avea
însuşi predilecţ
z$orul ie! aripi
fin de Sub
erau fluturi de vară +ără trup$ numai cu a#ur pe +ibre de mătasă apoi se dizolvau
şi plutea numai ideea a$stractă! 8 minune$ în ade.ăr* arcian dase apoi lenei
mai serios de lucru! Se arăta un pro+esor răbdător, dar şi autoritar, cum era
totdeauna când era .orba de mu#ică! Ast+el readusese pe lenaîn cadrele acti.e
ale mu#icii$ dar la un loc unde nu putea +i /ignită de nici o imper+ecţie! n mic incident
însemnase una din acele şedinţe. "um 2lena la un St.Saens $uclucaş nu
prindea deloc o pauză  cam grea$ ce e drept  o pau#ă de semiton pentru a
intra deodată cu acordul$ arcian$ accentuând ritmul cu arcuşul, o lovise peste
umăr din greşală!
lena$ palidă$ cre#use că a +ăcut acolo la pian o greşalăcare merită
enervarea, şi (arcian se socotise ' deşi nevinovat ' cel mai mare
$ă dăran! Scurt moment dramatic$ soluţionat de gestul lui arcian de a săruta acolo$
pe clape$ mâinele lenei$ cerând graţiere!
n seara aceea (arcian uitase ceasul şi 2lena nu i)l adusese aminte. *r
fi servit un aperitiv, dar se temea sănu-l +acă atent asupra întâr#ierii indiscrete!
%-ar +i oprit la prân#$ dar un rest de snobism oîndemna încă +aţă de el la aparatul
+astuos al dineurilor de gală! Spre #ece$ tot distrat$ tot inocent$ dar +l
ămând, plecase.
*$ia la şedinţa următoare se scuzase şi făcuse 'a# de incurabila distracţie
artistică$ cerând să i se spună ceasul sau să i se dea de mâncare la o .iitoare oca#ie!
Primul #.on public anunţase concertul din Bac' pentru noiembrie! Amânat
pentru decembrie$ inter.enirea lui arcian trimisese data mai departe! ă%sând să
treacă epoca neserioasă a sărbătorilor$ rămăsese pentru ianuarie! n ade.ărat
e.eniment de plin se#on! Acum se discuta din pruden ţă c'iar #iua în comitet intim$ dar
nu se preci#a! rebuia respectată ci+ra nepre.ă#utului! ,epre.ă#utul se arătă grăbit
să inter.ină! uri subit ţaţa Eramatula$ acea mătuşă$ soră mai mare a lui oru
Hallipa$ tatăl lenei$ care +usese pentru lena un +el de mamă adopti.ă!
oartea ţaţei Eramatula nu era un incident de ordin secundar! Poate ă c în alte
+amilii$ +ie din lipsă de mi/loace$ +ie din antipatie pentru tristeţi suplimentare$ ar +i +ost
trecută cu .ederea aci însă în casa răgănescu$ doliul îşi desfăşura toată pompa!
Eramatula lăsase$ de alt+el$ un testament$ important c'iar pentru o a.ere ca a
răgăneştilor. 5nstituise pe 2lena unica moştenitoare şi e1ecutoare a unor
dispoziţiuni cu pri.ire la u.rieri!
ra +iresc ca +esti.alul să +ie amânat din nou şi nu numai pentru timpul
strict al demersurilor, dar pentru un doliu protocolar. Din pricina
concertului, 2lena reduse protocolul la minimum. -otuşi trei luni de doliu
strict, deci trei luni de amânare! Audiţia era ast+el a#.ârlită în primă.ară!
lena +usese sincer îndurerată de moartea Eramatulei! Plecase deîndată la
Prundeni cu băr$atul ei şi cu (iKa)#e, de care avea nevoie pentru
secretariatul doliului. n sc'imb$ iGa-%e căpătase o întreagă #estre de pe urma
acelei mătuşi, care totuşi, în .iaţă$ nu putuse su+eri pe +ata din +lori! 6aţă de acea
pricopseală, domnişoara +orica, cu sufletul ei de mică cerşetoare, îşi
amânase +ără termen ura împotri.a lenei!
%ocuinţa Eramatulei nu era la conacul +rumos din Prundeni$ unde copil ărise
2lena, ci era aşezată între coşuri de fa$rici, în mie# de u#ine! 0u sânge grecesc
curat$ mătuşa iu$ea mai mult negoţul decât pământul, şi zgomotul o încânta!
rebuiseră câte.a săptămâni pentru ca totul să +ie terminat acolo la ţară!
onumentul bine+ăcătoarei se ridicase repede, solid şi simplu. (oştenirea,
care creştea cu mult averea personală a 2lenei şi i îmărea independenţa
materială$ o mulţumea mult mai mult acum decât ar +i mulţumit-o altădată! Până
deună#i era absorbită cu totul în comunitate! &ece$ metodic$ lucra numai pentru

binele
8 staregeneral
mai multal +amiliei!
su+letească
se de#.oltase
$ probabil$ acumîn urm
deoarece ă unluisentiment
a.erea de personalitate!
răgănescu era cu totul
la dispo#iţia ei! Pe acea a.ere n-o con+undaînsă cu moştenirea de acum, căreia$
+ără să ştie de ce, îi +ăcea loc aparte!
Pe când iGa-%e scria nenumărate adrese îndoliate şi convocări de ad.ocaţi$
lena găsea timp să trimită pe elegantele ei cărţi de corespondenţă un cu.ânt de
amintire tuturor interpreţilor$ începând, fireşte, cu (arcian, care, prin câte.a
telegrame călduroase$ se arătase tot atât de bun amic$ cât de mare artist! lena
rămăsese în ultimul timp cam singură acolo$ deoarece e5pediase pe iGa-%e$ iar
bărbatul ei$ cerut de afaceri, lipsea des la ;ucureşti.
ntr-unul din acele drumuri$ răgănescu$ la întoarcere$ scoborâse din automobil
pe arcian ca pe o surpri#ă de preţ!
Artistul$ cam de#orientat de această răpire, nu putea totuşi refuza invitarea

stă
cercul ei muzicalăşi,ă în dorinţa de â
ruitoare a lui r g nescu$ care g ndea că lenei trebuie să-i lipsească mult
a-i +ace plăcere$ găsise cura/ul acelei iniţiative.
2lena, e drept, nu se aşteptase defel la vizita lui, aşanc î ât fusese un prim
moment de şovăire$ urmat de mulţumire reciprocă!
0urio#itatea lui arcian +usese curând deşteptată de atâtea lucruri noi! lena
ar +i .oit să împiedice şuieratul sirenelor şi vâ/âitul maşinelor, dar (arcian
găsea în ele nu numai amu#amentul unui copil mare pentru o mare /uc ărie, dar şi
anume armonii noi$ +oarte interesante pentru urec'ea lui de compo#itor!
,u sim+onia motorului$ speculată îndestul de mu#ica modernă$ ci unele elemente
de sonorităţi$ unele combinaţii de sunete, unele ecouri şi rezonanţe ce-l
pasionau în c'ip particular!
recând în re.i#ie întreaga instalaţie pentru a o arăta oaspeţilor$ #iua aceea
+usese o ade.ărată luare în posesie pentru lena! Caţa Eramatula$ bătrâna +ecioară
bărbătească$ îşi aducea astfel contri$uţia concertului din Bac'! :i#ita lui arcian$
tot prin îngri/irea simpatică a lui răgănescu$ se reînnoise de două-trei ori!
#a ;ucureşti, joile fusese reluate pentru primire de condoleanţ e întâi$
apoi pentru reunirea mu#icanţilor risipiţi! %a început$ +ără absolut nici un +el de
mu#ică!
0urând însă instrumentele mute păruseră 2lenei triste şi ea cea dintâi
desc'isese o pagină de acompaniament într-un ceas când era singură cu arcian!
e atunci$ înapoia storurilor dese şi uşilor ermetice, în umbra îndoliată care
+ăcea apartamentul mai tainic$ se au#eau sunete de org ă sau plângeri de arcuş
discrete, reculese.
Acele ecouri surprinseseră plăcut pe răgănescu, care nu vroia monotonie
şi mâ'nire în jurul 2lenei şi ar fi dorit $ucuros ca şi negrul mat al ainelor ei
să +ie suprimat$ dacă etic'eta ar +i îngăduit-o! arcian era mereu preocupat de
sonorităţile au#ite la Prundeni! 6ăcea lenei lungi di#ertări asupra misterelor
armonice! ra obsedat de un ritm nou! Scria adesea pe margine de caiete mu#icale
micile semne cabalistice ale unei "bucolice"! 6irul melodic agrest trebuia ăs ră#bată
prin ţesutul comple5 al unor multiple +iloane de ansamblu$ după altă concepţie însă$
ca cea reconstituti.ă a lui Strauss! 8 e.ocare măestrită! 0ăuta să arate 2lenei care
e elementul sentimental şi care cel mecanic în acelaşi sunet, apoi care sunt
sunetele pur materiale şi care cele emotive ale aceluiaşi acord. #e denunţ a
succesiunea sau le disocia pre#enţa simultană! 5empli+icând din Strauss şi din
propriile lui compoziţii$ semnala di+erenţa între mu#ica reconstituti.ă şi cea
evocativă$ ce-l preocupa! lena asculta ă+ ră să înţeleagă tot$ dar cu o atenţie ce)i
stimula verva şi cercetarea. i mai arăta apoi gradaţiile in+inite cuprinse de o
singură notă mu#icală, cum şi ecourile desprinse din ea şi valorificarea lor

pentru mu#ical
şcoală sunetele
ă cuurmă
totultoare! Surprinderea
di+erită ei pentru
de lecţiile $anale deacele luateîlde
pianminuni înc2lena
ânta. 2ra
prino
pensioane. 2ra şi orecompensă de un gen nou a pasiunei ei pentru mu#ică!
Pre#enţa lui +or4 şi (ini era acolo asemenicorului antic$ simpatică şi necesară!
*da şi (a1enţiu se arătau şi ei foarte mâ'niţi cu prile/ul doliului! Se
socoteau ca un +el de rude$ e drept că în numele unor argumente +oarte delicate e5-
logodna lui a5enţiu şi veria lui (arcian. Rezulta ns î ă o nuanţă +oarte
ă
cu.iincioas de raporturi! lena primise c'iar o misiune de caritate$ pe care o
împlinea cu #el în amintirea Eramatulei$ căreia$ de alt+el$ nu-i lipsea nici grâul fiert
de pe moşie, nici azima morilor, nici un fel de datini. Dupărugămintea Adei$
lena îşi luase asupră)şi să decidă pe a5enţiu pentru plecarea la %esins! Prinţul
însă re+u#a cu îndărătnicie blândă!
(arcian era şi el mişcat de starea lui (a1enţiu care se stingea pe
fiecare zi.ce
prietene, 2lena
s)ar şifi (arcian inventaseră
aflat la #e4sins
pentru acel scop e5istenţa unei
şi trimitea de)acolo referinţ e încântătoare$
începând de la călătoria lesnicioasă, la orice alte detalii de peisaj şi tratament.
0ovestea era alimentată cu date precise luate de Ada la sanatoriul din localitate,
aşa încât numai învelişul era romantic.
Po.estea +icti.ă era acum o bună camaradă a 2lenei şi a lui (arcian, care
com$inau împreună ultimele ei noutăţi în +orme cât mai poetice$ deoarece a5enţiu
era mereu în +a#a lui sera+ică! Ada susţinea complotul din toate puterile$ speriată de
scăderea prinţului şi nemaiavând ne.oie de pre#enţa lui acum$ când 2lena şi
(arcian erau o platformă solidă de onorabilitate! arcian urma să creadă pe Ada
o +emeie +oarte de treabă! ,-o putea .edea decât parţial şi aşa cum .oise ea să i se
în+ăţişeze. 0artea vulgară şi viţioasă a +irii ei scăpa de sub obser.aţia lui nai.ă şi
optimistă!
2lena nu ştia nici ea nimic pozitiv rău de Ada$ dar în şcoală, ca şi în
societate$ o socotise până atunci ca +iind de altă speţă cu ea! Acum se simţea
dispusă spre concesii! 8 găsea$ de alt+el$ +oarte corectă în ţinută şi foarte sinceră
în solicitudinea ei pentru a5enţiu!
%a propaganda de plecare a5enţiu opusese la început lenei o tăcere
misterioasă sau replicase misterios că se simte +oarte bine! A.ea con.ingerea sua.ă
că lena numai din interes sentimental dorea plecarea lui$ credin ţă pe care o purta ca
pe un talisman în sensibilitatea lui maladi.ă şi care)l întărea în deci#ia de a rămâne
aproape de ea! n a+ară de teama 'emopti#iei$ teamă acum resemnată, nu)şi da
seama de starea lui. 7e$ra la ore fi1e era acum nlocuit î ă cu un +el de
mor+ini#are a organismului$ care la termometru corespundea cu dou ă-trei linii
permanente de temperatură! S+ârşi însă prin a se con.inge că "ea" cu dinadinsul
.rea ca "el" să plece! ecise eroic că o .a asculta$ dar trebuia prudenţă pentru a nu
pune în e.idenţă sentimentele şi pentru a evita comentariile. De aceea,
prinţul lua un aer din ce în ce mai secret şi mai e1altat. După multe e#itări şi
calcule, într-una din #ile$ luptând cu scrupule şi o$stacole imaginare, (a1enţiu
com$inase timpul şi spaţiul şi găsise momentul de a fi singur cu 2lena.
2lena, ce nu)şi da seama de acel calcul, se $ucurase căa5enţiu are să-i
spună ce.a$ probabil tocmai în c'estia %esins. *şa de aproape însă de fantoma
ce se apleca spre ea şi de pe $uzele căreia ieşea o răsu+lare slabă şi deasă$
lena simţise că ameţeşte. (arcian, atent, se săltase spre dânsa$ oprit însă cu un
mic semn de lena! n aiurarea lui$ a5enţiu interpretase emoţia lenei +a.orabil$ iar
inter.enţia lui arcian drept indiscreţie! Spusese lenei gră$it şi confidenţial că a
decis să plece$ ca pe o replică la dorinţa ei secretă şi, su$t un prete1t stângaci$ se
sculase de lângă dânsa ca să n-o compromită! 6aţă de re#ultatul bun$ lena$ prin

prinţului! se +ăcuse complice cu dulcele secret şi cu drama imaginarăa

aprobare$
a5enţiu plecase apoi pe loc$ luând arbitrar pe Ada nedumerită şi refuzând
întrebările lui arcian! ra turburat de oînc'ipuită mare scenă$ agitat de tot +elul de
simţiri e1altate şi diafane totuşi şi mereu misterios. n felul acesta poetic se
decisese plecarea, aşa de vulgar disputatăcând.a$ a lui a5enţiu! 6usese
însoţit până la +rontieră de Ada$ care con.insese pe %ică să +acă un turneu în Ardeal
subt cu.ânt că la -imişoara vor găsi cai frumoşi ungureşti mai departe,
(a1enţiu era însoţit de doctorandul ce-l îngrijise şi acasă$ cu misiune de a-l instala!
n bolna. +ragil$ un clientîntârziat, acel $lond livid ce pornea la #e4sins, de
unde, fireşte$ amica +icti.ă a lenei plecase de curând .indecată! Sperau oare cei
ce-l trimeteau în vindecarea lui/ Sau un egoism inconştient îi îndruma să
înlăture din decorul lor acea e+igie melancolică$ care$ +ără nici o re#onanţă acum
către încon/ur$ se putea mai lesne di#ol.aîn i#olare4 oartea +iind operaţie
repugnantă$ era salutar gestul lor de a transporta pe condamnatîntr-un a#il anume
pregătit!
 lena comentase cu arcian ciudăţenia procedărilor lui a5enţiu! arcian
surâsese indulgent şi semnificativ, şi lena înţelesese abia atunci alu#ia absurdă
a bietului e5ilat! ncidentul ă
l sase în urma lui un parfum frumos de amor şi de
spaimă! l respirau reculeşi. *şa cum parfumul florilor acumulate proaspă t
pe un mormânt străin +ace pe cei sensibili să se simtă cu o plăcere dureroasă încă
mai .ii!

I:

devenea ămaiăautocrat,ţ şi e1ecutanţ

Pe m sur ce repeti iile se înmulţeau şi răspunderea se desemna, (arcian
ii mai sub/ugaţi! Se întâmpla acum ca
obser.aţii destul de se.ere să pornească de la maestru către unul sau altul! ai
ner.os$ cu cât era mai interesat de $una reuşită$ arcian trecea peste
con.enţiile mondene, aşa cum ar fi făcut-o pentru un concert public! lenaîl
susţinea tacit! n marele public participarea lui arcian ă + cuse impresie$ propagată pe
două căi agenţia Stuart şi colportajul de salon, 5nvitaţiile$ +oarte căutate şi
înainte$ acum îşi urcau valoarea vertiginos. Se emisese ciar ideea să se +acă
in.itaţii plătite cu bene+iciul destinat unor societăţi de $inefacere, şi propunerile
a$undau. 9ersiunea asta nemulţumise pe 2lena, care ar fi curmat)o, dar nu
ştia dacă arcian nu era cum.a parti#anul$ dacă nu c'iar promotorul ei! 0u multă
precauţiune îşi manifestase dorinţa ca audiţia să rămână o recepţie particulară!
arcian se arătase cam suscepti$il şi se apărase ca un culpabil de o .ină$ pe
care în realitate n-o a.ea! Se iscaîntre ei un mic malentendu aşa cum se întâmpla
în +a#a dintâi a celor mai $une raporturi. 0lutea o melancolie, deşi nimic nu
se scim$ase. "um şi 2lena şi (arcian se simţeau .ino.aţi, deşi fără de .ină$
era un prile/ pentru o abordare deplină$ care nu întâr#iase! otul +usese curând
luminat şi proiectul a$surd era acum su$iect de glumă! ocmai putinţa asta de
limpe#ime era una din calităţile cele mai simpatice ale mu#icantului! Prin lipsa de
"+unduri suprapuse" ai +i #is că nu e artist, aşa cum prin firea du$ioasă
permanent şi ciar sieşi, @reg, pictorul, era şi artist şi clerical.n sc'imb$
lena era tot mai iritată împotriva doctorului Rim. #ipsea mereu, şi (arcian,
foarte nemulţumit$ nu protesta din politeţă! 6ranco suplinea pe &im cum putea$ dar
atrăsese atenţia lenei că era tot timpul ca titularul să +ie pre#ent! lena$ prea
ocupată, nu se putea duce la Rim şi prefera ciar sănu meargă pentru a nu
mâ'ni pe %ina$ dând doctorului lecţia meritată!
ecisese să trimită un ultimatum$ dar amâna din gri/ă pentru %ina! 0omisionul
că#u asupra lui ini$ care tocmai a.ea intenţia să se ducă pe acolo! e alt+el$ mesa/ul
lenei a.ea +orma unei scrisori categorice$ pe al ă c rei conţinut ini nu era obligată
să-l cunoască!
&im lipsea de la repetiţii ocupat cu cestii grave. *vea şi el drama lui.
(âniri şi $ucurii succesive lî opriseră de la mu#ică! Alte .ibraţiuni puneau în
mişcare pe domnul profesor. *tunci când Sia cre#use că e c'emată de %ică$ în
aşteptarea ei nerăbdătoare$ se arătase tirană şi maltratase pe Rim cu vor$e
necugetate şi cu atitudini dispreţuitoare! &im înălţase psalmi de pătimire! n
dreapta lui cuminţie socotea pe Sia drept oaie rătăcită! A.ea însă lungi socotinţe cu
sine despre ce era de +ăcut! A+lase despre scrisoarea trimisă de %ică +etei! ra$ oare$
bine să încerce un demers pe lângă acel tată aşa de scump pentru a)l readuce

sau
o altătre$uia să ce
dragoste$
caute a slăbi dragostea +ilială a Siei$ acum$ mai ales$ când el îi o+erea
putea înlocui cu atât a.anta/ pe cealaltă4 n pantomime interioare$
+ără de oglinzi inoportune şi cu o gustoasăcercetare de sine$ &im se des+ăta la
ideea bucuriilor pe care le putea da Siei!
 Scoborând ast+el în su$teranele conştiinţei$ găsise gândul mântuitor de a se
slu/i de minciună! 0u mâini lungi$ întinse ca o suplică spre Sia$ &im îi po.estise că a
întâlnit pe %ică$ ce l-a însărcinat să-i spună că nu o mai poate c'ema la dânsul nici
c'iar pentru o .i#ită din "anumite pricini"! %ică l-a împuternicit pe el$ &im$ să aibă gri/ă
de odorul de care-l despărţeau acum "unele împre/urări"!
&im predica ast+el +eteiîntr-un stil care nu era deloc cel al lui %ică$ riscând
minciuni +oarte bine înrudite însă cu ade.ărul. Sia nu ştia să +acă distincţii.
*şteptase pe #ică şi nu venise. De la năde/de trecuse$ brusc$ la parapon! ,u se
îndoise de cele spuse de &im!nţelesese bine două lucruri că %ică avea acum alte
socoteli şi că pe ea o lăsa moşului. (ânirea şi necazul cotro$ăiau prin su+letul
ei opac! 8 mare ilu#ie se s+ărâma în blocul acela! ra acum deopotri.ă şi pe #ică şi
pe Rim. ra pe toată lumea! rept e5primare acelor simţiri +ruste$ la discursul
călduros al lui &im$ îi răspunsese numai
' (arş!
&im se retrăsese cu demnitate şi cu speranţă! A.ea un surâs enigmatic de
maliţie şi indulgenţă! Sia$ cam îngri/ată că a ocărit pe cel de care avea nevoie,
nu avusese totuşi nici un cuvânt de re.enire! "6ecioară tare*" suspinase &im$ dar
cu încredere în .iitor! Se simţea înţelept ca un Solomon-rege$ pe care l-ar +i s+idat o
scla.ă +a.orită! 0'iar +ăptura lui şi)o simţea cu în+ăţişarea solemnă şi $i$lică şi,
retrăgându-se prudent după apostrofa Siei, paşii lui iî păreau a suna august pe
mo#aicul coridorului ca pe lespe#i de por+iră! &im era un lu5urios al înc'ipuirii! Palma
ături de .oluptate brutală! &imul cu dinţii
+ecioarei pe obra#ul lui slab ar +i luat apuc
gal$eni, lungi şi rari, miop şi prognatic, era numai o mascăpusă în glumă
&scumpului eu& al lui Rim &frumosului&. Domnişoara Sia nu se puteasă nu-l
.adă până la urmă aşa cum el se înc'ipuia! "6ecioară capricioasă*" se biciuia &im
cu delectare! inciuna luiîl mulţumea însă aşa de mult, atât era de con.ins că Sia
se .a întoarce spre el$ încât îşi amintise de repetiţiile audiţiei Bac' cu oarecare
remuşcare.
ini se pregătea să)şi îndeplinească dubla ei misiune aceea de a da %inei
alarma pe care nu i-o dau ceilalţi şi de a duce lui Rim scrisoarea 2lenei cu
privire la concert. #a dezordinea de idei pe care i)o pricinuise marele secret
de familie% %ică-tată$ %ina-mamă$ Sia$ +iica lor$ se adăoga ceea ce ini numea
incestul lui &im! Predominaînsă spaima ei nelămurită!
0ircumstanţa că Rim şi Sia nu cunoscusetă secretul %inei îi părea în ade.ăr
atenuantă! 0e .a +i însă atunci când .or a+la$ a+ară numai dacă %ina$ mereu scla.ă,

nu vadoi
celor avea gestul $i$lic
era prime/dios* de
ini îşia)şi conduce
zicea fata
că poate nî cortul
vede patriar'ului*
ea lucrurile prea Alt+el$
tragic/ocul
şi
totodată se simţea #orită spre s+ârşitul tragediei. 2ra neastâmpărul +urtunii pe
care o simţi că .ine$ care te apasă şi pe care ai vrea s)o vezi trecută$ +ie c'iar cu
ra.agiile ei!
Pe drum spre &imi$ ini se bucură că are prete1tul scrisorii şi totodată
luase deci#ia că nu .a .orbi nimic imprudent! 0el mult .a lua atitudinea pe care o
s+ătuia lui ,or$ atitudinea care puneîntrebări, descide paranteze, naşte indicii
şi dă bănuieli! Se bi#uia pe cu.intele ce .or cădea +ără .oie! A.ea dorinţa de a +i
%inei de a/utor$ dar cu speranţa că o .or a/uta împre/urările! %a început concursul de
împre/urări păru a +i puţin ama$il şi gata să o întoarcă de la uşă! %a soneria ei
timidă întâi$ apoi întărită$ nu răspundea nimeni! Stărui prin partea bucătăriei, dar şi
acolo era pustiu. 0e la ferestre nu se ivea nici un cap. #ipsea u$ oare$ toţi$ la
trei abia după de/un4 deea de a pleca +ără să-i .adă păru deodată a-i con.eni! :a
lăsa scrisoarea în cutia de poştă! emersul ei i se părea acum su+icient! şi mări în
minte dimensiunile bunelor ei intenţiuni neîndeplinite! :estitul shampooing al lui Pilat îi
liberăconştiinţa! Se spălă deci pe mâini de toate misiunile. -otuşi, tocmai
pentru că era decisă să plece$ mai întâr#ie un minut! ra în curte$ în dreptul
culoarului odăilor din +und$ legat cu sala mică a bucătăriei!!! Parcă desluşea pe
cine.a prin perdele! Storurile$ trase pe inele$ăl sau între ele spaţii mici!  se păru că e
baba$ dar care$ în loc să .ie spre ea$ se îndrepta spre odăi!!! Poate .roia să-i des-
c'idă prin +aţă* :ru să pornească şi ea într)acolo, dar um$ra mişca acum din
nou înapoi!!! ot pe la bucătărie .enea*!!! ,u se arăta însă nimeni şi aceeaşi
um$ră se agita neorânduit$ când oprită pe loc$ când pitulată$ când lunecând
repede. "ine ştie ce luptă a $a$ei cu vreun şoricel sau pă ian/en! n orice ca#$
nu părea a se ocupa de ea! ini a.ea acolo$în plină #i$ o ciudată impresie de mister
/ocul acela de umbre era încă mai bi#ar în plină lumină!
0rin storuri, um$ra se vedea acum nemişcată. (ini se duse şi sunăiar$
din +aţă, apoi imediat trecu şi $ătu la uşa din dos. 2rau u ltimele demersuri
+ăcute în pripă$ înainte de plecare! n s+ârşit, um$ra mişcă spre uşa de serviciu.
-ot $a$a fusese (ini o zări desluşit prin ultimul geam.
8 altă umbră însă se strecura repede pe coridor spre interiorul casei! Acum
apăreau toţi deodată* Se au#i din +aţă şi glasul $unei #ina, dar silueta
proiectată pe umbra perdelelor$ după plecarea babei$ nu +usese a ei!
Buna %ina re#emată într-un baston se căina din prag. 6 durea mereu
piciorul şi aţipise puţin!!! ar neca#ul cela de babă$ ce pă#ea*
Baba ieşise şi ea în uşa din dos cu un cap ol$at. ;ine zicea #ina cănu
mai era în +irea ei! %ina po+ti pe iniîn odaia de culcare! 0ând intrară în vesti$ul ieşi
din $iroul lui însuşi doctorul Rim. *şadar, toatălumea era acasă*
 Am o scrisoare pentru dumneata*îi spuse ini scurt!
Acea a+acere i-l +ăcea nesu+erit! A.ea unele scrupule! 6ie că &im nu era
consanguinul Siei$ erau însă în /udecata lui ini unele căi$ gro#a. de intime$ pe care
soţul şi fiica #inei se întâlneau în .ino.ăţia lor! 8 de#gustase!
esigur era destul de deprinsă cu ast+el de ca#uri din #.onul public I e amantul
cumnatei$ L trăieşte cu fata nevestei etc. 7apte diverse destul de frecvente şi
$analizate de scepticismul pu$lic. "ând eşti ns î ă con+runtat cu ele îţi +ac altă
impresie şi scepticismul public nu împiedică ca I$ L$ D$ să trăiască într-o tragedie!
&imii$ ce e drept$ nu erau din aluat tragic! Pe buna %ina o puteai lesneînc'ipui
tolerantă$ Sia cea rudimentară nu-ţi de#.olta indignări$ iar &im îţi da nemulţumire mai
mult prin persoana lui! Animal de o speţă intermediară între genul feroce şi cel
domestic, având dinţii unora şi esofagul celorlalte do$itoace, fără un instinct
pronunţat al doctorul
-otuşi .iţiului$ +ăRim
ră cura/
nu în imoralitate,
cunoştea dar #inei.
secretul repulsiv şi ră
+or4 utăcios!
asigurase pe (ini
de acest lucru... Doctorul Rim nu ştia, deci continua... 3i dacă ar fi ştiut/ #ui
(ini îi era mereu +rică$ o +rică$ lucidă ca şi misterul um$relor cinezeşti la
lumina zilei.
Buna %ina po.esti lui ini de la capăt păţania ei cu piciorul! 0on+u#ă în .orbă$
ca de obicei$ amesteca durerile +i#ice cu neca#urile celelalte$ toateăr#bătute de
plângeri împotri.a babei care se ramolise de tot! rebuise ca ea$ din somn$ ăs audă
soneria înainte ca baba să se urnească! ini lăsa să-i scape oca#ia asta bună de a
+ace oarecari insinuări!
Apoi %ina amestecă darea de seamă a unor depuneri de familie, la care
luase parte şi gemenii Aallipa, cu alte doleanţe! Acest amalgam era c'iar starea
de spirit a bunei %ina$ care primea toate lucrurileă+ ră a le coordona şi povestea

laolaltă
îndurate de la obra#nica ceea de +ată$ăpe care &im o încuraja. Deşi foarte
proiectele ei materne de a m rita pe Sia cu unul din gemeni$ cu mi#eriile
suferitoare, se vedea că %ina era obosită de neca#uri! ini o pri.ea cum su+lă
greu şi îşi zicea că toată .iaţa va sufla aşa din ce în ce mai greu... şi atât*
&enunţarea #inei o cuprindea şi pe ea faptul că%ina o să moară într-o #i de
astmă n-o speria! ai teamă i-ar +i +ost acum să .orbească!
 ,ebuna asta de +ată stă bu+noasă +iindcă %ică nu se poate ţine de ea* i e
destul de bine aici!!! &im o mena/ea#ă c'iar peste măsură!!! ar dumneaei îi tună şi
toţi suntem întorşi pe dos... *$ia s)a aşezat şi #ică... *cum e profesor şi
prieten $un cu familia prinţului a5enţiu!
#ina avea astfel de e1presii fericite şi un fel de a n+ î ăţişa totul care
curma orice comentariu. (ini se simţea de#armată! 8rice inter.enţie apărea de
prisos! Se interesă de pro+esoratul lui %ică. +u şi)l putea înc'ipui!!! ar %ina declară
că %ică era tot băiat $un şi drăguţ ca înainte$ cu toată situaţia lui aşa de
frumoasă!!! 0am ridicolă buna %ină$ în ade.ăr!... *şadar, #ică se sc'imbase +ără
să se scim$e. 2ra acelaşi care fluiera de mult pe lâ ngă garduri$ care deună#i
+luiera pe Sia subt +ereastra Rimilor, care fluiera uşor pe $uze în atelierul
domnului 0aul şi între dinţi în urec'ea prinţesei Ada! 0ât despre pasiunea +etei
greoaie pentru tatăl sprinţar$ ea era o stare de +apt +ără comentariu! 0u ideea lui %ică
pro+esor$ ini nu părea a se identi+ica nu mai puseînsă nici o întrebare! i era
deodată foarte lene şi uitase aproape preocupările cu care .enise! ocmai atunci
baba$ +ără ca să i se fi auzit paşii în meşii de postav, vârî capul prin uşă şi
răguşită şopti%
 Să pofteşti din faţă că a .enit intendentul!
ini +u de părere ca %ina să c'eme pe intendent$ ca să nu se mai ostenească,
dar #ina se şi sculase. ;a$a rămăsese după uşă!  se .edea laba #bârcită şi
neagră a mâinii şi vâr+ul broboadei! Ai +i #is că stă acolo gata să lo.ească pe %ina
cu ce.a în cap!!! 0u ce s-o lo.ească4!!! n ce +el era %ina .ino.ată +aţă de babă4!!!
mpresii* sau unele idei neîncegate $ine, leneşe încă$ dinapoia gândului! Acum
papucii babei se au#eau târâş pe coridor. 0lecase... ;a nu!... 5ar se ntorsese!
î
ini$ ridicând oc'ii$ o .ă#u grebănată şi uitându)se la ea lung. "e vrea/... 3tia
că a .ăzut)o adineaurea prin geamuri şi vroia s)o ucidăpentru că do.edise
crimele din casa lor blestemată!!!
Baba în+ăţişa acum tot $asmul rău între.ă#ut de ini! Stând în mi/locul odăii$
baba se uita mereu ţintă la ea! Apoi se apropie de masă şi luă călimara$ pe care o
duse %inei în .estibul! Atât*!!! 8 aduse însă la loc şi se opri în +aţa scaunului lui
ini$ uitându)se acum la ea de)aproape. +u spunea nimica, aştepta!... (ini
se tre#i că-i spune ea$ din senin$ babei
' Dumneata
domnişoara ai dumneaei.
Sia, #ata slujit pe cucoana #ina şi acum îngrijeşti şi de
,u se gândise cu răutate la ast+el de cu.inte! %e pronunţase maşinal... pentru
că $a$a aştepta acolo în +aţa ei$ +ără rost!!! sau pentru că .enise pregătită să
.orbească şi nu cutezase să spună %inei nimic!!! sau pentru ca să a+le dacă $a$a
ştie... sau numai răspunsese întrebării mute pe care i-o +ăcea baba*
Baba întâi rămăsese tâmpă! Apoi îşi plesnise tare palma aspră peste obra#ul
#bârcit şi ieşise în brânci ca o turbată$ mică, cocoşată cu un petic de şal
zdrenţuit$ cu roc'ia târâş, alerga pe coridor. (ini se sculase şi din uşăse uita
după ea! Părea că patinea#ă un picior luneca mult înainte şi cellalt sărea după el!
0a o .ră/itoare pe o mătură sau o mumie pe un sci şciop.
*şadar, $a$a nu ştia! Rămăsese turlacă! Dar $a$a ştia altceva... şi cele
două lucruri la un loc o +ăcuse să +ie apucată de rele! 0e .a +ace acum baba4!!! :a
amuţi din spaimă!!! sau .a .orbi4!!! Socoteli mintale repe#i deoarece %ina seîntorcea!
 e-am +ăcut să aştepţi* se scu#ă$ picând pe un +otoliu$ apoi se sculă iar să
înc'idă uşa, mereu ro$otnică!
 ini se uită după ea cu oc'i pe care îi simţea cum sclipesc vii de forme,
culori şi lumini, ca un $ucet de arti+icii! Apoi tot de iute pri.irea i se stinse! Au#i pe
%ina cum îi spune
 Acolo pe coridor e odaia +etei ceea*
"a* gândi ini! ocmai unde pândise baba!" Placid$ ini reconstituia +aptele!
 Pe babă o ai de mult!!! de la ecuci4
 ,u*!!! ai dincoace*!!! ar tot mi-e destul*
 Are să interese#e pe ,or noutatea că domnul %ică dă lecţii$ #ise ini la
întâmplare!
 %ecţii de ec'itaţie. 3tii! 2l e de la cavalerie! completă%ina îngâmfat şi
iar se sculă şi se duse alături în cabinetul medical$ de unde aduse o +otogra+ie a lui
%ică în uni+ormă de ca.alerie! acă o .edea +ata ceea$ mi-o lua*
%ina o credea pe ini la curent cu a.entura ei sau nu4i .orbea ca unei iniţiate$
sau cum4
' 3tii, #ina, că am adus doctorului o scrisoare de la lena$îl roagă să .ie la
repetiţii sau să o anunţe într-un +el! Acum când are pe arcian .a +i un concert
strălucit!
 &im are de gând să se ducă acum regulat!
%ina părea oarecum geloasă de precăderea mu#icală a lui (arcian şi
ofensată că &im era controlat!
Peste puţin ini se sculă să plece! n poartă îşi zise% &2 o prostie să .rei să
+aci oamenilor bine*" Apoi "Am nemerit oare un +lagrant-delict4!!! ai bineăc n)am
spus nimic #inei şi m)a slujit mpre/urarea*"
î Se gândea că acum baba o .a înlocui
şi #ina va fi informa ă t ! ",-am să .iu mult timp pe la %ina!"
!!! recu apoi la alte gânduri ale ei, ca şi cum interesul pentru acele fapte
i se topise şi teama i se irosise.

I:

Pe când la răgăneşti dura repaosul, melodios, toate furiile dezlă nţuite

bântuiau casa &im! Baba$ care nu murise sub spaima blestemului ăzut c acolo,
spusese #inei ceea ce ştia şi aşa cum ştia ea să spună! ntâia gri/ă a %inei
+usese ce-o să #ică %ică$ ce-i încredinţase +ata4 Abia pe urmă se .ăicărise asupra
+aptei cum dusese păcatul pe &im4
ndignarea nu)şi făcea loc decât anevoie, din lipsa de gelozie şi dragoste,
din firea ei pasivă şi din acea vinăa ei iniţială$ păcatul de tinereţe$ de care se
împiedicase toată .iaţa$ păcat speculat de &im$ dar mai alesîntreţinut de ea singură!
,ici ea nu era basma curată*!!! a doar adusese în casă pe +ata lui %ică*!!! n +elul
ăsta buna %ina sosea de#armată la locul delictului!
ar ce era acum de +ăcut4 0ăci ceea ce i se părea desluşit era că trebuie
+ăcut ce.a!!! 0um să trimită +ata de acolo +ără ştirea lui #ică4!!! 0um să spună lui
&im să se astâmpere4
5ci)colo o apucau şi toiuri de indignare! "e neo$răzare pe nemernica de
Sia! "e neruşinare pe păcătosul de &im* n casa lor*!!! 8 +ată ocrotită de ei*!!! a lui
%ică*!!! 0ăci era bine înţeles că nici &im$ nici Sia nu ştiau despre maternitatea ei.
Puţina ei dragoste pentru Sia şi purtarea de totdeauna a fetei cu ea
făceau ca reacţiile materne să-i lipsească con+lictului! rama era ast+el mult
simpli+icată, dar totuşi
separat amestecate însăe1ista. #ina avea o noţ
acă %ică ar +iă .enit
iune precis a greşeliloră+iecăruia
la un loc o încurcau! acum s -i spună
că Sia e o străină ar +i răsuflat, desigur, uşurată$ dar nu i s-ar +i sc'imbat prea mult
supărarea!
 Prima ei +a#ă$ deci$ după descoperire +usese de toropeală! 8 îndelungă
oboseală o copleşi. (ai apoi a$ia o apucase un fel de necaz cică litor către cei
care stricau toată trea$a şi)i dau urât de lucru! 0ând e aşa de greu până să te
vezi liniştit!... "e le tre$uia lor acum un astfel de zdruncin!... 3i $a$a aceea
nesu+erită cu pânda ei*!!! Se amesteca în treburile stăpânilor*!!! Acum pândea$
desigur$ iarăşi să .adă ce are să se petreacă!... *ştepta cine ştie ce!... 0arcă
#ina ştia singură ce are să +acă! 7i$rele ce simt şi dor, #ina nu le avea, iar cu
mizeriile omeneşti era deprinsă$ apoi era o +ire grămădită ce se înă$uşea% de
aceea im$oldul dintâi al mâniei care spulberă nu-l a.usese!
nă$uşindu)se, scotea însă aburi! ntâi turtită de cele ce a+lase$ acum
î*titudinea
ncepuse din ce în ce a pufni şi a căuta pricină tuturor$ c'iar şi lui Rim.
ei păruse celor doi suspectă! Pro+esorul se uita cu oc'ii lui de c'ine# la
Sia$ care căta pe su$t pleoape. 2ra ceva!... Dar ce/... +u ştiau! De aceea nu
cutezau să ia atitudine, aşa că ' lucru neo$işnuit ' pufnelile #inei se
treceau şi se întreceau în .oie! %ina îşi răsu+la însă neca#ul +ără e5plicaţii iar în
gândurile ei trudite se socotea mereu ce ar +i +ost oare bine ă
s +acă* ,-a.ea
încredere ' şi pe $ună dreptate  în energia ei! 6urtuna$ care +ace .ârte/ pe locul
necurat$ nu se de#lănţuise, aşa că răul mocnea pe loc! ,or$ c'emată pentru a +i
consultată şi pusă încă de la poartă în curent de babă$ intrase cu "Să-ţi trăiascăG& şi
rămăsese la "ă-o a+ară*FF &e+u#ase însă să se amestece "u cu mo/ica aia nu
.orbesc*"
*şa că $una #ina urmase a)şi rumega nainte î gândurile necă/ite, pe când
ceilalţi doi se ener.au în nesiguranţă. +u se mai auzea vioara doctorului şi
distracţiile de orice +el erau suspendate! :oia bună +iind singura ei graţie$ %ina
căpătase o mutră încă mai uricioasă pământie$ cu oc'ii tume+iaţi +ără de plâns$
îmbătrânită! ra circulaţia rea a sângelui$ autointo5icarea*
8dată ce apucase să .orbească răstit$ părea că aşa)i fusese vor$a de când
lumea arţagul era 'rana pătimirii ei! ,-o părăsea însă gri/a că trebuie să +acă ce.a*
Se c'ib#uise să c'eme într)o zi fata şi să-i spună marele secret al naşterii ei.
*tunci va pleca ea singură de-acolo$ ceea ce %ina pre+era din cau#a lui %ică! i era
însă silă de convor$ire% &-e pomeneşti căplânge$ măgăriţa*" %a ideea asta %ina
e#ita! şi amintea din nou traiul îngeresc de deună#i$ +ără a-i cerceta pricinile
"acă se astâmpăra$ măgăriţa$ ce bine era* Au pe dracu în ele* Să nu lase lumea în
pace*FF %ina arunca toată .ina pe Sia! Se gândea la măritişul fetei cu unul din
gemeni, deşi proiectul era numai nî înc'ipuirea ei! "8 mai .rea acum să o ia4
Bine credeam
greşită$ care aeu s-o m
trecut ăritacolo$
pe mai iute!" n acelaşi
se unea timp,
cu ciuda un fel deamâ
ă şi
ei con/ugal indulgenţă
ndouă sede +ată
încurcau iarăşi de noţiunea maternităţii. *tunci $una #ina nu mai ştia ce vrea%
&+umai să nu plângă*" îşi zicea la urmă cu o silă mare pentru lacrimi!
Ar +i .rut mereu ca &im să nu a+le secretul Pentru ea$ ce se temea de păcatul pe
care-l purta în spinare, şi pentru el, păcătosul$ ca să nu-i .ină greu! 0redea că în
+elul ăsta totul s-ar putea încă îndrepta! ,enorocita %ina trebuia să)şi dea ei singure
toate argumentele conciliante pe care de o$icei le aduc alţ ii! 0u baba nu
.orbea! Baba intrase după cuptor şi acolo făcea în cenuşă tot +elul de .ră/itorii
pentru blestemul cel mare$ dar nu era cuptorul cu 'rub ă$ de aceea$ pesemne$ nu
prindea .ra/a! e cum .edea pe %ina$ ridica mâinile în sus într)un gest de iad şi
pieire. 0ărea că stă acolo pe /ăratec$ s+ârâindu)şi pielea neagră pentru că +usese
martoră la pier#are!

nesu+erită şi gata să obosească prudenţa celor doi şiăsăî pro.oace .reo scen
Baba a.ea tot tragicul care lipsea bunei %ina$ a/uns $ n sc'imb$ de o cicăleală
ă din
care să iasă ea .ino.ată sau să iasă cel mult o .ictimă înecată de-a binelea în
mocirlă! %ina$ simţind că Rim e gata s)o provoace, se decisese şi cemase
fata. "a să +ie .orbă scurtă scosese caseta preţioasă
 ite ce .reai să +uri* îi #isese cu brusc'eţă. 0oftim citeşte!
Sia se repezise şi în.ârtea în mâini cele câte.a +otogra+ii ale lui %ică$ a căror
.edere îi răscolea mânia şi dragostea.
' "iteşte!... -u eşti ceea de acolo!
Aruncându)şi ocii pe act% &Din tatănecunoscut*" Sia a.usese unţipăt
 ,u e %ică tatăl meu4*
*cest efect, care nu era cel aşteptat$ nu +usese pe placul %inei!
 0ine .rei să +ie tată-tu4 %ică e*!!!  .orba de mamă)ta... 2u sunt,
neruşinato... eu!... 2u care te ţiu, te ocrotesc şi vreau săte mărit*
0u.inte grele$ cu un înţeles lămurit şi care puteau face pe Sia săintre subt
pământ!
 Să-ţi +ie de bine* aF asta e po.este .ec'e* #isese grosolana +at
ă!
%ina înţelesese atunci că %ică i)a vor$it Siei de ea $atjocoritor şi se
ofensase de moarte. +u)şi mai alesese cuvintele, pierduse orice cumpătare
şi grămădise ocările şi pumnii.
Baba$ pe coridor, se aşezase pe vine cu mâinile peste ureci, aşteptâ nd
să se +acă pământul pra+$ iar &im$ pre.enit deîntrevedere, lipit cu urecea de
uşa $iroului, nu putuse rămâne neutru!
ntrase în plin pugilat şi, luând partea celei sla$e şi fără apărare$ scosese
pe Sia din mâinile materne!
 reci în camera dumitale* #isese +etei cu glasul unei bl
ânde autorităţi! Am de
.orbit cu dumneaei*
rmase o scenă care ar +i trebuit să +ie culminantă şi care nu fusese decât o
încâlcire de cu.inte 'aine$ un sc'imb deinjurii mult timp mestecate şi acum
scuipate în obra#! &im se arătase superior prin calm şi $atjocoră! %ina$ cu +aţa
um+lată ca de brâncă$ #.âcnea ane.oie .orbele îmbâcsite între +ălcile contractate!
:ă#ând că pierde teren$ %ina dase lo.itura cea mare$ pe care e drept ăc nici Rim n)
o aştepta.
ra baricada de după care el îşi apărase o .iaţă întreagă demnitatea şi
avantajele. 6 răsturna acum nebuna de +emeie cu o singură .orbă!
0u o e5plo#ie de plâns sau de tuse %ina spusese
 ăgăriţa asta e fata mea! şi aşteptase ca din cumpăna greşelilor
reciproce să iasă i#bă.ire! Să fie iertare şi uitare şi totul săse ispră.ească la
primărie
Rim,şiastfel
la $iserică cuşovă
atacat, o nuntă laapoi$
ise$ careluei să fie naşi.
ându)şi cel mai măreţ i+os$ #isese
sacadat$ deci sarcastic
 umneata$ madam$ ai cre#ut că trăieşti cu proştii! apoi ieşise.
,u era decât o atitudine de circumstanţă. De fapt, Rim nu ştiuse. nc'ipuise
poate$ în râs$ o romanţă de /uneţă a %inei cu %ică$ iar dacă cum.a se întrebase
.reodată a cui e Sia$ nici un moment nu-i .eniseîn minte că %ina ar +i putut a.ea
cura/ul să o aducă în casă!!!
%ui &im îi trebuia numai o +ecioară $inevoitoare şi nu ar fi ales)o dinadins
să-i +ie +ată .itregă! Acum c'iar$ când ştia, căuta să uite nota asta caracteristică! ,u
putea sc'imba împre/urările ce-i procuraseră oca#ia +ericită şi, ca un om cu spirit
larg, ştiinţi+ic primea împrejurarea aşa cum venise.
0ât despre Sia$ nu simţea nici o legătură de &cucoana&, şi în bărbatul unei

ât
mame$ pe care n-o identi+ica bine$ nu .edea dec
$eneficii şi de ră#bunări! pe &moşu& ca unealtă de
7lirtul, din care se prelinge eli1irul incestuos, tonicul pentru organisme
degenerate, nu avea aci mare rol şi nici iadul cu $lestemele lui. 0rofesorul
Rim flirtase la domiciliu, glumăîngroşată din imaginaţia lui libertină şi din
$ădărănia Siei! Elumă agra.ată nu de ra+inării şi complicaţii psi'ologice$ ci de
împre/urări!
%ina rămăsese însă buimăcită şi cu ideea că Rim şi Sia... ştiuseră% aşadar,
marele secret nu e1ista. 2ra un lucru pe care nu şi)lnc'ipuise î niciodată$ care
#ăpăcea tot trecutul şi făcea în ea întuneric be#nă!
eocamdată, totuşi, nimic nu se scim$a. 3tiau toţi şi totul urma
înainte. ;a$a aştepta mereu sfârşitul pământului şi #ina aştepta ca Rim să
'otărască ce.a! Să ia o măsură, orişicare. 0oate se vor despărţi*!!! in pricina
ă totul se .a îndrepta încă!!! %ina credea
ei!!! sau a lui!!! sau a .orbelor!!! sau poate c
deci totul amânat în aşteptare se în.enina tot mai tare!
&im$ socotind totul lic'idat$ sta mai mult pe la +acultate$ plictisit ăc $unul mers
al lucrurilor a fost tur$urat şi plin de o prudenţăînţeleaptă! upă două!!!
cinci!!! opt #ile!!! în care fiecare ieşea, intra, mânca separat$ cu demersuri
ascunse$ %ina apucase pe Siaîn sufragerie şi, lovind cu pumnul în masă$ îi
poruncise să plece. 7ata dase din umeri şi spusese cănu pleacă decât atunci
când o .a lua de acolo %ică$ ce-o adusese! %ina$ în+uriată$ răcnise răguşit, dar cu
puteri ne$ănuite Are s-o a#.ârle în drum* Ameninţat în interese$ &im apăruse în
uşă$ cerând linişte şi declarând că el porunceşte în casă! Alte #ile nesc'imbate
urmase!
%ina acum îşi redusese lupta la un o$iect unic% să plece Sia* ra gândul ce-i
.enise încă de la început ca cel mai +iresc! Atitudineaînsă de sfin1 a lui Rim şi
nesimţirea Siei erau obstacole nepre.ă#ute! n mintea %inei rămânea în+iptă ideea
plecării. "auzele se ştergeau aproape, era acum o am$iţie şi un scopnî sine!
%ina era supărată şi pe +or4 că n-a .rut să se amestece credea$ poate$ că prin
intermediar lucrurile s)ar fi aranjat mai $ine, de aceea nu mai consulta pe
nimeni şi, când întâlnea prietenele$ se arăta cu ele uricioasă$ ceea ce le depărta!
n +iecare #i %ina credea că Rim va zice sau va face ceva şi nî +iecare seară
sta prostită de impasibilitatea lui! S+ârşi prin a crede că &im nu a înţeles destul de
bine!!! 0e n-a înţeles n)ar fi putut spune. Dar numai aşa se putea e1plica. "ă
n-a înţeles secretul naşterii Siei!... deşi spus desluşit... "ă poate n-a înţeles că
#ina ştie ce e între el şi fată*!!! 0ă$ în s+ârşit, e ceva neînţeles*!!!
i mai .enea ideea că &im a +ost o+ensat$ ca soţ$ de mărturisire şi că o +ăcea
pe ea responsabilă de tot! dei ale slăbiciunii care o dau înapoi şi care, confuze,
a$surde, i se în.ârteau în capul năuc!

două0u unăţii,
.ino. +el de ei şiăa$ dispus
a team lor, şiăatenuâ ă, cum
la scu#ndu-le şi din
una la iertare, confundâ
alta$ se decisese sănd cele
.orbească din nou lui &im$ calm de rândul ăsta şi serios. Rim, pro$a$il n+runtat î de
.iolenţa ei$ nu se în/osea la nici o procedare. Rim aştepta ca ea să .orbească
rezona$il, pentru a face apoi cele rezona$ile... şi #ina, reculeasă $ pătrunsă$
plină de conştiinţa +aptelor$ de răspunderea lor şi de grija consecinţelor$ se
dusese în $iroul lui Rim, care n)o aştepta deloc. Doctorul se ridicase de pe
scaunul lui .ă#ând-o$ surprins$ nemulţumit$ cu aerul unui om turburatîn ocupaţii
grave, şi, solemn, cu ocii pebuvard, aşteptase mut. n pre.ederile %inei
probabil$ intrase ca &im să-i pună .reo întrebare! 0um n-o întreba nimic$ ce.a se
întorsese în ea pe dos$ de la început$ dar stăruise în aceeaşi cuminţie!
 Am .enit să .orbim*!!!
ăcere din partea lui &im!

sunt!!! ă
 S .orbim în c'estia asta cu +ata!!! acum când ştim cu toţii!!! toate cum
8c'ii lui &im coborau tot mai /os$ dar limba eraînţelenită!
  umneata să iei 'otărârea... şi să-i spui să plece! 8 să-i dăm de .este lui
tată-su!!!
8 mică sugrumare a %inei!
 8 să-i dăm şi de celtuială!!! 8 s-o primească la şcoala de mică c'irurgie
unde am .orbit! !!
n gest din mână$ ner.os$ al lui Rim şi atât*!!! %ina$ care s+ârşise, reîncepu
' +oi suntem oameni maturi şi tiniţi!!! care ţinem la reputaţia noastră!!!
8 strâmbătură sau un surâs pe +aţa aplecată a doctorului!!! 8 strâmbătură,
pro$a$il... şi iar tăcere!!! ăcere acum la amândoi!
%ina începuse a da înapoi în bunele ei nădejdi. *şteptase vor$e $une sau
rele şi acum se întreba ce însemna tăcerea4 nsemna rău sau bine4!!! Sau poate
&im nu cute#a!!! sau poate nu credea de cu.iinţă să răspundă!
 umneata ce #ici4
*ceeaşi tăcere!
%ina$ rămasă de la început lipită de uşă$ acum da mereu înapoi în su+letul
necă/it!
 0e #ici4!!! Atunci a rămas aşa... *şa... să plece +ata!
 ,u*
 0um!!! nu4!!! Adică nu-i #ici dumneata4!!! Să-i spui tot eu din partea
dumitale4!!!
%a oca#ii mari %ina spunea lui &im "dumneata"! Acumînsă "dumneata" se
aglomera!
 se păru că pe desenul înclinat al +eţei lui &im era un surâs... +egreşit, părere*
' *şa atunci!... zise descumpănită$ cu ideile împinse încoace şi încolo$
stângace de trupul ei inutil$ acolo âl ngă uşă!
' +u!... +u va pleca! sila$isi Rim desluşit.
&idicase puţin capul şi #ina vă#u bine surâsul!!! n surâs proiectat dinăuntru
în a+ară$ din dispreţul lui de ea şi dinafară înăuntru$ din maliţia planurilor lui$ din
trium+ul calculat în sine şi cu sine, din nepăsare de altceva şi altcineva decât
gustul lui!!! 8 umbră de surâsuri. Deşi #ina auzise vor$ele lui clare şi $ine
conturate, nu o iz$i înţelesul lor pro.ocator$ o i#bi surâsul!!! şi $ătea /oc de ea!!!
râdea... 3i el ca şi #ică *!!!
6u operaţia in.ersă a tuturor intenţiilor cu care .enise gra.itate$ pocăinţă$
indulgenţă$ precauţie$ bunătate, laşitate, toate se î ntorceau pe dos!
n demersul ei era, pesemne, cuprins şi ceea ce avea săse petreacă
între ei. #ucruri serioase şi triste% mustrări$ iertare$ împăcare... poate ciar şi
înduioşare, acum că %ică o umilise şi era pierdut. "ine ştie dacă nu şi vreun
gest de tandreţe târ#ie$ stângace$ neîn.ăţată$ de tandreţe ridicolă!
%ina se întorcea deci de +oarte departe la ă t cerea$ la re+u#ul$ la surâsul lui &im!
:ino.ăţia ei se şterse şi se î n+ipse în ea .ino.ăţia lui$ +ără gelo#ie$ +ără durere$ dar
îmboldită de bat/ocoră şi de necuviinţă! i urî acum deopotri.ă pe amândoi$ +ără
.orbe$ +ără să mai desprindă +ălcile înţepenite$ cu oc'i stupi#i +i5aţi pe &im$ cu
muşcii în.ră/biţi$ cu respiraţia +ăcută c'eag$ cu limba groasă ca de .enin! ,u i se
+ăcu rău$ după cum nici babei nu-i .enise damblaua$ dar cu trupul mai g'ebosîncă$
cu +aţa #bârcită de neca# parcă era c'iar baba de urâtă. Rim, demn, cu ocii
ascunşi în lături$ cu surâsul acela 'idos acum trasînapoi$ trecu mut pe â l ngă ea,
ieşi şi o lăsă acolo carag'ioasă!
Abia după ce auzi zgomotul uşei mari din faţă, #ina se urni din loc, trecu

şi
că ea prin uşi%a
plecase*!!! rămase toate desc'ise până în .estibul &im plecase*!!! ra ade.ărat
treburi$ la plimbare!!! plecase*
Buna %ina$ printr-o gro#a.ă surpare de .alori$ de.eni rea! &ăutatea celor buni$
proaspătă$ neobosită$ nesocotită$ mereu susceptibilă$ mereu agresi.ă! 0a cine.a
înc'is într-o casă necunoscută$ încercând pe la uşi şi ferestre $ănuitor$ cu oc'i de
asasin$ pândind de după colţuri gata să lo.ească, cu mişcări #ăpăcite$
necumpătate$ dibuind în întuneric şi duşmănie ' aşa era răutatea %inei!
Baba$ acum pitic$ domolită$ cu oc'ii în broboadă$ stând pe ladă$ nu mai #icea că
pleacă, nu mai zicea nimic. *ştepta cu frica cuiva care a azvârlit cu gaz şi
vede că a luat foc. Rim aştepta şi el. 5eşea de zece ori pe zi şi se întorcea
repede, aşa fel ca să nu fie şi să+ie mereu acasă! eprins cu iobăgia nes+ârşită
a #inei nu se aşteptase să ia lucrurile în +elul ăsta. Se temea acum de ea. #ina
nu se descleşta, nu vor$ea, nu răspundea$ în.ră/bită$ cu mutra cui.a care .rea să
dea o lo.itură urâtă!

%ică$ +ără presimţiri$ îşi terminase plim$area în Ardeal cu prinţesa Ada$ iar
cucoana :era$ dimineaţa$ când desc'idea geamul admira casa din +aţă
 Halal casă*!!! Asta casă*!!! 8 dată casă*
n ade.ăr$ cu ar'itectura ei pompoasă$ .opsită proaspăt$ cu ipsosurile intacte$ la
colţ de două strade$ cu porţile de +ier poleite din $elşug, greoaie ca un mausoleu
de lu1, casa iadului aştepta, liniştită$ în margine de trotuar$ un +ulger ce nu-i
cădea asupra!
 8ameni cu stare* 8ameni de treabă* spunea cucoana :era pentru a se
consola că Sia şi #ică nu-i mai procurau distracţia de după-amia#ă!

I:

%a lena răgănescu$ într-o #i de moină prin +ebruarie$ ,or intră cu aerul că e

purtătoare de mari noutăţi! lena arăta tocmai lui ini cărţi poştale cu vederi
poetice trimise de (a1enţiu! Prinţul luase deprinderea regulată a acelui
"memento& şi colecţia cu cer al$astru şi munţi al$i creştea mereu. +ici
(arcian nu era uitat de vărul generos$ al cărui suflet se purifica tot mai mult
şi care, îngăduitor cu micile slă$iciuni omeneşti, trecea peste unele suscep)
ti$ilităţi$ de alt+el imaginare! Salutul scris al lui a5enţiu a.ea cam ciudăţenia lui
dinainte de plecare! couri masonice parcă ale unor stări sufleteşti misterioase.
+or4 declară că nu înţelege nimic dintr-o +ra#ă alăturată unui chalet ascuns în bra#i
"e la un cer la altul* &espectul meu n-are margini* Amici ţia mă reîn.ie* Plutesc* :ă
puteţi bucura*"
2ra, ce e drept, un stil cam confuz. *ltele erau şi mai alegorice şi mai
o$scure.
răgănescu$ căruia amabilul bolna. îi inspira o nespusă milă$ neputând
înţelege$ lua de tălmaci pe arcian$ care citea pro#a aiurită a verişorului cu un
profil grav şi cu celălalt maliţios! Pasiunea bietului a5enţiu pentru lena îi
procura ocazia unei permanente şi inofensive tacinării. 5nterpreta frazele
o$scure şi se prefăcea a +i un amic$ desigur mai recent$ dar +oarte gelos pe acele
pri.ilegii! Ameninţa cu plecarea şi cerea dreptul de a scrie. Deşi cordial şi
glumeţ$ subiectul tac'inării lor era nou şi gingaş, de aceea rămâneau adesea
şovăitori şi gânditori în comentariul lor. *tunci, de comun acord şi cu o
reculegere sinceră$ plângeau pe bietul condamnat! Buletinele pe care le primea Ada
de la sanatoriu erau tot mai pesimiste "6acem ce se poate* Sper ăm într-o
prelungire*!!! Starea înaintată*!!! ,imic e5clus*!!!"
n consiliu de +amilie reunise pe cei trei care se ocupau de prin
arcian$ spre a delibera dacă nu cum.a era potri.it să +ie adus înapoi! ţ Ada$ lena$
otul pleda
însă contra riscul unui nou .oia/$ impresia pe care i-ar +iă+cut-o întoarcerea
simptomatică şi e1altarea tot mai mare a prinţului pentru localitate şi
vindecare. Sentimentele lui pentru 2lena nu aveau nevoie de im$oldul
prezenţei! 5istenţa e+ecti.ă a lui şi a 2lenei era un o$stacol pentru avânturile
lui imateriale$ înlăturate acum de distanţă! e aceea cu.intele lui e5altate nu
e5primau dorinţa unei re.ederi imediate!
"ă simt un om nou$ un copil* Sunt beat de aer curat$ .oi +iîn curând sănătos şi
fericit!&
Sau
"Dbor* Sunt o pasăre* Sunt lângă umnea.oastră$ dar am răbdare! otul e
luminos!!!"
Altă dată scria

aerian. 2u, totuşi,irani, m)au opritpânăde la concursul de sci şi de la raidul

"octorii sunt t
am lunecat la picioarele concertului Bac'!"
arcian$ aducând această cartă$ o prosternase întâi la panto+ii de satin ai
lenei$ căreia negrul mat al doliuluiîi +ăcea +aţa mai albă încă.
Bietul a5enţiu! 0oetic şi inconştient de starea lui! Surâsul lor glumeţ
de.enise o umbră blândă în care în.ăluiau pe sărmanul absent! a5enţiu îi ţinea$
ast+el$ permanent$ într-o stare de emoţie şi de în+iorare în jurul iu$irii şi a morţii!
0e ar +i câştigat aducându-l4 8 agonie tristă pentru toţi! Prinţul nu mai trăia
decât din arti+iciul medical$ din graţia climatului generos şi din noua su$stanţăa
misticismului de care era cuprins$în ade.ăr$ lui a5enţiu i se părea acum că în el se
puri+ică greşelile *dei şi sacrificiul din trecut al 2lenei. 2ra altarul unor să r-
bători ilu#orii! ,emaiputându-se agăţa de .iaţă cu nimic din trupul lui$îşi întorcea
desă.ârşit preocuparea de la acel trup, lî des+iinţa ca să-l păstre#e încă! n
sc'imb$ su+letul îi întindea +râng'ii dia+ane$ cu care să dure#e .iaţa dincolo de
energiile materiei! Pentru aînşela $oala şi moartea, (a1enţiu in.entase i#băvirea
şi reuşea să mai trăiască timpul necesar ca misticismul să se consume şi el.
9eştile cu care venise +or4 erau cu mult mai $rutale. 2lena, de la uşă $ îi
impusese tăcere cu degetul pe bu#e! e alături$ din sala de mu#ică$ se au#ea un
murmur de pian! arcian lucra la noua sa compo#i ţie concepută la Prundeni! ecorul
casei răgănescu îi a/uta bine munca! ,or$ umblând în .ârful pantofilor, se aşeză
între ele două şi şopoti. 9enea de la Rimi dupăce$ de trei ori în şir, nu găsise
acasă pe nimeni! 8 dată se plimbase prin toată casa. 9raişte! "ine ştie în ce
crâşmă era baba$ %ina poate la clienţi$ doctorul la dracu în praznic, şi Sia...
A#i$ în s+ârşit, găsise pe %ina complet singură re.i#uia ru+ăria!
 i S-a +ăcut* Am dat-o în uliţă* i-a +urat o mulţime de lurruri* i spusese de

la uşă
,u$cu#ăgiasul $ine
u că %ina eradres
nesăşi cuă*satisfacţ
buit ie! bleagă$ când prea rea. #ui (ini
0ând prea
aprecierea lui +or4, care era de o$icei aşa de tăioasă când era .orba de Sia$ îi
păru curioasă!
 Bine$ dar e +iresc ca %ina să +ie supărată!
 ,u e supărată! ţi spun eu că e rea*
Buna %ina era acuma rea* ,umai ,or putea inventa aşa ceva.
 0um o să +ie bună în aşa împre/urări4 susţinu lena!
  rea peste cât are dreptul să +ie*  nesu+erită* acă n)ar fi vor$a de
neprocopsitul de Rim şi mataala de fatăa lui %ică$ i-ar +ace simpatici$ atâta e
de rea* ar ăştia doi sunt prea deoc'eaţi* se încăpăţână ,or!
(ini nu)şi putea înc'ipui pe %ina cu semnele unei ast+el de ăr utăţi!
 Spune mai bine ce e cu ei* se ener.ă lena!

trăsură şiăa e1pediat)o. &u-o$ băiete,

  rog* Scurt de spus* A păcălit-o că o c'eamă %ică$ i-a pus baga/ul în
de unde a venit!& aşa vor$eşte #ina
noastră! ,-am a.ut de plasat nici s+aturi$ nici consolaţii! ,u mai are nimeni ne.oie!
i* :ă place cât e de rea4 Bine a +ăcut ce-a +ăcut*!!! ar să spună cu atâta nesimţire
"Să se ducă de unde a .enit*!!!" 0am uită cucoana #ina de unde a venit!... 3i cu
mine, doctoriţa noastră s-a arătat +oarte rece! Parcă am eu .reo .ină*!!! 0ât despre
.oi$ nici n-a întrebat măcar*
+or4 ar fi vrut, pro$a$il, oarecare z$ucium şi i se luase acest spectacol.
#ina nu respectase u#anţele dramatice! Ar +i .rut amica ,or să ofere serviciile ei
de consolatoare şi găsise toată lumea consolată! ra decepţionată. Deşi răutatea
%inei era opera celorlalţi$ ,or nu concepea victima decât în+rântă! Atitudinile celui
care are dreptate sunt totdeauna anevoioase şi uneori ciar antipatice. "iar
pe (ini acea simplă e5pul#are ca la ma'ala$ cu bocceaua peste gard$ o
decepţiona! Stratagema de .ode.il nu era con+ormă cu spaimele ei tragice!
%ucrurile se petrecuse întocmai cum po.estise ,or!ntr-o #i$ pe când &im era la
curs$ %ina adusese o bir/ă$ care să ia pe Sia ca din partea lui %ică! A+lase întâi unde e
cuibarul nou al rubadurului! 8 /umătate de ceas Sia nu .roise să mişte. +ici #ina
nu mişcase din ca$inetul ei. ;a$a spusese de vreo trei ori +etei că bir/a pleacă
şi pe urmă o lăsase în pace! n s+ârşit, Sia se urnise.
e cum o .ăzuse ieşită în trotuar$ baba pusese lanţul pe poartă şi)i aruncase
pacetul peste grilaj. Sia nu făcuse scandal. 7ie şi cu astfel de mijloace,
primea să se ducă la %ică!
&im la întoarcere nu între$ase nimic şi #ina nu)i spusese nimic.

... Sia cunoscuse nu ruşinea de a fi aruncatăîn stradă cu o boccea$

cunoscuse cal.arul unei .i#ite la locuinţa lui %ică!
' Domnul şi doamna prinţesă$ spusese un +el de picolo cu +es$ suntîn
străinătate!
Sia cre#use că)i vor$eşte de altcineva şi se dusese printr)un fund de
curte la o $ucătărie! Acolo a+lase în +orme mai puţin solemne ce era cu pro+esorul
de ec'itaţie!
' Dumneata eşti, se vede, vreuna pe care a înşelat)o/... 6i figrea4!!!
Sia era aşa de informă* a$ care .enise să)şi proclame drepturile filiale,
nu suflase o vor$ă!
 ,u*!!! u sunt croitoreasă* #isese$ +iindu-i pentruîntâia oară ruşine.
 i$ atunci .ino peste o săptămână*
Dăpăcită de acea .i#ită$ nu-i .enise în minte să se întoarcă la Rimi cu acelaşi
procedeu de vodevil cu care fusese gonită! emorali#ată$ uluită$ pornise pe
singurul drum cunoscut$ la +acultate! &im nu era acolo$ dar ă gsise pe gemenii$ ginerii

%inei!Printre creieri de morţi$ pregătiţi pentru analize, printre fiole şi castroane

sinistre, fusese un concilia$ul de sa$at. "ei doi, vârâţi cu botul unul în altul$ se
consultau$ trecându)şi gândurile ascunse$ ca prestidigitatorii cărţile!
Spre seară$ încuind cu gri/ă laboratoriul .ră/itoriilor$ cu pardesiul pe umeri$ prin
sălile pustii$ +raţii Aallipa condusese pe Sia la aceeaşi trăsură. "u coşul ridicat,
$irja îi dusese pe toţi trei la locuinţa gemenilor din strada iner.ei!

!!! &imii durau amândoi înainte, cu $a$a la mijloc, acelaşi răz$oi surd şi
mut... #ina nu ştia ce a devenit Sia, nici ce a aflat Rim de ea şi ce gânduri
are. *şa cum deunăzi aşteptase să+ie între ei acu#ări şi iertare, aşa acum
aştepta ca Rim să-i spună că nu mai au ce căuta la un loc şi ea să-i răspundă că
crede la +el! ra nerăbdătoare să .ie momentul când .a putea pronunţa cu.ântul "di-
.orţ"$ la care nu s-ar +i gândit niciodată! :rea să des+acă căsnicia de omul care
surâsese în bat/ocură! ,u-l iubise$ nici nu era geloasă, dar acum îl ura! deea că Rim
ştiuse secretul, care pe ea o c'inuise toată .iaţa$ i-l +ăcea odios! Ani întregi se
+erise de el ca o .ino.ată şi îi su+erise despotismul numai ca să ascundă vina. 3i el
ştia! 3tia atunci când îşi $ătea /oc de %ică! 3tia când se împăcase cu %ică şi se
legase de Sia! 3tia pe vremeacând trăiau amândoi în certuri$ ca atunci când
trăise în mulţumire* Eândul ăsta în.ră/bea pe %ina$ gând greşit, dar statornic.
Rim nu ştiuse propriu)zis şi nu)şi rănise a.entura din ideea asta! ,ici acum
acea maternitate nu conta în cumpăna sentimentelor lui! Pentru %inaînsă secretul lui
%ică +usese cimentul unirii cu &im! Acum puteau să se despartă$ n-a.eau ce mai
căuta la un ioc!
Se preocupa de casă$ care era a amândoura şi care se cuvenea să+ie numai
a ei!
Să-i a#.ârle cele 2<<!<<< pe care-i pusese la cumpărare şi să se ducă unde
.rea!
a alergase$ ea se trudise$ ea plătise şi plătea mereu! Acum %ina trecea orele
libere în demersuri pe la ad.ocaţi pentru a .edea ce era de +ăcut în pri.inţa casei!
A.ea să +ie proces! Să +ie* l .a purta toată .iaţa pentru ca să rămână ea stăpână! Ar
+i dorit ca &im s ă pro.oace ceartă şi să plece de pe acuma! ar &im ă t cea
nepătruns!
;a$a adusese veşti noi. -recuse ntr-o î #i din întâmplare pe (inervei şi
vă#use sus$ la o +ereastră$ un obra# cunoscut! 6emeia se trăsese repede de la
geam şi lăsase perdeaua$ dar putea /ura că era Sia!
&im se ducea$ .enea$ ca de obicei$ la ore aproape nesc'imbate! Eemenii
.eneau încă mai des ca de-obicei! rau între ei trei conciliabule nes+ârşite în biroul
lui &im$ de unde nu ră#beau a+ară şoaptele suspecte.
#ina inspectase strada (inervei şi recunoscuse o casămare$ +rumoasă$
cu eta/$ care +usese proprietatea lui oru Hallipa! 0asa intact ă pre#enta o
particularitate pe ăl rgimea unui singur geam$ o +elie din casă +usese separată printr-
un grila/ nou de lemn$ care ast+el i#ola o cameră de antresol, una de etaj şi o
mansardă$ cu o bucată de curte de vreo zece metri lungime şi patru lăţime!
0um în partea aceea care avea zidul or$, o uşă +usese desc'isă primiti. cu trei
trepte pentru a da intrare!
n dreptul stră#ii mărginea grila/ul de +ier al proprietăţii$ care însă pe porţiunea
aceea fusese şi el căptuşit cu tăblii de lemn! 0'iar dacă treceai indi+erent$ erai
i#bit de aspectul ciudat al locuinţei!
%ina îşi amintise de procesele neispră.ite ale gemenilor$ în care fusese
vor$a şi de o revendicare de imo$il. i au#ise lăudându-se că sunt şi ei
proprietari. 0rin ce ciudăţenie a tran#acţiilor se +ăcuse o ast+el de ad/udecare4
A doua
cucoana #i %ina trimisese
pofteşte ă srăămbat
pe babsă
pe domnişori ânăă la de/un!
uşa $iuroului, spunând că
upă ce se consultase asupra in.itării suspecte$ gemenii cu &im apăruseră în
sufragerie cu aere piezişe. #a desert #ina iî întrebase dacă s-au instalat în
strada (inervei şi cum şi)au aranjat casa. Surprinşi,cu toată îndemânarea lor$
se încurcase în e5plicaţii!
Acum$ %ina$ de la .i#itele medicale$ se întorcea cu înconjur pe strada
(inervei şi vedea mereu incinta ermetică şi pustie, cu transperantele lă sate
în /os la cele trei oc'iuri suprapuse ale geamului parcă unic! ntr)o zi oprise şi se
co$orâse încercând să intre! ncis şi nici o sonerie! n căţel mic şi rău se
năpustise!  se păruse că mişcase sus o perdea. După ceva aşteptare tre$uise
să plece! 0e căuta acolo4 Eonise pe Sia! ,u o preocupa dacă &im o .ede sau nu*
:roia însă ca &im să plece din casă şi căuta pricini! ra o idee a eiîndărătnică!

ntr-odin
citadela #i de audiţie se dusese devreme de tot la 2lena şi)i vor$ise despre
strada (inervei. 2lena crezuse căe5agerea#ă şi)i spusese vor$e
împăciuitoare$ care nu a.eau nici un ecou! Poate că #ina aştepta vreo intervenire
a 2lenei pe lângă +raţii ei, dar pentru nimeni şi nimic nî lume lena n-ar +i
consimţit să aibă de)a face cu gemenii. -otuşi ceea ce aflase de la #ina fă cea
pe lena curioasă din cau#a casei$ pe care o locuiseîn copilărie! 0e putea +i acea
despărţire bi#ară4
recând prin apropiere$ lena cotise$într-o #i$ automobilul! n poarta caselor
părinteşti sta o femeie. 6 cemase şi îi spusese numele ciriaşului ' un
inginer. *colo, în cucurigul acela stau doi tineri stricaţi$ care trăiau amândoi cu o
+ată pe care o ţineau înc'isă!
,or întâmpinase .estea cu e5plo#ii de 'a#* acă* S-a măritat aşa cum dorea
#ina!... Dar cu amândoi, fireşte!... "e idee pe #ina să-i despartă*
 Poate că nu era ade.ărat şi o ţineau acolo de 'atârul lui &im* credea lena!
' *şa
(ini e!... ;ine
socotea zici!
şi ea 3i mai
la fel şi!... -rei,
cu 2lena căSianu doi!...
era adăpostită de gemeni pentru
&im! Să-i mai spună .ersiunea cu trei crai sau nu4 0um era mai bine* 0asa &im
de.enise urâtă prietenelor! ntâmplările de acolo aruncau umbră şi asupra
victimei... 3ti cine era victimă4!!! 0ine era călău4!!!

I:

%a lena repetiţiile, mereu mai active, ocupau şi preocupau pe toţ i! Se

apropia acum data de+initi.ă a concertului! i/ea a primă.ară! a5enţiu trimitea
mereu cuvinte tainice şi înflorite, şi doctorii $uletine pesimiste. 9indecarea
era e1clusă, fireşte, şi prelungirea ciar devenea pro$lematică. *ccidentele
funeste erau destul de previzi$ile. "aşe1ia generali#ată precipita
de#nodământul. Deşi starea fizică a bolna.ului era aparent bla/ină şi cea morală
e5celentă$ +amilia trebuia să se aştepte la orice.
Printre unduirile mu#icii de Bac' tristeţea se strecura! lena era în timpul din
urmă cam ner.oasă$ proba$il din cauza concertului apropiat o surmenare sau
numai o stare de e1citare din grija şi plăcerea audiţiei +aimoase!
n c'iar #iua când răgănescu$ ce întâlnise pe *da, adusese ultimele veşti
rele de la #e4sins, 2lena se simţise rău!
%uau gustarea după repetiţie în cerc intim$ când +eciorul$ lăsând brusc /os o
ta.ă$ a.usese numai timpul să se repeadă spre stăpână pe care o .ă#use pălind şi
o susţinuse până la canapea$ unde lena a.usese o scurtă sincopă. Revenindu)şi
surâsese lui răgănescu care$ speriat$ îi ţinea mâna şi întinsese mâna liberă lui
arcian$ +oarte alarmat$ sub aparenţe calme
 -am prostit de tot$ declarase lena!
,u .roise însă să consulte un doctor! răgănescu$ din iniţiati.ă proprie$
cercetase un ilustru practician!
 0au#ele* 6ără cauze şi fără pacientă nu pot opina nimic!
 Presupune$ doctore$ că pacienta însăşi nu ştie cauzele!... "e sfaturi ai
putea da/
octorul clătinase din cap şi prescrisese linişte şi mulţumire$ ceea ce nu
lipsea lenei!
răgănescu$ în îngri/orarea lui$ se gândea că poate boala lui a5enţiu o
impresiona! 0onsidera posibilitatea asta ă+ ră nici un resentiment$ dimpotri.ă$ ca pe o
nouă mani+estare a .irtuţilor sufleteşti ale 2lenei.
0u aceste mici de.ieri$ concertulîşi urma drumul spre realizare.

Rimlui$
mena/ul lua parte
&im şi el cu mare
se conducea regularitate
normal! repetiţ+ericirea
Probabillanumai ii! n situa
îl +ţăcuse
ia anormală din
ine1act.
+egreşit, duelul dus cu #ina şi transferarea sentimentelornî strada iner.ei îi
turburau programul +ericirii oarecât!
 n scim$, programul #inei era acum mereu acelaşi. "asa să fie a ei şi
Rim să plece unde ştie! ntre ei nici un scim$ nou de vor$e. *ceeaşi
mocnire a răului!
ntr-o după-amia#ă$ când gemenii ieşeau de la Rim, #ina, cu trăsura gata la
poartă$ îi oprise cerând un op medical pe care ştia $ine că-l au!
 erg cu .ai pe acasă$ să mi-l daţi*
0ei doi primiseră! nţelegerea lor piezişă nici nu se simţise! 0itadela lor era
bine organi#ată şi prevedea surprinderile. "o$orâseră împreună şi intraseră în
camera de /os$ care era un +el de brăcuială de +iole$ de cărţi$ eprubete biroul* %ina
obţinuse .olumul cerut!
n restul casei nu se simţea nimic!
Să .ăd şi eu cucurigu! vostru! zisese #ina şi urcase la odaia gemenă
de culcare$ orânduită curat!
,ici acolo .reo urmă! 6 uşă de lemn alb comanda scăricica de la mansardă!
 Acolo a.em pod* #iseseră gemenii laolaltă!
%ina nu ceru să .adă podul$ dar a.ea să aibă curând veşti de el şi ciar prea
multe.
ntr-o #i$ &im$ sc'imbat la +aţă şi cu mâini care tremurau ner.os$ spusese %inei
că Sia e gra. bolna.ă şi are nevoie de îngri/irea ei!
 u$ nu*!!! Să .adă de ea cine .rea* spusese întunecat %ina!
A doua #i$ &im$ care nu a.ea încotro$ re.enise cu cererea lui! Pentru a putea
con.inge pe %ina mărise con+idenţa! ra .or$a de ceva delicat şi primejdios.
7ata tre$uia dusă la spital şi operată! A.ea ne.oie de un mamoş şi de o mamă!
%ina îşi gemuise muşcii feţei şi refuzase.
 %a mine la spital$ nu*!!! S-o ducă amantul unde o şti.
' 3tii... $ăieţi tineri* opinase &im smerit, şi la plural, despre coi doi
gemeni, gazdele Siei.
3tia că #ina cunoştea acum ascunzătoarea!
 ineri!!! bătrâni!!! îi priveşte.
 ar n-o s-o lăsăm să moară* milogise &im a treia #i$ tot #adarnic!
 ,u mi se cade mie* răspunse %ina mai .iolent$ cu oc'ii umectaţi de acea
s+orţare$ dacă nu de lacrămi!
 ar nu e ce cre#i*!!! ,imic care să te o+ense#e* declarase &im cu elan!
-otuşi, nici acele asigurări$ nici .enirea în toi de noapte a gemenilor
spăimântaţi nu o putuse întoarce de la +ormula ei de re+u# bineîmputernicită


*şa,uînmi se cade
ţelegea ea mie*
lucrul ca mamă şi ca medic, şi de prisos ar fi înţeles cine.a
contrariul!
@emenii şi Rim, alarmaţi de starea rea a nenorocitei de Sia$ trebuiau să lase
deoparte prudenţa şi apelase acum care încotro! &im$ care în ade.ăr nu se
socotea .ino.at$ întrebase pe Sia asupra ca#ului supărător$ cu atâta reproş cât se
poate +ace la C<M temperatură!
 Să mă slă$eşti! răspunsese grosolan!
Apoi tot ea ameninţase
 Să nu cum.a să-ţi .ie în gând să spui lui %ică!!! Să nu a+le %ică! -au#i4*!!!
Să nu cum.a*
-otuşi, gemenii, care nu ştiau ce să mai +acă$ tele+onaseră lui %ică$ care nu
se arătase$ dar care de la distanţă soluţionase c'estia spitalului!

datorie colegialăţâ
&im$ renun nd la discreţie, solicitase şi el pe profesorul @., c are$ ca o
$ primise să opere#e! 8peraţia tardi.ă, deşi artistică $ nu putuse
sal.a situaţia desperată! Eemenii tele+onau %inei mersul boalei$ dar ea nu se clintea!
 Al cui o +i +ost* se întrebase +aţă de babă, ce)şi făcuse cruce!
  S-o îngroape$ maică$ cine a omorât-o* +usese oraţiunea anticipată a babei!
Sia$ după ce băuse zadarnic unele ceaiuri, se dusese din capul ei la o
moaşă ordinară$ pe care nu .oise până la urmă să o denunţe! Abia după ce in+ecţia
se declarase prin +ebră mare şi pete suspecte$ a+laseră gemenii! Atunci începuse
dansul demersurilor aşa de sinistre prin refuzul #inei, prin misterul triplu,
multiplu, al situaţiei ei şi prin pericol.
&im a+lase de concurenţa neloială şi fructuoasă odată cu +ebra de C<M! Eri/a$
indignarea$ mila$ prudenţa se precumpăneau! &e+u#ul %inei îl aruncase pe primul
ă de para.anul
plan$ silindu-l la demersuri penibile pentru demnitatea lui abia ocrotit
gemenilor$ de care era silit să se +olosească! Sia su+erea dureri cumplite ă
+ ră să se
îgemeni,
mblân#easeă$ cu dinţii strânşi şi vor$e urâte$ gata de scrâşnit. Se uita câinos la
la Rim şi ciar la $iata duduia (ari. (oşica (ari nu era autoarea
avortului funest şi servea de familie. 6 uşădesc'isă o +ăcea să tresară şi
printre gemete căta într-acolo cu o pri.ire sălbăticită de dureri şi de spaimă!
":reau sau nu .reau să .ie %ică4" căci asta era ideea ei +i5ă!
(oşica (ari, cu vocea ei de rândunică$ pomenise tuturor de %ică şi ciar
Siei.
 0um să nu +ie anunţat4 0um să nu .ie4
0eilalţi se uitau unul la altul$ iar Sia scuturase capul cu +urie
 ,u* ,u*
,u-l .roia! Spaima ei era deci să nu .ie!
Probabil însă că teama şi împotri.irea ei .or +i conţinut şi speranţa de a)l
vedea totuşi.
%ică avea ştiri la telefon. +u era cemat şi nici nu dorea să.ie! Sta
deoparte din prudenţă şi din supărare! ,emernica aceea a.usese purtări proaste$
dar cel puţin să nu a+le prinţesa. *da, e drept, nu ştia nimic şi #icănu se gândea
la .reo catastro+ă! e câteva zile nu i se mai comunicase nimic şi credea ciar
că lucrurile s-au ameliorat! rau tocmai #ilele culminante$ âcnd cei implicaţi nu mai
ştiau încotro să apuce! Sia inter#icea mereu ca %ică să +ie c'emat cu tot atâta
desperare cu cât îl dorea!
Pro+esorul E!$ +aţă de ca#ul gra.$ nu operase decât cu consimţământul lui &im!
ra o încercare$ dacă nu c'iar un e5periment! Sia dură încă prin minune trei #ile după
operaţie. 2ra aşa de ro$ustă! 0rofesorul era mişcat de cazul ei nenorocit şi
cinuitor, şi)i era milăde acea +iinţă brută în g'earele de brută ale naturii! Se
interesase de circumstanţe! 8 +ată din ser.iciul lor$ nenorocită, nu se ştia de cine,

fiindcă nu .rea
 drept să spun
că Sia ă$ e5plicau
nu scotea gemenii
un cu.ânt despre ă şi cutezanţă
cu +ricnimic ! (oşica (ari,
şi nimeni.
singurul element sentimental acolo$ .orbise pro+esorului E! despre %ică. *şadar,
e1istă un tată! 0oate, totuşi, dorea să-l .adă! 0u blândeţe şi autoritate
cirurgul îi pusese c'iar el întrebarea! %umina de su+erinţă şi refuz din ocii
muri$undei îl impresionase!
 ,u* ,u*
 :edeţi* ,u .rea deloc* sug'iţase moşica (ari, pe când Sia cu mâini
tume+iate g'emuia cearcea+urile!
0um la răgăneşti în ultima săptămână nu se mai aflase nimic despre Sia,
se credea şi acolo că merge mai bine$ mai ales că Rim venea regulat, deşi cu
un cap mai $izar ca de obicei!
&epetiţia generală trebuia să fie luni, şi joi <L aprilie marele concert.

0entru repetiţ
iar distan
lena in.itase un număr de intimi pentru a a.ea impresia publicului$
ţa întreierepetiţie şi concert o voise (arcian ca o e1perienţăra+inată!
0u tot spaţiul şi cu toată ordinea$ casa răgănescu su+erea o mare perturbare!
ele+onul nuînceta$ nici +urni#orii +eluriţi. (arcian da 2lenei un mare ajutor
moral, $a se amestecase ciar şi la amenajarea sălii de mu#ică$ căreia îi
'otărâse un dispo#iti. ba#at pe acustică$ pe care nici lena$ nici ser.anţii ei
o$işnuiţi nu l-ar +i putut orândui. 6 mai ajuta şi prin aceea căo înturna arbitrar
de la ocupaţii şi de la preocupare. #ua vioara şi o silea să se aşeze la pian.
' 3i aşa şi almintrelea tot o să+im gata* glumea! ,e pregătim de trei luni
pentru trei ceasuri$ care au să treacă aşa de iute!
n acea +ilo#o+ie era mult regret!n aceeaşi ordine de gânduri$ lena +ăcea
proiecte de audiţii .iitoare pentru a nu rupe +irul! arcian sim
ţea cu drag intenţia
simpatică a planurilor ceea ce nu cunoştea era felul de a fi al 2lenei de mai
înainte, calmul ei pe atunci inaltera$il şi aspru către oameni şi lucruri, acum
tur$urat.
-impul era minunat de frumos. n aprilie precoce şi strălucit!
 ,e +ace concurenţă* se plângea arcian! umătate din e+ectul mu#ical e +urat
de sim+onia primă.erii! 0u toată dorinţa de a +i atent a publicului$ o parte din +iecare
auditor .a scăpa din sugestia mu#icii$ care .a +ugi de sub stăpânirea arcuşurilor
noastre, cemat afară de arcuşurile aerului fin. 3i tot aşa va fi şi cu fiecare
e1ecutant. *ş vrea pentru joi o ploaie $ună!
uminica$ în a/unul generalei$ +usese cu deosebire de obositoare! arcian .oise
să des+acă iar din nituri +iecare bucată mu#icală pentru a controla calitatea şi
de+ectul amănuntului! Apoi se trecuse de două ori ansamblul!
(arcian descoperea a$ia acum greşeli şi, cu acel imperativ al lui,
azvârlise nemilos acu#ările în dreapta şi în stânga! lena$ cre#ându-l +oarte necă/it$
era încremenită! Se însenină abia când îl .ă#u strângând mâini în dreapta şi în
stânga! l întrebă aproape cu gingăşie% "e crede/... "e)a fost/...
ergea admirabil* 8bser.aţiile erau de la "bine" înainte spre per+ecţie!
ncântată$ ar +i .roit să-i spună cuvinte de recunoştinţă$ dar îi apăreau banale,
nepotrivite. 0rimise şi tre$uia parcăsă dea mai mult decât atât! in acele cu.inte
începute şi întrerupte şi din acea simţire$ lena sta acum atârnată$ cu bu#e
întredesc'ise$ cu mâini nedumerite!
(arcian, cu o gravitate care contrasta cu voioşia lui o$işnuită $ aplecase
ţ î ă
capul spre .ioara pe care o inea nc n m î âini. "a şi cum s)ar fi ridicat anevoie
dintr)o îngenunc'ere$ lena căuta să reintre în normal!
' 3i coralul de care îmi spuneai*!!! 0um o să +ie4!!! 6ără repetiţii4 întrebă!
arcian regăsi un surâs vesel, aproape şiret.
 a*!!! l .ei au#i mâine$ la generală!

ntr)una
amintise dinrecital
de un şedinţele lor dedin
minunat acompaniament şi conversaţ
;ac auzit pe timpuri ie$ lena îşi
la 9arşovia. 7ireşte
că (arcian cunoştea $ucata. 2lenei i sepăruse că erau instrumente
minunate şi noi. (arcian o asigura căerau numai .oci$ cu sau +ără orgă$ care
dau acea impresie!
ntr-o seară$ la el acasă$ arcian socotise durata e5actă a concertului Bac'! Se
întrebase de era destul de lung pentru importanţa de care era încon/urat! 6usese
decis ca intrarea peste oră în sala de mu#ică să +ie e5clusă$ ca la concertele publice
ca lumea să circule numai în pau#e în restul apartamentului, şi $ufetul somp)
tuos, aşezat în sala mare de $iliard, care era şi serăde iarnă$ să +ie desc'is
numai la s+ârşit.
6aţă de ast+el de măsuri$ programul trebuia să fie foarte plin şi (arcian
calculase în .id! i .enise în minte coralul şi îndată gândul însu+leţit de a +ace o
surpri#ă plăcută 2lenei. "um n)ar fi putut totuşi sănu-i spună de+el$ intercalase
coralul$ dar +ără lămuriri şi nici 2lena nu i le ceruse.
Recrutase el singur vocile şi le pregătise în a+ara repetiţiilor$ dându)şi
astfel un supliment de ostenealăpe când o+erte +elurite de anga/amenteîn
străinătate aşteptau cam de mult buna plăcere a maestrului!
:ocile nu le alesese dintre .edetele de operă, ci din corişti de muzică
religioasă voci juste şi malea$ile, pe care săle mânuiască ca pe taste$ care să
fie sclavele artei lui de animator şi cu care săobţină per+ecţia. "oralul era un
omagiu direct adresat 2lenei şi cântat parcă de el singur pentru ea!
Anunţând lenei coralul pentru a doua #i$ arcian se simţi mulţumit şi sor$i
cu plăcere dintr-un pa'ar cu Bordeau5! lena nu-l c'estionase nici acum! a singur ă
întreţinea ast+el secretul plăcut şi îşi pregătea impresiile!
Se au#i tele+onul lângă care ,or .eg'ease pentru ca mu#ica să nu +ie
turburată! ,or luă receptorul şi făcu lenei un semn de alarmă! Apoi ţipă cu .ocea
ei ascuţită
 Altă #i nu găsea*
arcian înţelese că era .orba de ce.a important! ar .reun obstacol* ,or
e5plica lenei că %ina anunţa moartea Siei şi înmormântarea pentru miercuri!
rau lucruri destul de supărătoare. 0entru cine cunoştea tragicomedia, cu
sfârşit aşa de tragic, moartea Siei avea unele elemente de emoţie.
2venimentul mai era şi neprevă#ut deoarece credeau că boala s-a s+ârşit cu
$ine. *poi înmormântarea în a/un de concert era o stângăcie .rednică de Sia!
lena$ turburată de acea .este$ pălise cu mâini moi şi reci care tremurau.
"um Drăgănescu tocmai intra$ într)un elan neo$işnuit şi nemotivat, 2lena se
repezise spre el cu gest de $raţe întinse! ,eînţelegând$ descumpănit$
răgănescu îşi încipuise o nenorocire, nu ştiuse care, şi rămăsese cu mâinile
în /os$ sarbăd$ pe când îl săgeta o arsură în piept şi simţea bătăile inimii îndesite$
apoi oprite parcă!
lena$ +ără contenenţă, neştiind ea singură ce a .rut$ se întorsese lângă pian$
de care arcian sta re#emat$ urmărind-o din oc'i îngri/orat! arcian era la curent cu
aderenţele pe care moartea Siei le avea cu concertul ;ac, ştia căele sunt
neo+iciale$ laterale! isproporţia dintre cauze şi starea emotivăa lenei era
.ădită! Simţise un +el de .al cald ce-l năpădise plăcut!
' ;un! zisese, deşi cuvântul nu era de doliu! Bun* âine +acem generala
liniştiţi$ marţi a.em timp pentru condoleanţe şi miercuri toţi la înmormântare!!! iar
/oi$ marele concert*
8rânduia astfel totul cu voioşie, soluţionând descumpănirea ga#delor!
:roia$ mai ales$ să liniştească pe lena$ +ăcând din concert un bloc de apărare în
/urul ei!

copil.' 2 $ine aşa! zisese 2lena, regăsindu)şi cumpătul şi cu o supunere de

&ămas în mi/locul odăiei$ cu urec'i care pocneau$ răgănescu a.ea un aer
rătăcit, neştiind dacă lena$ în ade.ăr$ îi întinsese lui mâinile şi dacă ar +i trebuit
să le ia. +or4 se apropie de el şi îi spuse noutatea. Rim plecase neo$servat.
0ro$a$il cunoştea evenimentul dinainte şi venise numai pentru a face faţă !
n ultimul timp reîncepuse a purta enorm de gri/ă opiniei pu$lice şi demnităţii lui!
,or pleca şi ea pentru a seconda pe #ina acum, când problema Siei era
re#ol.ată$ dar cu intenţia de a se mai reîntoarce cu amănunte!
(oşica (ari anunţase din primul moment pe %ică nu mai a.ea cine #ice nu!
%ică .enise la spital îndată$ acum când Sia nu-l mai putea împiedica şi când el nu
mai putea sta la îndoială! %ică +usese plutonier în cavalerie şi vă#use multe$ dar
con+runtarea cu Sia moartă nu +usese o între.edere lesnicioasă cada.rul proaspăt al

nenorocitei era &teri$il&.

pri.i "'oitul"$ cum 9enise
#iceau oamenii detotuşi la +um
ser.iciu$ timp.
ând$După
el nimeni nu mai putuse
ca să)şi pună inima la loc!
Pro+esorul E! propusese o autopsie re+u#ată de %ică! Se +ăcuse o in/ecţie cu +ormol
pentru o problematică conser.are! upă .i#ită$ %ică$ la 11 noaptea$ dase %inei un
tele+on ce-o urnise în s+ârşit."a şi cum acum a$ia găsise un de$uşeu
activităţii sale materne, #ina alerga pentru ceremonie. 0rietenele alarmate
şi care o năpădeau cu consolări +ăţişe creau #inei o$ligaţii$ în loc s)o uşureze.
Solicitudinea tuturor da importanţă înmormântării şi #ina se străduia nu numai
pentru cele strict necesare$ ci ca să +ie totul "bine"! 0um prietenele .eneau s-o asiste
în acea împre/urare$ %ina 'otărâse ca Sia să +ie transportată la o biserică centrală$
unde .a +i mai lesne tuturor să .ie$ +ără obligaţia de a merge la cimitir!
Rim şi gemenii dispăruseră din scenă şi, după acel comunicat probabil
energic dat %inei$ %ică nu mai da nici el semn de .iaţă!
Prinţesa Ada a+lase că %ică a a.ut o copilă care a murit! Atât* A.entură de
tinereţe!
 ntâmplare tristă! decisese. +u)şi amintise de nt î âlnirea cu +ata .ulgară$
nici de .orbele de-atunci ale lui %ică% &"e)ai zice de)ar fi fata mea/& aşa că nu
identi+ică pe Sia!
0ând Ada a+lase că răgăneştii cu suita vor asista la nmormî ântare îşi zise
că rudenia lui %ică cu lena se .a proclama în mod public! ,esigură de se cu.enea
sau nu să ia şi ea parte, decisese în ultimul moment, şi cu avizul lui (arcian,
că va merge, şi oferise lui #ică automo$ilele pentru nevoile doliului şi o
jerbă!
%ică primise în tăcere! Poate că Ada .a a+la acolo ade.ărul asupra Siei! "6ie*" Se
simţea iar re$el şi agresiv cu prinţesa şi vizita lui ultimăla Sia îl întorsese spre
trecut într)un fel nou şi neaşteptat. Sia, dispărând$ nu-l despărţea de Ada$ dar îl
emancipa!

I:

Sosise #iua repetiţiei generale pusă la cale de atâta timp de doamna lena
răgănescu)Aallipa cu pasiune şi metodă! ndelung pregătită cu zel
sistematic, apoi aşteptatăcu ră$dare şi socotinţă$ iar în ultimele #ile cu o
ener.are nepre.ă#ută!
n a/un$ lena simţise o sălbiciune trupească şi sufletească de convalescent
şi de la acea slăbiciune trecuse lesne la un somn adânc! Se sculase în dimineaţa
"generalei" odi'nită de somn liniştit şi rămăsese în.ăluită de o beatitudine în care
orice preci#iuni se topeau!
deea in.itaţilor$ a mu#icii de după-amia#ă erau idei $lajine şi distrate. 9roi
să orânduiască câte ce.a$ dar e#ită$ lăsă mai bine să dispună atunci c'iar pe loc$ de
acord cu arcian! 6ie că era lene$ +ie că neîncredere în sine$ simptomele$ e.ident$
erau noi!
Dete numai ordinele pentru ultima revizuire a apartamentului şi,nî loc
de a supra.eg'ea singură operaţia de la înălţime$ cum ar +i +ăcut altădată$ îi .eni
gustul să se plim$e şi comandă automobilul!
Băr$atul ei, care se deşteptase plin de gri/ă$ rămase încântat de dispo#iţia în
care o .edea! 0u întâr#iere$ lena sosi la de/un când răgănescu începuse a se
teme de .reun accident! Apucase drumul Prundenilor$ gata ă s se ducă până acolo$ cu
dorinţa subită de a .i#ita mormântul mătuşei @ramatula, şi renunţase cu regret
numai .ă#ând ora înaintată!
0linul aer şi plim$area îi sc'imbaseră încă mai mult direcţia ideilor de la
programul zilei, totuşi
pro+unde! Pelerina/ul nu o a$ă
sentimental
al gândurilor ei mai
tuse de la drumul drept ă
spre Eramatula nu era str in de concertul Bac'!
Printr-o +iltrare a elementelor care compuneau acel concert$ se alesese din ele esen-
ţialul şi o îndrumase într-acolo! lena nici acum nu era+ără busolă$ dar acul de
direcţie desena un ung'i nou! 0eea ce se clari+ica din tot rostul concertului era
pre#enţa lui arcian deună#i la Prundeni$ pe proprietatea ei personală$ în i#olarea
unui doliu personal pre#enţa lui în intimitatea ei a+ecti.ă care era o lume nouă!
upă de/un$ lena dormi puţin şi puse un timp mai lung ca de o$icei
pentru toaleta ei totuşi simplă! Sosirea oaspeţilor se +ăcu aproape în a+ară de
controlul ei, prin mişcări favora$ile, ce)i aşeza prielnic. 0rintre dânşii 2lena
sta ca o simplă auditoare! Simţi emoţia .iorilor ce se acordau numai ca pregătirea
unei des+ătări ce se o+eră$ +ără de conştiinţa responsabilităţilor!
Amănuntul material şi ordinea sistematicăa lucrurilor îi scăpa cu totul!
Pre#enţa unor figuri noi de femei şi $ărbaţi pro+ilaţi pe estrada /oasă înapoia
concertanţilor o +ăcu să plece capul tare în /os$ +i5ând rombul strălucitor al
parc'etului! rau cântăreţii coralului$ pe care abia a#i a.ea să-l audă întâi% coralul
promis şi dăruit de arcian!
lena asista la repetiţia generală a concertului Bac' ca o ele.ă silitoare la o
distribuţie de premii. +u)şi dete seama de succesiunea precisăa numerelor din
program$ nici de atitudinea asistenţilor în pau#e! 8 rumoare de mătase şi delectare
o cuprindea în semni+icaţia ei satis+ăcătoare. 2ra palpitul uşor al doamnelor
repercutat de rociile de ta##etas ţi cr4pe de "hine.
+umai zgomotul aplauzelor, deşi asurzit de morfinizarea ei, ca trecut
printr)un frunziş de pădure$ îi da o nelinişte care o făcea să)şi ascundă capul
parcă în broboade$ pentru a-l +eri de .uietul uni+orm$ dar irupti.! Aplau#eleîi mai dau
impresia asemănătoare cu lama unui .al de mare$ ce se +ormea#ă undeva
neaşteptat şi se sparge de umerii tăi înco.oiaţi sub ameninţarea bucuriei!
n sc'imb$ îndată ce începea e5ecuţia, muzica o liniştea, îi da o certitudine
absolută! ra o plutire pe o mare +rumoasă$ cu porturi unde ateri#a +ericită!
Sunetele clădeau geometria solidă a unor oraşe al$e inundate de o lumină
egală$ ce se di+u#a repetat! Prin acele cetăţi minunate trecea radioasă! Portati.ul era
un am+iteatru +eeric$ pe care se proiecta ar'itectura marmoreean ă a palatelor!
Pe temelia coardelor notele punctau desenul gr ădinilor, arpegiile cur$au
colinele şi din ceia de &sol& căderi de apă trimiteau un şipot fluid sau numai
o pân#ă de răcoare$ un păian/en .aporos ca răs+irarea +ină a unui +et d'eau. Apoi
seara cădea în acorduri minore peste cetăţi!
&itmul cu +ra#ă largă sau şoapta minuţioasă a lui Bac' nu părăseau nici un
moment o idee gra.ă$ o emoţie concentrată$ cu desenul tras sigur printre meandrele
armonioase! Sunetele scoteau reliefurile unor efigii no$ile, şi modulaţ iile a.eau

sugestii
Se î.irtuoase!
nălţau rugăciunile simple ale unor iubiri ă + ră duplicitate$ cu ascensiune
senină iubiri înălţate de un su+let .ictorios$ dar ă
+ ră fast şi vanitate, trecând peste
obstacole în.inse de măiestria su+letească!
3i mereu acea siguranţă care lega cetăţile .i#ionare ale mu#icii una de alta
cu un ţărm neîntrerupt şi lin. *şa asculta azi 2lena defilând Preludiul, 5uga,
"oncertul, )ratoriul.
+u)şi dete seama de momentul când coralul se substiui instrumentelor!
&ecunoscu bucata au#ită cândva la 9arşovia ca şi cum n î al.eola urec'ilor se
păstrase memoria melodioasă şi acum se deştepta% orga era o pedală şi o
clapă unică$ pe care arcian nete#ea unitatea .ocilor!
0um în auditoriu circula un murmur de admiraţie$ lena se uită în /ur$ mirată că
şi ceilalţi se bucură. 3tia că n-a răsturnat nimic din coc'iliileîn care se acumula
melodia numai pentru ea singură!
arcian în #iua aceea nu părăsea nici un moment pe e5ecutanţi$ sta cu ei
laolaltă. Deşi nepremeditată$ procedarea marelui artist crea mu#icii o stare de +apt
e5celentă şi una morală la +el mu#icanţilor! Solidaritatea cu animatorul determina o
interpretare desă.ârşită!
n realitate$ arcian se adăpostise acolo dintr-un sentiment de teamă pricinuit de
coralul pe care i se părea acum că-l o+eră 2lenei ca pe un $ucet de flori, rare, e
drept, dar cu manşetă de 'ârtie, la o aniversare de familie. Sentiment de
ridicol şi de emoţie destul de caracteristic!
upă ce întreg concertul i se strecurase pe dinainte ca un .as +antom ă
melodios, 2lena nu ştiu când şi cum s)a terminat şi au trecut cu toţ ii în
con+ortul hall-ului mare! :ă#u ca printr-o oglindă grupuri ce se legau şi se
dezlegau plăcut$ pe când (arcian şi Drăgănescu +ăceau onorurile$ unul$ cele
artistice$ celălalt$ cele de am+itrion! a strânse$ cu mâini moi$ mâini amabile de
oameni recunoscători$ recunoscătoare ea singură, ca şi cum ar fi fost oaspele
fericit şi măgulit al unei sărbători mişcătoare!
Au#i ca de departe pe arcian spunându-i aproape intimidat că a trecut şi
repetiţia! ,u +ăcu ecou acelui regret! ită c'iar să-i mulţumească de coral, aşa de
pătrunsă de bucurie .ădită că n-a.ea ne.oie de cu.inte! i nu i se părea că repetiţia
a trecut! A.ea sentimentul unei #ile ce aînc'eiat un timp +ericit$ după care concertul
nu va fi nici el o culme şi un punct &terminus&, ci un nceput î  ce.a ca ultimă
+ilă din calendarul unui an bun$ pe care o rupi pentru a pri.i #iua dint
âi a altuia, de la
care aştepţi mai bine încă!
n seara aceea$ după ce arcian încercase să corecte#e tăcerile e5presi.e$
.orbind cu răgănescu$ plecase mai de.reme ca de obicei$ ăl sând pe 2lena tot
aşa de molcomă şi distrată! i da impresia contagioasă a unei +iinţe cuprinsă în
semisomn de un .is plăcut! arcian nu se între$a care vis. 2a, neo$işnuită cu
+enomenele sensibilităţii, le suporta inocent şi, vizi$il, fă ră de controlul
conştiinţei de sine! ar răgănescu abia cute#a să creadă că ziua aceea se
petrecuse aşa de $ine. +umai şaizeci de ore despărţeau de marele concert din
Bac'!

!!! Biserica Am#ei părea în sărbătoare! ncă de pe la trei lumea începuse a

sosi, şi la patru ' ora ceremoniei ' strada era aglomeratăde trăsuri şi
automo$ile. Slujea un arimandrit. *ducându)şi aminte că aşa se o$işnuia
la -ecuci pentru +ete$ %ina anga/ase mu#ica militară$ sosită din .reme$ ce se odi'nea
acum$ înapoia bisericei! upă consultări cu 2lena şi +or4, care amândouă
opinaseră pentru ser.iciul însoţit de cor, convenise şi cu &"ântarea"$ ce se
alăturase corului permanental $isericei. n zel postum descleştat de cuvântul$

probabil
compensaţenergic$ alălui
iei dup %ică$de
legea urma îndcui
a da ărătniciei. 2ra
nu mai are nicipoate
un +el şi
desentimentul
ne.oie! :ecinii
umpleau curtea .erde! ortul ne+iind din cartiernu se ştia $ine de cine e vor$a.
nii spuneau că a murit o actriţă de la 8peră$ alţii un deputat! 0ircula însă
stăruitor şi versiunea că era o +ată mare adusă de la spital$ #.on răspândit de cei
ce din a/un .ă#use instalarea cata+alcului! nii adăogau că "era de boală
molipsitoare&. Sicriul era acoperit. 2rau aprinse toate candela$rele şi florile
se grămădeau treptat$ aduse de doamne eleganteîn rocii negre. 2rau acolo şi
mulţi bărbaţi în ţinută corectă de doliu! 8 #i minunată de aprilie$ caldă$ poleită! ulţi
rămăsese pe scară sau în amvon şi, păstrând cu.iinţa locului$ .orbeau discretîntre
ei. Din cauza zilei frumoase, glasul lor şoptit era vesel şi feţ ele toate
luminoase! e alt+el$ era o ceremonie indi+erentă! ai toţi erau aduşi acolo de
consideraţii indirecte. 2rau intimii numeroşi ai Drăgăneştilor şi tot concertul
;ac
o #i câînd .reai
n +iinţă$ printr-o atenţie e5agerată către lena$ înlesnită de timpul +rumos! ra
să faci o plim$are, fie şi la o nmorm
î ântare! Pe un timp ploios
poate că lucrurile s)ar fi petrecut altfel. 2rau venite şi multe cliente ale #inei,
informate în ultimele #ile de pierderea unei rude de-aproape$ mai erau colegii de la
6ilantropia$ studenţi prea zeloşi sau numai curioşi ai lui Rim, şi alte legă
turi ale
unuia sau altuia din &rolurile& principale. (oşica (ari, cu ceva contingenţe, se
aşezase în fund de tot su$t $alconul corului şi tot acolo fostele colege ale
Siei de la şcoala de infirmiere, care aflaseră şi nu lipseau, deşi acum parada
neaşteptată le intimida! A.eau pălării de culori vii şi unele ciar cu flori roşii,
aşa că se ascundeau înapoia unui rând des de aine negre. nele din fete
recunoşteau câte un "tip"
 :e#i ăla de colo$ înalt cu păr negru4  cutare* Se ţine după mine pe stradă*!!!
%a stânga$ al doilea$ unul bine de tot$îl cunosc!!!
Pictorul Ereg$ care purta admirabilsortie-ul pe umeri$ a.ea succes mare! %umea
acum se îndesa şi se simţea un +reamăt uşor de oameni ce stau coastăîn
coastă! neori$ +reamătul era străbătut de o unduire de par+um .iolent al #ambilelor
dintr-o /erbă sau de o re.ărsare sua.ă de .iolete coapte dintr-un mănuci simplu şi
aristocratic.
&umoarea +unebră se simţea şi ea apropiindu)se, dar toatăacea .ibrare era
în surdină! Se au#ea acum bine$ .enind din +und$ glasul de tenor modern al
diaconului! Se +ăcu o mişcare de ordonare. *sistenţa se grupă felurit şi cu
unele spaţii! n cerc mai larg spre mi/locul bisericii ă+ cea gol în /urul cata+alcului!
%ina$ în capul unui rând de străini$ era cea mai apropiată! Persoanele mai străine se
întrebau ce rudă e %ina cu +ata aceea$ +ără a se descurca sau încurcându-se! in
ceilalţi nimeni nu)şi punea întrebare asupra ciudatei etic'ete de raporturi ce-i
reunise acolo! &im$ ţeapăn$ cu un plastron de cămaşă prea scrobit$ sta lângă tronul
episcopal$ s-ar +i #is că se rea#ămă c'iar puţin de el, ca un om care nu)şi are
destul de $un aplom$ul pe picioare. *giotanţi +ideli$ cei doi gemeni Hallipa
stau dosiţi înapoia lui cu nişte figuri înmărmurite$ ca scoborâţi în ultimul moment
de pe scaunul electric de e5ecuţie şi neputând crede în graţiere! Se întrebaseră
mult dacă trebuie sau nu să asiste şi sfârşiseră ca criminalii prin a .eni la locul
crimei! 0'iar în rândul întâi se a+la doamna li#a Hallipa$ a doua ne.ast ă a lui oru
Hallipa$ grăsuţă, frumuşică$ cu roc'ie neagră de mătase! Pre#enţa ei era e5plicată
prin raporturile amicale pe care şi ea şi Doru le păstrase cu %ina! :ederea ei ar
+i în.eninat pe gemeni în orice altă #i! A#i însă stau în +aţa cata+alcului ca în +aţa
eşafodului. Se mai întrebau$ în dubla lor preocupare$ dacă ei$ în ade.ăr$ au omorât
pe Sia şi de vor fi traşi la răspundere!
&im$ ce-i simţea înapoia lui supărători, ştia că nu el a omorât)o şi gândul
acesta îl întuneca ca fiindu)i ofensator. 2lena, cu cipul ei grav şi senin, sta

lâng
al ă #ina.
unui 2ra acolo
vitraliu. +or4,şitot
(ini pe)aproape,
neastâ pe careşi oaci
mpărată, circula ipnotiza
şi, cum refle1ul
nu puteavioriu
tăcea, şoptea cu internul Romulus de la 7ilantropia. Sia zăcuse la
(aternitate, dar Romulus ştia amănunte!
n caz greu şi rar! *ltfel profesorul @. n)ar fi dat greş... "onformaţ ie
+alsă!!! o dublă cale .aginală! n plasament rău$ totul complicat cu o in+ecţie şi
tratat târ#iu! 0ând o adusese la spital$ septicemia era a.ansată!
 ,u te uiţi ce sicriu* n ade.ăr$ aşa de înalt şi larg că părea scurt aproape,
deşi destul de mare şi în lungime! n sicriu di+orm!
' "reşte mereu, zise +or4 sceptic.
Apoi pu+ni înă$uşit în mânuşi% &*şadar, era conformatăanume pentru dublu
emploi... nu pentru trei"! Se uită spre &im!!! "S-a ispră.it rău*"
Sia nu-i inspira nici o compătimire$ +ie c'iar postumă! Ero#a. de singură$ de
alt+el$ acolo$ în acea biserică de gală, ursuza de Sia, şi fără nici o a+ecţiune
aproape de ea. Deşi era în totul decenţă şi reculegere, lipsea tristeţea! %ina
a.ea o +igură congestionată de gânduri$ ce păreau însă absente de la ceremonie$ iar
&im$ pe măsură ce ser.iciul de.enea mai lugubru$ căpăta o e5presie de neplăcere
.ădită! Se simţea acum nevoie de aer. 9itrajul vioriu al lui (ini se descise şi
pătrunseră dungi de lumină şi dâră de răcoare! oţi respirară! Pe ini acum o
'ipnoti#a colţul acela de cer! Pro'odul surprinse neplăcut toată asistenţa înturnată de
la beatitudinea #ilei de primă.ară! sonul pomenirii +ăcuse pe &im să tresară găsea
că Sia +usese rău inspirată$ procurându-i ast+el de sărbătoare! Se strâmbă!
 6ecioară ne+ericită$ suspină către răgănescu$ ce se ostenea să găsească
un cu.ânt potri.it de consolare!
Se au#i un mic sug'iţ$ dar nu de durere! 6rumoasa %enora$ mama lenei$
sensibilă ca totdeauna$ se ener.ase! ra .enită acolo cu bărbatul ei din a doua
căsătorie$ doctorul >alter$ ă+ ră sua.a ei +ată 0oca-Aim?e! nseparabili de obicei$ se
simţeau stân/eniţi de a nu +i în trei şi cam izolaţi! :enise pentru că %ina era tot
legată cu verişoara %enora! Prinţesa Ada$ intrând$ sc'imbase re+lecţii cu unul şi
cu altul despre nenorocire%
 8 copilă*
irată însă în +aţa cata+alcului$ o crescuseîn .ârstă puţin
 ,umai 17 ani$ #icea!
Ada se oprise c'iar în mijlocul $isericei şi avea lângă ea pe arcian$ care se
simţea ast+el prote/at împotri.a lui însuşi, de a se arăta acolo +ără un motiv destul
de plauzi$il, deşi concertul ;ac era complet. *rtiştii rămăsese grupaţi în
+und$ spre stânga, acolo unde era şi personalul medical inferior. Singură
moşica (ari storcea batista pe ascuns! 0um %ina se aplecase să-i spună ce.a$ în
raport cu ceremonia$ lena se strecură încet lângă răgănescu$ care plecă să +acă
comisionul! lena rămase lângă :lădici$ ce se /uca tot timpul cu monoclul$ drept
contenenţă$ singurele reuniuni mondene ce-l plictiseau +iind cele +unebre!
0ercul din /urul cata+alcului se ăl rgea din ce în ce$ pe când aerul se îngreuia cu
tot ermetismul cosciugului şi parfumul florilor. Douăoc'iuri prelungi mai +ură
desc'ise dintr-o dată! n.adă un nou curent cristalin şi un susur uşor de păsări!
8 spirală .ânătă de fum şerpui din cădelniţe$ se urcă şi dispăru pe +ereastră$
lăsând o risipă plăcută de mirodenii!
Soarele că#use probabil mai /os! ini$ care nu mai .edea nici re+le5ul .ioriu$ nici
+ăşia mătăsoasă de cer$ +u trasă de aurul ce trăgea contururi capricioase pe icoane
în #ona de umbră a $isericii contururi care radiau aşa de preţios$ că lumina
.enită prin ogi.e$ electricitatea candelabrelor$ +lacăra lumânărilor groase păreau
sarbede! ra aici o tiară$ dincolo numai o bandeletă$ o stea unde.a$ sau curba
armonioasă$ ca un +lu.iu$ care împresura o 'lamidă de s+ânt! %a Sia$ la tragedia

&imilor$
 0e nu se egâaurul*
ini+rumos ndea de+el! rau
#ise încet ,or! ea lucruri i#bă.ite!
luipentru
 Ba bine că nu*
ocmai atunci$ curmând isonul popesc$ se au#i un #.on nou! %ui iniîi păru că
.ine din catapeteasmă$ unde licărea cu nobleţe conturul de aur al unor crini!
"utremurarea uşoară pornea$ în ade.ăr, de la amvonul din fund. "a şi
cum acolo, deasupra corului$ se clătinau gonguri de aur şi vestmintele de
mătase veci ale icoanelor foşneau. "orul intona un fragment de oratoriu.
0e scăriţa în spirală unul câte unul $aciştii coralului se adăogase camara#ilor!
lena îşi simţi oc'ii deodată umezi şi îi ş terse +ără s+ială cu batista +ină$ ti.ită cu
negru! Ar +i .oit să se uite spre locul unde .ă#use stând pe arcian$ dar nu cute#a să
întoarcă capul! ,ici nu obser.ase că e lângă Ada a5enţiu$ de lângă care arcian
dispăruse!

cules de cer$ăreau a porni o şoaptă

:ocile p $ îndată$ stinsă în .ă#du'$ un +el de suspin
pe când acelaşi vuiet sla$, pornit ca din gonguri de aur, ră#bătea
cu preludiul lui!
6ra#a asta întreruptă şi repetată şi încercarea vocilor de a)şi vor$i
durerea lor una alteia trecea fiori prelungipeste trupul acum uni+orm al
asistenţei! Sub acel e+lu.iu$ toată lumea se înco.oia ca sub o cădelniţă! e .reo trei-
patru ori$ aripile .ocilorîmpreunate bătură în surdina unui sunet unic$ combinatîn
delicateţea lui isto.ită din atâtea sunete suprapuse şi acoperite încă de acompania-
mentul ca de un #ăbranic moale!!! Apoi porniră încet$ de departe$ clopote de glas ce
se apropiau! 0rescură până răsunară peste toată #idirea$ +ăcând să tremure #imţii
candelabrelor! Puterea sunetelor era acum uni+orm ă şi cu intensitatea crescendului$
mereu um+lată$ dar părea totuşi a trece printr)un nor ce)i netezea orice stri)
denţe! %ui ini i se păru că .ede parcă intrând de a+ară o procesiune numeroasă!
rau pri.irile acelor din am.on acumînclinaţi spre interiorul bisericii şi care îşi
pornise într-acolo su+letele! 0u un .uiet surd$ imens$ ascensiunea .ocilor +u
curmată!!! se au#i o c'emare ascuţită ca un tăiş de lamă subţire$ un sopran special$
un glas +ără se5$ ca de ar'ang'el$ urcând #ig#agul unei sla.e$ ca serpentina
luminoasă a unui trăsnet... *poi se aşeză un ecou permanent$ pe care-l slu/eau
toate .ocile scoborâte în mezzo.
... ci-colo o in.ocare debilă se urca de la tenor sau soprană şi printre toţi
începu a trece panglica neîntreruptă a unei melodii ce părea des+ăşurată dintr-un
g'em +ără capăt, ce)şi întorcea .olutele de mătase asupra lor înseşi în sute de
unduiri. *şa neîntreruptă$ melodia îţi da intermitenţe de puls şi firul ei înnodat ca
oc'iuri în /urul gâtului îţi +ăcea o împletitură su+ocantă prin care respiraţia se strecura
ca un suspin de plâns! oţi oc'ii se muiaseră uşor... *rmonia uneori se umfla ca
de un ferment, creştea cum creşte un aluat, şi alteori se destră ma ca un
putregai!!! :oci îngemănate succesi.$ apoi întreite$ începură a aclama osanale!!!
Atunci$ din gongurile de aur ale acompaniamentului de bas porniră acorduri regulate$
egale$ care se urmăreau unele pe altele metodic$ mereu mai pline$ mai sonore!!! rau
+ra#e aprigi$ care întrebau neantul!!! Acordurile seînteţeau$ goneau unele după altele$
co'orte sistematice$ dar +rământate de însuşi mersul lor succesiv, aproape
simultan. Se repetau mereu mai frecvente, deşi nî cadenţă$ obsedau$
cuprindeau în spaţiul lor au#ul ca într-un 'aos prins între munţi! ure$ ine5orabile$
durerile împietrite în marmora acordurilor .ocale urcauîn legiuni grele, pline de
jale, pe suişul lor neispră.it spre ternitate! Părea că pasul lor nu se .a mai ispră.i
niciodată acolo sus$ în in+init$ pasul lor aci$ /os$în+ipt în camera con.ulsionată de un
acelaşi spasm, în trupul unic al celor ce erauvii acolo în biserică!!!
0orul tăcuse şi ecoul lui venea încă! ,or apăsă mâinile pe urec'i ca să şi le
desfacă din tremurul re#onanţelor!
 îi răăspunse
eri*!!! murmur
 Admirabil* lena!prinţesa Ada!
lena se uită surprinsă de pre#enţa ei$ acolo unde ea se simţea aşa de
singură, şi de sigură cu gândul ei$ de alt+el necunoscut Adei!n a/un coralul din
Bac' emoţionase pe lena până la intimidare şi aiureală! 0orul de a#i o purtase
spre un +el de bucurie interioară$ +ără de energii +i#ice! in toţi$ ea singură îl ascultase
ca pe un imn de sla.ă, nu de jale ea şi cu (ini, căreia i se păruse că aurul cântă!
0eilalţi se gândeau$ pesemne$ la umne#eu$ +iindcă mâini parcă nede#legate bine
încercau semnul crucii cu mănuşi negre sau cenuşii. (oşica (ari se nc'ina î cu
mătănii şi #enora făcea crucea plină. 2lena avu şi ea un gest al mâinilor din
care îşi trăsese mănuşile lungi. n gest de adorare vagă. 3i ea recunoscuse
dumnezeirea armoniei. *şadar, (arcian se urcase şi el... n unitatea aceea
per+ectă se recunoştea stăpânirea mâinilor lui de animator!!! Se urcase acolo$într-
un am.on de biserică cu nişte corişti... pentru... pentru ea!... 2lena ridică în
sus capul pe care iar ar +i .rut să-l întoarcă! %inia precisă a nasului şi $ărbiei se
desena per+ectă! Pictorul Ereg obser.ă că în po#a aceea e +oarte +rumoasă$ dar$
prigonit de melodia sacră$ îşi $eatifică cugetarea!
"um nimeni nu se mişca pentru supremul adio, arimandritul spuse
ceva celor mai de)aproape. 6 ezitare ţintuia slu/ba pe loc! Se +ăcu o mică
mişcare înainte! %ina$ în pripă$ se apropie de cata+alc$îşi ridică .oalul$ îl lăsă iar şi
se retrase. Rim oscila neotărât! rebuia sau nu să se apropie4 Sta ast+el$
bălăbănind capul şi $raţele ca o pendulă! Preotul$ plictisit de încetineală$ îi +ăcu un
gest de invitare. #ivid, Rim se apropie şi aplecăde +ormă capul peste coroane!
Printre +lori picurau încet stropi greoi$ ce se prelingeau din sicriul asudat! %ui &im
acum îi #bârnâiau picioarele ca nişte coarde sla$e. Se gândi la gută şi o
grimasă mare de nemulţumire îl urâţi încă părea lecuit de sărutări .irginale
"6ecioară nesocotită*" îşi zise cu severitate. n spatele lui$ gemenii se adăposteau
ca +ugăriţi! u#ica le că#use ca un rec'i#itoriu! Seîntrebau mereu laolaltă în gânduri
suspecte% 2i sunt care au ucis)o/ şi la orice mişcare a lui Rim se stră mutau în
umbra lui$ complici nede#lipiţi şi spectri ai nenorocirii. *şa ascunşi, scăpară de
ceremonia rămasului bun de la Sia! e alt+el$ nimeni acum a+ar ă de preoţi nu se mai
ocupa de salutul de pe urmă! 8dată 'ipno#a mu#icii risipită$ toţi se strecurau lin
spre ieşire. şi reluau cu gra$ăbucuria #ilei minunate! ndi+erenţi către
ceremonie, o uitau repede şi porneau ca o ceatămolcomă spre primă.ară.
*utomo$ilele aşteptau lenoase. +ici un $ufnet de motor, nici o cla1onare nu
tur$ura liniştea. *fară din biserică asistenţii se opreau în curtea .erde în grupuri
domoale$ care .orbeau de soare$ de căldură$ de mu#ică. 5eşind printre cei din
urmă$ ini apucă pe ,or de mână
 0ine e domnul acela!!! de după stâlp4
,or$ mioapă$ strânse oc'ii înspre acolo
  un domn bine* #ise! n străin... şi parcă totuşi l)aş cunoaşte!
 Bine$ rău$ dar cine să +ie4!!! Poate l-am .ă#ut în .reun +ilm*
' *sta)i acum, au venit şi stelele de cinema la nmorm î ântarea Siei*
 Probabil seamănă cu un artist de filme, altfel n)am de)unde)l şti!
 i* e pe stradă$ de unde.a4!!! 0ap de e5presie*!!! ar ce e5presie4 Spune tu
că te pricepi mai bine* #ise ,or!
 Banditul gentilom* râse încet ini$ în.eselită de aerul de-a+ară!
omnul cel bine .ă#ut din pro+il$ acolo după stâlp$ a.ea +aţa rasă cu e+igie mică$
dar cu accent în liniile regulate! 8c'iul ascuns sub pleoapă$ o dungă mică săpată în
obra# ca de o .oinţă permanentă un colţ de gură amar şi agresiv şi ţinuta perfect
nemişcată a unui gentleman în 'aine negre! n urma lui (ini şi +or4, ieşi Rim
sinistru, cusc'imb
+ără nici un suita celor doi
de .orb gemeni,
ă sau târându)i
privire. +u ştiaca
la pe
ce nişte
momentaderenţ e maligne$
se rupsese î
ntre
ei înţelegerea şi se aşezase duşmănia! &im se opri lângă coloana de a+ară a
$isericii, nedumerit şi izolat. *tunci gemenii, ca douăomi#i desprinse$ lunecară
unde.a spre trăsuri$ spre sal.are! Buna %ina ă r măsese înănntru singură cu preoţii şi
dricarii. 0lângând acum în voie, moşica (ari se apropie de ea, fără să cute#e
a-i .orbi! %ina n-o .edea! 0u glas asur#it$ dar cârâitor$ găsise ce.a de cicălit cu
personalul ser.iciului mortuar!
0osciugul$ căruia i se mai pusese o cutie$ +u scos$în s+ârşit, anevoie. Se
auziră clopote$ dar numai de două)trei ori şi amorţit! Se au#i o lo.itură de ţimbale!
,or$ cotind înapoia bisericei$ +ăcu un semn negati. mu#icei militare$ ce .roia ăs
intoneze marşul. 2lena o apro$ăde la distanţă! 6an+ară după acel cor*
Automobilele începură a se urni în bună ordine$ încet$ unul după altul$ +ără #gomot
parcă! %a dric se lucra ane.oie îm$arcarea Siei. (oşica (ari ieşise să plângă
lângă carul +unebru!
%ina ac'itase preoţii şi)i lăsase să plece spre trăsuri! Se pregătea să iasă şi ea
cea din urmă! eodată se sperie* nima i se opriîn gât! e după un stâlp îi ieşise
cineva în +aţă! Se uita cu oc'ii bolborosiţi$ +ără să înţeleagă întâi$ +ără să .adă!
Apoi$ se +ăcu .ânătă cu gât cu tot$ .ânătă-neagră, ca şi rocia. 2ra #ică* n obra#
îi şuieră$ printre dinţi
 0ăţea! şi ieşi.
%ina îşi şterse cu voalul o$razul, ca şi cum ar fi fost stropită de acel .i+or
al dispreţului! 6aţa crispată i se +ăcuse acum palidă!
' *şa! zise. *şa!...
ra ultima ei bunătate care murea* 0ând %ina$ a/utată temeinic ca şi cum un
plumb ar +i +ost turnat în ea deodată$ +u urcată în cupeu, moşica (ari îi şopti%
 Ci-e rău4
 ,u* sunt sănătoasă* Am să trăiesc o sută de ani* răspunse apăsat$ răguşit,
uitându-se urât la ea$ +ără s-o cunoască, şi lăsând în /os peste +aţa urâtă crepul
+unebru$ pe care se c'ib#uise că se cu.ine să-l poarte!
(oşica (ari se dete la o parte. +u nî ţelegea! ar doctorul &im$ care sta
acolo +ără rost$ +ără să ştie ce are de făcut$ înţelesese! 0u.intele %inei$ pe care le
credea că-i sunt destinate$ picase peste el ca nişte pietre. nde erau $ucuriile
de proprietar/ nde liniştea casnică/ nde muzica, gravura şi amorul/ 7u
scuturat ca de friguri! &7ecioarănetrebnică*" îşi zise, pe când un domn îl
împingea înăuntrul cupeului. şa cutiei negre a trăsurii se înc'ise peste cei
doi ocnaşi% Rim şi #ina.
n curtea bisericii$ ,or dete un cot puternic lui ini
 ite-l*
Amândouă pri.iră într)acolo, apoi una la alta şi, fiecare căutând a lăsa pe
cealaltă să se pronunţe$ murmurară laolaltă
 %ică*!!! &as*!!!
 Bra.o$ %ică* adaogă +or4, revenindu)şi repede din uimire.
*şadar, domnul de la cinematograf, domnul cu profil interesant, cu
rictus în colţul gurii$ era %ică* %ică$ +ără de mustaţă mică$ cu desenul gurii liber de
umbră$ cu gropiţa pe care o de#mierda .âr+ul castaniu al mustăţii sc'imbată în
dungă! %ică$ +ără bucla pe +runte$ tuns scurt %ică, prelucrat treptat de progres,
de frizer, şi de atâta su+erinţă cât putea încape în el! n biserică$ după stâlp$ %ică,
deşi niciodată nu)şi aducea aminte, îşi amintise% copilu l luat în bir/ă ca un
pac'et$ doicile la ma'ala$ +ata â t râtă apoi pretutindeni de mână$ legată de traiul lui
vaga$ond... 3i mai pe urmăacea Sie grosolană, care creştea şi)i ofensa
gustul
arţă goasdeă -ru$adur maalagiu
ca un câine-lup!!! Apoi$ şi deproast
ruda plutonier
ă caresu$ţ ire de
+ăcea camarada ă şi
credincioas
râs pe pro+esorul de
ec'itaţie, şi fata aceea asasinată într-o a.entură neomenoasă$ care re+u#ase să-l
.adă pentru că)l iu$ea şi)l temea, şi pe care nu vroise s)o mai vadă... 3i
moarta aceea, aşa cum o văzuse, cinci minute, el singur cu ea... a$ia ieşită
din c'inurile brutale!!! sluţit şi trist, ori$il de trist şi de sluţit!!! n s+ârşit, acum
acolo, catafalcul, $iserica, corul, laolaltă$ pe când în el se petrecea ceva
neo$işnuit. n fel de fermentare şi de dizolvare. -oate imaginile ' el, Sia,
ceilalţi ' compuse şi descompuse şi toatăsimţirea amalgamată$ întoarsă la un
rudiment aşa cum fusese a Siei pentru el, fără preci#iune tată$ +iică$ +rate$ soră$
rudă$ ce4 otuna* 8 legătură prin trup$ +ără trup$ indi+erent pe ce cale! 8 legătură prin
su+let$ +ără ca %ică să fi ştiut ce e sufletul. 6 legătură nedesluşită ce se rupea
acum din unele rădăcini$ cu o smulsoare care poate că era durere! 0e.a care ţinea

de
nici el,
să aşa
mai îfie,& nu putea fi ceva inform, ce se umfla şi se
ntr-un +el nu prea puternic dar care nu mai putea +iîntors$ nici să nu +i +ost$
dezagrega în
inconştientul lui moorât$ ca Sia în coşciug. 3i pentru prima oară în .iaţă" un
ceas trecut într)un loc aşa de trist, zgomote triste$ un mort trist!!! el trist* Atâta cât
.iaţa şi moartea puteau prelucra la fizic şi la moral pe #ică$ îl prelucraseră.
5eşise acel &domn $ine& ca la cinematograf.
ini se ostenea să +acă lui +or4 teoria fizionomiei şi a sistemului de a
sta$ili &tipul" cui.a!
 Pentru a te putea identi+icaîn ultimă cercetare asupra cui.a$îi sc'imbi
aspectul +igurii! i pui sau îi ra#i mustaţa! i tai sau îi pui barbă de diferite forme,
culori şi mărimi! i sc'imbi pieptănătura de la plete la #ero* ,u se poate să nu obţii$
ast+el$ posibilitatea de a-l clasaîntr-una din marile categorii ale "tipului" sauîn .reo
subdi.i#iune asasin$ banc'er$ escroc$ scamator$ a.enturier etc!!!
,or$ cu obrăznicia ei o$işnuită$ completă această listă cu unele categorii mai
îndrăB#neţe şi plastic enunţate!
ăgă de seamă tocmai atunci că familia ei o aşteaptă! %ângă un %incoln
minunat$ lena sta nedecisă .orbind cu arcian! 6ăcu un semn de c'emare lui ,or$
care$ desperată$ arăta spre al ei$ pe care nu-i putea ă l sa! e departe$ răgănescu$ ce
.enise împreună cu ne.astă)sa, se uita acum spre ea, aşteptând să .adă cu cine
.rea să plece, pentru a şti ce face şi el.
iGa-%e$ cu roc'ie nouă neagră$ mergea lângă el pentru a nu rămâne +ără loc în
trăsuri. 0ictorul @reg se apropiase şi vor$ea lui răgănescu de prinţul a5enţiu*
n ade.ărat studiu$ în i.oriu$ bietul prinţ$ înainte de plecare! Amintea o plac'etă pe
care o .ă#use în mu#eul din 6ribourg *4te de mart%r sans nona! e iGa-%e$ pictorul
nu se ocupa! e alt+el$ niciodată nu se ocupase de ea în plin aer$ ci numai în
penum$ra atelierului. *cum se dezinteresase complet, dar era din acei ce)şi
târăsc după ei resturile$ în +elul în care s+inţii răs+oiesc bre.iarul unor păcate pocăite
pentru a nu se înstrăina de pre#enţa conştiinţei lor impure!
răgănescu nu asculta bine ce-i spunea pictorul$îngri/orat să .adă pe lena
instalată!  se p ăru că se uită spre el$ mări pasul, deşi se simţea în #iua aceea
+oarte ostenit$ călca parcă mai greu şi)l apăsa ce.a între umeri!
2lena, care nu ştia cum să organi#e#e plecarea$ se uitase$în ade.ăr$ spre
răgănescu şi spre însoţitorii lui$ apoi .ă#ând pe ini mai aproape o in.itase cu
.ioiciune să meargă cu ea şi (arcian. (ini se ntorsese î spre ,or
 Pe buna %ina o lăsăm singură4 #isese!
 ,u-i purta de gri/ă* Suportă $ine... şi numai $ună nu4*
' "ine a fost $un şi se scim$ădin răutatea oamenilor e tot bun!
 Amin* tăie ,or!
rama &imilor se re#umă în cu.intele astea aproape ostile! ini se gră$i spre

2lena, care aştepta perple1ă, şi +or4 spre sora ei,ia!

răgănescu$ .ă#ând totul orânduit$ +ăcu semne cu mâna de concediere$
satis+ăcut! ndelete, acum aştepta rândul .reunui alt ec'ipa/ al casei!
 oamna lena a plecat* #ise iGa-%e!
răgănescu se uită la ea neştiind ce vrea.
 ergi cu mine4 îi spuse$ cre#ând că e ceea ce o interesea#ă!

:orbind cu :ardali$ prinţesa Ada se oprea la +iecare pas$ nu părea deloc grăbită
şi întorcea mereu capul înapoi! Pentru întâia oară încurcată, nu ştia de tre$uie să
se apropie de %ică sau nu! %ică nu se gândise la ea în ziua aceea. "u muşcii
strânşi, cu nervii întinşi, cu mânia abia în+rânată$ scoborî scara bisericii cu un pas
încordat. +u comisese acolo nici o greşeală publică de emoţie sau de .iolenţă$
dar nu era dispus la nici o concesie! recea peâl ngă toţi$ +ără să .adă parcă pe
nimeni şi toţi se uitau lung după domnul acela "bine"! :ardali$ simţind pe *da
neliniştită$ se o+erise galant să o ser.ească*  6i la princesse avait (uel(ue chose
3 dire au pиre eprouvй!
 Ada +u recunoscătoare. +umai moşnegii ştiau sămai +acă curte aşa de
generos.
 a* Ar +i .rut să ştie dacă cortegiul are cum.a ne.oie de automobilul ei*
e +apt$ Ada .rea să a+le dacă %ică se ducea sau nu la cimitir! %ică tocmai îşi
punea aceeaşi întrebare$ ne'otărât! Eăsea de prisos şi totuşi parcăar +i .rut să
meargă după Sia. *mintindu)şi acuma de *da, se gândea ce ar fi preferat ea,
deşi era într-o +a#ă de ră#.rătire şi emancipare.
:ardali$ emisar +in$ aduse Adei pe %ică!
 e duci până acolo4 îl întrebă încet şi cam timid. -oată a+acerea asta o
descumpănise puţin!
 a* răspunse grav, deşi până în secunda aceea nu ştia sigur că se .a
duce!
' 5ei automo$ilul cel mic şi pe urmă.ii la palat4*
%ică aprobă prin tăcere! Ada +ăcu cu el câţiva paşi şi)i spuse că-i stă $ine ras
şi pieptănat aşa! #ică$ ce se temuse de .reo gălăgie pe c'estia asta$ +u mulţumit$
dar n-o mani+estă!
 Ci-a trecut ec#ema aceea4 îl întrebă Ada tot cam s+ioasă impresionată de
moda nouă a acelei tăceri!
 a* bine.oi %ică$ mereu preţios la cu.inte$ din cau#aîn.ră/birii ce a.ea!
c#ema de care .orbea Ada era o bubuliţă ce apăruse deasupra bu#ei$ tocmai
după .i#ita +ăcută la spital Siei$ moartă! %ică$ speriat$ întrebase un +armacist$ ce-l
s+ătuise$ pentru a se putea trata mai bine$ să)şi radă mustaţa. "oaforul
conformase şi pieptănătura! e aici noul aspect +i#ic al lui %ică combinat cu cel
moral$ cu acea .ra/bă ce-i ţinea loc de su+erinţă$ apăruse un om nou! %ui %ică i se
pregătea însă şi un nume nou şi o soartănouă!
:ardali culesese din nou pe prinţesa Ada$ rămasă singură! A.ea o idee destul de
urgentă şi de serioasă pentru ca să i-o comunice c'iar în acel loc şi împre/urări.
0artidul lui ' era fruntaş al unei fracţiuni conser.atoare +lotante cu .eleităţi de
modernizare şi refacere ' partidul lui lî însărcinase cu revizuirea şi com-
pletarea cadrelor militante! 0ăpetenii a.eau mai multe decât toţi ceilalţi la un loc şi
nici masele nu le)ar fi lipsit mai ales în caz de venire la putere. @lumea.
"eea ce le tre$uia era un &leader& al &maselor&, ieşit din ciar... lumea
nouă... şi în care generaţia să se recunoască! :ardali dubla pe s şi rostogolea pe
r, cu cel mai pur accent +rance#! e mult studia pe domnulasile Petresco şi
decisese că era omul de care a.ea ne.oie! :ardali cerea concursul prin ţesei pentru
a)l converti,
foarte cum
capa$ilă şi pentrutotdeauna
! Apreciase însăşi
ăţilesfaturi
a le da eacalit politice,
ei de inteligenţă de care
şi iniţiati.oăcredea
care!!!
eocamdată, era vor$a şi de o cartelare ce le nt î ărea mult situaţia! l a.ea
mână liberă să propună un candidat pentru un loc .acant la Bi'or! Propus nu
înseamnă şi ales, dar candidatul avea ocazie super$ăsă de$uteze ca elector
şi să se +acă util! :ardali a.ea cea mai mareîncredere că a +ăcut o ac'i#iţie
e5celentă în domnul Basile Petresco!
Ada asculta atent$ +ără să)şi arate surprinderea.
 Bi'or4 Ar merge* #ise!
şi amintea că %ică cumpărase de la Bi'or o perec'e de cai*
 Am să propun domnului Petrescu!!! dar e o +ire +oarte independent ă*
 Per+ect* ocmai ce ne trebuie* a+irmă :ardali!
e +apt$ le trebuia un candidat cu parale şi fără trecut! e mult pusese oc'ii
pe %ică! Bani a.ea prinţesa destui$ sla.ă omnului! %ică$ sla.ă omnului$ nici un
trecut*
Pas de blason sau# l'йcusson d'йcuries! surâdea în el maliţios :ardali$
aristocrat ireductibil!
 A/unsă la palat, deşi poarta mare era, printr)o neglijenţă $ înc'isă$ Ada
coborî pe trotuar +ără să obser.e$ +ără să +acă gălăgie! nainte de a desc'ide portiţa
grila/ului lu5os$ se întoarse spre şofer şi)i spuse preocupată
 u-te înapoi după domnul*
upă o secundă de e#itare$ înţelegând de cine era .orba$ obiectă timid că cellalt
auto era dus cu domnul!
' -otuşi, du)te! porunci *da.
&ămase niţel în loc gânditoare! Aspectul nou al lui %ică şi vor$ele lui 9ardali i
se gravaseră în minte! 6igura aceea .oluntară$ gura cu desenul crud îi da o .âl.ă
nouă de senzualitate şi totodatăera prinsă de gra.itatea proiectelor politice!
0ariera ei amoroasă şi cariera lui pu$licăîşi amestecau preocuparea, dându-i
o stare îngri/orată$ cu care nu era deprinsă!
"Ar putea a/unge ministru*" gândi şi nu ştia de se $ucurăsau îi pare rău! ,u
credea că ipote#a era o nebunie$ credea pe %ică omul în stare de orice şi se
gândea serios la noul plan de luptă desc'is! Ambiţiile ei pentru %ică erau acum
depăşite.
Acţiunea şi intriga îi plăceau! Se întreba însă dacă %ică .a rămâne atunci tot
amantul supus de acum! Pe a5enţiu îl suprima total, era ca şi suprimat, de
altfel. 6are #ică o .a lua în căsătorie4 a$ prinţesa Ada$ îşi punea o astfel de
întrebare cu îndoială4 Eândurile aspre şi noi ale politicei şi amorului o
îmbătrâneau! ită că are BB de ani şi #ică B=, deşi tocmai nî #iua aceea .ârsta
era mai bine gra.ată pe +aţa lui accentuată de asprimea e1presiei şi lipsităde
umbra /u.enilă a musteţii!
Ada simţi un +el de desperare anticipată de +emeie matură şi voluptuoasă!
rcă pe scara a doua a palatului! n +ecior era acolo pe ă s li
 e .ine domnul să mă anunţi îndată* #ise!
ai .ioi$ înţelese repede şi se înclină! Pentru ser.itori acum a5enţiu, acolo,
departe, era ca şi mort, şi #icăstăpân! Sus$ Ada se opri în biroul apartamentului
ei! 0u două degete începu să bată un tact pe masa de scris$ poate că o măsură din
e pro#undis. 8bser.ă o $oare uşoară de praf şi, cu degetul arătător, pe care
purta safirul uriaş, scrise pe praful su$ţire oamna *da ;asile 0etrescu,
apoi, maşinal, şterse.
"um o uşă se desc'idea în ecoul palatului de marmoră$ se duse repede în +aţa
unei oglin#i să)şi potrivească părul$ cu urec'ea întinsă! ,u putea +i %ică!
Se uita în oglindă atent$ +ără comple#enţă! Abia acum obser.a că s-a îngrăşat

simţitor!
mai plin,ot
cu+emeie slabă la aspect$
osul şoldului acoperit. cu braţsus
dar Ridică ele +oile
mai rotun/ite ce.a$
strâmte ale cu gâtul
taiorului lung,
negru
a.ea pulpă, numai fluierul gam$ei era tot aşa de uscat. "arne a aceea trebuia
s-o lase acolo sau s-o suprime4şi potrivi rocia la loc. Decise să lase carnea
unde se aşezase cu rosturile ei. Surâse! Bărbia era mai puţin ascuţită şi pielea
întinsă mai puţin neagră!
 ntră*
n +ecior îi întindea pe o ta.ă o telegramă!
 Bine*!!! ,u uita îndată ce o .eni domnul*!!!
ra de la sanatoriu! Se s+ârşise% nu)l va aduce în ţară$ cel puţin deocamdată!
&*şadar, la ;ior/...& Surâse iar! "ocmai la Bi'or*!!! Bună noapte în 'otelul de
la Bi'or!"

0a goniţi$ gemenii plecaseră pe /os$ apucând$ +ără să)şi vor$ească, aceleaşi

stră#i$ mereu mai laterale$ mereu sc'imbate$într-un +el de cursă parcă în care urma
să le +ie pierdută. *junşi pe drumul ăsta întortoc'eat în +aţa +eliei bi#are de casă ce
le era proprietate$ se opriră printr-o aceeaşi mişcare, uitându-se în sus spre camera
sec'estratei$ apoi unul la altul!
 ,u mai trebuie +emeie* mormăi încet unul sau celălalt$ pentru amândoi!
Apoi intrară în cucurigul ciudat al locuinţei să)şi plănuiască mai departe riturile
bi#are ale îngemănării lor respingătoare!

%ică aşteptase plecarea tuturor pentru a porni şi el dupăcortegiu$ pe

care-l #ărise curând de la distanţă$ înaintând încet pe şosea era dricul şi trei
trăsuri$ cea cu preoţii, cupeul Rimilor şi o $irjă cu moşica (ari, nî care se
încărcase .reo patru colege ale Siei! Atât din tot +astul de adinioară!
Pe măsură ce distanţa dintre automo$il şi convoi se micşora #icăse
înu
ntreba mai stăruitor de-i ne.oie să meargă la cimitir şi ajungea la concluzia că
e necesar! Porunci întâi şoferului să încetinească ast+el spaţiul$ pe care treptat îl
câştigase, creştea din nou, despărţindu-l de cortegiu!
0e să +i căutat la cimitir4!!! 0e +usese de ă
+ cut se +ăcuse*!!! 0u Sia se ispră.ise*
n +el de plumb toipt îi îngreuna încă trupul la gândul Siei!!! 0u &imii a.ea să .adă!
ră şi ameninţare permanentă!... 5ar cu *da!... 3i cu *da avea de văzut! +u
ştia $ine ce! 2ra o stare a lui agresivăcătre tot! 8 stare de spirit bună pentru a
porni lupta socială pregătită de 9ardali şi de *da şi de care n)avea 'abar!
şi aminti de (a1enţiu. "a şi mort! 2ra o uşurare şi o pierdere. 0rezenţ a
lui a5enţiu între el şi *da fusese totdeauna un stimulent. 0rinţul îi inspira
admiraţie$ teamă$ milă$ in.idie$ neca#$ emulaţie$ umilinţă$ ambiţie! 8dată el dispărut$
toate simţurile astea erau păgu$ite şi ar fi vroit parcăsă le ia de aiurea! Prinţul
mai fusese pentru el şi un parapet de care îşi rezema lenea şi nepăsarea şi
acum tre$uia să se proptească singur$ să se repeadă cu capul înainte înspre
coarnele de taur ale .ieţii!
a* 0u Ada a.ea de socotit* %ocul prinţului mai întâi, şi lui #ică i se părea că şi
titlul îi re.ine deodată cu locul... *poi slugile o$raznice şi disciplinate... "asa
aceea cu parcet prea lunecos şi cu scări în care te încurcai... şi patul
prinţului* %ică nu credea în microbi* Ast+el se isca un #el$ un neastâmpăr nou ruba-
durului$ pe când #druncinul carului +unebru descompunea ultimele agreg ări ale
trupului Siei!
0e +usese Sia4 8 energie deri.ată din %ică şi încremenită acolo$ în fata
trupeşă, şi care acum re.enea la obârşia ei. n mare amor de sine, derivat de
la sine şi imo$ilizat în pasiunea fetei pentru el, şi care acum era restituit
egoismului lui #ică!

' #a
5ar palat!
tonul sec,zise, şi cuvâ
aprig, detentul nu sunăoridicol!
şoferului mişcare de înco.oiere supusă peste
volanul maşinii.

upă ce depusese în drum pe pictorul Ereg$ răgănescu$ a/uns acasă$

coborâse ane.oie$ mereu apăsat de acea durere în stânga, pe care n)o putea
nesocoti, deşi n)ar fi vrut să ţină socoteală de ea! iGa-%e coborâse şi ea.
5ntrară în biroul principal al casei! lena nu seîntorsese! 0u gândul la sănătatea ei
acum aşa de de$ilă$ răgănescu +u îngrijorat. Se linişti, când +eciorul îi spuse că
automo$ilul cu doamna şi cu domnul (arcian a trecut pe dinaintea casei.
răgănescu era foarte ostenit şi fata ceea, acolo, lî plictisea e ce .a +i .enit cu
el4!!! Se sperie$ a.u o i#bitură la inimă$ simţind ce.a pe mâna lui! ra g'eruţa lui
iGa-%e!!! 0e .rea4 ar .reo cerere de +a.oruri sau bani!
 lena nu s-a întors! Poate că întâr#ie mai mult!!! :ream să-ţi spun că aş
putea veni din nou să stau aici!!! dacă crezi şi dumneata... ţi)aş ţine de urât*
răgănescu se uită la ea lung! A.ea idei moderate$ dar decise! ,u cre#use
niciodată răul tot ce se spunea de dânsa şi acum îl credea deplin! Scutură mâna de
pe care lăbuţa neagră se desprinsese!
 e nu .rei să mergi cu tram.aiul$ pleacă îndată cu automobilul$ înainte de a +i
dus la gara/!
-onul, era aspru şi nu lăsa nici o îndoială! 6ără să aştepte altă in.itare$
iGa-%e plecă! 6eciorul$ omul .ec'i de casă$ se apropia cu precauţiune de
răgănescu
 8 telegramă pentru doamna*
0u oc'ii congestionaţi în #iua aceea$ răgănescu îl +ulgeră$ apostro+ându-l
' +u ştii unde tre$uie pusăcorespondenţa doamnei4
 in l.eţia* cute#ă cellalt!
n ade.ăr$ a5enţiu îşi declarase la #e4sins două domicilii$ prin una din acele
+ante#ii e5altate$ corectată de menţiunea tristă şi prevă#ătoare "n ca# de accident"!
%a .reun accident de bob-sleigh se .a +i gândit sărmanul, sau totuşi ştia că
moare4
' *!... *şa!... se potoli Drăgănescu$ dar începură ciocăneli noi sub coastă!
2ra acum şi el îndoit! Să-i dea lenei telegrama tocmaiîn ajun de concert şi
după înmormântare* 8 luă în mână$ o întoarse$ o răsuci! 0umpăni sentimentele şi
disciplina lor. 9roia să +acă ceea ce ar +i +ost mai plăcut lenei! 8 înapoie
nedesc'isă!
 u-o în salonaşul doamnei. De se întoarce cu domnul arcian are s-o
găsească*

n automo$il, 2lena şedea între (ini şi (arcian, liniştităcă plecarea$ a

cărei gri/ă o turburase un minut$ +usese orânduită! 6rumuseţea zilei şi ecourile
plutitoare ale muzicii de adineaurea o acopereau cu învelişuri calde, de
su$t care nu simţea nimic din tristeţea con.oiului mortuar!
(oleşită$ .orbea puţin şi cu glas tărăgănat despre a5enţiu$ +ără ca să lege
amintirea lui$ .enită în memorie pe alte căi$ de ceremonia +unebră! :orbea calm de
s+ârşitul lui apropiat şi de iluzia lui statornică. 9or$ele ei erau $lajine şi cam
misterioase, cum era şi starea sufleteascăa lui a5enţiu către dânsa, deşi nu
din aceleaşi pricini.
0omentă ultima lui cartă$ un peisagiu alb de Alpi$ însoţită de cu.intele "ată
minunea pe care o pri.esc din camera unde mă odi'nesc de câte.a #ile$ din
prudenţă! Sărut mâinile frumoase şi darnice.&
;uletinul doctorului, sumar şi categoric, de la aceeaşi dată $ suna "Stare

e5trem
,u ă!a.i#ase
n oricenimeni!
moment0ine
poate ârşitul.
ar +i+i s+
+ost destul*vizaţ
de stâi!"
ngaci ca să tur$ure cu
demersuri omeneşti vulgare o agonie aşa de seninăîn drum spre di.initate4
lena acum tăcea! ini$ pe care .ocea de a#i a doamnei răgănescu o
importuna pentru ce.a sc'imbat$ alintat parc ă$ tăcea şi ea cu gândul la vitraliul
vioriu şi la ora întâr#iată! arcian spunea rar câte un cu.ânt
 octorul &im a +ost ieri la repetiţie şi va veni, cred, şi mâine* #ise la un
moment cu un ton între între$are şi afirmare.
,u-i răspunse nimeni!
Automobilul răgăneştilor era un #incoln minunat. (ini simţi .oluptatea
lunecării uşoare şi consimţi să recunoască unele pri.ilegii ale a.erii!n dreptul
stră#ii &egale ceru să se coboare! lena se întoarse spre (arcian, ca şi cum ar fi
putut avea ceva de o$iectat din faptul cărămâneau singuri$ apoi$ prin micul
tele+on a cărui pâlnie nic'elată atârna în +aţa cristalului pare-brise, dete ordin să
oprească! ,esimţit$ +ără ca şoferul să aibă o mişcare, trăsura stopă!
upă ce a/ută lui ini să se coboare$ reamintindu-i ora +i5ă a concertului$
arcian rămase puţin lângă scara autoului$ apoi urcă din nou! lena comandă
  Pe bule.ard înainte! şi, toropită$ se re#emă cu capul lipitele pic'eta/ul
moale al perinilor!
Cinea oc'ii încişi pe jumătate! n lunecatul$ pe care-l combinaîntr-o armonie
moale cu lenea ei$ i se păru o încetinire la ur moment! ntredesc'ise oc'ii! %unecarea
era iar regulată! rau pe %ascăr 0atargiu$ dar trecuţi de casa răgănescu! n
dreptul casei pro$a$il şoferul ncetinise$
î apoi$ nea.ând ordin de oprire$ reluase
pulsul mersului! lena se uită spre arcian cu o pri.ire precaută! istrat$ nu băgase
de seamă! %a s+ârşitul $ulevardului ezitarea maşinii u f ce.a mai simţită! arcian
se uită prin geam$ apoi la lena care$ iar cu oc'iiîncişi, nu mişca.
in iniţiati.ă proprie şoferul coti pe şosea şi reluămersul ritmic mai neted
îoncsim
ă$ ţpentru că era ce.a mai accelerat! mpresia de scu+undare dat
ea cu corpul ei mereu mai părăsit pe perine! Sub acea â
ă de .ite#ă lena
l nce#ime ce.a se
precipita în ea unde.a$ într-un adânc!
arcian sta drept$ rigid$ cu capulînainte$ cu oc'ii pe .idul distanţei. 2lena
mişcă puţin picioarele încurcate în pledul lunecat! arcian se aplecă şi i)l ridică
maşinal. 7ără să)şi dea seama, mâna îi rămase peste pled pe genunc'iul ei! 8c'ii
lenei luminară cal#i la adăpostul pleoapelor!
#incolnul, lansat, fugea peste şosea ca purtat prin aer, pe drumul fă ră
obstacol$ drept$ interminabil!n mişcarea uşoară a trăsurii lena se lăsă strămutată
nesimţit spre arcian! Pe când un spaţiu gol rămânea pe perinile de căprioară$ ea
era mereu mai alăturată de el! n "capa" de blană subţire, aşternută în automobil ca
să o acopere la ne.oie$ sta acum re+ugiată într-un +ald călduţ$ care apăsa umărul lui
arcian$ neclintit!
0e şosea fu vidul unei văi mici$ ca o uncia apoi respiraţia .erticală$ scurtă$ a
unei cline! lena$ în voia acelor mişcări$ +u acum aplecată peste umărul lui arcian!
n.oluntar mâna lui se strânse prin pled$ pe o.alul genunc'iului$ căutând parcă un
spri/in! Acum nici .ale$ nici clină de deal$ un patina/ uni+orm* 0u o clipire nouă de
lumină în oc'i$ lena îşi apropie încet capul de al to.arăşului ei% gest acum
voluntar. n spaţiu mic, ca şi ine1istent, separa o$razul palid al femeiei de
profilul rigid al muzicantului. 2ra senzaţia nesigură a unei atingeri sau
certitudinea ei emoţionantă! arcian crispă cu ner.o#itate pumnul pe genunc'iul
docil! %a murmurul .ag al mersului se amestecă un mic gemet de durere şi
consimţire al 2lenei. *tunci (arcian, tot nemişcat, dar acum nemişcat
printr)o încordare desperată$ ca să nu i se strămute cum.a po.ara$ simţindu)şi
o$razul fi$ros din efortul de a nu se dezlipi de celălalt$ +i5ă$ cu oc'i de asasin,
umeriiPe lemnoşi ai şoferului.
tot parcursul$ ă tocmai atunci s-ar +i întors spre
omul acela nu clintise!!! dac
dânşii!... "u privirea în+iptă ca un /ung'i în spatele de manec'in$ arcian căută a-l
pironi pe loc$ pe când ritmic mâna i se înc'idea şi descidea pe dezmierdarea
genunciului viu.
Acum$ .ite#a nu se mai precipita în lena! in adâncul ei .oinţa urca +ermă$
sigură de ea însăşi.
n arcian era un .id$ un abis al .oinţei$ în care se a#.ârlea cu îmboldirea
puterilor toate! A doua #i$ reculesîn noua armonie a .ieţii ce i se pregătea$ a.ea să
diri/e#e ca un stăpânitor concertul din mu#ică de Bac'!
---------------