GRIGORAS GEORGIANA ITA I PRACTICA DE SPECIALITATE Recenzie de carte

Aparuta in anul 2007 la Paris, si un an mai tarziu in varianta romaneasca, cartea Noaptea sexuala a lui Pascal Quignard, aduna povesti si reprezentari plastice inedite, capabile sa poarte cititorul intr-o calatorie in universul nocturn al intimitatii umane. Cartea investigheaza mitologia aflata in centrul numeroaselor culturi din trecut si prezent, o mitologie care stabileste tabu-ul, si relateaza momentul initial al aparitiei universului si al omului. De la fantasmele omului din paleolitic pana la fanteziile contemporanilor, autorul parcurge cu multa atentie momentele de tristete dar si de bucurie de a trai a individului uman. Noaptea sexuala este o carte mare care se prezinta ca o obsesie, o obsesie in cautarea imaginii lipsa, asa cum insasi autorul ei o afirma nu am fost acolo in noaptea zamislirii mele. Aceasta imagine este originea, asa cum apare in Cuvant inainte. n incercarea de a exprima inexprimabilul, Pascal Quignard zugraveste problema nopii, vzuta ca o cunoatere negativ, i urmrete punctul iniial de creare al omului. Ceea ce reiese este un sentiment de uimire. Noi ca cititori suntem copilul cu opaitul in mana ce priveste fascinat la imperecherea parintilor, asemenea lui Ascaniu (copilul din gravura lui Jacques-Joseph Coin) in fata acestei carti cu paginile negre ca intunericul, in care se zugravesc pe fiecare pagina scene erotice si litere albicioase. Autorul pleaca de la imagine prentru a ilustra in cuvinte inimaginabilul. El incepe prin a definii trei nopti: noaptea uterina, noaptea terestra, noaptea infernala, urmand noaptea inainte de Big Bang ((vezi capitolul A patra noapte). Aparent filosofic, Quignard ramane un literar, care ilustreaza noaptea sexuala ce devine una originara. Alaturi de cele 200 de ilustratii, care fac parte din colectia personala a autorului, el afirma intr-un interviu la ArtPres: Timp de peste o suta de ani, de la Drei Abhanlenfer zursexualtheori, nu stiu de nici o carte care sa reuneasca scenele primitive si moderne. Am vrut sa fac colectia mea de imagini indecent. Pascal Quignard iubeste povestiile mitologice de la cea greaca, crestina pana la cea pagana. Regina Didona ce afirma trairea unor vestiigii de demult, dupa ce isi contempla iubitul; fiicele lui Lot ce isi imbata tatal pentru ai fura samanta; fii lui Noe rusinati ce acopera sexul erect al tatalui; un Iisus ce ii porunceste Mariei Magdalena: Nu ma atinge!; Hefaitos neliniste si profunda

ce surprinde imbratisarea dintre Afrodita si Ares; Diana ce il pedepseste pe Acteon, martor al goliciunii ei, preschimbandu-l in cerb; Psyche ce isi pierde iubitul, pe Eros indreptand lampa sa ii afle chipul; Leandru ce isi afla sfarsitul in adancimile marii. Alaturi de mitologie, sunt reproducerile picturilor ce vin pentru a da veridicitate misterului marturisit de autor. Este o cautare continuua ce nu isi afla misterul , o cautare umana: in noi, faptul nasterii este poarta pe veci inchisa. Autorul aminteste de gravura lui Mellan (vezi capitolul O scena frantuzeasca) , unde un prunc se intoarce in patru labe si priveste vulva din care a fost zamislit, defineste timpul ca imposibila intoarcere, intoarcere la prima lume. ntr-o serie de capitole scurte, cum ar fi un mini-dicionar, Quignard reviziteaz marile mituri i teme de melancolie, de puritism. Se simte o influenta freudiana, atunci cand copilul intra in camera parintilor in timpul impreunarii, avand o gelozie violenta: nu eram una cu mama mea in timpul cand m-a zamislit( faza falica la freud). Alte influente se gasesc in capitolul (somnul si visele), si in capitolul Saturn, unde fiul isi omoara tatal pentru a-si poseda mama. Este mentionata si teama de castrare (care este cea de-a doua faza a evolutiei fenomenului Oedip): excitatia uita de tata si mama, de dorinte si fantasme. Atunci angajandu-se intr-o cu totul alta lupta, o lupta mult mai veche, originar sexual, erectia isi incordeaza toate fortele impotriva castrarii care se anunta in detumescenta placerii sau in devorarea celui care o daruieste. Toate aceste scurte povestiri se impletesc cu imagini picante din arta japoneza, cu picturi ale lui Rustin, Tittian, Coreggio, Goya, picturi rupestre, Rubens, rezultatul fiind un albumul cu o literatura inedita si destul de surprinzatoare.