Partea atreia

TEORIA GENERALA A NEVROZEI.OR

XVI PS1HANAL1ZA $1 PSIHIATRIEMa bv-cur capot relua impreuna eu dumneavoastrafirul discutiilor nOastre. V-am vorbH pina acull despre conceptia psihanalitica, despre actele ratate ~i despre vise; a~ dori sa va familiarizez acum eu intelegerea fenomenelor nevrotice care. a;;a cum veti vedea in eontinuare, au numeroase trasaturi comune aUt cu unele c:it si cu celelalte. Va .orevin insa ca, in eeea ce prive;;te aceste' fenomene, nu 'va Inai pot sugera ~ceea;;i atitudine anterioara fata de mine. Imi impusesem atunci obligatia de a nu face nid un pas far a a maii pus in prealabil de aeord eu dumnea".. voastra; discutind mult impreuna 91 tinind seama de obiectiile facute, mergind pina la a vedea in dumneavoastra. i?i in "bunul shnt" <de care dispuneti instal1ta hotaritoare. Astazi, dintr-un' motiv cit se poate de simplu, nu mai putem proce<:la la fel. ea fenomene, actele ratate i?i visele nu ya erau eu totul necunoscute, se putea 'spline ca. in legatura eu ele aveati sau puteati sa avetiaceea;;i experient,cl ca i?i rpine. Domeniul fenomenelor nevroticeva este insa strain; daca nu sinteti medici, nu aveti aid alta cale de aeces dedt aeeea pe care v-a pot oferi larnuririle mele, iar judeeatacea mai buna ill-aparenta este lipsita de valoare cind acela care 0 formuleaza nu este familiarizat C1,1 'faptele supuse judecatii. Totu~i; sa nu va inchipl,liti ca imi propun -sa va tin ni~te' conferinte dogmatiee ~i nid ea va voi cere 0 adeziune ,neconditionata. Dadi ati {Tede aeest lucru, ar rezulta 0 neintelegere care mi-ar face cea mai mare nedreptate. NU-mi stR in intentie sa va impun convingeri : imi este deajuns sa exercit 0 actiune de stimulare ~i sa zdruncin prejudecati. eind, ca o urmare a unei ignorante totale, nu yeti Ii. capabilide o. judecata proprie, nu va trebui nici sa fiti credul{ dar nici sa respingeti. Nu yeti avea dedt sa asculati ili sa lasati sa. actioneze astlpra dumneayoastra ceea ce vi S2 spune. Nueste u~or sa dobinde~ti convingeri, iar acelea la. care se ajunge fara osteneala se dovedese eel i1'l.aiadesea fara valoare i?ilip site de durabilitate. Are dreptul la convingeri numai acela care, ani .~i ani, a meditat asupra unora si acelorasi faDte si a vazut cu oehH sM repetarea aeestor .lucruri noi ':,;i surpri~zatoare despre care va voi vorbi. La ce bun, in' plan intelectual, acele convingeri facile, aeeie conversiuni care au lac' eu iuteala fulgerului;aeele respingeri violente? Nu va este limpede ca "lovitura de trasnet", inddlgostirea instantanee fac parte dint1'-un domeniu cu tatul diferit, apartinind indeosebi domeniului afect1v? Noi nu Ie ee1'em pacientilor n09t1'i sa fie convin;;;ide eficienta psih-: ana.lizei sau sa-:,;i deaacleziunea la aceasta. Daca ar face-o, ne-ar deveni suspecti. Atitudinea pe care o. pretuim eel mai muIt la ei este ace.ea a. unul scepticish1 binevoitor. Deci ineercati sa lasati sa se matu1'izeze in mintea dumneavoastra 'eonceptia psihanalitica,alaturi de conceptia popular a sau cea psihiatrica, pina dnd se va ivi prilejul ca aUt una cit
221

~i cealaIta sa intre in relatie reciproca, sa se masoare intre' ele :;;i, aso ciindu-se, sa dea na:;;tere in final uneiconceptii decisive .. Pe de aUa parte, nu ati fi indreptatiti sa credeti ca ceea ce va expun: drept conceptie psihanalitica, ar fi un sistem speculativ. Avem mai curl'nd de-a face fie Cll 0 experienta, fie cu 0 expresie directa a observatiei, fie cu rezultatul elaborarii acesteia. Numai 0 data cu progresul ~tiintei yom putea judeca dacaaceasta elaborare a fast suficienta :;;i justificata:;;i,fara a voi sa ma laud, pot spune ca - avind indaratul meu a viata- destul de lunga ~i 0 cariera care se intinc1e pe aproximativ 25 de ani - mi-a trebujt 0 munca intensa :;;i aprofundata co. sa acumulez faptcle pe care se bazeaza conccptia mea. Am avut adesea impre-c sh ca adversa1'ii no:;;tri nu voia1..1sa tina seama deice de aeeasta sursa a afinuatiilor noastre, co. 9i cum ar fi fast vorba de idei pur subiective eltora li s-a1' p1..1teaapune, dupa bunul plac, altele: Nu izbutesc nicidec1..1m Sa 'inteleg aceasta atitudinea adversarilor no:;;tri. Eo. tine poate de faptul ca medicilor Ie repugna sa intre in relatii p1'ea strinse cu pacientii lor atin9i de 118vroze 9i ca, nedind suficienta atentie 10. ceea ce li se spune, Ie este cu neputintasa traga din aceste comunicari invataminte pretioase ;;i sa efectueze asupra bolnRvilor lor observatii suseeptibile a ser'li drept punet deplecare pentru deduetii de or din general. Va fagaduiese, eu acest prilej, di in cursul prelegerilor urmatoare ma voi 1asa antrcnat cit mai putin posibil in dispute polemice, indeosebi eu eubre sau cutaro autor in particular. Nu sint convins de adevaru1 maximei care proclama ca eontradictia estc muma tuturor luerurilor 1). Accasta m.axima imi pare a fi un produs al sofisticii greee~ti -$i pacatuie~te, eel 9i aeeasta, prin a atribui- 0 valoare exagerata dialecticU. In eeea co ma priv$te, ered ca ceea co numim polemica9tiintifica este 0 intreprindere eu tatul sterilii, eu aUt mai mult eU cit totdeauna are tendinta de. a imbraca un caracter strict personal. Ma puteam lauda, pina acum citivi'l ani, di nu am uzat de armele polemicii .decit impotriva unui singur om de :;;tiinta (Lov,/enfelc1, din MUnchcri). Rezultatul a fast ea din adversari am devenit PTideni 9i ea prietenia noastra cste d1..1rabila. Cum_ n-am fost insa sigur ca voi ajunge mereu la acela~i rez1..1ltat, m-am fedt sa mai repet aeeastii experienta. Ati putea crede ea 0 asemenea repuisie fata de oriee discu~i literara atesta fie 0 neputinta in fata obiectiilor, fie 0 inea.patinar excesiva sau, eEl sa ma servesc de 0 expresie luata din amabilul limbaj :;;tiintific curent, o "tiitacire". La care va voi raspunde ea atunci cind ciI1eva, cu pretul unor grele efarturi, a dobindit 0 convingere, are pina la un anumit punct dreptul de a dori sa 9i-o mentina in duda tuturor. De altfe1 tin sa adaug ca, in pri'linta a numeroase aspecte importante, in cursul luerarilor mele am operat schimbari, am modificat sau am inlocuit eu altele unele dintre 0iJiniile mcie 91 ca nu m-am sfiit nic'iodata sa fac din aceste revizuiri 0 mariurisire _publica. Care a fost rezultatul sinceritatii mele? Unii nn au luat dcloc cunostinta' de coreetarile introd1..1se si' ma mal critiea si astazi pcntru afirmatii ~[irora 11U Ie mal dau acelasi ~ens ca altiidata. Altii lrni rejDrOS~aza chiar' aceste revizuir-i si decl~-lra cii nu.. 111a pot Iua in s~, ' rios. 8--a1' spune ca acela care iZ;i modifica din timp in tim_p ideile nu ar
1) A1uzie 1a cunoscuta teza a lui Her a 0 1i t din E f e s, oa to ate se nasc din lupta, la care FI~eucl,prin viziunea sa dialectica, de f8pt- subs~ri.eprin intreaga sa opel~a. (lJota traci.)

_222

merita nid 0 incredere,pentru ca ar Eisa sa se presupuna eEl~i ultimele sale teze ar i tot aUt de eronateca ~i cele precedente. Pe de aIM. parte, insa,acela care i~i mentine ideile sale initiale ~i nu 5e lasa abatut cu u~urinta din drumul sau, trece drept un indaratnic, ~i un ratacit. Fatade aceste doua judecati opuse ale criticii, nu este de adoptat dedt 0 hOU1rire : sa ramli ceea ce e'?ti $i sa nu-ti urmezi dedt propria judecata: Este tocmai' atitudinea pentru' care m-am deds ,?i nimic' nu ma' va impiedica sa,mi modific ~i sa-mi cor~ctez teoriile 0 data cu imbogatirea experientei mele. Clt prive~te ideile mele fundamentale, inca nu am gasit nimic de schimbat aid ~i sper ca va fi la fel.~i pe viitor. Am ded a va expune conceptia psihanalitica asupra fenomenelor nev1'Ot1<;:e. Nu-mi este greu sa leg aceasta ex,punere de aceca a fenomenelor despre care v-am vorbit, date fiind aUt anal.ogiile cit ~i 'contrastele ce exista intre unele ,?i celelalte. Poposesc asupra unui act simptomatic pe care I-am constatat 1a multe persoane venite sa ma consulte. Cu oamenii care vin s8.-ti in~ire intr-un sfert de ora toate mlzeriile vietii lor mai mult sau m<li putin lungi, psihanalistul nu prea 9tie ce sa faca. Cuno9tintele sale profunde nu-i permit sa se debaraseze de bolnav spunindu-i CamI sufera de cine ~tie ce ,?i recomandindu-i 0 U90ara. cura de hidroterapie. Unul din colegii no~tri, intrebat cum se comporta fa'pl de, pacientii care vin sa-I consulte, a raspuns rididnd din LUTIed Ie pretind, ca. pedeapsa, : un onorariu de multe coroane. In consednta, nu vaveti rniradaca va voi spune ca clientii psihanalistului, chiar ~i ai celui mai ocupat, nu sint in general prea numcro,?i. Am dublat ~i am capitonat u~a care separacabineiul meu de sala de a9teptare. Este vorba aid de 0 masura de precautie 31 carei sens nu este greu de sesizat. Or, mereu se intimpla co. persoanE~le Care Ie chemdin sala de a9teptare in cabinet sa uite sa inchida pe dupa ele cele doua UEii. e indata cc observ aceasta, oricare ar fi situatia D sociala apersoanei, nu pre get sa-I atrag atentia asupra faptului,pe un ton iritat, rugind-o sa-,?i repare D2glijenta: Veti spune caeste 0 pedan'terie dusa pina la extrem. Deseori eu irisumi mi-am repro~at 8ceasta pretentie, cad adesea era yorba depersoane incapabile sa atingao danta de u,?a ~i fedcite sa lase pe se3ma altora aceasta treab;}. Dar, in majo-' rHatea cazurilor, aveam dreptate, pentru ca cei care secomporta asHel ~i lasa deschise indaratul lor w~ile care despart sala de a9teptare a rnedicuini de cabinetul sau de consultatii sint oameni prost crescuti ~i nu . merita 0 intlmpinare amicalil. eu toate acestea, nuvcl pronuntati inainte de a cunoa~te restul.Aceasta neglHentaa pacientului nu are lac decit atunci cind el se afla singur in sala de a~teptare $i, parasindc.o, nu lasa pe nimeni in urma lui. Dimpotriva, pacientul are grija sa incl1.ida.u~ile cind ran-lin dupa e1 alte persoane care au a$teptat impreuna cu e1. In acest djn urma caz e1 intelege prea bine ca nu este in interesul sau sa pel'mita altar a sa asculte conversatia sacumedicul. Determinata in acest fel, neglijenta pacientului nu este nid accidentala, nid lipsita de sens ~i chiar de importanta,pentru ca, a~a cum vom vedea, ea ilustreaza atitudinea sa fata de medic. Pacientul apartine categoriei numeroase a acelora care au pretentia sa fie VEtzutide celebritati medicale, care VOl' sa fie uluiti, zguduiti. Poate ca el a 9i telefonat, ca sa ,;,tie la ce ora vafi primit mai u,?or :;;i i,?i'1nchipuie ca va gasi in fata casei medicului 0 coada de. clienti tot atlt de lung a ca in fata sucursalei unui. mare magazin de coloniala. Or, iata-l intrind intr-o sala dea~teptare goali'i ,?i, pe deasupra, foerte lllodest mobilata. El este deceptionat ~i,
223

vaind sa se razbune pe medic pentru respectul exagerat pe care intentiona sa i-I arate, i~i exprimi'i starea sufleteasca neglijind sa inchidii u~ile care separa sala de a~teptare de cabinetul de consultatii. Facind aceasta, el pare sa-I spuna medicului : "La ce sa mai inchid u~a, daca nimeni .nu"':i in sala de a~teptare ~i daca nimeni nu va mai intra aici, probabil, cit timp eu voi fi In cabinetul dumitale?" 5e intimpla chiar ca, in timpu1 consultatiei, sa dea dovada deo totala lipsa de considcratie $i de respect, daca nu este pus 1a punctd~ la inceput. AnaHza aeestui marunt act simptomatie nu ne aduce nimie nou in afara de eele cunoscute dedumneavoastra, anU111eea nu avem de-a face eu un fapt accidental, ca actul are mobilul sau, un .sens ~i 0 intentie, Cd face parte dintr-un ansamb1u psihic definit, ~a este un mic indiciu a1 unei stari suflete~ti importante. Acest act simptomatic ne mai arata, in special, ea procesul a carui expresie este se desfa$oarii in afara con~tiintel eelui care n savir~e$te, pentru ea nid unul din pacientii care lasa u~ile deschise nu va marturisi ea vrea prin aceasta sa-;d manifeste dispretul. Poate di unii VOl' recunoa~te ea au incercat un sentiment de dezamagire intrind in sala de a$teptare, dar este sigur ca legatura intre aceasta impresie $1 comportarea simptomatica ce ii urmeaza scapa con$tiintei. . C1) 0 observatie Sa comparam acum acest marunt act simptomatic faeuta in legatura eu 0 bo1nava. Faptul la care m8. refer estc inca p'oaspat in n~emoria mea $i se preteaza unei deserieri rezumative. De altfel va previn ca in orice eomunicare de acest fel unele extinderi, pline de 2r,,3nunte, sint inevitabilc. Un tInar ofiter aflat in permisie ma roaga sa-m,l asum tratar,lentul soacrei sale care, de$1 traie;;te in conditE cum nuse pO'ite miJi bune, invenineaza atit existenta sa, cit $r a alar sai, printr~o idee absurda. IvTi'i gasese in prezenta unei doamne in vlrsta de 53 de ani, cu 0 stare fiziea buna, foarte amabili'i ~i simpia in comportare. Ea imi relateaz3. rara retinere ca traie;;te fericita 1a tara, impreuna cu sotul ::::au, care conduce o mare 1.1zina. Nu are decit vorbe de lauda pentru atentiile sotului fata de ea. S-au ca.satorit din dragoste. in urma eu 30 de din ziua cununiei,nici oneintelegere, niei un motIv de' gelazie n-'). tulburat Hn':,;tea eaminului. Ceidei copii~i i-au casatorit in bune conditii ;;i sotul el, voind sa-$i indeplineasca pina. 1a capat indatoririle de cap de farnilie, nu vret! sa se retraga din afaceri. Un fapt incredibil, de neinteles pentru dins-a, s-apetrecut eu un an in urma : 'ea nu a $ovi'iit sa dea CTZJ1-e unei scriso,'ano ') c'-' 'I r-~.' .e>',; .,' ~t "1 o' d" .,. 1a';; "n~,oro;,~e'en rJ " l~ ~ . mTI~ aL I ,EL-~~Za p_ LIJ:unu u 0,1 ,"'?" c ~e, ',H ~~ ':" ;"iU. tlnara. De clnd aprlmlt acea_ scrlsoare~ lerlClrea e1 s~a Si~;_rl1n=-n,. LH1() cheta mal serioasa a dus 1a descoperirea ca 0 eamerista, pc care ea 0 tolera poat eam prea mult in intimitCltOJ sa, urmarea eu 0 ura Iel'oce pe oaW'! tinara care, fUnd de aceea:;d condi~ie socialii eu dins a, reu$ise mult mai bine in viata: in Joe de a ajunge servitoare, Ul'DHS 0 ;eoJ.1<:\eomerciala care Ii ingaduise sa intre 1a uzina in calit'lte de functlonClra. Mobilizarea reducind- personalul uzinei, tinarasflqise prin a avE''' 0 situatie foal'te buna: ea dornicilia chi'll' la uzina, I1U freeventa decit .'Bdomni'4 ~i toata lUll.1ea spune:3. chiar "domrli;;oara>". I11\ridioasa diTl CatlZEt acestei superioritatL.cai.11erista era canabilfi sa spun a ariee l\~,lltati irnpo-_ tnva vechll sale colege de ;;eo3la, Intr-a 21 bolnava a Olseu"at eu camerista despre un batrlIl dO'_TlJ1 c~~re~renise in, ""Jizlta 1a stapin '?l S~l ~icare, despartit de sotia sa, avea 0 amantiL Balnava noastra nu-;;i da seam a ce
co ,.

ii

__

.., ..

..l.

.J_.

224

a Impins-o ca,auzind acestea,sa~i spuna cameristei ca nimic nu ar fi pFlltru ea mal ingrozitor dedt sa afle ca bunul e1 sot 0 in~eala. Adoua z1 aprirnit prin pd~ta. scrisoarea a110nima in. care ii era anuntata, eu 0 ealigrafiedeformata, fatala veste. Ea a hanuit numaidecit ca. acea scrisoare era opera rautacioasei cameriste, pentru ca tocmaitinara pe care aceasta 0 ura era acuzata de a fi amanta sotu1ui. Dar eu toate ca paciertta a ghicit imediat intriga ~i avea destulaexperienta pentru a-~i da seama cit de putin demne de incredere sint asemenea denuntari 1a~e, scrisoarea nu a rascolit-o mai putin. A avut 0 criza de nervi teribilii ~;i trimise dupa sotul ei, earuia Ii adresa, de indata ee-1 vazu, cele mai amare repro~uri. Sotulprimi acuzatia rizind 9i facu tot ce-i statu in putinta ca sa-9i lirti~teasca consoarta. El ehema in ajutor pe medicul familiei :;;ipe acela al uzinei. Atitudinea ulterioara a sotHoI' a fost cit se poate de naturala : camerista iu concediata, dar pretinsa amanta i:;;i pastra postul. Boinava sustine ell din acea zi eo. s-a calmat, nemaicrezind in continutul serisorii anonime. Dar calmul ei nu a fost niciodata profund :;;i durabil. !i era de ajuns sa auda pronuntindu-se numele tinerei funetionare sau 3-0 intilneasd'i pe strada, ea sa face. din nou 0 criza de suspiciune, de lacrimi ~i de repro:;;uri. Aceasta este istoria bravei noastre doamne. Nu trebuie sa o.i 0 mare experienta psihio.tridi spre a intelege ca, contrar altar bolnave de nervi, ea era mal degraba inclinata sa-:;;i atenueze cazul sau, ,cum spunem noi, sa-l disinmleze, ~i ea niciodata n-a izbutit sa-~i infringa credinto. in acuzatia formulata in scrisoarea anonima. Ce atitudine poate adopta psihiatrul in fata unui asemenea eo.z? $tim deja cum s-ar comporta in privinto. o.ctului simptomatie 0.1 pacientului care nn Inchide u:;;ile de 10.eabinetul de consultatii, vazlnd in aeest act un accident lipsit de arice interes psihologie. El nu mal poate o.vea, InsEt, aceea~i atitudine fata de iemeia care manifesta 0 gelozie morbida. Actul simptomatic apare co. un fapt indiferent, dar simptomul ni se impune ca un fenomen important. Din punet de vedere subiectiv $!cest simptom este insotit de 0 durere intensa ; din punet de vedere obiectiv, ameninta feridrea unei familii. In consecinta, prezinta un interes psihiatric incontestabil. Psihiatrul incearca mai inm sa caracterizeze simptomul printr-una din insu9irile sale esentiale. Nu se poate spune ca ideea care 0 tortureaza pe aceasta femeie este absurda In sine, pentru ca se intimpla co. oameni casatoritl, chiar in virsta, sa aiba amante fete tinere. Altcevo. este aid absurd ~i de neconceput; In afara de afirmatiile cuprinse in scrisoarea anonima, pacienta nu are nid un motiv sa creada ca tandrul ~i credinciosul ei sot face parte din categorio. barbatilor infideli. Eo. mai ~tie ca scrisoarea nu merita nid 0 crezare ~i ii cunoa:;;te provenienta. Deci ar trebui sa-~i spuna ca gelozia so. nu se justifica prin nimie; de fapt eo. ~i-o spune, dar fara a suferi mai putin, ca ~i cum ar detine dovezi indubitabHe ,cu privire la infidelitatea sotului. S-a convenit sa se numeasca obsesii ideile de acest fel, adica ideile refractare argumentelor 10gice ~i rationamentelor bazate pe fapte. Doamna cumsecade sufera deci de obse.sia geloziei. Intr-adevar, aceasta este caracteristica esentiala a cazului nostru morbid. Ca urmare a acestei prime constatari, interesul nostru cre~te ~i mai mult din punct de vedere psihiatric. Daca 0 obsesie rezista la dovezile realitatli, este pentru ca nu-~i are oblr~ia In realitate. A~adar, de unde provine? Continutul obsesiilor variaza 10. nesfir~it ; de ce, in cazul nostru,
15 - cd. 404

I I
L

I
f

I !

~ ~:

2~5

obsesia are drept continut tocmai gelozia? In legatura eu aceasta noi I-am asculta eu draga inima pe psihiatru, dar acesta nu are nimic de spus. Din toate problemele, una singura 11 intereseaza. El va cerceta anteeedentele ereditare ale acestei femei 9i poate ea ne va da urmatorul raspuns : obsesiUe au lac la persoane care prezinta in antecedentele lor ereditare frecvente tulburari -analoage sau alte tulburari psihice. eu alte cuvinte, daca la aceasta femeie s-a dezvoltat 0 obsesie, este pentru ea ea era predispusa ereditar la aceasta. Aceasta lamurire este desigur interesanta, dar oare este tot ee vrem noi sa stim? Nu mai sint si alte cauze care au determinat producerea cazului n~stru morbid? Constatam ea un deliI' de gelozie s-a dezvoltat de preferinta la cineva : am avea aid de-a face cu un fapt indiferent, arbitral' sau inexplicabil ? lar teza care prodama atotputernicia ereditatii trebuie sa fie inteleasa 9i 'in sens negativ, cu alte cuvinte trebuie sa admitem ca din moment ce un individ este predispus sa devina prada unui delir, putin intereseaza evenimentele capabile sa actioneze asupra lui ? Fara 'indoiala, slnteti dornici sa 9titi de ce refuza psihiatria 9tiintifica sa ne spuna mai mult. La aeeasta voi raspunde : eel care cIa mai mult decit are este necinstit. Psihiatrul nu detine mijloacele de a avansa in interpretarea unui asemenea caz. EI este obligat sa se limiteze la formularea diagnostieului ~i, in ciuda bogatei sale experiente, la un prognostic nesigur eu privire la evolutia ulterioara a bom. Ne putem a~tepta la mai mult de la psihanaliza ? eu siguranta, 9i sper ca pot sa va dovedesc ea pina 9i 'intr-un caz atit de greu aecesibil ea acela de care ne oeupam, ea este capabila sa puna in evidenta fapte in stare sa ni-l faca inteligibil. Binevoiti a Va aminti in primul rInd de acest amanunt, insignifiant in aparenta, ca la drept vorbind pacienta este aceea care a sugerat scrisoarea anonima, punctul de plecare al obsesiei sale : intre altele, nu i-a spus ea tinerei intrigante, in ajun, ca eea mai mare nenorocire pentru dinsa ar fi sa afle ea sotul sau are 0 amanta? Spunind aceasta i-a sugerat cameristei ideea de a trimite scrisoarea anonima. Obsesia devine astfel, intr-o anumita masura, independenta de scrisoare ; ea trebuie sa fi existat mai inainte la bolnava, 'in stare de aprehensiune (sau de dorinta ?). Adaugati la aceasta cele cUeva fapte marunte pe care Ie-am putut stabili 'in urma a doua ore de analiza. Bolnava se arata foarte putin dispusa sa se supuna dnd, dupa ce mi-a 'infati9at istoria ei, am rugat-o sa-mi 'imparta~easca alte idei 9i amintiri in legatura Cll aceasta. Pretindea eEl nu mai are nimie de spus ~i, la capatul celor doua are, a trebuit sa incetez investigatia, bolnava declarindu-mi eEl se simte foarte bine 9i ca este sigma ca s-a deseotorosit de ideea sa morbida. Se intelege de la sine ca declaratia aceasta i-a rost dictata de rezistenta 9i de teama de a ma vedea eontinuind analiza. In cursul eelor doua ore, insa, ea a lasat totu~i sa-i seape unele remarci care autorizeaza 91 ehiar impun 0 anumita interpretare, proiectind 0_ lumina vie asupra genezei obsesiei sale. Ea 'insa9i incerca un sentiment adinc de dragoste pentru un bc'irbat tinar, pentru acel ginere la interventia caruia ea devenise pacienta mea. Ea nu-si dadea seama de acest sentiment, de care aproape ca nu era eon9tient<1: date fiind relatiile de rudenie dintre ea 9i tlnarul barb at, afectiunii sale erotice nu-i era greu sa-i puna masca unei tandreti inofensive. Or, noi avem 0 experienta destul de bogata cu privire la asemenea situatii, ea sa putem patrunde fara diticultate 'in viata psihica a acestei femei oneste 9i excelente marne, 'in v'irsta de 53 de ani. Afectiunea pe care ea 0 incerca era prea monstruoasa ~i de neconceput.
226

'Ca sa fie con~tienta; ea persista insa in stare incon~tienta ~i exercita in felul acesta 0 presiune psihica puternica. Simtind nevoiaeliberarii de aceasta presiune, ajunse sa-~i u~ureze suferinta prin mecanismul deplasarB, care adesea indepline~te un rol important in geneza geloziei obsedante. Odata convinsa ca daca ea, femeie Mtrina, este indragostita de un barbat tinar, pe dnd ~i sotul ei are drept amanta 0 tinara fata, ea S0 simte desditu~ata de remu~carile pe care i le-ar fi putut pricinui propria infidelitate. Ideea fixa a infidelitatii sotului trebuia sa actioneze ca un balsam calmant aplicat pe 0 plaga c:1ureroasa. Propria ei dragoste a devenit incon~tienta, insa reflexul acesteia a clevenit con~tient ~i cu un caracter obsedant, deli1'ant, reflex din care .ea beneficia de un: mare avantaj. Toate argumentele care puteau fi opuse ideii sale trebuiau sa ramina fara efect, pentru ca ele e1'au indrep~ tate nu impotriva modelului, ci impotriva imaginii sale reflectate, care cumula intreaga energie a modelului ascuns in incon~tient~i ramas, astfel, inatClcabil.. Sa recapitulam datele pe care Ie-am putut obtine prin acest scurt insa dificil efort psihanalitic. Poate ca ele ne vor permite sa intelegem acest caz morbid, fire~te presupunind ca am procedat cored, fapt pe care dumneavoastra nu-l puteti judeca atci. Prima rem area : ideea deliranta nu mai este ceva absurd ~i de neinteles ; ea are un sens, este bine motivata, face parte dintr-un eveniment afectiv intervenit inviata bolnaveL A doua remarca: aceasta idee fix a apare ca necesari'i ~i aVlnd caraeterul de. reactie la Un proces psihic incon~thmt, pe care I-am putut sesiza cu ajutorul altoI' semrie; tocmai legaturii care 0 ata~eaza de acest prO'Cespsihic incon~tient 1:;;idatoreaza ea caracterul obsedant, rezistenta in fata tuturor argumentelor furnizate de logica. Aeeasta idee apare ca ceva dorit, ea reprezinta un soi de consolare. A treia remarca: daca bolnava a filcut in ajun tinerei intrigante eonfidenta pe care 0 eunoa~teti, este incontestabil ca ea a fost determinata de sentimentul secret pe care-l avea pentru ginerele ei ~i care constituie un fel de fundal al bolii sale. In consecinta, acest caz prezinta analogii importante cu actul simptomatic pe care I-am analizat mai sus, did la ar.rlindoua am reu:;;it sa des-:prindem sensul sau intentia manifestarii psihice, ca ~i raporturile eu un element incon~tient care face parte din context. Este de la sine inteles ca nu am rezolvat toate problemele care decurg din cazul nostru. Aeesta abunda in probleme care nu sYnt inca suseeptibile de rezolvare, pe eind altele n-au putut fi solutionate din cauza circumstantelor defavorabile legate de acest caz. De ce, de exemplu, aceasta femeie, atH de fericita in casnide, se indragoste~te de ginerele ei ~i de ce eliberarea de aceasta stare, care ar fi putut sa imbrace 0 alta forma oarecare, se produce sub forma. unei astfel de reflectari,a unei proiectari asupra sotului a propriei sale stari? Sa nu credeti ca este yorba de intrebari inutile ~i malitioase. Ele comporta raspunsuri in vederea earora dispunem deja de numeroase elemente. Bolnava noastra se afla la virsta critica care favorizeaza 0 exaltare subita ~;iindezirabila a trebuintei sexuale : acest fapt ar putea, in eel mai rau caz, sa fie el singur suficient ca sa ne explice tot restul. Dar se mai poate ca bunuI ~i credinciosul sot sa nu mai fie, de dtiva ani, in posesia unei potente sexuale pe potriva nevoilorfemeii, mai bine conservata. $tim din experienta ci:i ace~ti soti, a diror fidelitate nu are de altfel nevoie de aWi explicatie, dovedesc f<ita de consoartele lor 0 tandrete deosebita ~i 0
227

1'no.1'eindulgenta cu prlvire 1a tulburarile lor nervoase. In. afarcl de aceasta, nu este deIce indiferent faptul ca dragostea rnorbida a acestei doamne s-a Indreptat tocmai dHre tinarul sot al fiicei sale. Un puternic atasament erotic fata de fHea, atasament care in ultima analiza poate fi red~ls la constituti~ sexualaa m~mei, gase~te adesea mijlocul de a s~ mentine cu ajutorul unei asemenea transformari. Nll. mai trebuie sa va amintesc, In legatura eu aceasta, cii relatiile sexuale Intre soacrii si ginere au fost totdeauna considerate ca d~osebit de delicate si ca aiI constituit la popoarele primitive motlv de tabu-uri :;>ide interdictii severe 2). Atit ir: sens poz~ti_v ;It :;;i,in sens. n~g.~tiv, aeeste re.latH depasesc adesea masura admlsa Ge cmtura SOcletatn. Curn nu nil-a fost eu putinta sa efectuez analiza acestui caz mal m~jt de doua ore, nu v-a:;; putea spune care din cei trei factol'l trebuie incriminat la bolnava de care ne ocuparn ; nevroza ei a putut Ii. cauzat;''t de aetiunea unuia sau a doi dintre ei, ca :,?ipI'in a tuturor Ia un lac. Remarc acum di. va vorbesc despre lucru.ri pe care inca n1.1 sinteti pregatiti sa Ie intelegeti. A1'n facut-o spre a stabiE 0 paralela 1nt1'e pslhiatrie :;;i psihanaliza .. Ei bine, a~i observat pe 1.1ndeva vreo contradictie intre una :;;i cealalta? Psihiatria nu aplica metodele tehnice ale psihanalizei, en nu se ingrije~te sa Llporteze -"Teun element oarecare la idcea fixa, ci se muHume~te sa ne indlce ereditatea cl1'ept factor etiologic general 91 indepartat, in lac sa se dedice cerce:i\rli cauzelor mai spe0 opozidfke :;;1m3i apropiate 3). Dar exista oare aid a contradietie, tie? Nu vedeti ea, dep:::rtc' de a se contraziee, psihiatria si psihanaEza se completeaz~ mn pe a~ta, in timp ce factorul 'ereditar ~i' evenimentul ~i a se e:x:cltlde, C011111creaza III 1110dul psihic, departe de CJ. se contraiice eel lTIai eficace in \lederea aceluiasi rezultat? Yeti fi de acord Cl.1 rl1ine ca nu exisM nimic in D'J.hlra activitatii pslhhtrice care sa poata ~:ervi de argument impotriva eercetarii psihanalitice. Psihiatrul ~i nn psihiatria se apune psihanalizei. Aceasta din UrlTla este pentru psihiatrie aproape ceea ce este histologia pel'ltru anatomie; una studiaza formele exterioare ale organelol', cealaltii tesuturile ~i celulele din care sint facute aceste organe. 0 contr2,dlc~le intre aceste doua categmii de studE, din care una continua pe cealalta, 2ste de neconeeput. Anatomia constituie asti'tzi baza medicinii $tiintlfice, dar a fost 0 vreme in care disectia cadavrelor umane, in vederea cunoa~terii stl'ucturii intime a corpului, era inte1'zisa, tot asHel cum in zilele n03stre se considera aproape con damnabil faptul de a te consacra psiha..'1alizei, in scopul eunoa:;;terii functionarii intime a vietH psihice. Totu:;;i, totul ne face sa credem ca nu este departe timpul in care se va vedea ea psihiatria realmente :;;tiin'~ifica presupune a buna cunoa:;;tere a proceselor profunde, incon:;;tiente ale vietH psihice.
2)

Vezi Totem und Tabu, 1913.

Astazi nu se mal poate vorbi de 0 asemenea "paralela" pslhiatrie-psihimaliza, psihiatria tinind seama aUt de cuceririle psihanalizei !Ii ale medicinii psihosomatice, cit ~i de ale altoI' ~tiil1te biologice '\ii sodale. Ea se contureaza astfel ca 0 discipUna cu orizont larg antropologic, care profeseaza 0 etiologie multifactoriala lIi 0 terapeutica orientata social. Directia psihosociala a psihiatriei contemporane este bine marcata. "Invatamintul psihiatri - clUm intr-un tratat recent - trebuie sa pregateasca speciali~ti legati de colectivitatea umana, capabili sa inteleaga factorii psihogenetici, sociall ~i de ambianta. nec-esari prevenirii bolilor ~i readaptarii bol.navilor psihici" (Psihiatrie, sub redaqie prof. dr. doc. V. Predescu, Bucurelltl, Editura Medicala, 1976, p. 85). (Nota trad.).
3)

228

Aceasta psihanaliza aLit de combatuta are poate printre dumne3voastra c.i:tlva prieteni care 0 Val' vedea eu bucurie afirmindu-se S1 ea un procedeu terapeutic. O.mo2;;teti ea mijloacele din arsenalul pslhlatriei nu dispun de niei 0 puterc fati'i de idelle delirante. Cunoscind mecanismul aeestor simptome, va fi psihanaliza mai norocoasa din acest punet de vedere ? Nu, ca nu are mai mare eficienta in legatura eu aceste afectiuni decit are o1'ica1'ealt mijloc terapeutic. Cel putin in momentul sa 'intelegemceea ce se petreee eu de fatii. Putem, datoritapsihanalizei, bolnavul, dar nu avem nid 0 posibilitate sa-1 facem :;;ipc boln':lV eon~tient de aecasta. V-am :;;i aratat ca, 'in cazulpe care l-arn expus in aceastii prelegere, nu ClIi1 putut merge eu analiza mai departe de primele straturi. 5-ar cadea sa conchidem ca analiza unoI' eazuri de acest gen trebu~e abandonata, data fiind' sterilitatea aeesteia? Nu credo Avem dreptul :;;i chiar datoria de a continua cercetarile, f<'ira a ne preoeupa de utilitatea lor imediata. In definitiv, nn se 9tie unde 9i dnd putina ~tiinta pe care a vom dobindi se va preface in putere terapeutica. Chiar daca ~i in privinta anal' afectiuni nervoase 9i psihice psihanaliza s-ar fi aratat la fel de neputincioasa ca in privlnta ideilor fixe, ea nu al' fi mal putin justificata Cd in<;trument de cercetare ~tiintifica de neinlocult. in masura s-o exercitam : Este adevarat ca in acest caz nu am mal oamenii pc seama carora '/rem sa ne instruim, oLl'nenii vii, dotati eu vointa proprie ;;1 care aU rnotive personale de a ne ajuta, ne-ar refuza colaborarea lor. In eOI1<iccinta,nu '.;oi incheia accasta cxpunere fara a va spune ca exlsta largi eategorH de tulburari nervoase in care 0 mai buna intelegere se Idsa u:;;or transformata in put ere terapeutica ;;1 ca, 'in anumite conditii, psihanaliza ne permite sa obtinem 'in aceste afectiuni greu accesibile rezultate eu nimic mai prejos dedt aeelea obtinute in oricare alta ramura a tenpeuticii care tine de medicina interna.

ii

XVII SENSUL SIlVIPTOMELOR

V-am ar~itat in capitolul precedent ca pe clnd psihiatria clinica se preocupa putin de modul de manifestare ;;i de eontinutul fiecarui simptom, psihanaliza acorda atentie aUt unuia c1:t ~i eeluilalt, reu;;incl sa demonstreze ca fiecare simptom are un sens~i este sh'ins legat de viata psihica a bolnavuluLJ. Breuer este aeela care, clatorita studierii ~i reconstituirii cu sueees a unui eaz de isterie devenit dupa aeeea celebru (1880-1882), a descoperit eel dintli sensul simptomelor nevrotice. Este adevarat ca P. Janet a faeut aceea~i descoperlre, independent de Breuer; savantului francez Ii apartine chLr ~i prioritatea publicarii, deoarece Breuer nu si-a publieat observatia sa dedt zeee ani mai tirzi1.1(1893-95), in perioada colaborarii sale' eu mine. De aitiel ne intereseaza pre a putin sa stabilirn paternitatea descoperirii, 0 descoperire fiind intotdeauna opera mai nmltora; nici una nu este facuta 0 s1ngura data, iar succesul nu este totuna eu meritul. America n-a primit nurnele lui Columbo Inainte de Breuer ~i Janet, marele psihiatru Leu1'et a emis parerea ca s-ar putea gasi un sens chiar ~i in delirurile alienatilor, daca ele a1' putea fi talmacite. IVlarturisese ea multa vreme am fost dispus sa-i atribui lui P. Janet eIn merit eu totul deosebit in expliearea simptomelor nevrotice, pe care el Ie concepea ca fUnd expresii ale "ideilor incon9tiente" eare Ii domina pe bolnavi. Dar mai tirziu, faclnd dovada unei reze1've exagerate, Janet s-a exprimat ca ~i cum ar fi vrut sa dea de inteles ca incol1:;;tientul nu era pentru dinsul dedt un "rel de a vorbi" 91 ca in conceptia sa aeest term en nu are 0 baza reala. Ineepind de atunci nu mai inteleg deductiile lui Janet, insEt cred ca ~I-a facut lui insu~i mult rau, de prisos, in timp ce ar fi putut avea un merit mai mare. Simptomele nevrotice au deci sensul lor, exact ca actele ratate ~i ca visele ~i, ca ~i acestea, ele sint legate de via~a persoanei care Ie manifesta. As dori sa va familiarizez cu aceasta imDortanta maniera de a vedea, eu 'ajutorul dtorva exemple. Ca lucrurile se petree in acest mod in toate cazurile, nu pot dedt s-o afirm, f0.r3.a fi in stare s-o ~i dovedesc. Cel care eerceteaza ei in9i~l faptele de experient,c1 VOl' s11'9iprin a 5e convinge de adevarul afi1'matiilor me1e. Din anumite motive, insa, nu voi lua exemplele mele din domeniul 1sterie1, ci din' aceia al altel n2VI'Oze,eu totul remarcabile, in fond foarte apropiatfl de isterie, 9i despre care trebuie sa va spun dteva cuvinte introductive. Aceasta n2vroza, numita nevroza obseslonala, nu este aUt de populara ca isteria, cunoscuta de toata lume3.. Ea este, dadi ma pot exprima astfel, mai putin inoportun zgomotoasa, manifestindu-se mai degraba ca 0 problema particulara a boinavului, renun~ind aproape eomplet la semnele somatice si concentrindu-si toate simptomele in domeniul psihic. Nevroza obs~sionala ~i isteri~ sint forme de nevroza care au fundamentat
L

230

:';ltiintific psihanaliza~i tocmai in tratarea acestor maladii a repurtat terapeutica noastr,l cele mai frumoase succese. Nevroza obsesionala, insa, direia Ii lipse~te acea misterioasa trecere a psihicului in corporal, ne devine mult mai clara. ~i mai familiara prin psihanaliza dedt isteria l?i am putut constata eElea manifesta eu mai multi! limpezime anumite caractedstid extreme ale afectiunilor nevrotice. Nevroza obsesionala S8 manifesta prin aeeea ca bolnavii sint preocupati de idei care nu-i intereseaza, traiesc impulsuri care Ii se par CarOl'exeeutare nu Ie procura ahsolut bizare l?isint imbolditi la actiuni nici 0 pl,lcere, dar de la care nu se pot sustrage. Ideile (reprezenUirile' obsedante) pot fi lipsite in sine de sens sau numai indiferente pentruindivid, ele sint adesea eu totul absurde ~i declangeaza in toate cazurile o activitate de gindire incordata care epuizeaza bolnavul 9i la care el se angajeaza in sila. Impotriva vointei sale, bolnavul este obligat sa mediteze ~i sa faca tot felul de speculatii, ca 9i cum ar fi vQrba de problemele sale de viata cele mai importante. Impulsurile pe care Ie trilie~te bolnavul pot sa apara de asemenea cOpilare9ti ~i stupide, dar ele au mal totdeauna un eontinut terifiant, bolnavul simtindu-se incitat sa comita crime grave, in a9R fel incH el nu Ie respinge doar ca fiindu-i straine, ci se fere9te de ele ingrozit 9i se apara impotriva tentatiei prin tot feluI de interdictii, de renuntari 9i de limitari ale .liberti!tii. Se cuvine sa precizam ca aceste crime ~i actiuni abominabile nu comporta niciodata un inceput de executie: fuga 9i prudenta sfiqesc intotdeauna prin a invinge. Actiunile savir~ite realmente de catre bolnav, actele Z1se obsedante, nu sint dedt actiuni inofensive, neinsemnate, cel mai adesea repetitii, infrumusetari ceremonioase ale adelor obi~nuite din viata de toate zilele, eu specificarea ca actele cele mai necesare, cum a1' fi faptul de a se culea, de a se spala, de a-~iface toaleta, de a merge la plimbare devin probleme penibile, aproape de nerezolvat. Reprezentc'irHe, impulsurile ~i actiunile morbide nu sint amestecate in proportii egale in fiecare forma ~i caz denevroza obsesional<'i: cel mal adesea tabloul clinic este dominat de unul sau a1tul din ace~ti factori care da numele sau maladiei, dar toate formele 9i cazurile au trasaturi comune, destul de evidente .. Desigur, avem de-a face cu boala bizara, erect ca nici fantezia cea mal extravaganta a unui psihiatru aflat in deliI' n-ar fi reu9it vreodata sa construiasca ceva asemanator 9i daca n-am avea zilnic ocazia sa vedem cazuri deacest gen, nici n-am c1'ede in existenta lor. Sa nu c1'edeti il1sa ca ii faceti vreun serviciu bolnavului sfatuindu-l sa se distraga, sa 'nu 5e lase in vola ideilor sale absurde ~i sa faca in locul acestor copilarii ceva I'ezonabil. El insu9i ar dori sa faca ceea ce il povatuiti, el este perfect lucid, impartiige9te opinia dumneavoastra in privinta simptomelor oDsedante 9i chiar v-a exprima inainte de a 0 fi formulat dumneavoastra. Numai eft este cn totul neputincios fata de starea sa : ceea ce se impune ca acte in nevroza obsesionala are ca suport 0 energie pent1'u care probabH ca nu avem nici un termen de comparatie in viata normala. Bolnavul nu poatededt sa deplaseze, sa schimbe, sa puna in locul nnei idei absurde 0 alta, poate atenuata, sa inlocuiasca 0 masura de precautie sau o interdictie eu 0 aIta, sa indeplineasca un ceremonial in locul altuia. El poate deplasa constringerea, dar nu s-o 9i suprime. Deplasareasimptomelol', datorita careia acestea se indeparteaza adesea de forma lor primitiva, constituie una din principalele earacteristici ale bolii; in plus,
i:.}

231

frapeaza faptul ca contradictiile (polaritatile) care caracterizeaza"\'}ata psihica sint deosebit de pronuntate in acest caz, Alaturi' de constringe:rea sau obsesia cu continut negativ sau pozitiv, in domeniul intelectual Cal:>2ta o importanta deosebWi indoiala, care se leaga in general chiar $1 de lucrurile cele mai sigure, Totul se termina cu 0 stare de totmai accenLuata nehotarire, lipsa de energie ~i de limit are a libertatii propriL Cu toate acestea, bolnavul nostru a fost altadata un tarbat foaTte encrgk, excesiv de perseverent, de 0 inteligent.a situata deasup1'amediei, Cel mal adesea e1 are un nivel de dezvolta1'e morala foarte ridieat, se dovccl,:,~te extrem de serupulos, de 0 rara coreetitudine, Nici nu banuiti ce v01;JT:l de muncii se cere spre a ajunge sa te orientezi in acest ansamblu cor.uadictoriu de tr<''isaturi de caraeter si de sinmtome morbide. PriP urmcn'e. nu ne yom stradui pcntru mome~t deeit ~a izbutim s~i inteleiel;l ~i -s~ interpretam unele din aceste simptome. Sinteti poate dornici sa ~titi, in vederea discutiei care va ur;-fla, cum procedeaza psihiatria aetuala in fata problemelor nevrozei obscsionale. Capitolul legat de aeeasta tema este destul de sarac. P(;ihi2~:ria distribuie denumiri diverselor obsesii :;;1nimic mai mult. Ea insistc~. in 'schimb, asupra faptului ca purtato1'ii acestor simptome sint "degenerc/;i". Afirmatie pu~in satisfacatoare : eo. Gonstituie nu 0 explicatie, ci 0 judecata de valoare, 0 condamno.re. Fara indoiala, oo.menii care ies db comun pot prezento. toate ciudateniile posibile ~i noi intelegem p:rea bine en pe1'soo.nele la care 5e dezvolta simptome co. acelea ale nevnzeJ obsesiono.le trebuie sa fi primit de la natura 0 eonstitutie diferita de a celorlalti oameni. Am intreba, insa, daca sint ei mai "degel'lerati'( dccit ceilalti bolnavi cu nervii zdruncino.ti, de exemplu istericii sau eel de psihoze? Evident, caracteristiea invocata de psihiatrie est pc:ea generala. Putem chiar sa ne intrebam daca eo. este justificat[t, din :rnomen! ce aflam Cd oameni minunati, de 0 foo.rte inaIta vo.loare pot sa prezinte aceleo.$i simptome. In general cunoa$terI1 putin2 It.1GL.lrl in privinta oamenilor nO$tri mari : faptul se diltore$te atlt propriei Jar discretE, cit ~i lipo:ei de sinceritate a biog1'afiilor lor. Se intirnpla co. vreun fanatic al adevarului, co. Emile Z91a, sa ne fo.ea sa aflanl dte habitudini obsedante au fast ei chinuiti 1). Pent1'u o.cesti nevrotici de 0 conclitie intelectuala si 11101'a1;"1 1'ioa1'a, p5ihiat1"ja a creat categoria "clegeneratHor supel:jo1'i". Atita Psihanaliza, insa, ne-:1 aratat ca este posibil sa facem sa dispara Indelungat aceste simptome obsedante singulare, cum izbutim sa facem sa dispara ~i a1te sufe1'inte, tot aUt de bine ca "ii la oarnenii neclegenerati. Eu insumi am reu~it de 1'epetate o1'i aceasta performantiL Va voi infati~a doua exemple de analiza a un1.1i simptom_ obseda:nt. Unuf din aeeste exemple este luat dIntr-o cereetare rnai veche, nepL~tiJnd sa--l i.nlocuiesc ell unul mai nimerit; celiHalt este 111ai recent. Mi't 'lei rnultumi ell aeeste doua exemple deoareee cazu1'ile de aeest rel efT "a fie expuse in intregime, fara neglijarea nici unui amanunt. doamna in virsta de aproape 30 de ani, care suferea de fenofnene de obsesie foarte grave ~i pe care poate ea a~ fiizbutit s-o vindec daca n1.1ar fi intervenit un accident care a zadarnicit intreaga mea mlJDCa (poate C[l va voi vorbi int1'-o zi c1espre aceasta), executa de mai multe 01'1

!) E.

To

Iou

5 e,

f~'nlile

Zola,

J.~-nq'ilete medico]JsychoZogiquc,

Paris,

lE96~

232

pe Zl, Intre multe alteIe, urmatoarea actiune obsedanta, cu totul demna de atentie. Ea di.lc1eafuga din camera sa intr-o incapere vedna, se a:;;eza intr~un anumit loc in fata mesei care ocupa mijlocul odaii, suna dupacamerista, Ii dadea un ordin oarecare sau pur 9i simplu 0 concedia, dupe'! care zorea sa 5e into area Ia ea in camera. Sigur, acest simptom morbid nu era gray, dar era de natura sa excite curiozitatea. Explicatia faptului a fost obtinuta in modul eel mai cert 9i de necontestat, fara nici 0 interventie din parte a medicului. Nici nu vad cum a9 Ii putut, fie 9i numai sa banuiesc sensul acestei actiuni obsedante, sa intrevad cea mai midi posibilitate de interpretare a sa. Od de cite ori 0 intrebam pe boinava de ce face toate acestea 9i daca toate acestea au un sens, ea imi dtspundea: .,Rabar n-am". Dar intr-o zi, dupa ce am lteu:;;it sa infring la ea un serios scrupul de con:;;tiinta, ea insa:;;i a gasit deodata explicatia ~i mi-a relatat fapte legate de aceasta d<::tiuneobsedanta. "Cu zece ani in urma se c8satoris~ cu un barbat mult in virsta dedt ea, care, in noaptea nuntii, s-a dovedit impotent. El l~i petrecuse naaptea alergind din camera sa in aceea a satiei sale, reinnoindu-f;d mereu tentativa, cIaI' fara nid un succes. Dimineata e1 spuse necajit; J\'li-e rusine de camerista care va veni sa fadi Datul". Si spunind aceasta, alTL~Ca 0 calimara de cerneala ro~ie, care dil\ intimplare se afla in camera, ,,?iii varsa continutul pe cear9af, dar nu chiar in locul unde ar fi trcbuit sa sc gaseasca pata de singe. N-am inteles imediat ce legatura putea fi intre aceasta amintire fii actiunea obsedanta !1 bolnavei; traceraa repetata dintr-o incapere in alta ~i aparitia cameristei orau singurele fapte C0111uneintre actlunea obsedanta 9i eveninlentul real. Atunci bolnava. ducindu-ma in cea de-a doua incapere $i 0 zindu-ma in f3ta mosel, ]'mi ariita pe fata de 1Y1aSa pata mare Ea m-a lamurit ca se aseza la maSElintr-o asemenea pozitie incit camerista pc care 0 chemi.l si nu poata zari pata. N-am mid a~ut dupa aceea nid 0 indoifllil ell privire la legatnra strinsa dintre scona din noaptea nuntii ~i actiunca obsedanta actnala. Cazul reclama, 1ns2, multe alte investigatii. Inainte de toate C'ste evident ca bolnava se identifica cu sotul ei; ea joaca rolul lui, imitindu-i cursa dintr-o incapel'e in aIta. Dal' pentru ca identificarea s~i fie completa, trebuie sa admitem ca ea iniocuie~te patul 9i cearfiaful cu masa fii fata de masa. Lucrul acesta poate sa pm'a arbitral', dar nu in zadar am studiat noi simbolistica viselor. In vis de asenwnca vcdel11 adesea 0 masa care trebuie intel'nretata ca 1nchipuind un pat. IVlasa :;;ipatul luate la un loc semnific~ casatoria. In consednta, una se substituie Cll u~urinta celeilalte. AI' fi in felul acesta n.icut<'idovada ca actiunea obsedanta are un sens; ea pare a fi 0 rcprczent'1l'e, 0 repetitie a scen2i semnificative pe ccu'e am descris-o mai sus. Dar nimk nu ne obliga sa raminem la aceasti'i aparenta; supunind unui examen mai aprofundat raporturile dintre scena fii actiunea obsedanta, paate c~ivom obtine informatii asupra UDOl' fapte mai indepartate, asupra intentionalitatii aci;iunii. Nucleul acesteia consUi in chip vizibil in chemarea adresata cameristei, a carei privire este atl'asa de pata, contrar observatiei sotului: "Ar trebui sa ne fie Hl9ine de camerista". Jucind rolul sotuIui, ea $i-l l'eprezinta ded ca nefiindu-i rU9ine de camerista, pata fEnd la locul d. Vedem ded ca bolnava noastra nu s-a multumit sa reproduca scena; ea a continuat-o $i a corectat-o, a facut-o sa fie reu:,?WLDar, faclnd aceasta, ea corec233

teaza ~i un alt accident penibil din faimoasa noapte, accident care facuse necesara recurgerea la cerneala ro~ie : impotenta sotului. A<?adar, actiunea obsedanta inseamna: "Nu, ~1U-iadevarat, lui nu avea de ee s3.-1 fie ru~ine, nu a fost impotent". Intocma1 ca intr-un vis, ea 1$i 1'eprezinta aeeastci dorinta ca fiind realizata printr-o aetiune actuala, ea se supune tendintei care consta in a-9i ridica sotul cleasupra e$ecului sau 'Cleoclinioara. In sprijinul eelor co v-am spus V-a$ putea cib tot ceea ce mai ~tiu despre aceasta femeie. Cu aUe cuvinte, tot ceea ce m.ai $tim pe seama <:i ne impune aceast[l interpret are a actiunii sale obsedante care, 111 sine, apare de neinteles. Femeia aeeasta tra.ie9te de ani :;;i ani despartita de sotul ei ~i Iupta ilnpotriva intentiei de a cere {) desfaeere legala a easatodei. Dar nid yorba sa se poata libera de sotul ei; simtindu-se constrinsa de a-I dim1ne fideIa,ea traie~te retrasa, ca sa nu cedeze ispitei, scuzlndu-:;;i sotul .-;;i nnobilindu-l in inehipuirea ei. Mai mult dedt atit, i misterul eel mai profund al bolii sale consUi in accea ea prin aceasta -ea li;ii protejeaza sotul impotriva unoI' alllzii rauUicioase, justifiea despartirea lor in spatiu $i Ii face posibmi 0 existent:t separata plilcuta. Astfel. analiza unei anodine actiuni obsedante ne ducc direct la rmc1eul eel mfli aseuns al cazu.lui morbid ;;i ne dezvaluie in acela;;i timp 0 parte insemnata a misterului nevrozei ebsesionale. Am zabovit bueuros asupra acestuiexemplu, deoarece e1 reune;;te conditii la care, pe bun[l dreptate, nu ne yom mai putea a:;;tepta In toate cazurile. Interpretarea simptemelor a fost gasita aici dintr-odata de eatre bolnava, in afar a oriciirei dirijEiri sau interventii a analizei, iar aeeasta In Iegatura eu un eveniment predus nu Intr-o perioada indepartata a copilariei, ci pc dnd bolnava se afla in plina maturitate, evenimentul pi'istrfndu-i-se intact in memorie. Toate obieetiile pe care critied Ie adreseaza in general interpreti'irilor noastre de simptome, cad 'in fata acestui singur C2Z, Bineinteles ca nu avcm totdeauna ~ansa de a intllni asemenea cazuI'L Inca daua-trei cuvinte, 1nainte de a trece la cazul care urmeaza. Nu ati fost izbiti de faptul di aceasti'i actiune obsedanta prea putin aparentfl ne-a introdus in viata cea mai intim;':\ a bolnavei? Ce poate fi mai intim in viata unei femei dedt povestea din noaptea nuntii ? $1 sii fie un element accidental $i minor faptul ca analiza noastra n8-a introdus in viata sexuaia a bolnavei? Fara Indoialii, se poate ca inalegerea mea sa n avut noroc. Dar sa nu trag em concluzii pripite ~i sa abordam eel de-ai doilea exemplu, de un gen cu totul diferit, e$ant1on al unei specH extrem de comune : un ceremonial insotind culcareG. Este yorba de 0 tlnara de 19 emi, foarte inzestrata, copU unic laparinti, Carma ea Ie este superioara prin edueatia primita $i prin vioiciunea sa intelectuala. CopU,' ea avusese un caracter salbatie $i orgolios, iar in cursul ultimilor ani, far a nid 0 cauza exterioara vadita, a devenit bolnavicios de nervoasa. Se arata deosebit de furioasa impotriva mamei sale; e nemultumita, deprimata, inclinata spre nehotarire $i indoiala :;;i sflrseste prin a marturisi ca nn e in stare sa traverseze singura piete sau'strazi mai late. Este 0 stare morbida complex3, care eOl:Uportiic~l putin doua diagnostice: acela de af'orafobie si acela de nevroza obsesionala. Nu ne vam opri Indelung ~asupra acestor chestiuni: singurul lueru care ne intereseazu in cazul acestei bolnave este cpremonialul ei de tulcare, care reprezinta un motiv de suferinta pentru pilrintii ei. Putem spune ca, intr-un anumit sens, orice om normal are c~remo-

nIaIu1 sau de culcare sau tine la realizarea anumitor conditii, a carol' n,-,lndeplinire n impiedica sa adoarma; e1 ~c:a insotit trecerea de la stlrea de veghe la cea de somn de anumite formalituti, pe care Ie re8- pectii eu sfintenie in fieeare sean'\.. Dar toate eonditile pe care Ie cre~ eadomul sanatos pentru somnul sau Slnt rationale ~i, ca atare, se lasa u;?')r iatelese ~ dnd insa imprejurarile cxterioare Ii impun 0 schimbare, eI se adapteaza la aceasta cu u~urinta ~i tara pierdere de timp. Cere~ m)nialul patologic este insa lipsit de suplete, el caut~l SEI se impuna cu pretul oridiror sacrificii, se pune la adapostul unor motive in aparenta rationale ~i, la un examen superficial, nu pare a se deosebi de ceremonialul normal dedt printr-o chitibu~erie exagerata. Dar, la 0 cercetare mai atenta, se constata ca cerem{)nialul morbid pretinde conditii p8 care nici 0 ratilme nu Ie justifica, pre cum ~i altele care sint net ::18t'aJ;:ionale. Bolnava noastra i;d justifica precautiile pc care Ie ia pentC'u noapte prin aceea ca are nevoie de lini~te pentru a dormi; ea trehuje dcci sa elimine toate sursele de zgomot. In acest scop, in fiecare seara, inainte de culcare, ea ia urmatoarele doua masuri de precautie : opre;;te in primul rind marea pendula care se gase;;te in camera' sa .:;;:E scoate afara toatecelelalte ceasornice, fara a excepta nid mieul o;::a5-bratara din cutia de bijuterii; in al doilea rind flduna pe biroul 2:i toate glastrele de fiori ;;i vazele, In a;;a fel incit nici una din ele sa un poata cadea in timpul noptH :;;i sa S8 sparga, tulburindu-i astfel somnul. Eo. ;;tie perfect di nevoia de odihna nu justifica dedt in aparent~i. aC2ste rn{,suri; i;;i da prea bine seam a ca micul ei ceas..,bratara, lasat in cutie, nu 1..,ar tulbura somnul prin tic-tac-ul sau, iar noi ~tim din experienta ca tic-tac-ul regulat ~i monoton al unei pendule, departe de :;1 tulbura somnul, nu face dedt sa-l favorizeze. afara de aceasta, Ed convine c5. teama privind glastrele ~i vazele nu se bazeaz& pe nid un verosimil. Cclelalte componente ale ceremonialului nu au nimic de-a Lee cn .n~v{)ia de odihn~l, ci dimp~t~iv~. Bo!na~.ra c,?r.?, de, exe.mpl~, Cl w;;a dUltre camera sa ~1 aceca a panntlior sa ran-una Intreaeschlsa ,?l, c~ sa obtina aceast3, ilnobilizeaza u:;;a deschisa cu ajutorul a diverse DLtecte, precautie susceptibila sa generez2 zgomote care, fara aceasta, 3xputedfi evitate. Dar masurile cele mai importante privesc patul lL1susi. Perna de la capatli nu are voie sfl se atinga de tablia patului. Pern:ita pentru caD trebuie sa fie asezata in forma de romb pc cea mare, ia1' bolnava i~i p{me capul in dire~tia diametrului longitudinal al acestut Tomb. Pilot a trebuie scuturata in prealabil, in a,,?afel incH la picioare sa fiemaiincaxcatadedtinparteadinsprecap;dar.deindata ce trcaba este iRcuta, bolnava nu intirzie s-o desfaci\ aplatizind ingro;~a(ea dinslJre picioarc~ Va scutesc de elIte detalii, adesea foal'te minutioase, ale acestui ceremonial; de altfel ele nu ne-a1' aduce nimic nou ,,?i ne-ar duce prea departe de scopul pe care ni-l propunem. Trebuie insa sa ;;titi CEl toatc'2 acstea nu se fac atit de simplu ~i de u~or pe dt s-ar putea erede. Bolyuva lupta mereu cu teama ca n-a facut totul cu cea mai mare grijii : fiecare lucru trebuie controlat, repetat, indoiala se manifesta cind in legatura ell una, dnd in legatura eu alta dintre masurile luate ~i toata aceasta munca dureaza 0 ora sau doua, timp in care nid tinara fata :;;i nid parintii ei nu pot dormi. Analiza acestor cazne n-a fost tot aUt de u~oara ca aceea a actillnii cbsedante savir;;ite de bolnava precedenta. Ani fost obligat s-o ghidez

In
A

235

pe tinara ~i sa-i propun proiecte de interpretare pe care ea Ie gea intotdeauna printr-un 10'11 categoric sau pc care nu Ie primea eu 0 indoiali:, dispretuitoare. Dar aceasta prima reacticde negare ,; e urmata de 0 pcrioac1a in timpul c[\reia eit inS<19i ra. preocupata de biliUitile care ii eran infar;i9ate. jncel'cind s[\ emit<'licki legate de 2u:,,,:te posibilitati, evocind amintiI'i, reconstituind situatii ~i sflqind prin a ;xcepta toate interpretarile date de noi, insa ea urmare a unci elabor,\:ri personale. Pe masura ce acestproces se desfa:;;\lra in mintea ei, ea c1evenea tot mai putin meticu10asa in executarea actiunilor ei obseclaD1e 8i chiar mai inainte ea tratamentul sa ]a sfirsit, intregul ceremonial e::a ~bandonat. Trebnie s~(9titi, in plus, ca munca' anaJitid, a'ia cum 0 practicam noi astiizi, nu are in vedore fieeare simptOlTl particular pinEl 12 definiUva elucidare. In fiecare clipa sintem obJigcltl sa parasim cut?,ie tema data, fiil1e[ siguri ca vom fi adu~i din nou 1a aceasta dare a 'altor ansambluri de idci. In consecinta, interpretarea siJl11)tc,n-; a'ia cum v-o expun acum constituie 0 sinteza a rezultatelor hmi de zile de mur;cD, car or obFncre au trebuit saptamini altor activitati intreprinse intre !imp. Pacienta noastra a inceput treptat ,;{, inteleaga eEi nu suporEl p:-ezenta pendulei in camera, in timpul noptii, din cauza ca aCcdsta rcpr8zenta un sirnbol genital feminin. Pendula, in legatura Cll care cuno2';:1cfl ~i alte i11tcrprptflI'i sirnbolicc, aSU111.Q rolll1 de sinJbol ger:dtal IcrnlniTl 'din cauza periodicitatii functionarii sale, care se manifesta la imervaIuri egale. Adesea 0 fenleie S8 poate Emda spunind ca menstruatlEe sale au loc cu 0 regularitate de ceasornic. Tic-tae-ul poate Ii considncTt ca 0 l'eprezentare simbolica a pulsatii10r clitorisului in cazul sexuale. De fapt adesea ea era treziti'i din somn de aceasti'i senzatie Pi::'nibila :;;i toemai t8ama de erectie 0 facea sa indep[lrteze din preajrn~~-i, pe tinmul nootii, orice pendu1ii sau ceas In stare de functionare. GLstrde 91 vazeI~' pentru flod sint 9i eIe, ca to:1t(: recipicnt~le, sirnbo1mi feminine. Ca urmare, teama de a Ie expune in timpul naptii CadeTH ';i spargerii nu cste ell totul lipsita de sens. Cunoa9teti ell toti obiceiul foarte raspindit de a sparge, en pri1ejul logodnei, un vas san 0 farfuric_ Fiecare din cei de fata ia un ciob, ceea ce trebuie sa consideram, tind punctul de vedere al unci orinc1uiri matrimoniale premonogamice, ea 0 renuntare Ia drepturile pc care fiecare putea sau credea ca Ie ponte avea asupra logodniceL De aceastii parte a eeremonialului se leaga, 13 tinara noastra, 0 amintire ::;i mai multe idei. copn fiind, ea Ci'izusepc cincl purta in brate un vas de stieH\ sau de lut, ranindu-se 1&un care singera din bel9ug. CrescJnd 9i luincl cun09tinta de fapte eu la relatiile sexuale, ca era obsedatl de teama anxioasa ci'i s-a1' putea E'El nu singereze in noaptea nuntii, ceca ce ar putea da na9tere in mintea sotu1ui la indoieli in ]}rivinta virg-initatii ei. Masurile de Dreeautie lrnpotriva snargerii vaselor con'stitui,;;'cIcci'un fel de Drotest {mDotri~a ca1'ui con;plex legat de virginitatc 9i de hemoragia" eonsecuti~Tilpl'inlc}or raporturi sexuale, ca 'ii un protest impotriva temerii opuse, aceca n nu singera. Crt despre m~isurile de pr!2cautie impotriva zgomotului, c;\-. rora ea Ie subo1'dona pc cele dintii, eIe 11U avcau nimic sau &proape nimic de-a face cu acestea. Ea 9i-a revelatsensul principal a1 ceremonialului int1'-o 21 In care a avut intelegerea subit<"ta - motivului pentru care nu voia ca perna sa atingi'\ tablia patului: perna, spunca ca, rcprezcnta totdeauna
171

236

far tabUa vertieaIa., barbatul. Ea voia asHel, printr-un soi de aetinne. am putea spune, sa dcspartii pe barbat de femeie, adidi 8a-i impe Dflrintii gal sa aiba ranorturi sexuale. Cu mult timp inainte de institui eere'Il,1oniJlul,eaeautase sa atinga aeelaf,d seopdeo maniera mat directa, Simullnd te2.ma sau utilizind 0 frica reala, ea obtinuse ca u,?a dintre dormitorul parintilor ~i camera ei sa ramina deschisa in noptii. Aceasta masura fusese mentinuta in ceremonialul ei acE'll:;;i ofere a asHel posibilitatea de a-~i spiona parintii ;;i, voind sa de oeazie, l::;;iatr~lsese 0 insomnie care a durat luni de zile la rind. Nemultumita de a-.;;i tulbura daar eu aUt parintii, ea venea din dnd in dnd sa se instaleze in patul lor, intre tata E,>i mama. Numai atunci "perna" :;;i "tablia patului" erall realmente separate. In sfin~it, dnd a crescut ~i nu mai putea sa S2 culce eu parintii fara sa-i jeneze fara a fi ea insa~i jenata, S2 straduia sa simuleze in continuare friea, spre a ob~ine ca mama sa-i cedeze 10cu1 Enga tata, ea dudndu-se sa doa.rm~(in patul fiieei. Aceasta situa~ie a Gonstituit, bineinteles, punctul de plecare al. unoI' nascociri, ale diror Urine Ie gasim in ceremonialul ei. Daca perna este simbol feminin, aotul care consta in scuturarea pilotei pina cind penele se ingramadesc in partea inferioara, alcatuind 0 umflaturil, are de asemenea un sens : aceasta in8eamna a 0 Eisa pe femeie ins2,rcinata; dar bolnava noastra nu intirzia sa impra;;tie acea ingroifare, deoarece timp de ani ;;i ani traise cu team.a ca din raportuidle. parintilor sai sa nu se nasca un nou copll, care sa rivalizeze eu ea. Pe de alta parte, daca perna cea mare, simbal feminin, 0 reprezenta pe mama, perna cea mica, pentru cap, nu putea s-o reprezinte dedt pe ~fiica. De ce aceasta din urma perna trebuia sa constituie un romb ;;i de ce capul bolnavei noastre trebuia a:;;ezat in sensul liniei mediane a rombului? Pentru ca rombul repl'ezinta forma apal'atului genital al femeii dnd el este deschis. Deci ea insEi.~iindeplinea ralul masculului, capul simbolizind organul sexual masculin (Cf. : "Decapltarea ca reprezentare simbolica a castrarii"). Indecente lucruri, va yeti spune, au putut incolti in mintea acestei fete vil'gine. Sint de acord, dal' nu uitati ca toate acestea nn Ie-am scornit :2U, ci doar Ie-am interpretat. Ceremonialul pe care vi I-am descris este :;;1el un lucru cit se poate de bizar, iar intre acest ceremonial ;;i ideile fanteziste pe care vi Ie c1ezvaluie interpretarea exista 0 concordanta pe care nu trebuie s-o nesocotiti. Ceea ce ma intereseaza insa in mod deosebit, este sa fi inteles dumneavoastra ea eeremonialul cn pricina este inspirat nu de 0 idee fantezista izolata, ci de un intreg ~ir de idei care, toate, converg intr-un anumit punet. $i desigu!' ea at! observat eEl operatiile acestui ceremonial talmacesc dorintele sexuale dnd intr-un sens pozitiv, in caJitate de substitute, dnd intt-un sens negativ, hi caJUate de mijloace de Clparare. Analiza acestui ceremonial ne-ar fi putut furniza E,>i aite concluzii <daca am fi tinut seama cu preciziune de toate celelalte simptome pre:zentate de bolnava. Dar acestea nu intra in scopul pe care ni I-am propus. :Multumiti-va sa aJlati ca rata incerca 0 atractie erotica fata de tat'll ei. a card sorginte se situa in anii copilariei, fli poate ca ar trebui sa vedem In acest fapt motivul atitudinii sale pre a putin prietenoase fata de mama. in relul .acesta analiza simptomului ne-a introdus in viata sexuala a holnavei $i faptul acesta pare tot mai putin surprin237

zatoI', pe masura ce ajungem sa cunoa~tem mai bine sensu1 ~i scop'L11 simptome1or nevrotiee. Folosind cele doua exemple, v-am demonstrat ca, intocmai ca actf~"e ratate ~i visele, simptomele nevrotice au un sens ~i sc leaga strins de via~a intima a boinavilor. Desigm, nu va pot eere sa aderati 1a clfitmatia mea eu privire 1a autenticitatea acestor doua exemplc. In CEE:Ol ce va prive$te, Insa, nu-mi puteti cere sa va aduc cxemple cu nen-:iluita, pina dnd va yeti declara convin1i. Dat fiind modul amfmuntit :in care slnt obligat sa tratez fiecare caz, mi-ar trebui un curs semestr:aI de cinci ore pc siiptamina ca sa va clucidez acest singur aspect al teorlei nevrozelo1'. Mil limitez deci Ia aceste doua dovezi in favoarea afiriili> tiei mele ~i pentru rest apelati la eomunicarile existente in literatuI'2: pe aceasta tema !?i indeosebi la clasiceic interpretari de simptome de lui J. Breuer (Isteria), la impresionantele explicatii ale unor simptome foarte obscure, publicate de C.. G. Jung in perioada in care acest autol' nu era dedi psihanalist ~i nu voia sa fie profet; in plus, va mai recomandtoate lucl'ari1e care, de atunci incoace, au umplut paginile revistelor .. Tocmai de astfel de cercetari nu ducem lipsa. Analiza, interpretarea ;;i ta1maci1'ea simptomelor ne'lrotice au aeaparat atentia psihanc:li$tilor intr-un asemenea grad incit i-a facut sa' neglijeze celelalte prcbleme I'eferitoare 1a nev1'oze. Aceia dintre dumneavo2stra care VOl' voi sa-'ll imp una c:ceasta munc<'L de documentare, cu siguran"(:dca VOl' Ii impresionati de cantitatea f?i (~E soliditatea materialelo1' adunate pe aceasta tema. Dar ei se 'lor izbi, de asemenea, de 0 dificultate. $tim ca sensu1 unui simptom rezida in rB.porturile pe care Ie prezinta cu viata intima a bolnavilor. Cu cit UD. simptom este mai individualizat, ell aUt trebuie sa ne straduim mai Inuit sa-I definim aceste raporturi. Sarcina care ne ineumba atunci ne afElm in prezenta unei idei lip site ,de sens ;;i a unei actiuni f2:ra scap, consUi in a regasi aeca situatie din treeut in care ideea respectiva. avea justificare 91 actiunea era conforma unui scop. Actiunea obsesicna1a a bolnavei care alerga la masa $i suna dupa eamerista reprczinta. prototipul direct a1 acestui gen de simptome. Dar observam de aselnenea, $1 inca destul de frecvent, simptome care au un ell totul ait CBracter. Trebuie sa Ie desemnam ca simptome "tipice" ale bolii, ele fiind aproape acelea9i in toate cazurile, deosebirile individuale disparind san estompindu-se intr-atit ineH este greu sa legi aeeste simptome de viata individuala a bolnavilor sau sa Ie legi de situatii traite. Chiar ceremonia1ul celei de-a doua bolnave prezinta multe dintre aceste trasaturi tipice; dar el prezinta 9i destule trasaturi individuale, care fae posibila interpretarea, ca sa zicem 39a, istoriciia acestui caz. Toti ace9ti bolna'li obsedati au insa tendinta de a repeta aeelea9i aetiuni, de a Ie ritma, de a Ie izola de eelelalte. Cei mai multi dintre ei au mania de a se spina. Bolnavii atin;;i de agorafohie (topofobie, frica de spatiu), afectiune care nu mai intra in cadrul ne'lrozei obsesionale, !?ipe care 0 desemnam sub numele de isterie de angoasa, reproduc in tablourile lor nosologice, ell o monotonie adesea obositoare, aeelea!?i trasaturi : frica de spatH Inchise, de mari piete descoperite, de strazi $i alei care se Intind plna la orizont. Ei se cred protejati cind sint insotiti de 0 persoana cunoscuta sau cind sint urmati de 0 trasura. Dar pe acest fond uniform fiecare bolnav
238

prezinta conditii individuale, capricii am putea spune, care adesea slint diametral opuse de,la un caz la altuL Cutaruia ji estefrica destrazileinguste, cutaruia de ccle largi; unul nu poate circula pe strada dedt dacii este putina 1u111e, ltul nu se simte in apele lui decit da}'t1strada a e intesata de multime. Lafel isteria, in ciuda be19ugu1ui eide trasaturi individuale, prezinta foarte numeroase caractere generale r;;itipice, care par sa faea dificila retrospectia istoridi. Sa nu uHEim totu~i ca tocmai dupa aeeste simptome tipice ne calauzim in stabilirea diagnosticului. Daca, intr-un caz dat de isterie, am reu~it realmente sa raport~'im un simptom tipic 1a un eveniment personal sal.t 1a 0 serie de evenimentepersonale analoage, de exemplu 0 vomitare isterica la 0 serie de impresii de greata, sintem cu totul dezorientati atunci dnd analiza ne dezvaluie intr-un alt caz de vomitare actiunea presupusii a unor cvenimente personale de a natura eu totul diferita. Sintem in acest eaz inclinati sa admitem ca vomismentele istericilor tin de cauze pe care Ie ignoram, datele istorice revelate de analiza nefiind, ca sa spun em a~a, dedt pretexte care, atunci dnd se prezinta, sint utilizate de aceasta necesitate interna. Ajungem astfel la concluzia descurajanta ea daca putem obtine 0 explicatie satisfacatoare a sensului simptbmelor nevrotice individuale in lumina faptelor f?i evenimentelor traite de bolnav, arta noastra nu ne este de ajuns ca sa gilsim sensul simptomelor tipice, muIt mai frecvente. In afara de aceasta, slnt departe de a va fi adus la cunor;;tinta toate dificultatile de care ne lovim atunci dnd dorim sa respectam cu rigurozitate interpretarea istorica a simptomelor. De aItfel ma voi abtine de la aceasta enumerare, nu pentru cii a~ dori sa infrumusetez luerurile sau sa Ie disimulez pe cele dezagreabile, ci pentru ca nu doresc sa va descurajez san sa va complic chiar de la inceputul studiilor noastre comune. Este adevarat ca nu am faeut dedt primii pa~i pe calea intelegerii a ceea ce inseamna simptomele, dar trebuie sa tinem seama deocamdata de rezultatele obtinute ~i sa nu inaintam dedt pas cu pas in directia necunoscutului. Voi incerca deci sa va consolez, spunindu-va ea este greu de admis existenta unei deosebiri fundamentale intre cele doua categorii de simptome. Daca simptomele individuale depind incon-testabil de evenimentele tralte de boinav, ne este ingaduit sa admitem ci'i simp tomeIe tipice pot fi raportate la evenimente de asemenea tipice, adica comune tuturor oamenilor.Celelalte trasaturi pe care Ie observam cu regularitate in nevroze pot fi reactii generale pe care insaf?i natura alterarilor morbide Ie impune bolnavului, ca de pilda repetitia ~i indoiala in nevroza obsesionala. Pe scurt, nu avem nici un motiv de descurajare inainte de a cunoa~te rezultatele pe care Ie-am putea obtine ulterior. In teoria viselor ne aflam in fata unei dificultati eu totul similare, pe care nu v-am putut-o infati9a in precedentele noastre convorbiri dedicate visului. Continutul manifest al viselor prezinta variatii 9i diferente individuale -considerabile, iar noi am ar;'itat pe larg ce putem extrage, datorita analizei, din acest continut. Dar, alaturi de aceste vise, exist a altele pe care ia fel Ie-am putea numi "tipice" f?i care se producintr-o maniera identica la toti oamenii. Acesteasint visele cu continut uniform, care opun interpretarii acelea~i dificultati: vise in care te 239~

sim~i cazind, zburind, planincl, inotlnd, in care lnfnmti obstacole sau te .vezi gol-pmlca, $i aIte vise angoasante preUndu-se, dupa individ, la diverse interpretari, far a a gasi in acela::.;itimp explicatia monotonici :;;i aspectului lor tipic. Mal constatam in aceste vise, ca :;:iin nevrozele tipice, ca fondul comun este animat de detalii individuale Elivariabile ::.;i este probabil di, Hirginc1u-ne conceptia, yom reu;;i sa Ie inc1udem, Eml a Ie violenta cltu~;;ide putin, in cadrul pe carel-arn conturat ca urmare a stLldierii celorlalte vise.

XVIII

FIXA~EA

LA TRAUMA PSIHICA INCON8TIENTUL

I}.

Am afirmat mai sus di, spre a ne continua l11.unca,a~ voi sa iau ca baza de plecare nu Indoielile noastre, ci certitndinile pe care le-al11cL1ecrU. Din cele dona analize pe care Ie-am efectuat In expunerea precedenta rezulta doua consecinte extrem de interesante, despre care inca nn v-am. vorbit. Prima: amindoua bolnavele ne lasa impresia de a se fi fixat, ca sa spunem afla. de un anumit segment al trecutului lor, de a nu putea sa S2 desprinda de act:~sta~i a fi, prin urmare, instrainate de prezent ~i de viitor. Ele s-au Infundat in baala lor, a:;;a cum. exist a odinioara obi:;;nuin~a de a se retrage la manastire ca sa evite un destin vitreg. La prima noastra bolnavi'l, mariajnl nefericit en acel barbat a fost cauza Intregii nenorociri. In simptomele ei se exprima intregul proces pe care ea II intenteaza sotnlui; am invatat sa distingem vodIe care pledeaza pentru el, care n scuza, 11reabiliteaza, Ii depling pierderea. eu toate ca tinara :;;iispititoare, ea a recurs la toate prudentele reale :;;iimaginare (magice) ca Sa-'ll pastreze fidelitatea. Ea nu se arata in lume, i~i neglijeaza 1nfa~i:jm'ea exterioara, se rididi anevoie din fotoliul pe care sta, i;;ovaie dnd este yorba si'H;i puna sel11natura undeva, este incapabiHi sa faca dal'uri cuiva, sub pretextul ca nimeni nu trebu1e sa aiba ceva de la
dlns3..

La cea de-a doua bolnavii este yorba de un ata';>ament erotic fata de taral sau, care, infiripindu-se in ani1 anteriori pubertatii, exercita aceea:;;1 influenta decisiva asupra vietH ei ulterioare. Din starea sa ea a tras conduzia ca nu se poate casatori cit tim.p este bolnava. Dar aVl11 toate motivele sa credem ca tocl11ai spre a nu se casiltori ~i spre a dnn'ine llnga tata s-a imbolnavit. Nu trebu1e sa trecem cu vederea faptul de a ~ti in ce mod, pe ce ciH 5i de ce Isi asuma cineva 0 atitudlne atitde stranie 5i aUt de dezaval~tajoasa f~ta de viata; este totu~i de presupus ca ac~astii atitudine cbnstituie 0 caracteristica generalii a nevrozei ~i nu una proprie celor dawl bolflclve ale noastre. Or, noi ~tim ca avem de-a face. cu 0 tras~~ tura comuna tuturor nevrozelor :;;1a carei importanta practica este considerabila. Cea dintii bolnava de isterie tratata de Breuer 2} 5e fixase Gi ea de perioada in care IGi ingrijise tatal gray bolnav. In ciuda vindecarii, ea a renuntat dupa aceea, int1'-o anumita masura, la viata; eu toate Cd :;;i-a redobindit sanatatea :;;icapacitatea de ;H!i indeplini in mod
an das Trauma" in textul Original. (Nota trad.). Expunerea pe larg a cazului in Studien uber Hysterie de J. B l' e u e l' ~i S. F r e u d, Leipzig, Wien, Deuticke, 1895, ia1' sub 0 forma rezumata in Cinq lepns sur l1'1 ]Jsychanalyse, Payot, Paris, 1966. (Nota tract.).
2)

i) ,,Die Fixierung

16 -

cd. :104

241

normal toate functiile, ea s-a sustras destinului firesc al femeii. SU!Jclnind analizei pe fiecare bolnava in parte, vom putea constata ca, prin simptomele morbide 9i consecintele ce decurg din acestea, fiecare din ele a cantonat intr-o anumita perioada din trecut. In majoritatca cazurilor bolnavul alege in acest scop 0 etapa foarte indep[lrtata a vietH, din prima sa copilarie 9i, oridt de ridicol ar putea sa apara faptul, chiar 9i perioada in care era sugar. Nevrozele traumatice, aUt de numeroase in anii razboiului, prezinra sub acest raport 0 mare analogie cu nevrozele de care ne ocup<~m]y;i, Fire:;;te ca :;;iinainte de razboi s-au vazut cazuri de acela$i gen. ca '3mare a unoI' catastrofe de cale ferata :;;1a altoI' dezastre infrico:;;<",to2l'e. In fond, nevr07.ele traumatice nu pot fi in intregime asimilate neUGzelor spontane pe care Ie supunem in general examenului. si tratameDtului analitic; inca nu ne-a fast cu putinta sa Ie intelegem dupe. criteriile noastre 9i sper ca intr-o zi va voi putea arata motivul:n. Dar ;::'01milarea unora cu celelalte este completa intr-o privinta: ca $i nevr'ozele spontane, nevrozele traumatice sint fixate pe momentul accidentului traumatic. In visele lor, bolnavii reproduc cu regularitate situatia traumatizanta, iar ]'n cazurile ]'nsotite de izbucniri isteriforme, accesibiIe analizei, se constata ca fiecare izbucnire corespunde unei transpuneri complete in aceasta situatie. S-ar spune ca bolnavii ]'nca nu au terminat cu situatia traumatizanta, ca o.ceasta se mai prezinta pentru ei ca 0 problema actua1a, urgent.~i, iar n01 luam aceasta conceptie foarte 'in serios ~ ea ne deschide drumu1 spre 0 conceptie a~a-zis economicii a proceselor psihice. Chiar ~i termenul "traumatic" nu are alt sens dedt unul economic. Numim astfel un eveniment trait care, intr-un interval de timp scurt, determina in viata psihica 0 intensa cre9tere a excitatiei 1,) incH neutralizarea sau asimilarea sa pe c3.inormale devine 0 sarcina inlposibil de rezolvat, ceea ce are ca efeet tu1burari dura bile In utilizarea energid. Aceasta analogie ne autorizeaza sa desemnam ca traumatice ~i EV8nimente1e traite 10. care par fixati bolnavii n09tri. In acest fel obtinem pentru afectiunea nevrotica 0 conditie foarte simpla : nevroza ar putea fi asimilata cu 0 afectiune traumatica 9i s-ar explica prin incapacitatea 'in care se afla bo1navul de a reactiona normal la un eveniment Dsihic cu un caraeter afeetiv foarte pronuiltat. Este de fapt tocmai ceea ~e am enuntat cu Breuer, in prima formula in care, 'in anii 1893-1895, am concentrat rezulto.tele observatiilor noastre inedite. Un caz ca acela aT primei bolnave, tfnara femeie despartita de sotul ei, se incadreaza foark bine 'in acest mod de a vedea. Eo. n-a ajuns la cicatrizareapHigii rnorale pricinuite de nefinalizarea disatoriei :;;i a ramas ca suspendo.ta de acest traumatism, Dar cel de-al doileo. caz al nostru, acela al fetei ata$ata erotic de tatal sau, demonstreaza ca formula noastra nu este suficient de cuprinzatoo.re. Pe de 0 parte, dragostea unei fetite pentru tatal ei este un fapt cu totu1 obi9nuit $i un sentiment aUt de u90r de 111vin5 ]'ncit determinativul "traumatic" aplicat acestui caz risca sa-~;i piarda orice semnificatie; pe de aHa parte, rezulti'i din biografia bolnavei ca
3) AUt primul razboi mondial, cit sibilitatea sa stabileasea 0 etiologie profesa Freud. A se vedea, in acest "st:arken ReizZLlWctchs" in textul
1,)

l1ieel de-al doilea, au dat cercetatorilor poa nevrozelor diferita de aceea pe care () sens, studiul introductiv. (Nota trad.). original. (Nota trad.).

242.

aceasta prim[1 fixatie erotic;"lpare saaibi'i la inceput un caracter cu tornl inofensiv, nce,}qJrimindu-se dedt mult mai tlrziu prin simptonlele nevrozei obscsionale. Prevedem deci aici interventia unoI' complicatii, conditiile starii mOl'bide trebuind sa fie mult mai numeroase 5i variate declt an~'presupus ; c1ar avcnl totodata convingcrea ca punctul de vedere traumaticnu trcbuie abandonat ca fiind gre;;it: el va ocupa doar un alt loc in concepi)a noastra ;;i va fi alUel subordonat. Parasim clcci din nou calea pe care ne-am angajat. In primul rind, ea nu ne ajuta sa avanSEllll ;;i, apoi, avem inca multe de inyatcit 1naintede a putea S[1stabilim traseul ei exact. In legatura cu' fixatia la 0 faza determinata a trecutului yom remarca, de asemenea, di acest fant depa;;e:;;te limitele nevrozei. Fiecare nevroza eO:11parUi fixatie deaeest a gen, dm nu .orice fixatie ctuce in mad necesar la nevroza, nu se c.o11funela Cll nevroza, nu se instaleaza insidios in cursu 1 nevrozei. Un exemplu izbit.or de fixatie afectiva la trecut ne este dat in melancolie care aduce cu sine chiar 0 deta~are completa de prezent lIi de viitor. Dar, chiar lIi In Hlidea profanului, tristetea se distinge net de nevroza. Exista in schimb nevroze care pot fi considerate ca 0 forma patologiea a t1'15tetii. S2 mai intimpHi CEl in urma unci experiente traumatizante care Ie-a zdnmdnat 1nsa;;i femeria vietH, oamenii sa fie aUt de abatuti incH sa renunte la oriee interes pontru prezent ;;i pentru viitor, toate faeultatile sufletului lor fiind fixate de trecut. Dar acesti nefericiti nu' s1nt .. ' totusi niste nevrotici. Asadar, earacterizind nev~oza' nu yom e~agera valoarea acestei trasaturi, oricare ar Ii importanta sa ;;i regularitatea cu care se manifesta. lata-ne ajun:;;i aeum la al dailea rezultat al analizelor noastre, pentru care nu prevedem. nid 0 limitare ulterioara. Am aratat, in privinta primei noastre bolnavc, cit de lipsita de sens parea actiunea obsesionaEi pe care 0 indep1inea $1 co amintiri intime din ,'iata ei S8 legau de Hceasta; am examinat apo! raporturile care pot exista intre aceasta actiune i?i amintiri si am descoperit intentia subiacenta pornind de la natura amintirilor. Am lc'1sat 1nsa cu totul la 0 parte un aspect e;m::> merit;'i intreaga noastra atentie. Atit timp cit bolnava savin,;ea aqiunea obsesionala, ca n1..H!idiidea seama ca faclnd acest lucru 5e raport.a evenimcntul cu pricina. Legatura oxistenta intre actiune :;;ievoni111entii scapa, ea spunea adevarul cind afirma ca nu cunoa$te motivele care 0 iac sa Clctioneze. $i i2tEi ca, datorita tratamentului, intr-o zi a: avut revela~ia acestei legaturi ;;i a devcnit in stare sa ne-o imparta;;;easCa$i noua. Ea continua' totuGi sa ignore eu co intentie siivir~ea actiunea obsesionali'i: era yorba, in special, de a corija 0 intimplare neplacuta din trecut $1 de a-;;i ridica la un nivel superior sotul pe care-l iu1:>2a.Numai dupil a lunga $i anevoioasa straduinta a izbutit ea. in fine, sa inteleaga $i sa so convinga ca acel inotiv putea Ii foarte bine singura CallZadetenninanta a actiunii sale obsesionale. Tocmai din raportul eu scena carc a urmat nefericita noapte a nuntii ;;;i din mobilurile generate in sufletul bolnavei de afectiunea ei deducem noi ceea ce anI numit "sensul" actiunii obsesiona1e. Dai' in timp ee ea o executa, acest sens Ii era necunoscut- atit in ceca ce privc'i?te bolnava originoa aetiunii, cit $i scopul acesteia. Se desfallurau cleci procese psihice a1c2ror produs era actul obscsional. Ea percepea dar aced pl'adus en ajutorul structurE sale psihice normalo, dar nid una
.. 103. 103.

243

din st3.rile sale psihice, premise ale acestul proces, nu atingea nivelul cunoa$terii con$tiente. Ea 5e comporta exact ca acel individ hipnotizat diruia Bernheim Ii ordonase ca, la cinci minute dupa ic:;;irea din starea de hipnoza, sa deschida 0 umbrelil in sala de demonstratie ~i care,. odata tl'czit, a executat aeest act fara a-I putea da vreo justificare. Tocmai situatii de aeest gen avern in vederc atunci cind vorbim de fenomene psihiee incon$tiente. Am vrea sa vedem pe cineva dind socoteala intr-o 111.aniera mai eorecta din punct de vedere ~tiintific despre aceast.a situatie, iar c1aea acest lucru va fi facut, yom renunta eu draga inhm'i la ipoteza proceselor psihlce incon:;;ticnte. Pinii cind faptul se va petrece, vom ramine la ipotcza noastrtl $i \'om intimpina cu 0 ridicare din umeri resemnata obiectia potrivit carela lncon~tientul nu ar constitui nici 0 realitate in sensul $tiintific 31 termenului. Cel nu Cl1'Ii decit "lme fa<;on de parler";:;) Obiectic de neconceput in cazul C2.re ne preocupa, deoarecc accst incon;;tient caruia vrcm Sa-I contestam orice realitate produce efecte de 0 realitate ClUt de palpabmi ~i de scsizabili.l cum este actiunca obsesionala. In fond, situatia este identica ~i in cazul cclei dc-,c, doua paciente. Ea ~i-a impus principiul eEl perna nu trebuie sIt atingii tiblia patului ~i asculti'i de acest principiu, fari'l a-i cunoa;;te originca, tara a !it! ce scmnifidi :;,i nid CarOl' motive 1::;idatoreaza forta. Ci ea insE''ii il considera ca indiferent, sau ca din contra 5e indigneazi', sau se l'cvolt'i. impotriva 1ui, dl 1$i propune, in fine, sa n1.1-1mai respecte, toate acestea nu au nid 0 insemnatate din punctul de vedere al execut[lrii actu1ui. Ea sc simte inc1inata sa i se supuna ~i zac1arnic se 1ntreab,) de ceo Ei bine, in accste simptome ale nevrGzei obsesionale, in acC'ste reprezentari :;;1impulsuri care apar nu se ;;tie ele uncle, care se clovedesc aUt de refractare 1'1 to ate influentcle vietii normale ~i care Ii ;:cpaI' bolnavului insu;;i ca musafiri atotputemici descinzlnd dintr-o lume stranie, Cd forte nepieritoa1'e, care vin sa se amcstece in tumultul vietii muritorilor, cum sa nu recunoa$tem semnul unui domcniu psihic c1eosebit, izola t de tot restul, de toate celclalte neti viti'\ti :;;i mcmlfestari ale vietii intcrioare? Aceste simptome, reprczenti'lri ~i impulsuri ne cenduc ncgrcsit la convingerea existentci inconstientului psihic si tocmai deaceea psil~iatria clinica,care nu c~m.omite ~lecit 0 psihologie a con;;tientului, nu se poate dcscurca aItfel dedt clcclarinc1 .ca toatc accste manifest;'iri nu sint c1ecit produse <lIe degencrescentei. Este de 1<1sine inteles ca, luate in sine, reprezentarile $i impulsurile obscsionale nu sint incon~tiente, tot a$a cum executarca addor obsesiGnale nu scapa percC'ptici con:jticnte. Aceste reprezentari :;,i impulsuri 1'11.1l' fi devenit simptome a dad"; nu ar i patruns pina let con;;tjinta. Dar conditiile psihice camra S2 s1Jpun ele, potrivit ana1izei pc care am facut-o, C:l ,:,i structurile in care ne cst'.? perm is sa Ie intcgram potrivit cu interpretarea pc care Ie-am dat-o, sint incon;;tiente, eel putin pin a in mornentul cine! Ie facem COl1:;;tiente ell ajutorul analizei. Dac[\ adaugati la aceasta faptul cr\ datele pc care Ie-am constatat 13 cele doua bolnave ale noastre ';2 regasesc in simptomele tuturor afcctiunilor nevrotice, ca pretutindeni ~i intotdeauna sensul simptomelOr este neeunoseut bolnavului, ea analiza ne arata fara cxceptie eft
G)

"un lel de a vorbi", in francez~1.In te:s:tul original (Nota tract).

simpt6mele sint produse ale pro(:'cselor ineon;;tiente care, cu toate aeestea, in diverse conditii favorabile, pot fi facute con9tiente, atunci veti intclege eu u$urinta d'i p5ihanalizanu 5e poate lipsi de ipoteza incol1~ ;;tientului ;;i ca noi nc-am obi9nuit sa manipulam incon;;tientul ca pe D realitate palpabila. $i poate ca de asemenea yeti intelege cit de putin competenti in aceasta problema sint toti cei care 11ucun05c incon;;tientul dedt ca pe 0 notiune abstracta, eei care' n-aupracticat niciodata analiza, n-au interpret at un vis, n-au d'iutat sensul $i finalitatea simptomelor nevrotice. Al?adar, pentru a ne pronunta inca o. data eu privire la scopul nostru, sa retinem: singurul fapt ca, datorita unei interpretari analitiee, coste posibil sa atribuim un sens simptomelor nevrotice, constituie 0 dovad,l de. nedezmintit a existentei proeeselor' psihice incon:;;tiente sau, daea preferQti, a necesitatii de a admite existenta acestor procese. Aceasta nu este 1nsi& totul. 0 aWldescoperire a lui Breuer, pe care .eu D socot 9i mai importanta decit pc prima 9i pe care el a facut-o singur, ne da inca ;;i rnai multe lamuri:ri cupdvke la. raporturiledintre incon;;tient ;;i sirnptomele nevrotice. Nu numai sensul simptomelor este in genere incon:;;tient, ci intTe aceasta incoD;;tienta $i posibilitatea existentei simptome1or exista 0 relatie de manifestare interdependenta. Mil yeti inte1ege numaideclt. Impreuna eu Breuer, afirm urmatoare1e: ori de cite ori ne afIiim in prezenta unui simptom, trebuie sa trag em concluzia cil 1a bolnav exista anumitf. procese incon;;tiente care contin tocmai sensu1 acestui simiJtom. Dul' trebuie totodata ca aces sens sa fie incon;;tient pentru ca Sil;1ptomul sa se produca. procesele con;;tiente nu genereazii simptome nevrotice; pe de aIta parte, de indata ce proc:esele incon;;tiente devln con:;;tiente, simptomele dlspar. Recunoa;;teti in aceasta un acces 1a terap2utic2, mijlocul de a face sa dispara simptomele. De fapt prin acest mijloc a obtinut Breuer vindecarea bolnavei sale isterice, cu aIte cuvinte disparitia simptomelor acesteia; el a gasit o tehnica ce i-a permls sa aduca in con;;tiintil procesele incon~tiente care ascundeau sensul simptomelor ;;1, fEiclnd aceasta, sa obtlna disparitia lor. Aceasta descoperire a lui Breuer nu a fost rezuItatul unei speculatii logiee, ci al uneiobservatii fericite, datorate colaborarii cu bolnava. Nu cautati sa intelegetiaceasta descoperire reducind-o la un alt fapt, deja cunoscut, ci acceptati-o mal degl'aba ca pe un fapt fundamental care ne permite sa explicam muIte alte fapte. Va voi cere, in consecinta, permisiunea de a vi-1 expune sub 0 aIta forma. Un simptom se constituie ca un substitut a ceva ce n-a reu;;it sa se manifeste in chip con;;tient, in afara. Anumite pl'ocese psihice trebuie sa se dezvolte in chip normal, in a;;a fel incH sa ajunga la con~tiinta, pentru a nu da na;;tere unui simptom nevrotic. Deci acesta este pl'odusul unui proces a carui dezvoltal'e a fost intrerupta, tulburata de 0 cauza oarecare. Este aid un fel de permutatie, iar terapeutica simptomelor nevrotice ;;i-a indeplinit sarcina atunci cind a reu;;it sa suprime acest raport. Descoperirea lui Breuer constituie ;;i astazi baza tratamentului psihanalitic. Teza potrivit careia simptomele dispar atunci cind conditiile lor inconstiente au fost constientizate a fost confirmata de toate cercetarile u1teri~are, in pofida complicatiilor celor mai bizare ;;i mai nea~teptate de care ne lovim in aplicarea sa practica. Terapeutica noas~ra ac~ioneaza
245

transformind incon~tientul in eon~tient :;;i ea nu este eficienta dedt in masura in care este eapabila sa opereze aeeasta transfo1'mare. Permiteti-mi aid 0 seurta digresiune, destinata sa va previna impotriva aparentei facilitati a demersului te1'apeutic. Avind in vede1'e cele a1'atate pina aid, nev1'oza ar i eonsecinta unui fel de igno1'anta, de necunoa:;;tere ale proceselor psihice de care a1' t1'ebui sa avem cuno:;;tinta. Aeeasta afirmatie ne aminte:;;te cu p1'isosinta de tcorla socratica, potrivit di1'eia insu:;;i viciul a1' i un efect al ignorantei. Or, un medic stapin pe p1'actica analizei nu va avea in general nid 0 greutate 1'n descoperirea proceselor psihice de care cutare bolnav nu este con~tient. ea urmare, el ar trebui sa poata sa-$i restabileasca u:-;;or olnavul, b eliberindu-l de ignoranta sa, comuniclndu-i tot ceea ce el ;;;tie. Medicul ar trebui cel putin sa poata suprima in felul acesta 0 parte a sensului incon~tient al simptomelor : dt despre raporturile care existii int1'8 simptome $i evenimentele traite, medicul, care nu Ie cunoa~te pe acestea din urma, fire~te ca nu Ie poate ghici :;;itrebuie sa a.;;tepte ca bolnavul sa $i Ie rememoreze ~i sa i Ie dezvi'iluie. Dar in legatura eLl aceasta mai putem, in anumite cazuri, sa obtinem informatii pe 0 cale ocoliti'i, adresindu-ne in special anturajului bolnavului, care, fiind la curent eu viata acestuia din urma, va putea adesea recunoa\'te in evenimentele sale biografice pe aeelea care prezinta un caraeter traumatic ;;i chiar sa ne 1amureasca Cll privire 1a evenimentele ignorate de bolnav, ele sa. Combiproducindu-se int1'-o perioada foarte indepartatfl din nind cele doua procedee, am putea -spera sa ajungem, in "curta vreme ;;i en minimum de eort, 1a rezultatul dorH, care consta in aducerea in con~tiinta bolnavului a proceselor psihice incons;tiente. Asta ar fi cn adevarat perfect 1 Am dobindit in aceasta privinta experiente pentru care nu eram pregatiti de la inceput.A.;;a curn, vorba lUl Moliere, "il y a fagots et fagots" 6), tot astfel exista .;;tiinta ~i $tiinta, exista diverse felud de cuno'?tinte care nu au toate aceea.;;i valoare psihologica. $tiinta medicului nu este tot una cu aceea a bolnavului $i nu poate sa aiba acelea$i re;mltate. Daca medicul Ii comunica bolnavului datele pe care Ie-a obtinut, e1 nu obtine nici un succes. Sau, mai degraba, suecesul obtinut consta nu in suprimarea simptomelor, ci in 1nceperea desfa$urarii analizei, ale carei prime manifestari sint frecvent furnizate de contradictiile exprimate de catre bolnav. Bolnavul afla atunci ceea ce anterior nu 9tio., adica sensul simptomului sau, dar des-pre. aeesta nu $tie totu$i mai muIt dedt ino.inte. Aflam in felul acesta ca exista mai muIte feluri de ne-.;;tiinta. Sint necesare cuno$tinte psihologice profunde spre a sesiza deosebirile. Dar teza noastra ca simptomele dispo.r de indata ce sensul lor devine con~tient nu rarriine mai putin adevarata. Numai ca aceasta con~tientizare trebuie sa aiba co. temelie 0 schimbare interioara a bolnavului, schimbare ce nu poate fi provoeata dedt de un travaliu psihic desfa~urat in vederea unui scop determinat. Ne aflam aid in fat a unor probleme a diror sinteza ne va aparea in curind Cd 0 dinamica a' formaril simptomelor. Acum va 1ntreb: nu gasiti pre a obscur $i complieat ceea ce va spun? Nu sinteti dezorientati vazindu-ma de-atHea ori ca retrag ceea ce am afirmat, ca 1mi fnsotesc tezele de tot felul de limitari, ca ma o.n6) "exista manunchiuri de nuiele !?i manunchiurii textul original. (Nota tract.).

de nuiele" ; in francez3

in

246

gajez in cutare directie, ca numaidecit s-o parasesc? A$ regret a dad ar fi U$a. Dar nu doresc nicidecum sa sacrific adevar~l dedragul siinpHfkarilor,nevazlnd niciun inconvenient pentru ceea ce $titi in faptul ca subiectul pe care 11trat<'im prezinta laturi multiple $i 0 complexitate extraordinara, iar in afarade aceasta cred ca nu este rau sa va spun, in leg;'Hura c1!fiecare aspect, mai multe lucruri dedt ati putea fo10si pe moment. 1mi dau seamaperfect de faptul ca Hecare auditor sau eitHor orinduie~te in idei subiectul ce i se expune, rezuma expunerea, o simplifiea ~iextragedin ea ceea ce vrea sa retina. Este adevarat, intr-o anumita masura, ca cu cit dai mai mult, are de un de sa ramina. Lasati-ma sa sper ca, in ciuda tuturorHaccesoriilor cu care am crezut de cuviinta s-o supraincarc, ati reu~it sa va faceti 0 idee clara des pre esentialul expunerii mele, adica despre ceea ce v-am spus referitor la sensuI simptomelor, la incon~tient ~i la raporturile existente intre acestea. Fara indoiala ca ati inteles, de asemenea,ca eforturile noastre ulterioare se VOl' indrepta in doua directii: pe de 0 parte, sa aflam cum se imbolnavesc oamenii, cum cad ei victimele unei nevroze care dureaza uneori toata viata, ceea ce este 0 problema clinica: pe de alta parte, sa cercetam cum se dezvolta simptomele, pomind de la conditiile determinante ale nevrozei, ceea ce ramine 0 problema de dinamica psihica. De altfel, trebuie sa existe undeva un punet un de cele doua probleme se intilnesc. Nu a~ fi vrut sa mergem mal departeastazi, insa cum mai dispunem de un anumit timp 7), profit de aceasta spre a va atrage atentia asu.,. pra altei caracteristici a eelor doua analize ale noastre, caracteristica a carei importanta n-o yeti sesiza in intregime dedt mai tirziu: ne re.ferim la lacunele memoriei, la amnezii. V-am spus ca sarcina tratamentului psihanalitic poate fi rezumata in formula: transform area oricarui incon9tient patogenic in con~tient. Or, poate ca v-ar mira sa aflati ca formula de mai sus poate fi inlocuita prin a1ta: acoperirea tuturor lacunelor aparute in memoria bolnavilor, suprimarea amneziilor acestora. Ceea ce inseamna acela~i lucru. Amneziile nevroticilor ar detine, prin urmare, un loc important in producerea simptomelor lor. Totu9i, reflectind asupra cazului care a constituit obiectul primei noastre analize, yeti gasi ca acest 1'01 atribuit amneziei nu se justifica. Bolnava, departe de a fi uitat scena de care se leaga aetiunea sa obsesionala, Ii pastreaza 0 amintire extrem de vie ~i nu este yorba de nid un fel de uitare in producerea simptomului e1. Mai putin clara, dar intru totul analoaga este situatia in cazul celei de a doua bolnave, tinara cu ceremonialul obsesional. 9i ea i9i aminte9te limpede, eu toate ea ezitind 9i nu eu draga inima, de conduita ei de odinioara, dnd insista ca u9a de la dormitorul parintilor sa ramina deschisa noaptea sau dnd staruia ea mama sa-i cedeze locul in patul conjugal. Singurul lucru care ne-ar putea parea uimitor este ea prima bolnava, care savir~ise totu~i actul obsesional de nenumarate od, nu g-a gindit niciodata citu9i de putin la raporturile aeestuia cu evenimentu1 petre cut in noaptea nuntii, pre cum ~i faptul ca nu 9i-a amintit de intimplare nid ehiar atunci dnd a fost invitata, in cursul examinarii psihanalitice, sa caute motivele actului ei.
7) Stilul este acela de expunere cu oral' fix, in fata unui auditoriu diruia F I' e u d .se adreseaza direct, potrivit cerintelor metodei socratice, cum am mai avut prilejul sausubliniem (Nota trad.).

247

Putem afirma acela~i lucru ~i despre fata care, de altfel, stabilea 0 r1a11eintre ceremonial l?i imprejurarile care 11 declanl?au, pe de 0 parte, ~i situa~ia identiea din fiecare seara, pe de alta parte. In nid unul din aceste cazuri nu avem de-a face ClJ 0 amnezie propriu-zisa, cu 0 pierdere a amintirilor: e:ste yorba numai de ruperea unei legaturi carE' ar fi trebuit sa duca la reprodueerea, la l'eaparitia intimplarii in memorie. Dal' daca aceasta tulburare mnezidi este suficienta ea sa ne explice nevroza obsesionala, nu la fel se petree luerurile in cazul isteriei. Ae2\sta ultima nevroza se caracterizeaza eel mai adesea prin amnezii de foa:rte mare anvergura. Analizind Hecare simptom isteric, descoperim in general 0 intreaga suWi de impresii din viata bolnavei, pe care acasta sustine n'ispicat ea le-a uitat. pe de 0 parte, aceasta suita se intinde pina in primii ani ai vietii, in' a~a fel incH amnezia isterica poate i ('onsiderata ca 0 urmare directa a amneziei infantile, care voaleaza mele faze ale vietii psihice ehiar ~i la subiectii normali. Pe de aHa parte, aflam cu uimire ca ~i intimplarile cele mai recente din iviata bolnavilor pot i uitate ~i in special imprejutarile care au favorizat declan$area maladiei sau au agravat-o sint atinse, daea nu complet anihilate de amnezie. Cel mai adesea dispar detalii importante din ansamblul unei amintiri recente de acest gen sau ele sint in10cuite prin amintiri false. Ba chiar se intimp1a, aproape intotdeauna, ca putin limp inainte de sflr~itu1 analizei sa vedem aparind amintiri ale un or evenimente recente, amintiri care multa vreme au fast refulate, producind lacune considerabile in ansamblul mnemic respectiv. Aceste tulburari de memorie sint, dupa cum am. aratat, caracteristice isteriei care prezinta, de asemenea, ea simptome, .stari (crize isterice) care in general nu 1asa nici 0 urma in memorie. Cum lucrudle se petree altfe1 in nevroza obsesionali'i, aveti dreptul sa conchideti ca aceste amnezii constituie a caracteristica psihologica a alterarii isterice :;;i nu a trasiHura comuna tuturo1' nevrozelor. Importanta aeestei deosebiri este diminuata de urmatorul considerent. "Sensul" unui simptom poate fi conceput ~i examinat in doua moduri: din punctul de vedere a1 originilor sale $i din punctul de vedere a1 finalitatii sale, eu aIte cuvinte, aVlnd in vedere pe deo parte impresiile ~i evenimentele care i--au dat na$tere ~i, pe de aIta parte, intentia pe care a sel'vqte. A~adar, originea unui simptom se reduce la impresiile provenite din exterior, care au fast in mod necesar con$tiente la un moment dat, pentru a deveni apo! incan~tiente, ca urmare a uitarii in care au cazut. Scopul simptamului, a1 tendintei sale este, dimpotriva, in toate cazurile, un proces endopsihie care la un moment dat a putut deveni con~tient, dar care tot atit de bine poate ramine scufundat in incon~tient. Deci putin intereseaza faptul CEl amnezia s-a exercitat asupra originilor, adica asupra evenimentelor pe care se bazeaza simptomul, ca in cazul isteri.ei ; scopul, tendinta simptomului, scap $i tendinta care au putut fi incon$tiente inca de la inceput, acestea sintcele care, sustinem 'noi, determina dependenta simptomului de incon~tient, iar aceasta atit in nevroza obsesionala cit $i in isterie. Tocmai atribuind 0 atare importanta incon1?tientului in viata psihica am stirnit cele mai mu~catoare critici impotriva psihanalizei. Sa nu va mire faptu1 $i sa nu credeti ca rezistenta pe care 0 intimpinam tine de dificultatea de a concepe incon$tientul sau de caracteru1 inaccesibil a1 trairilor care se rapo1'teaza 1a acesta. In decursu1 secolelor, ~tiinta a
248

adus egoismului naiv a1 umanitatii doua puternice dezmintiri. Cea dintii a avutloc atunci dnd s-a demonstrat ca pamintul, departe de a fi centrul universului, nu reprezinta dedt 0 particica neinsemnat~ a sistemului cosmic, a carui maretie abiadaci'i ne-o putem imagina. Aceasta prima demonstratie este legata de numele 1ui Copernic, cu t03te eli ~tiinta a1exandrina enuntase deja eeva asemanator. Cea de-a doua dezmintire a fast adusa de cereeta rea biologica, care a redus la zero pretentiile o111uluila un lac privilegiat in ordinea creatiei divine, stabilindu-i deseendenta din regnul animal :;;idovedind neputinta de a nega natura sa animala. AceastA ultima re\,olutie in :;;tiinta s-a petre cut in zilele noastre, ea urmare a lucrarilor lui Charles Darwin, ale lui \Vallace ~i predecesorilor lor, lucrari care au provocat rezistenta eea mai invequnata din partea eontemporanilor. 0 a treia dezmintire va fi adusa megalomaniei umane de catre cereetarea psihologlca eontemporana, care' i~i propune sa demonstreze eului tocmai faptul ea el nu ('ste stc'ipin in propria sa easa,fiind obligat sa se 111ultumeasca cu informatii rare :;;i fragmentare in legatura eu eeea ce se petrece in viata psihica de dincolo de limitele con~tiintei. Psihanali~tii mi sint nid primE $i nid singEd; care au lansat acest apel 10.modestie 9i recu1egere, insi'! se pare eEl lor le-a revenit misiunea de aextinde cu ceo. mai mare ardoare acest mod de a vedea, aducindin sprijinul sau date de experienta extrase din viata de toate zilele 9i accesibile tuturor. De unde, acest val de proteste generale impotriva :;;tiintei noastre, uitarea tuturor regulHor de politete academicc'i,dezlantuirea unei opozitii care sfideaza toate barierele unei logici impartiale. Adaugati la toate acestea faptul ca teoriile noastre ameninta sa tulbure tihna lumii :;;iintr-altfel, cum yeti vedea mai departe .
.. ..

"

XIX REZISTENTA $1 REFULARE

Spie a no face 0 idee mai adecvata despre nevroze, avem nevoie de fapte, de experienta ~i, de altfel, detlnem doua, extrem de remarcabile :;>i are au facut multa vilva la vremea dnd au fast cunoscute. c Primul fapt : ori de. clte ori ne asumam sarcina de a vindeca' un bolnav, de a-'1 elibera de simptomele sale morbide, el ne opune 0 rezistenta violenta, incapatinata, care se men tine' pe durata intregului tratament. Faptul este eu atlt mai bizar cu elt nu ne putem a~tepta sa 1 se dea crezare. Noi ne ferim sa aducem vorba despre aceasta in anturajul bolnavului, deoarece s~ar Dutea ca unH sa vada in fenomenul de rezistenta un pretex din parte-ne destin at sa justifice durata sau insuccesul trata;nentului nostru. Insu~i bolnavul manifesta taate aceste fenomene de rezisfenta fara a-~i da seam2 ~i obtinem deja un mare succes fac1ndu-1 sa-~i I'ecunoasca rezistenta :;;i sa tina seama de aceasta. A~adar, reflectati: bolnavul acesta care sufera atH de mult de pe urma simptomelor sale, care impliea in suferinta sa :;;i pe toti eel care 11 inconjoara, care i~i impune atitea s8crificii de timp, de bani, 8ma osteneali'i ~i eforturi de sine ca sa se elibercze de simptomele sale, cum ati putea dumneavoastra sa-l acuzati ca i~i favorizeaza boala, opunind rezistenta aceluia chemat s2,-1insanato:;;easca? CH de neverosimila trebuie sa para, lui ~i alor sai, .afirmatia aeeasta! eu toate acestea, nimic mai adevarat, iar daci'i ni se vcr be~te de neverosimilitate, nu avem dedt sa raspundem ca faptul afirmat de noi nu este lipsit de analogH, numero~i fiind cei care, de exemplu, suferind de durere de dinti, opun totu:;;i cea mai vie rezistenta dentistului atunci dnd acesta vrea sa aplice dintelui bolnav instrumentul izbavitor. Rezistenta bolnavului se manifesta in forme foarte variate, rafinate, adesea greu' de recunoscut. Se invoca neincrederea in medic ~i circumspectia fata de e1. In terapeutica psihanalitica noi utilizam aceea:;;i tehnidi aplicata ~i in interpretarea viselor, cunoscuta de dumneavoastra. n invitam pe bolnav sa adopte 0 stare de autoobservatie, fara nici 0 reticenta, imparta~indu-ne toate perceptiile sale interne actuale, in 01'dinea ivirii lor : sentimente, idei, amintiri. Ii prescriem in mod raspicat sa nu cedeze nici unul motiv care i-ar putea dicta vreo selectie sau excluclerc a unoI' perceptii, fie pentru ca acestea i se par prea dezagreabile sau prea indiscrete, sau prea putin importante sau prea absurde' ca sa se refere la ele. II sfatuim sa nu fadi altceva decH sa se mentina mereu 13 suprafata constiintei indepartind ariee spirit critic oricit de slab, indreptat im'potriv~ a ~e~a ce Ii trece prin minte, asigurindu-l ea succesul si indeosebi duratatratamentului depincr de fidelitatea cu care se va conforma acestei reguE fundamentale a analizei. $tim de acum, din rezultate1e obtinute prin aceasta tehnica in interpret area viselor, ca tocmai ideUe :;;iamintirile care trezesccele mai multe indoieli ~i obiectii contin
1101

:250

In' general rnaterialele cde mai susceptibile sa ne fadliteze descoperirea incon$tientului. Primul rezultat pc care il obtinem formullnd aceasta regula funda,... montala a tehnicii noastre consta in declansatea rezistentei bolnavului impotriva ei. Bolnavul incearca, prin toate mijloacele posib'ile, sa se sustraga comandamentelor acesteia. EI pretinde fie ca nu percepe nici 0 idee, nid un sentiment sau amintire, fie ca percepe atitea incH Ii este imposibil sa Ie sesizeze ~i sa Ie priceapa. Constatam in acest caz, eu 0 uimire deloc pliicuta, ca e1 cedeaza cutarei Sau cutarei obiectii edUce, tradindu-se inc1eosebi prin pauzele prelungite care Ii segmenteaza discursul. Srir~e:;;te prin a recunoa$te ca $tie lucruri pc care nu Ie poate spune, pc care ii este rw;;ine sa Ie martnriseasca :;;i,contrar promisiunii facnte, el asculta de acest motiv. Sau ne marturise~te Cd a gasit ceva, dar ca este in joc 0 tertii persoana :;;i,din aeeasta pricina, nu ne poate divulga nimic .. Sau eELceea ce a gasit este mull prea neJ:nsemnat, stupid sau absurd ;;;i ca nu-i putem cere SEl dea curs unor asemenea idei. El continua, multiplicindu-$i la inrinit obiectiile, Oiinu ne ramine decit sa-l facem sa inteleaga ca a spune totu1 este a spune eu adevarat totul, fara rezerve . Am gasH cu greu un bolnav care sa nu incerce sa-:;;i pastreze pentru sine un compartiment psihic, Cd sa-l faca inaccesibil tratamentului. Unul dintre bolnavii mei, pe care il consider ca pe unul din oamenii ceimai inteligenti pe care i-an1 inti1nit vreodata, mi-a ascuns in e1u1acesta saptamini de-a rindu1 0 lgatura amoroasa $i cind i-am reproEiat ca a incal'Cat astfel regula sacra, e1 s-a aparat declarindu-mi ca credea CEl este 'Vorba deo problema a lui intima. Este de la sine inte1es ca tratamentul psihanalHic nu admite asemenea drept de azi1. Sa se decreteze de exempIu, intr-un ora$ ca Viena, ca nici a ares tare nu va fi operata in locuri ca Piata Mare sau catedra1a Sf. $tefan ;;i sa se incerce apoi prinderea unui raufacator oarecare. Putem i siguri ca e1 nu se va afla nicaieri a1tundeva decit intr-unu1 din cele doua locuri de refugiu. Am crezut ca pot acorda acest drept de exceptie unul balnav care imi paruse capabiJ sa-~i tina fagaduielile :;;icare, fiind legat prin secret profesional, nu putea comunica anumite lucruri despre terte persoane. De altfel e1 a fost satisfacut de rezultatu1 tratamentului; eu; insa, am fost mult mai putin satisfacut ;;i mi-am fagaduit sa nu mai fac nicioclata 0 asemenea incercare, in acelea;;i conditii. Bolnavii de nevroza obsesionaEi fae tot ce Ie sta in putinta ca sa impiedice aplicarea regulilor tehnicii noa'3tre, exagerlndu-~i scrupulele ;;i Indoielile. Istericii, anxio;;i reu$esc chiar, daca Ii se prezintil ocazia, sa reduca la absurd aceasta regula, nereferindu-se dedt la idei, sentimente f\'i amintiri atlt de indepartate de ceea ce cauta.m noi, incH analiza este indreptatil, ca sa zicem a~a, pe 0 pista falsa. "Nu sta insi'! in intentia mea sa va initiez in toate detaliile acestor dificultati de tehnicil. Mil voi margini s~ va spun ca atunci dnd s-a reu:;;it, in 'fine, en pTetul multor sfortari :;;i cu perseveTenta, sa se impuna bolnavnlui oarecare supunere fata de regula tehnica fundamentala, rezistenta, infrint3. intr-o parte, Ge transrera numaidecit intr-un alt domeniu. intr-aclevar, vedem aparind rezistenta intelectuala, care utilizeaza argumente, se cramponeaza de dificuIti'itile ~i neverosimilitatile pe care gindire a normala, dar prost informati'i, Ie descopera in teoriile psihanalitice. Auzim atunci din gura acestuisingur bolnav toate criticile $i obiectiile eu care ne asalteaza
<0

251

-I
un intreg cor de voci in literatura ~tiintifica, a~a dupa cum, pe de alta parte, cei din afara nu ne spun nimic in plus fata de cele auzite de-acum de noi de 1a boinavii n09tri. 0 adevarata furtul1a Ink-un pahar kp. clpa. Dar pacientul admite sa i se vorbeasca ; el vrea sa fie informat, instruit, comMtut, sa i se indice bibliografia care 83-1 ajute ,sa inteleaga lucrorik. El este absolut dispus sa devina partizanul p,?ihanalizei,<dar eu cQndi{Ja ea el, personal, sa fie crutat de analiza. Sesizam In aceasta curiozHate o rezistentii, d'Qrinta de a ne indeparta. de 1a sarcina Domtni spedala. La boinavii obsesionali eonstatam 0 tactica speciaia a rezistentei. Bolna\Tul nu se opune sa ne continuarn analiza care arunea 0 lumina din ce ce mai vie asupra tainelor cazu1ui morbid de care ne ocuparn; in find1, ins."i, eonstatam eu uimire ca nu am reaJizat nid un progrespraetic, ca eluddarL PUlem nid 0 atenuare a simptomelor nu corespundeacestei descoperi, in 2cest caz, ea rczi"tcnta S-C} refugiat In lnd0i~ila care parte din nevroza obses10na1[1~i ca tocmai de pe accasra pozitie retr;:;sa i~i indreapta ea ascuti;;ul impotriva noastra. Bolnavul l~i spune earn 09a: "Toate acestea s1nt extrem de frumoase ~i de interesantc ~i desigur mi-ar placea sa em,tinue. Daca e ceva adevarat in toaie acestea, mil VOl dccu. Dar nu ered nimic din toateacestea ~i, atlta timp c1t nn cred, boala Trle3 va ramine aceea~i". Aceasta situatie poate dura multi'i vreme, pIna ce izbutim sa atacam rezistenta in insa:')i vlziunea e1. 1\b1a atunci Incepe lupta decisiva. Cele mal grave nu sint rezistentele inte]ectuale; Qces:ea sint totdeauna Infrlnte. Raminind insa in cadrul analizei, -bolnavul se pricepe de asemenea sa organizeze rezistente a CarOl' anihilare devine fo:.:rte dificiliL In lac de a-:')i etala amintirile autentice, e1 ne ofera atitudini ~i sentlmente din viata sa care, prin intermediul "transferului", se lasa folosite drept mijloace de rezistenta Impotriva medicului ~i a tratamentuluL Cind este vorba de un barbat, In general el extr<;lgeaceste materiale din raporturile cu tatiU sau, al dimi Joe este luat de catre medic : e1 transforma In rezistenta fata de actiunea acesttria aspiratiile sale eu privire 1a independenta persoanei :')ilibertatii de opinie, amorul proprJu care I-a imboldit odlnioara sa-~i egaleze sau chiar sa-~i depa:')easca tataI, aversiunea sa de a-:')i asuma in viata, 0 data mai mult, povara reeuno~tintei. Ai uneori impresia ca intentia de a-I pune in Incurcatura pe .medic, de a-I face sa-~i simta neputinta, de a triumfa asupra lui depa1?e~tecealalta intentie, mai buna, de a-~i vedea vindecata boala. Femeile se pricep de minune sa foloseasea in vederea rezistentei un "transfer" in care intra, in privinta medicului, multa tandrete, un sentiment nuantat. de erotism. Cind tendinta aeeasta a atins 0 anumita intensitate, bolnava nu mai este preocupata de boala sa, i~i uita toate obligatiile pe care ~i Ie-a asumat incepind tratamentul; pe de alta parte gelozia, care nu lipse~te niciodata,ca ~i deeeptia pricinuita bolnavei de raceala pc care i-o arata medicul in aceasta privinta, nu pot decit sa contribuie 1a inrautatirea relatiilor personale care trebuie sa existe intre ei,eliminlnd astfel unul din cei mai puternici factori pulsionali ai analizei. Rezistentele de acest fei nu trebuie condamnate fara rezerva. Luate' ca atare, ele cuprind un material foarte bogat ~i important cu privire Ia viata bolnavului ~i se exprima eu 0 asemenea convingere incit sint susceptibile sa furnizeze analizei un sprijin deosebit daca, printr-o teh- nidi abila, ne prieepem sa Ie dam a orientare potrivita. Este insa de' notat faptul ca acest material incepe totdeauna prin a se pune in servi252

'ciu1 rezistentei:,?i prin a uu Vha sa transpara dedt fatada Iui ostila tratamentuIui. De asemenea, treouie aratat ca, spre a combate modificArile care incerdim sa Ie obtinem ptin tratament, bolnavul mobilizea71i Studiind slujba rezistentei trasaturi de caracter, atitudini ale eului s<1.u. aceste trasaturi de caracter, ne dam seama eel au aparut sub influent;.'l conditiilor nevrozei fji ca 0 reactie impotriva cerinteIor acesteia ; Ie putem deci considera ca fiind trasaturi latente, in sensul ell ele niciodata nu at' fi aparut san nu s-ar fi manifestat eu aceasta intensitate in afara nevrOzei. Sa nu credem totu~i Cd aparitia acestor rezistente ar fi de naturi, sl aduca vreun prejudiciu eficientei tratamentului analitic. Pentru .anaUst aceste rezistente nu constituie un fapt imprevizibil. $tim ca trebuie sa se manifeste ;;i sintem llemultumiti doar de faptul ca nu am reu';iit sa Ie provo earn cu sufieienta elaritate, in a~a tel Incit sa facem in~eleasa de catre bolnav natura lor. in sfirfjit, credem ca suprimarea acestor rezistente este sarcina esentiala a analistului, acea narte a actinoastre ~are, dadl am reufjit s-o ducem 1a capat, e;te susceptihila sa ne dea eertitudinea ca am faeut un serviciu bolnavului. Adiiugati la Rceasta faptul Ca bolnavul profit] de cel nlai mic prilej Cd sa-~i dimlnueze efortu1, fie di estc vorbcl de un accident oareeare suxvenit in timpul tratamentu1ui, de un eveniment exterior eapabil sa-i distraga atentia, de un seam de ostilitate la adresa nevrozei din partea unei persoane din anturajul sau, de 0 boala organica intlmplatoc!re sau venita ea 0 complieatie a nevrozei, fie di este vorba chiar de 0 arrleUorare a starii sale, adaugati toate acestea, va spun, ~i veti avea un tablou, nu ziceomplet, dar oricumaproximativ, a1 fo1'melo1'9i mijloacelor de Tezistent<'iin mijlocul oa1'ora se desfa~oara analiza. Daca am tratat accst intr-un mod atit de detaliat, este pentru a va arata ca tocmai expc care am dobindit-o 1'eferHor la rezistenta opu''',a de bolnav de sup1'imarea simptomelor sale este aeeea care a se1'vit d1'ept bazll "Conceptieinoast1'e dinamice asupra nevrozelo1'. Am inceput, impreuna eu Breuer, prin a practiea psihoterapia eu ajutorul hipnozei ; prima bolnav<l a iu! Breuer, de altfel, n-2( fast tratata decIt in stare de sugestie hipnotiea, iar eu nam ezitat sa urmez acest exemplu. Sint de acord ea in acest caz munea a fost mal u-,!oara, mai pJaeuEJ.~i de 0 mai mic1''!duratiL RezuHatele obtinute erau ins<1 eapricioase si d,,~seurta duratii, a~a incH cudnd am abandonat hipnoza. Numai eu E~cestpdlej am inteles cii, atlta vreme cit m-aIn servit de hipnoz3, m-am &flat in imposibilitatea de a in~elege cUnamica aeestor afcctiuni. !ntr-adevar, datbrita hipnozei, 1'ezi'Osciipa obsel'vatiei rneclicului. Repl'imlnd rezist2n~a, hipnoza His3.un spatiuliber in care se putea exe1'cita analiza, iar dincolo de acest rezistenta era atit de bine disimulata incH devenea impenetraintocmai ~a indoiala in cazul nevrozci obsesionale. Am elect"dreptul sa afirm ca psihanaliza propriu-zisa nu dateaza dedt din momentul in 'Care S-i:l renu11tat la serviciile hipnozeL Dal', ehial' in cazul in care constat area rezistentei a ajuns sa alba 0 aUt de mare important;.,'"i, si11temmai putin obligati, ca 0 ma5ura de precautie, nu sa facem loc indoielii ~i sa ne intrebam daca nu ne pripim adrnitind rezi5tent;e ~i dac[l, faeind aceasta, EU procedam uneori eu 0 oar~are u~urinta. Fot sa exbte cazuri de nevroza in care asociatiile sa nu reu,?easca din aIte motive; este posibH ca argumentele care 11ise opun in legaturE'i eu acest aspect S{l met~ite a fi luate in con'Older!tre fji sa nu avemdreptate respingind critiea inteleduala a pacientilor no~tri, prin apliearea etiehe253

tei comode,de reziStenta. TrebL,ie totu~i sa va spun ca numai ell multi';. 6steneala am. ajuns 1a aceastEIeoncluzie. Am. avut prilejul sa observam :pe fiecare dintre ace9ti pacienti eu spirit critic atit in momentul aparitiei, eit 9i in eel al disparitiei rezistentei. Intensitat~a acesteia variaza nei:ccetat in cursul tratamentului; ea spore~te intotdeauna cind abordam :). . tema Doua, atinge punetul eel mai inaIt in perioada culminanta elahe-radi temei 9i scade cincl aeeasta este epuizata. In afara deaceasta exceptind cazul unor stingacii tehniee grosolane, n-am putut provoca niciodata maxixnum de rezistenta de care era capabil bolnavul. In feluJ acesta am pututconstata ca acelasi bolnav isi abandoneaza 5i isL reia atitudinea eritica de nenumarate o~i in cursu} analizei. Cind ~int~m ce punctul de a-I aduce la cuno9tinta 0 aIta particica, deosebit de penibila. din matedalele incon9tiente, spiritul sEm critic se ascute la culme; daca mai inainte a reu9it sa inteleaga 9i sa accepte muIte lucruri, acum toaIe aceste cl9tiguri sipt dintr-odata pierdute ; in atitudinea sa de opozitie eel orice pret, el poate prezenta un tablou al imbecilit<:itii afective complete. Dadi putem insa sa-l ajutam sa-9i invinga aceasta rezistenta, el i~i se~te ideile 9i-9j 1'ecapata facultatea de a intelege. Spiritul sau critic nu este, a9adar, 0 functie independenta ~i, ca ata1'e, demna de. respect, ci un expedient in slujba atitudinilor sale afective, mnd orientat ~i cEtliluzit de rezistenta sa. Daca, ceva nu-i convine, el este eapabil sa se apel'E' en multa ingeniozitate ~i eu mu1t spirit critic; daca, dimpotriva, ccva Ii convine, lucrul este aeceptat cu 0 mare credulitate. Poate ca n01 tG;i facem la fel, dar 10.pacientnl analizat aeeasta subordonare a intelectult:i noi il res~ fata de viata afeetiva nu apare aUt de net dedt pentrudi pingem prinintermediul analizei pina in ultimele sale refugii. Cum ne explicam faptul ca bolnavul se apara cu atita energie impotriva suprimarii simptomelor 9i restabilirii cursului normal al vietii psihice? Convingerea noast1'a este dl fortele care se opun schimbarii starii morbide trebuie sa fie tot una eu aeelea care, la un moment au provocat aceasta stare. Simptomele au trebuit sa S8 formeze co.urmal'e a unui proces posibil de reconstituit datorita. experientei pc care 251 dobindit-o in legatura cn disocierca simptomelor. JVIultumWiobserva1;iei facute de Breuer, stim ea existenta simotomului este conditionata d faptul ca un proces' psihic nu ;,;1-0. ~tins flnalitatea normalii aia incH SR. ii putut deveni con:;;tient. Simptomul se sub3tituie la ceea. ce 11-0. lost dus pina la capat. $tim. in felul aeesta unde sa situiim. actiunea forte} pe care 0 banuim. A treouit .sa se manifeste in acest caz 0 violenta opozitie impotriva pi'itrunderii procesului psihic pin a 1a con9tiinta; astfel, procesul a dimas incon9tient :;;iin aceasti'! situatie a dispus de fortanecesara formarii simptomului. Aceea9i opozitie se manifesta, in cursul trata~ mentului, impotriva eforturilor de transfonnare a incon9tientului in con9tient. Tocmai acest fen omen 11percepem noi ca pe 0 rezistenta. Vom da numele de refuLare procesului patogen care se manifesti'! prin intermediul unei rezistente. Este acum necesar SEt ]ncerc<~msa ne reprezentam intr-un mod Inn! cIaI' acest proces a1 refularii. Acesta constituie conditia preliminara a formarii unui simptom, dar ;;i un fapt in legatura eu care nu CU11089te:-n nimic asemaniitor. Sa ne referirn bunaoara la un impuls, a.cel proces. psihic dotat cu tendinta de a se transforma in act: 9timca acest impuls. poate fi indepartat, respins, condamnat. Drept urmare, energia de, care dispune Ii este retrasa 9i impulsul devine neputincios, insa poate persista

ca 0 impresie remanentJ. Toate deciziile al diror obiect este un im01.115 slnt luate suh controlul eon~tient al eului. Lucrul'ile al' trebui sa 5e' Detreadi altfel, atunci cindacela9i impuls este refulat. Aeestasi-ar conserva energia, fara a lasa insa in urma sa niei 0 amintire . irisusi Droeesul refularii s-al' savir9i in afara con9tiintei eului. Dupa 'cum ~'edem, compal'atia a.eeasta nu ne apropie nicidecum de intelegerea naturii refularii. Va voi expune reprezentarile teoretice care s-au aratat celemai utile din acest punet de vedere, adiea celemai apte sa lege notiunea de refulare de 0 struetura determinata. Dar, pentru ca aceasta expunere sa fie clara, trebuie mai inainte de toate sa substituim sensuluideseriptiv al cuvintului "ineon9tient" sensul sau de sistem: eu alte cuvinte, trebuie sa ne decidem sa recunoastem caracterul ineonstient sau constient al unui proces psihic ca nefiind decit 0 insu~ire intre altele a ~eestuia, insu~ire care nu este in mod neeesar univoca. Cind un proces ramine incon9tient, separarea sa de con9tiinta constituie poate un indiciu al situatiei in care se afla 5i nu situatia insasi care determina aeeasta Ca s& ne faeem a idee e'xaeta desp~e aeea~ta situatie, admitem ca fiecare proees psihic, cu 0 exceptie de care vom vorbi imediat, se manifesta mal inm intr-o faza sau lntr-un stadiu incon9tient, ca apoi sa treaca intr-o faza con~tienta,cam la fel cum se intimpia eu 0 imagine fotografica ce incepe prin a i negativa, nedevenind imagine definitiva decit dupa ce a trecut prin faza pozitiva. Or, tot a9a cum nu orice imagine negat.iva devine in mod necesar 0 imagine pozitiva, a~a nu orice proees psihic incon9tient se tl'ansforma in mod necesar in proees con9tient. Avem tot dreptul sa afirmam eiLfieeare proces face mai intli parte din. siste::mI psihic al incon9tientului 9i di, in anumite imprejurari, poate sa treaC2 in slstemul constientuluL Reprezental'ea cea mai simpia a acestui sistem este pentru noi :;;1 eea mai eomoda: este vorba de reprezentarea spatia1a. Asemuim deci Si8temul incon~tientului en 0 anticamera spatioasa, in care pulsiunile psihice S2 eomporta asemenea unol' fiinte vii. Aceasta incapere se ana in vecinatatea alteia mai strfmte, un fel de salon in care stEiconstiinta. La intrarea in salon sUi insa de straia un gardian care cerceteaz'a fi~care tendinta 0 psihica, Ii impune cenzura ~;;i impiedica sa intre daca nu-i este pc plae. Ca gardianul respinge 0 anume tendinta chiar din prag sau ca 0 smate afara dupa ce a patruns in salon, deosebirea nu este prea mare ~i tatu1este emn acela~L Totul depinde de gradul sau de vigilenta ~i de perspicacitate. Aceeptarea acestei imagini are pentru noi avantajul ca ne permite sa perfeetionam termino1ogia noastra. Tendintele ce se gasesc in anticamera rezervata incom;tientului scapa privirii con:;:tiintei care S8 afla In ineaperea vedna. Ele trebuie, deci, sa raminii In primul rind incon~tiente. Daca, dupa ce au ajuns pina la prag, ele sint respinsede gardian, faptul se datoreaza incapacitatE lor de a cleveni con9tiente: in cazul acesta spunem ca au lost refu!ate. Dar tendintele car ora ganlianul Ie-a permis sa treaca pragul nu au devenit prin acest fapt in mod necesar constiente: ele pot insa deveni eonstiente, daca reu,?esc sa v atraga asupr~ lor D~ivirea constiintei. A.cest a1 d~ilea spatiu 11. om nurni. devine pe buna dreptate,'sistemul pi:ec07';'~iiintei 1). Faptul ca u~ IilJ.'oces con;;tient are deci un sens pur descriptiv. Esenta re.fularii consta in aceea
t}

,.,da8 Systcrn

des T:'"(jrbcv..~1Lsstenal In tex'tul original.

(Nota tracL).

255

0 an,umW'i tendinta psihica este impiedicata de ga1'dian sa pat1'unda din incon9tient inprecon9tient. Tocmai acest gardian ne apare sub forma unei re#istente atunci dnd, prin tratamentul analitic, incercam sa punem .capat refuUirii. Farii indoiala imi yeti obiecta ca aceste reprezcntari, destul de simple '9i in acela.<;;iimp cam fanteziste, lllH?i pot afla 10cul intr-o expunere t ~tiintifica. Ayeti dreptate 9i in ceea ce ma prive:?te ~i ~tiu pre a blue ell ele slnt, pe deasupra, inexactc, ;;i, daca nu ma in;;e1, in curind Ie yom putea inlocui cu un substitut mal inte1'esant. Nu stiu daca corectat.e si 'Completate, ele va vor parea maiputin fantastic~. Deoca;11data, aflaii cCaaceste reprezentari auxilia1'e, din care avem un exemplu in homunculul lui Ampere care inoata in curentul electric, nu sint de disp1'etuit, <leoarece ele, in ciuda tuturor aparenteIor, ne faciliteaza intelegerea datelor de observatie. Va pot asigura ca ipoteza inca putin elaborata a celoI" -doua incaperi, eu gardianul postat pe pragul dintre ele :?l eu con~tiinta 'Care joadi rolul de spect"ltoare in iundul celei de-a doua incaperi, ofera '0 idee foarte apropiata de starea de lucruri reala. In eonsecint:}, a~ dori sa intelegi ca termenii nO$tri: incon{>tient, precon$tient, con$tient adue mult mai putine prejudicii ~i au 0 mai mare justif1care dedt multi altii, propw;;i sau uzitati, cum a1' fl s-ubcon:;;tient,paracon$tient, infracon~tient ':$i aitH asemanatori. o observatie eareia i-a;; acorda mult mai multi'i importantcl ar fi ac-eea pe care ati face-o sustinind ca organizarea aparatului psihic, a,?d cum 0 postulez aiei pentru nevoile cauzei mele, care este aceea a explicarii simptomelor nevrotice, trebuie, spre a Ii valabila, sa. aibA 0 importanta generala $i sa ne l&mureasca in egala masura functionarea normaEl a psibicului. Nimic mai adevarat. Pentru moment nu-i pot da aC2stei obiectii raspunsuI pe care 11merita, insa jnteresul nostru pentru psihologia formaril simptomelor nu poate decits[t crcasca In proportii considerabile daca noi am putea intr-adevar spera sa obtinern, datorit'i. studiului acestor ~condiW patologice, informatii asupra devenirii psihice normale, inca atit de necunoscuta nOlla. ~ Expunerea pe care v-am fi'icut-o eu pdvire la cele dOUR sisteme, la raporturile lor reciproce ~i la 1egaturile pe care Ie are cu con;;tiinta nu va evoca 11imic? RefJectati bine ;;i yeti observa ca gardianul care 8m de straj:'i intre incon;;tient ~i precon~tient nu este dedt personiflcarea cen-zurii care, cum am vazut, confera visului manifest forma sa definitiva. Resturile diurne, in care am recunoscut excitantii visului, erau in conceptia noastra materiale precon;;tiente care, suferind in timpul noptii 1nfluenta dorin1;elor incon~tiente ~i refulate, se asociaza cu aceste dorinte ~i formeaza, in colaborare cu ele :'ii gratie energiei eu care sint- dotate, visul latent. Am mai ariHat ca, sub dominatia sistemului incon~tient, materialele Dreconstiente sufera a elaborare care consta intr-o condensare si o deplas;re pe ~are nu Ie sesizam dedt in chip exceptional in viata psihidi nonnala, adica in sistemul precon~tient. Iar noi am caracteri<:at fiecare din aceste doua sisteme prin modul de lucru care are loc aid; dupa raportul Cll con~tiinta, ea insa~i prelungire a precon~tientului, am putea :;;pune daca cutare fenornen dat face parte din unul san aItul din cele doua sisteme. Or, visuI, potrivit acestui fel de a vedea, flU prezinta nimic dintr-un fen omen patologic : el poate surveni la orice om sanatos, in eonditiE2 care caracterizeaza starea de somn. Aceasta ipoteza asupra strue-

ci

turiL aparatull1i psihic, inglobind in aceea1?i explicatie formarea visului ::;;i a simptomelor nevrotice, are toate 1?ansele sa fie la fel de valabilfi pentru vlata p'3ihica normali'i. lata, insa, cum trebuieinteleasa refularea. Aceasta nu constituie dedt o conditie prealabila a formarii simptQmelor. Dupa cum ~tim, simptomul cste substituentul a ceva cerefularea impiedica sa se exteriorizeze. $tiind in3a ce este refularea, sintem inc~ departe de a intelege acest proces de substitui're. Pe de aWl parte eonstatarea reful<'irii ridicc'inrmatoarele intrebad: care slnt tendintele psihice care sufera refularea ? Care sint acele forte care impun refularea? Care sint mobilurile acesteia? Pentru moliH?ut nu dispunem dedt de un singur element ca sa raspundem acestor Intrebari. Examinind rezistenta, am aflat ca ea este un produs al fortelor derivind din earacteristicile sale vizibile si Iatente. !n consecinta, toc:mai aceste forte :;;iproprietatl au trebuit sa determine refularea sa'u, eel pu~in, sa eontribuie la producerea ei. Restul ne este deocamdata necunoscut. Aiel ne vine lnsi'! in ajutor eealalta experienta despre care am vorbit mal sus. Analiza ne permite sa' definim intr-un mod eu tot'Ll! general intentia eareia ii servesc simptomele nevrotiee. In acest sens, nimic nou pentru dumneavoastra. Nu v-am dovedit-o in legatura ell eele doua cazuri de nevroza? Da, dar ce inseamna dOUaeazuri? Aveti dreptul sa-mi ceretl sa va dovedesc afirmatia mea pe sute de cazuri, pe cazuri nenumarate. Regret eEl. n-o pot face. Trebuie sa apelati din nou la propria dum,neavoastra experienta sau sa invoc certitudinea care, in aeeasta privinta, 5e sprijina pe afirmatia l.fnanima a tutuI'oI' psihanaU9tilor. Desigur ca va arnintiti di, in cele doua eazuri di.scutate, in care am supus simptomele unui examen amanuntit, analiza ne-a facut sa patrundem in viata sexuaE'l intima a bolnavilo1'. In afa1'a de aeeasta, in primul .caz am reeunoscut foarte cIaI' intentia sau tendinta simptomelor examinate ; este posibil co. in al doilea eaz aceasta intentie sau tendinta sa fi fost mascata de ceva despre care yom avea prilejul sa vorbim mai d2parte. Or, ta"te celelalte cazu1'i pe care Ie-am supune analizei ne-ar dez-: va.lui exact acelea,?l c1etalii eElacelea constatate in eele doua cazuri la care ne referiT'"' toate cazurile analiza ne-ar face sa pat1'undem in evenimentele sexuale :;;i n8-a1' revelo. dorintele sexuale ale bolnavilor :?ide fiecare data am avea de constat at ca simptomele lor sint in serviciul aeeleia:;>iintentli, CC1:'2 nu este aHa dedt satisfacerea dorintelol' sexuale; simptomele servesc satisfacerii sexuale a bolnavului, ele se substituie Rcestei satisfaceri atunci dnd bolnavul este lipsit de ea in viata normali'i. Amintiti-va de actul obsesional al primei noastre paciente. Femeia duce Upsa sotului pe eare-l iube~te profund ~i cu care nU-9i poate imparti viata din cauza defectelor si slabiciunilor lul. Ea trebuie sa-i ramina credincioasa, sa nu eaute sa-l inlocuiasca eu nimeni. Simptomul e1 obsesianal da curs nazuintei sale, 11inalta pe barbat in propri1 ei ochi, neaga sau corecteaza minusurile acestuia, in primul rind importanta. In fond aeest sirnptom nu este, ca arice vis, dedt indeplinirea unei dorinte ;;i, ceea ce visul nu este intotdeauna, satisfacerea unei dorihte erotice. In legatura ell cea de-a doua bolnava a noastra, ati putut eel pufin sa aflati ca eeremonialul ei Unde sa se opuna relatiilor sexuale dintre parinti, spre a face imposibila venirea pe lume a altui copil. Ati aflat de asemenea ca prin. acest ceremonial bolnava noastra tindea, in fond, sa S8 substituie marnei sale. Ca ~i in primul eaz, este deci yorba de suprimarea
17 cd. 404
'JA'H

tulburarilor care se opun satisfactiei sexuale ~i realizarii dorintelor E'I'Otiee. Cft prive~te complicatia lacare faceam aluzie. ne yom referi la ea imediat. Spre a justifica restrietiile pe care Ie voi aduee in continuare gcneralizarii tezelor enun~ate, va voi atrage atentia asupra faptului ca tot eeea ee am afirmat in legatura eu refularea, formarea $1 semnifka-0ia simptome10r a fost dedus din analiza a irei forme de nevroza : isteria. anxioasa, isteria de conversiune $i nevtoza obsesionalii, neaplicindu-se 1'11 primu1 rind ,Qecit 1a aceste trei forme. Aceste trei afectiuni, pe care nuim sa Ie reunim in aceea$i categorie sub numele de "nevroza de transfer", circumscriu deopotriva domeniul in care se poate exercita activitatea de terapie psihanalitiea. Celelalte nevroze au constituit obiectul unui studiu mai putin aprofundat din partea psihanalizei. In ceec~ ce prive$te una din grupele acestora, motivu1 pentru care am lasat-o oe-o parte este imposibilitatea oricarei interventii terapeutiee. Nu uitati ca psihanaliza este 0 ~tiinta inca tInara, ea pentru a te califica in acest domeniu este nevoie de multi'! stradanie 9i de timp :;;ica, pin a nu ea nu avea dedt un singur adept. eu toate acestea, pretutindeni se manifesta un efort de patrundere 9i de inte1egere a acestor diferite de nevr:ozele de transfer. Sper sa am prilejul sa va arat cum $-a11 dezvoltat ipotezele :;;1rezultatele noastre ca urmare a aplicarii lor 1a aceste materiale .i~ed~te, noil~ ~ercetar~ ducind .:r:ul~, resping2~ea ..... melor noast1'e cucenn, CIla stabIhrea uneI conceptll unnare supenoarc ~j. iI'inind seama de faptul ca cele aratate mai sus 5e aDlica eelor t1'ei ne-{roze de transfer, imi permit sa reliefez valoarea sin{ptome1or, imp;;.rtil~!indu-va un nou amanunt. 0 examinure comparata a ca11ze10rde cjEcumstanta ale acestor trei afectiuni da un rezultat care Doate fi reZUlTI2t in urmatoarea formula: respectivii bolnavi sufera de 0 privatinne, refuzindu-le satisfacerea dorintelor lor sexuale. DUDa cum vedeti, intre cele doua rezultate acordul est~ perfect. Singura m~dalitate adec~ata de inte1egere a simptomelor consta in a Ie considera ca pe 0 satisfacere substitutiva, destinatli s-o inlocuiasca pe aceea refuzata de viata norm.cl1a. Desigur, se mal pot aduce numer-oase obiectfi afirmatiei ca simptome1e nevrotice sint substitute de satisfacere a pulsiunilor sexuale. Ma vol ocupa astazi de doua din aceste obiectii. Daca dumneavoastra inE?ivA ati supus examenu1ui psihanalitic un anumit numar de bolnavi, poate ca imi vetispune pe un ton de repro~ : intr-o intreaga serie de eazuri teza dumneavoastra nu se verifica; in aceste cazuri, simptomele par sa aiba _0 destinatie contrara, care consti'i in exduderea sau in suprimarea satisfactiei sexua1e. Nu voi contesta exactitatea interpretarii dumneavoastra. In psihanaliza lucrurile se dovedesc adesea mult mai complicate dedt s-ar crede. Dadi ar fi simple. poate ea nu am avea nevoie de psihanaliza ea sa Ie e1ucidam. Anumite parti ale ceremonialu1ui celei de-a douabolnave lasa sa se intrevada, intr-adevar, acest caracter ascetic, ostil satisfactiei sexuale, de exemplu atunci dnd ea indeparteaza pendule1e ~i ceasurile, act magic prin care erede ca va fi ferita de excitatii sexuale nocturne, sau atunci dnd vrea sa impiedice caderea ;>i spargerea vaselor, sperind in felul acesta sa-$i pastreze virginitatea. In aIte cazuri de ceremonial precedind culcarea, pe care am avut ocazia sa Ie analizez,
2)

"hoheren Einheitlichkeiten ", in textul original. (Nota trad.)_

accst caracter negativ era nmlt mai pronunt.at ; in unele din ele, intregul ceremonial se compunea din m<'isuri de aparare impotriva amintirilor ~;;i tentatiilor sexuale. eu toate acestea, psihanaliza ne-a dovedit de atitea od Cel opozitia l1U este tot una eu contradictia. Am pntea sa ne extindem afirmatia, relevind ca simptomele au drept scop fie procurarea unei satisfactii sexuale, fie eludarea aceS-tela; caracterul pozitiv, in sensu1 satisface1'ii este predominant in 1ste1'ie, ia1' caracterul negativ, ascetic, domina nevroza obsesionala. Daca simptomele pot servi tot atit de bine satisfaccrii sexuale cit 9i contrariului acesteia, aceasti'i dubli'i destinatie sau aceasta bipolaritate a sirnptomelor se explica foa1'te bine prin una din piesele mecanismului lor, clespre care inca nu am avut prilejul sa vorbiln. A:;:a cum voni vedea, aceSTea slnt insa lndeosebi l'ezultatul unu1 compromis care rezulta din interferenta a doua tendinte opuse, mind tot aUt de bine ceea ce a fost refulat, ca :;:i cauza refuIal'ii, care a contribuit 1a producerea lor. Substituirea se poate face mai muIt in avantajul uneia dintre aceste tendinte decit in al celeilalte, 1'areori fEicJndu-se In avantajul cxclusival uneia singure. In isterie cele doua intentii se ezprima eel mai 2,desea prin unu1 9i acela9i simptom; in nevroza obsesionala exista 0 selJarare LItre cele doua intentii : siInpt0l11Ul, care are dOl.la latLlri, se COITilJune din dou.8. actiulii ce se irldeplinesc llna a1ta 9i se anuleaza Ne va fi mult mal US or sil l'l:sijllrn 0 aHa Indoiala. Trecind in revlsta un anumit nUInar de interpretari simptome, yeti fi probabil inclinati sa spuneti CEleste oarecum un ahuz sa vrem sa Ie exnlicam pe toate prin satisface~ea substitutiva a dorintelor sexuale. Nu yeti intirzia sa eviden, .. faptuI ea aceste sfmptome nu of era n1ci un element real pentru C{t se Jinliteaz8. eel 111ai adesea sa relnsufleteasca 0 aceasta satisfacerE\ senzatie sau sa 0 fantezista cc tine de un complex sa:ual. In plus, yeti gc'isi ca pretinsa satisfactie sexuala prezlnta adesea un caracter pueril $1 clczonorant, apropiindu-se de masturbatic sau amintirld practicile indecer/ce care se illterzic copiilor ~i de care cautan1 sa-i dezobi~nuim., !I18.inte de to ate, \Teti. fi slIrprin.S}i sa constatati ca este considera:ta satisfactie S2:X1.1etla ceea ce nu ar treblli descris declt ca 0 satisfacere a unor dorinte salbatice sau or1b11e, daca nu chiar dorinte contra naturii. Asupra aces tor din urma aspecte ne va fi imposibil sa ne punem de aeord atlt tin1p cit DU vom fi supus unui examen aprofunclat viata sexuala a omului 9i cit timp nu vom fi aratat ceea ce ne este permis sa consideram, fara rise de 8roare, ca fEnd sexual.

accst caracter negativ era nmlt mai pronunt.at ; in unele din ele, intregul ceremonial se compunea din m<'isuri de aparare impotriva amintirilor ~;;i tentatiilor sexuale. eu toate acestea, psihanaliza ne-a dovedit de atitea od Cel opozitia l1U este tot una eu contradictia. Am pntea sa ne extindem afirmatia, relevind ca simptomele au drept scop fie procurarea unei satisfactii sexuale, fie eludarea aceS-tela; caracterul pozitiv, in sensu1 satisface1'ii este predominant in 1ste1'ie, ia1' caracterul negativ, ascetic, domina nevroza obsesionala. Daca simptomele pot servi tot atit de bine satisfaccrii sexuale cit 9i contrariului acesteia, aceasti'i dubli'i destinatie sau aceasta bipolaritate a sirnptomelor se explica foa1'te bine prin una din piesele mecanismului lor, clespre care inca nu am avut prilejul sa vorbiln. A:;:a cum voni vedea, aceSTea slnt insa lndeosebi l'ezultatul unu1 compromis care rezulta din interferenta a doua tendinte opuse, mind tot aUt de bine ceea ce a fost refulat, ca :;:i cauza refuIal'ii, care a contribuit 1a producerea lor. Substituirea se poate face mai muIt in avantajul uneia dintre aceste tendinte decit in al celeilalte, 1'areori fEicJndu-se In avantajul cxclusival uneia singure. In isterie cele doua intentii se ezprima eel mai 2,desea prin unu1 9i acela9i simptom; in nevroza obsesionala exista 0 selJarare LItre cele doua intentii : siInpt0l11Ul, care are dOl.la latLlri, se COITilJune din dou.8. actiulii ce se irldeplinesc llna a1ta 9i se anuleaza Ne va fi mult mal US or sil l'l:sijllrn 0 aHa Indoiala. Trecind in revlsta un anumit nUInar de interpretari simptome, yeti fi probabil inclinati sa spuneti CEleste oarecum un ahuz sa vrem sa Ie exnlicam pe toate prin satisface~ea substitutiva a dorintelor sexuale. Nu yeti intirzia sa eviden, .. faptuI ea aceste sfmptome nu of era n1ci un element real pentru C{t se Jinliteaz8. eel 111ai adesea sa relnsufleteasca 0 aceasta satisfacerE\ senzatie sau sa 0 fantezista cc tine de un complex sa:ual. In plus, yeti gc'isi ca pretinsa satisfactie sexuala prezlnta adesea un caracter pueril $1 clczonorant, apropiindu-se de masturbatic sau amintirld practicile indecer/ce care se illterzic copiilor ~i de care cautan1 sa-i dezobi~nuim., !I18.inte de to ate, \Teti. fi slIrprin.S}i sa constatati ca este considera:ta satisfactie S2:X1.1etla ceea ce nu ar treblli descris declt ca 0 satisfacere a unor dorinte salbatice sau or1b11e, daca nu chiar dorinte contra naturii. Asupra aces tor din urma aspecte ne va fi imposibil sa ne punem de aeord atlt tin1p cit DU vom fi supus unui examen aprofunclat viata sexuala a omului 9i cit timp nu vom fi aratat ceea ce ne este permis sa consideram, fara rise de 8roare, ca fEnd sexual.

Celalalt mare grup de perVeTfil se compune din indivizi care atribuie eel scop al dorintelor lor sexuale ceea ee, la oamenii normali, nu C011stituie dedt un act de pregatire san de introclucere. Ei inspecteaz3, palpeaz8. ~i tatoneaza pcrsoane de sex opus, incercind s3.-i intrez31'Casdi partile ascunse ~i intime ale corpului sau i;d dezgolescpropriile parti aseunse, in speranta secreta ca VOl' fi recompensati prin reciprodtate. Vin la rind"'sadicii' enigmatici, care nu cunosc aHa piaccre dedt sa pricinuiasca obiectului lor dureri f?i sufcrinte, de Ie: simp:a umilire pina 1a grave leziuni corporale ; ei i;>i au pandantul in masochiGti, a c8.ro1' unica pli'icere consEl in a primi de la obiectul iubit toatc umilintele 9i toatc suferintelc, int1'-o forma simbolica SULl real{L La alliL multe <Untre aceste tendinte ano1'male se asociaz{, ~i se incruci;;eaza, dar trebuie sa adE'cugam, sp1'e a incheia, ca fiecare din accste doua mari grupuri de care ne-am ocupat prezinta doua mari subdiviziuni: una din acestca cuprinde indivizii care i:;;i cauhl. satisfactia sexuala in realitate, in timp ce indivizii care alcatuiesc cealaltEl. subdiviziLlD2 5e multumesc cu simpla reprezentare a acestei satisfactii !?i, in lac sa-:;d procure un obiect real, 1;;;iconcentreaza intregul interes asupra unui produs a1 imaginatiei. Ca aceste manU, ciudEi.tenii ~i orari rcprezinta activitatea sexuala a indivizilor respectivi este 0 chF_'stiunc care - TIU admitc nici cea mai mica indoiala. De altfel tocmai in felul accsta isi cone CD ei insi5i simpatiile si C;'l,,-,turilD lo~ Ei isi d"L' S0.'111"'" l)np()~i 0E! ~s+e "o':ba rIp s~liy+itl1i~i dell' .1.--, 0111 parte-ne trebLlie sa adCrugan1 C[l 111aniile, ciudateD_iil!~ ~i ororile 111dGplinesc in viata lor exact acela;;i 1'01 ca satisfactia sexu21a norma13. in viata noastra ; ca, pentru a-~i realiza satisfactia, ei fac acelea:i;i sacrificE, ad~:sca foartcmari, ca ;;i noi, iar obscrvind indeaproape to ate aceste detalii ale vietH lor sexuale, putem descoperi aspectele prin care aceste 0T1Omalii se apropie de starca no1'malA :;;i cele prin care se indepftrtC'i1za. constata ca in acestc anomalii caracterul de indecenta, incrent actisexu_ale, estc dllS pin a 18. cxtri.::;nl~ indecent;} deveI11Ild tL1I'IJitlldine. 'Cc ntitudinc trebllie sa ad01Jta111 n01 fattl do aceste n1oc1alit~11finebbi~nuite de satisfacere seXllaL:l? l\ declara eft sintern irldigllati, a D.e nl.a:nifesta trVersit1l1ea,. a da asigurari ca Tiu lrnpirta~iJn aceste viciitnate aC2'itea nu )nseamna nimic ;;i, de altfel, nici nu ni se pretinde 0 asemenea atitudine. In cele din Ufma estc vorba de 0 catEgorie de feno111ene care ne c,olicita atcntia Ia fel ca orica1'e altfi categorie. A ne refugia in spatele afirrnatiei ci"i faptele acestea sint rare, ni:;;te simple curioziti'iti, 1nS2amna a 110 oxpune 13 0 raplda dezmintire. Dimpotriva, fenomenele de care ne ocupi'im 8int foarte frecvente, foarte raspindite. Dar dacd ni s-ar spune c::..~ Llceste devieri ~i per\rersiu.niale instiIlctului SC:>i::llal 111.1trebllie sa- ne . indUCE! in e1'081'e in ceea ce privE':;;terDodul nostru de a can cepe viata se:;(Ltal~i 111 general, atllnci rasp11nsul rlostrll 8.r fi prOH1pt: cit tin1p nll \'om fi inteles aceste forme morbide ale sexualitatii, eit timp nu yom fi stabilit raporturile lor en viata sexuali'i norma1&, l'K' va fi Ia fel de s-o intelegem pe aceasta din urma. Intr-un cuvint, ne aflam In lata unci sarcini teoretice _urgentc_l care C011stCl n a elucidcl per\'eri la care ne-am referit si l'aDorturile lor cu sexualitatea cons1derata
,.a. t::}l... ,. '---.1;" ...... 1. ,~,--._~.1,'._ ~. __J..
. '-'

v~.

t....~"-.

'-

~.

,.) ..

''-- ..

..-1.

11or111ala ..

.l.

--

indeDIinirea accstei sarcini ne VOlTlsprijini pe 0 remarca s1 doua fapte c1~experienti'i. Cea clintii apartine l~li Ivan Bloch care, cOl~ceptiei care considera toate aceste perversiuni ,,5crnne de clegcnerescenti'i'" adaliga C3. aceste indepartari de la scopul sexuaL aceste atltudini
262

cu prlVlre 1a obiectul sexual au exist;:tt din toate timpurile, [oate popoarele, atit la cele mai primitive cit ~i Ia cele mai civilizate :;;ica uneori ele s-au bucurat de toleranta ~i de recunoa~terea generat:l.. Clt prive~te cele doua experiente, ele au fost facute in cadrulcerpsihanalitice asupra nevroticilor ~i sint de natura sa orienteze in [nod hotarltor conceptia noastra referitoare la pervcersiunile sexuale. Simptomele nevrotice, am spus noi, sint satisfactii erotiee substitutive :'ii, dupa cum v-am fiicut saintrevedeti, confirmarea acestei teze al1aliza simptomelor s-ar izbi de numeroase difieuWlti. Aceasta nu Se justifica decit daca, vorbind de "satisfactia sexuala", subintelegem de asemenea t1'ebuintele sexuale zise perverse, intrucit 0 atare inte1'p1'etare a simptomelor 11ise impune cu 0 frecventa uimitoare. Pretentia ca h01110sexualii 9i inve1'titii a1' fi fiinte exceptionale dispare in fata constatarii c<l nu exista maCaI' un singur nevrozat la care sa nu se poata dovedi exbtenta unor tendinte sexuale anormale ~i ca mare parte din simptornele nevrotice nu sint dedt expresia acestei inversiuni latente. Cei care 58 numesc ei im;;i~i homosexuali nn sint dedt invertitii manife9ti 'Ii cG::J.~tienti, numarullor fiind roie pe linga acela al homosexualilor latenti. Sintem constrJ:l1'iiS~l consideram homosexualitatea 0 exerescenta aproape regulata a vietH amoroase, iar importanta ei cre9te in ochii nO$tri pe mi"l-SUT3. ce aprofundi'im aceasta viata erotica. Fara imloaiala, deosebirile e;,::Istente intre homosexualitatea manifesta :;>iviata sexualii normala nl! sint suprimate prin aceasta ; daca valoarea teoretici't a acestora 5e reduce IGmod simtitor, in schimb valoarea lor p1'aetica r<lroine intacta. Afli"lm chiar eEl paranoia, "Pe care n-o putem trece in categoria nevrozelor de transfer, decurge in mod riguros din tentativa de aparare impotriva inclinatiilor hQmosexuale prea violente. Poate ca va mai amintiti ca una din bolnavele noastre, in cursul actului sau obsesional, i~i i~ita prosot de care traia despartita; producerea unoI' astfel de simptome care simulcaza barbatul este f1'ecventa la femeile nevrotice. Cu toate ca nu aV811i de-a face cn 0 homosexualitate propriu-zisa, aceste cazuri pat a IJresupune multe legaturi cu 0 astfel de anomalie. Dupa cum probabil ca Eltiti,nevroza isterica i~i poate manifesta simptome1e in toate sistemele de organe, tulburind in felul accsta toate funcAnaliza ne dezvaluie in aceste cazuri 0 manifestare a tutu1'or tenzise perverse, care cauta sa substituie organelor genitale alte organe care, in acest caz, se comporta ca ni~te organe genitale de substitutie. Tocmai datorita simptomatologiei isteriei am ajuns noi la conoeptia potrivit careia toate organele din corp indeplinesc, pe llnga functia lor normala, un rol sexual, erogen, care uneori devine dominant, in a";\a fel incft tulbura functia lor norma1a. NCl1umi"tratesenzatii ~i 8i\:citatii care, in calitatea lor de simptome ale isteriei, se localizcaza in care in aparenta nu au nid 0 legatura en sexualitateCl.,ne dezvaastfel natllni loradevarata: ele constituie tot atitea satisfaceri ale .. t or 1 ~c[ormre 1 seXU31eperverse, A' veaerea carono. a_le organe ~l-au asumat 111 rolul de organe sexuale. Avem asHel prilejul sa constatam frecventa en care organele digestive ~i de excretie devin purtatoare de excitatii sexuale. Este yorba de aceeasi constatare facuta si in 4Lgatura cu Derversiunile, eu deosebirea ca in cazul acestora din u~ma faptul care n~ preocup,. poate fi constant fara dificultate ~i fara gre:;;, pe cind in cazul isteriei trebuie sa incepem prin a interpreta simptomele ~i a stramuta
1.1. ,

IT1 i11con~tiell.t teIlc1illtele

sexLlale

perv-erse,

In Ice de a Ie atribui.

con-

~tiir1tei ilic1ividultd.
2133

'i 'I ,.,-.,~;; ~"~

,,,I

..

Din numeroasele configuratii de simptome pe care ni Ie oera nevroza ohsesionala, cele mai importante sint acclea provocate de presiunea ten-'din,telor sexual~ accentuat sadice, deci perverse in ceea ce prive!?te scopul lor; in conformitate cu structura unci nevroze obsesionale, aceste simptome servesc drept mijloc de aparare a acestor dorintesau mai degraba sint 0 expresie a luptei impotriva vointei de satisfacere a acest6r8 ~i a vointei de aparare. Satisfacerea 1ns<1<;i, insa, in loc de a 50 prodace luipcl drumul eel mai seurt, se poate exprima in 2titudinca bolnav::of pe caile cele mai oeolite, manifestindu-se de prferin~a chiar impotrlva persoanei bolnavului, caruia Ii pricinuic;;te tot felul de suferinte. A]te forme ale 8cestei nevroze, pe care Ie-am putea numi scormonitCi:re, corespund unei scxualizari excesive 2 aetelor care, in cazurile nOrI1,aJe, nu sint d.ecit acte pregatitoare ale satisfaetici sexuale : bolnavii Val' sa vada, sa pipaie, sa stotoeeascc'i. In aceastCl constii explicatia enorr:G21 importante pe care 0 au adesea la bolnavi teama de orice contact ;;1 obsesia curEiteniei. Nici nu banuim dt de numer".ase sint actele naie care d~ fapt reprezinta 0 repetitie sau 0 modificare nnseaw .a masturbatiei care, se :;;tie, ea act unie~i uniform, acompaniaza cele mai diverse o1'n1ede deviere sexuala. 1\1i-81'i u:;;ar si1 multiplic legaturile care ata~eaza perversiunea de nevroza, dar ceea co v-am spuseste suficient pentru seopul nost;ru. Trebuie sa ne ferim inSEtde a exagera importanta simptomatidL PIezenta ill intensitatca tendintelor perverse Ia om. Ati auzit spuDlndu-se eEl se poate eontracta 0 nevroza cind cineva este lipsit ~lesatisfactia sexualc'\ nor-mala. Trebuinta alege in acest caz eai de satisfacere cinermale. Veti \'eelea 111a1 tlrziu cum sc petree lucrurilc in acest caz. intelege insa de pe acum ca, devenite perverse ca urmare a acestei n':\,lad "edat:Tale", tFndin~ele trebuic sa apara eu mai multi', violcni;.cldedt in situatia in care nid un obstacol real nu s-ar opune satisfactiei sexuale normale. Constatam de altfel 0 influeni;a analoaga 'in ceca ce pdvC'$te pe:rversiunile manifeste. Ele sint provocate sau favorlzate umed de faptul ca, drept urmare a unor circumstani;e pasagere sau a unal' conditii sociale durabile, satisfactia sexuala nonnala se 10v8?te de diiicultati insUl'montabUc. So ini;elege ca in alte cazuri tendini;ele perverse 81n1: independente de imprejur<'irile sau de conditiile favorizante I?l constitute pcntru indivizii respectivi forma obi:;;nuita a vietH lor sexuale. Foote veti inccrca impresia ca, departe de a fi elucidat raporturile care existEl int1'e sexualitatca normali'i ;;i sexualitatea perversa, nu am facut decH S2 Ie Indlcim. Totw~i, reflect<lti la urmatoarele: dadi esic adevarat ca, la persoanele linsUe de nosibilitatea de a obtine 0 S2tjSfactie sexualc'i normaUi, apar' tendini;e' perverse care, fara' aceasta, 5-,)r Ii manifestat niciodata, t1'obuie sr, admitem ci'i la aceste exista totu;;i ceva care Ie predispune Ia aceste pervisiuni; vi S2 pare mai eonvenabil, aceste perversiuni exista 1" de In tenta. Admii;lnd aceasta, ajungem Ia eel de-C11 doilea dintre faptele pe care vi le am anuntat. Cercetarea psihanalitica s-a vazut ob1i~'ata, intrc, altele, 8a-$i indrepte atentia asupra viei;ii sexuale a copilului, fiind determinata la aceasta de faptul ea amintirile :;;i ideile, ce apar la subiecti in cursul analizei simptomelor lor, 52 leagtl cu regularitate de pdmii ani de eopilarie Qi acestora. Toate concluziile pc care Ie-am formuIat in legatura ell aC2st fapt au fost verifieate punet ell nunct nrin obselvai;ijle directe gente asupra copiilor. Am constatat astfel ca \oate tendiutele perverse i~i au didacinile in eopilarie, copiii poartii 'in ei toate
254

predispozitiile Ia ace-stc tcndinte, pc care Ie manifcsta intr-o masura eompatibilii eu imaturitatea lor, pe scurt, d'i sexualitatea perversa nu estealtceva decit scxualitatea infantila amplificata :;;i disecatii in temhntele sale specifice 1). De data aceasta yeti privi pervesiunile (Untr_o eu totui aHa perspectiva, fara a mai putea trece eu vederea raporturile lor eu viata sexualii a omului. Dar eu pretul dtor surprize $i deceptii penibile! Mai 1ntii vetifi ispithi sa negati totul : ~i faptul ca toti copiii au ceva care merita numele de viata sexuala, :;;i cxactitatea observatiilor 110Flstre, ~i dreptul meu de a gi:1si in atitudinea copiilor vreo afinitate cu ceea ce C011damnam 1a pcrsoanele mai in virsta, cum ar fi 0 pcrversiune. Perrniteti-mi cleci ea in primul rind sa va explic motivele l'ezistentei dunmeavoastra, ca dupa aceea sa va expun ansamblul observatiilor mele. A pretinde despre copii di nu au viata sexuala - excitatii sexuale, trebuinte sexuale, un fel de satisfactie sexuala - $i ca aeeasta viata se treze~te la ei bruse la virsta de 12-15 ani, este, abstraetie facind de toate datele de observQtie, a avansa 0 afirma\ie care, din punct de vedere biolbgic, este 1a fel de neveroslmila, chlar la fel de absurda eu aceea dupa care copiii s-ar na;;tc f~lr~i orga11c gE'nitale~ acestea nefacindu-$i aparitia decit la virsta pubertatiL Ceca ee erupe la eopii, 1a aceasta vlrsta,este 1.1nctia .de rcproducere care, spre 3->;;i realiza scopurile, so se1've!?te de un aparat eorporc:l ~;dpsihic deja existent. Eroarea dumneavoc;stra este aceea de a confunda scxualitatea cu reproducerea $i prin acc'astil eroa1'e barati accesul la intelcgcrea sexualitiWi, a perversiunilor fJi nevrozelor. Aceasta estc, totu~i, 0- eroa1'o tendentioasa. Lucru uimitor, ea l~i are obin;;ia in faptul ca dumneavoastra inr;;iva ati fost copii ~i, ca atare, ati fost supu~;i influcntci cducatiei. Din punet de vedere pedagogic, sodecsentiale cste rcprin.1area instinctatea considercl Cd una din sarcinilesale tului sexual atunci dnd sc mcmiIesta cn trebuintcl ell," procreatie, de <.'\-1 limita, de a-I supune un2i vointe individualc earc sa sc incline in lata constiingerii sociale. Societatea este, de asemenea, interesata ca dezvoltarea complete! a trebuintei sexuale sa fie intlrziati:i pinel dnd copilul atinge Lin ani.lmit grCld de maturitate sodala, pentru ca in momentul in care accst grad cste atins educatia nu mai are nid 0 priza asupra cc'pilului. Daca seJ:(ualitatE'3 $-&1' manifesta prea :!E'timpuriu, ar nJpe toatel:>arlercle ;;i a1" ir05i toate rezultqtele atlt dy apevoie gobindit.e prln intermediul culturii. De altfel, sarcin<i de a infrina trebuinta sexualii nu ('sie nicir'data u,?o:ml, facindu-se in aeest sens cind p1'ea mult, dnd prea putin. Baza p,:, care se sprijina sGcietatm cmencasca este, in ma anaEz2, de nat.ura economIc<'i : neavind destule mijloace de subzisti?nta sprc a permite membrUm: sai sa traiasca fara a munci, sodetatea estc obligata sa limiteze numarul membriJor sEd :;:i Si'l Ie deturneze energia de la activitatea scxuala spre mune<'i. Ne aflam aid in prezenta eternei nevoi vitale care, aparuta a data cu omul, persista :;>iin zHele noastr'C. CEl sarcina de a mladia ExperiE;nta Ie va fi dovedit educatorilor ,'ointa sexuala a noii generatii nu estc realizabiltt decit daca, inainte de furtuna tuml,tltoasa a pubertatii, copiii sint determinati dih primii ani
1) --"~ se ved2<t, fn legatura ell aceasta. capitolul consacrat sexuallti1tji infantil>:' in Drei Abhandlttnyen ZUi' Sexllaltheorie. in S. F r cud, Gesammelte SchriJtn, vol. V.! Jnternationaler Psychoa:nalyti::;chel~ \Terla'?1 1924. C\fOLl tract.}.

265

viata sexuala, ceca ce nu este dedt 0 pregatire pcntru aceea a virstei de adult. In acest scop Ii se interzic copiilor toate acti'viti'itile sexuale infantile; ei sint abatuti de la aceasta, in speranta utopica de a face ca viata lor sa fie asexuala ~i, treptat, s-a ajuns sa fie realmente consideraUi ca ata1'e, credinta Ia care ~tiinta ~i-a adus -confirmarea. Spre a nu veni in contradictie cu credintele profesate ~i Cll intentiil~ subsecvente, se neglijeazi'i activitatea sexuaEi a copilului, ceca ce este departe de a fi doar 0 atitudine fadla. iar in ~tiinta arc lac pur ~i simplu 0 limitare, in sensul ca aceasta activitate este conceputa inm.od diferit. Copilul este consider at 0 fiints. pura, inocenta, 9i oricine 'il descrie aItfel este acuzat de a saviqi un sacrilegiu, de a se deda la un atentat nelegiuit impotriva sentimentelor eelor mai tandre ~i mal sacre ale umanitatii. Copiii sint singurii care nu se. lasa in:;;elati de aceste eonventii; ei i;;i pun in valoarea eu toata. naivitatea drcpturilor lorbiologice ~i dovedesc in fiecare clipa ea, pentru dln:;;ii, ealea spre puritate rEnnine 'inca de parcurs. Este destul de dud at faptul di aceia care neaga scxualitatea infantiJi'i nu renunta la 0 cdueatie in accst sens ~i condanma eu cea mal mare sr.:cveritate, ea fiind ni~te "c1eprinderi rele", manifestttrile a ceca 'ce 8j neagiL Pe de alta parte, este extrem de interesant, din Dunct de ved,~re te~retic, faptul ca primii dnei sau :;;aS2 ani (En ~dat8., adica vlrsta la care prejudecata unei copilarii asexuale S2 aplica cd mai putin este inviHuita la majoritatea oamenilor de ceata amneziel, pc care numai cercetarea psihanalitica reu~e~te ,5-0 risipeasca, dar C~-lrc a11tcrioI' s-(] $i dovedit pcrmeabilJ pentru anumite str:ucturi oniricC', voi ariita acum ceea ce apare ell maXhl1UlJl d~? pr0cizie~ 'atlJl1ci va dnd stueliem viata sexuala a eopiluluL Pentru mul I1mItA cbritate, "vol cereperlTIisillnea sa introduc in acest SCOD 110tiu11E'21. de libido. Prin analogie eu foamea in general, libido desemn~~az[\ 'forta, eu CDTe S2 manifestr instinetul de absorbtie a 11r2no1. Celelalte netiuni, cum slnt e}[d:talj,ia s,i satisfactie se::Kuala~ 11U_all 11evoie de eXDlicatie. \1 eti vedca~ :;;i peate ~eti seoate' de aici un argument impotriva" mea', (';1 a~tivltatilc sexuale ale sugarului of era interpretarii un spatiu nemu.rginit.Obtinern aceste interpretari supunind simptomele 1a a analiza regresiv8.. Cele dlntii manifestari ale sexualitatii, care au lac la sugar, so leaga de aIte funetii vitale. A9a cum :;;titi, principalul iJlteres al sLlgarului se refera la .. alimentatie; cind e1 adoarme satul cu sinnl mamei in gUTe" ne Infati~eazfi 0 expresie de fericitd satisfactie, pe care n.13.i tirziu 0 vom gasi in urma satisfactiei sexuale. Acest fapt nn este sufkient ca S3. oconclu.zie. Observarn InsEt ca sLIgar1.11 oeste totctea"llna dispus sD reinceapa ingestia alimentelor, nu pentru ea ar avea nevoie, ci -dnaI' pcntr1.1 ac~i1jIlea in SiIIC:. Spllnenl ln acest caz ca, el sLlge:; iar faptul ca, facind aeeasta, el adoarme din nou ca 0 expresie de beatitudine, ne demonstreaza ca suptul ea atare i-a procurat satisfactie. In general, sflr~e9te prin a nu putea sa adoarma fara sa sugB.. Primul care a afinnat natura sexualEi a acestui act a fost un pediatru din Budapesta, elr. L i n d n e r, Persoanele care ingrijesc copiii ~i care l1U cautii nicldeC1JITl sa adopte 0 atitlldine teol'etic~i~ par sa foru1ltleze c1supra accsEle If7i da1.1 perfect de bine tlli D.C't 0 jLldeeata asen1anatoa.re. _acest~\~nLl ser\re$te la u:n 11101ne11t CL::lt decit ca UI1-111.ijloc de seal11Cl CEi procul'a

sa-~i disciplineze

viicl in aceasta 266

0 "obi:;:nuinta

:;;i daca. cODEnl nn vrea

renunte spontan la aceasta obi:;;l1uinta, incearca 88.-1 dezbarc asocnndU-t impresii dezagreabile. Afliim 1nfe1ul acesta ca sugarul savi:rgeffte 8ct;~ care nu-i servesc dedt la procm'area placeriL Piirerea noastra este iCil ei a 'inceput prin a tra1 pEicerea cu prilejul ingestiei hrnnei, dar e[\ nu. Va intirzia s-o izoleze de aeeast1i. conditie. Rclportind aceasta sonde plticore la zona buco-labiali'i, clesem.1111mzona respectivii e1.1 l'lUi.nele de zona erogenc1 :;;i consic1eram plikerea proeurata de actul suptuLLui ca 0 pl.lcere sexuaUi. Desig1.1r, vom avea inca de discutat asupra .J1egHimit<=itii acestor clesemnari. Dadi sugarul a1' fi in stare sii ne impart[[~easca ceca ce s1mte el, eu :siguranta c(\ ne-ar declara ca suptul la sinul mamei eonstituie actul eel niai important al vietii. Spunind aceasta e1 11-a1' gre~i dtu:;;i de pu~in, deoarece prin acest singur act el 19i satisface doua mari hf2buinte ale Nu Em.l uimire aflam, eu ajutorul psihanalizei, cit de mare este psihica a acestui act, a earui influenta persista apoi intreaga Actui co C011sta in sugerea sinului matern devine punctul de pIecare a1 intregii activitati sexuale, idealul niciodata atins al o1'ic31'oi satissexual~ ulterioar~, idE'al 1a care aspirE[ imaginatia in mornentele de mare trebuinti"', 3i de Dri vatiune. Astfel, slIml l1'.atern rcnrezi11ta obled al ii1sti~lctului '- sex~al 81 este iustificata stradui~ta mea " va da 0 idee cit mai eXClcta desim~ impo~tanta acestui prim' obiect intregii cercetclri ulterioare privind obiectele sexuale .. desprc 1npc care 0 exercita in toate transformarile fii substitutiile in domeniile: cele mai inclep[irtnte ale vietii noastre psihice. copilul inceteaza de a l11ai suge sirnd,inlocuind"Ll-l printr-o 1)l'opritI1ui sau corp. El 1110epe S8.-$1 suga degetul tn~~re, li111ba. astfel pLftcerea, far a a avea nevoie pentruh aceasta de 1111 condirl aI.:::lra, iar apellli la 0 a dOlla zona a corpului 111tLlreE7tc ~~d
'\Sa

IIl3.1 -nTult

~xdl:a~;i3 NL~I~o~~:e~~~~:~teJ~g:~~~11~:1~~11~i~~2~ ~~P7J~I~~~~n~~l~1; corpl~l, el descopel'a p2:.rtile cfeosebit de excitabile ale

gerlit3Je, 1
1(1 onal11S:rll .

gfisinc1 in acest

tel drtllTlul care -va sfir~i prin

a-I

U81a
.U . .l-

:racterlstici

irnpcrtant-a actului Sllpt1JJ-ui, anI degaj3.t CiaUci caale sexualitatii infantile. Aceasta se leaga indeode sat,isfcic-f~re~::j_ rnarilor trQoui:nte crgan.ice 9L In pIllS, se COlriporta

relief esentiale

J:nt:.r-UD lTIod Clutoerotic.~ adic8. i\~i afl~~~ biectele in o corp .. Ceea (:8 a cu. Cf'2 ITlai 1113-r2 claritate In. legatu.ra cu ingestia hranei} 3e III E?i111 ell e:xcretia_ ... l\jungelTI la cOl~cl1.1Zia CR e:Lh11i:narea 1Jriru::d ;;i a conti:nt-~b.. ll1,.:d intest1l1al este pentrll . 0 sllrsa d;~ pl}h~ere -$1 ca. c1 face de l.ndata elortuTi sa-9i organizezeIn a9ct fel aC::;3tt~ E1.ctiL1l1i irlclt sf"i din elf~ n1a~{iIrlUln de l)l,lcere, datorita exciZOllCloT ale D1l1coaselor .. l\jl1DS la acest ltJTnea exterioartl Ii aparc, r21YiarCa a Itli LOLl .. '1..1idreas, ,cO: tlD eel 0 forta cliutarii IJlacerii, laslnc1 sli S2 Intrevada ill \fiitor COI"lflictc ex:tcriocu~e :;;i il1terioare. I se i11terzice sa se descotoros:?asca de sale chid ~i CU1U VTea el, fiind silit~sa se c011for~ ,n:,1/~zeindicatiilor vellite din. altar 'Dersoa112. Sprc a 52 obtine din ca t;:)t ceca co S8 raporteaza la ascuns. CODill11 este obligat sa e1 rru

..

'.

1a acest~ surse de pl~ce~e, .i se ir:c~lca con.\~inger~a fttnctlllDl este 111G2Cent $1 tre:bll18 la in. 11Ul11c,le dcrnrlilrlC(\':-u.~cr-t

niei

Ul1

dez:[llst 'In. fata

excre267

m~nt~l?r sal~, pe c?r~ Ie socoate ca facind parte din corpul sau; "'I:: desparte de eIe n1.1 u~urintii 9i Ie folose'jte ca un prin "cadou" pcn1:'T!. eu perso~J;1~l\?c care Ie ;o1pn~ciazan mod deosebit. CWal' 9i dupa p i cati\l \l. l'e'\.!$its<)1-1ezbare de aceste inclinatii, e1 continua sa d asupra "eadoull.li" :;>i."banilor" vaIoarea pc care a acordase telal' .. P\lfe in s~nhnb deos~bit de l111ndru de ispravile p)= care de acWl ur~narii. Intuiese cl va stfaduiti sa nu ma intrerupeti ~i sa-Ini replica~Jl: ,.Dcstulc\l aceste ororl! Sa pretinzi ea defecarea este a sursll de satisfactie s~x~ala, deja utilizata de sugar! Ca excremcntele sint 0 substiml2. pretipasa, iar. anusul \111 fel de organ sexual. N-o vom crede in n:,ptul capului; dar intelegem prea bine de ce pediatrii 9i pedagogii rXlI vor ~;a auda nimic de psihanaliza $i de rez1.1ltatele sale". Lini~titi-vi:L PlJr ~i sirnplu ati uitat di, dad! v-am vorbit de faptele pe care Ie CG2T]porta viata sexuala infantilii, aceasta a fost in legatura Cll faptflc de perversiunile sexllale. Adica dumneavoastrii n1.1~titi di 1a 111.:m;:;ero~i adulti,atlt hompsexU\1li elt ;;;i lwterosexuali, anusul inlocuie;;;te 1'e"lmente vaginul in raporturile sexqale '? . $i de ce n-ati ~ti ell exista viz1 pentru care derecarea ramine, pentru toata viata, 0 sun:.a de voluptatl? pl2 r:are ei sint departe (12 ;; 0 clispretui ? Cit des])re interesul Sl'i"citat de actul defedirii 9i place rea provocata de asistarea la acest atunci cil1d este savil'~it de un aUul, CR sa va lamuriti nu aveti sa va <lcl:resaticopiilor in9i$i atunci c1nd, fiind destul de mad, ei sint lH stare sa vii vorbeasca de acest lucru. Se inte1ege ca nu Vi] trebui sIi, incepeti prin a-I intimida pe ace9ti copii, pentru ca daccl Dti face-o njl!. ati Qbtine nimic de la qin9ii. Cit despre c!?lelalte lucruri in care nu sa credeti, va recomand rezultatele analizei ~i observarii directe a sa fii rauwdor ca 5;01 }"}U ;;;i afinn in f'dta dumncavoastra catrebuic vezi lucrurile il9a cum se prezinta cleo Nu vad nici un inconvenient in fCfptul Cd gasiti sllrprinzatoare afinitatea pe care 0 postulez en intre 2[:tivitatea sex1.1alainfantilii si nerversiunile sexu<:rle. Cu toate este aid vorba de 0 rel~tie' n{ totul fireasc;'i, pentru ca dad, cqpilul "r'e o viara sexuala, aceasta nu poate Ii decit de' natura pervers~l, dat faptul ca, in .afara c'itorva vagi indicii, Iui. Ii lipse~te tot ceca ce face diJ1 sexualitate 0 funct1c de ppcrei'\tie. Ceca ce caracterizeaza, alta parte, toatc perversiunile,este faI)tul ca lor Ie este strain esential al se~ualitatii, adid procreatia. !ntr-adevar, n01 calific;~!m per versa orice activitate sexuald care, rernmtind la procreatie, 1'e9te placerea ca pe un scap independent de acesta. Intelegeti in acesta Cd linia de c1emarcatie si de cotitura a dezvolt<'irii vieth sexuCile trebuie diutate in subo1'donar~a sa lata de scopurile procr~atiei. ceea ce se petrece inainte de aceastil ~otitura, tot ceea' ce S0 . pl~ocreaticj, tot ceea ce serv0i-?tedoar ca izvo1' de placer' prime$te nnrea prea putin recomandabil[l de "perversiune" ~i este, ca atare, ;;:o::rtit dispretului. Dati-mi voie, prin urmare, SfHl1i conUnui suma1'a cxpunere aSljnr8 sexualitatii infantile. Tot ceea ce am. SpL1S privire 13 -ceIe doua ~i&cu teme de organe 81' putea Ii camplE'tat tinfnd seama de c01e1a1tc. sexualii a copiluIui cuprinde 0 serle de tenc1inte oa1'tiale care se eXel'citil independent unelede alteIe $i care utilizeaz, in vederea DltceY'iJi" fie insu~i corpltl co})ilului, fie obiecte e:xterioarc. Printre' OrJlal1~I~:; s"Li~ a s ~r{} carora Sf? c.xcrci.t1 acti\lit:~!t~~a2xuala a copilului, org3.n~12

nu fntirzie sa Genpe pri111ul lac, cxbtci persoane care, de. 1<1 oll::l.nisl11ul itdlconstient a1 primei lor copiEirii S1 uina 1:1oIl<.mismulfortat al pubetUitii l1U aU cunoscut niciodata alt~. stm5[l de plikere de6It 'pmp.Hle lor organe genita1e, iatla unii acea,,,Ui situat,ie 5e prelunge~te chia. ~i mult limp' dupa pubertate; De altfel onanis:Dul nu face parte dintre acele sJ.biecte u~or de expediat, oferindu-ne materie pentrll' considerat.E
rCf)lriple.

dorintei mcle de anl.-111i scurta cit 111al ult posibil expunem vad obligat sa va mai. adaUg cUeva cuvinte despre cUrlozitatea s2xuaJa a . Ea este 0 caracteristici'i de baza a sexualitat,ii ii1fantile ~;i 0 foarte mare importanta din punctul de vedcre a1 simptorna.tologiel n.evl"ozc1or. Curiozltatea sexuala a copilului ihcepe a 52 marifesta devrernc, uneori inaintea celui de-al treilea an. Ea nu are ea :?tlnct de plecare deosebi1'ile care separa sexele, aceste deosebiri neexistind peniru copii, care (mai ales baietii) atribuie celor doutl sexe organe genitale, pe acelea ale sexului masculin, Clnd un h'ilai r'i.escopera la sora sa sau la (j tovara:;;a de joaca existenta vaginului, e1 incepe prin a nega marturia p1'opriilor sale sinlturi, neputindu-:;;i di a fiinta omeneasca a1' putea ii lipsiia de un organ c2I'uia atribuie 0 aUt de mare importanti' .. Mai tirziu e1 se inspairninta Hl fata posibilitatii care se reveleaza :;;iincepe slH;i figureze actiurlca anum..ltci' amenintari care i-au fast adresate antel'ior din cauza excesivei atentii pc, care 0 acol'dase lnicului sau membru. Cade astfel InsL'ipinirea a ceca ce n1.1mimnbi "complexu1 de castratie", a carui forma influenteazii aSupra caracteruIui, daca ramine sanatos, asupra n2vrozei sale, daca se imbolnave:;;tc, asupra fenomenelor de rezistenta, daCE! recurge 1a un tratament psihanaIitic. In ce-o prive~te pe fetita, :;;tim ,di ea considera drept un seron de inferioritate absenta unui penis lung vizibiI, ca 11invidiaza pe baiat ca poseda un asemenea organ, ca din aceasta invidie i2 na:;;tere 13. ea dorinta de a fi barbat 91 ca aceastiS. dodnt3. S8 implicii mai tirzfu in nevroza provocata de esecurile triiite in indenlinirea misiunii sale de femeie. De altfel clitorisul indeplineste la oTice fetitA 1'011.11 penis, fEnd sediu1 unei excitabilitati deosebite, de organul care li procura satisfactia autoerotica. Transformarea fetei in femeIe se caracterizeaza in special prin faptul ca aceas.til sensibilitate se deplaseaza la timpul potrivit 9i in intregime de 1a clitoris 1a orificiul vaginal. In cazurile de anestezie zisa sexual a a femeilor, clitorisul 19i
Impotri\'j
;'23., m"'>

!Jastreaza intacta S211.sibilitatea sa.

Intere.sul sexual

8.1

copiluJui S8 indreapta in primel rind as1.1prapro-

de sfinxu1 teban 2) ; iar acest interes este eel rnai adesea trezit de teama goista provocata de venirea pe lume a unul nou copil. Raspunsul 1a lndemina parintilor, ca bebelu'~ii sint adw~i de barza, este primit, Hi-aides \decit S-3T crede, ell nClllCI'c:d;::Te cl1iar si de catre cODiii 111.ici. l1TIDresia de "" ",. t" _ ~ . ..a fl pacallL Cc Cel man cm-:trbule mUlt la 1201ar23.cc'pllulm :;;1 1a d2Zvoltarea indepcmdentei 5"1('. Copilul nu este in58. in stare sa rezolve
1.. _ ~

'~)lt~ll.1.ei originii copiilor, adica as:'Jpra, probleJllCi de forid a intrcbarii 'pllse

'(Not.a trad).

In cea mai Cl.luoscuhi Iegenda tebana privitoare la sfinK, l:ntrebarea pusa de maustru lui Oedip este; "ee animal ,merge diminea1;a In patru picioare, ]a :amiaza In daua, iar seara in trei picioare? Dezleglnd "enigma", Oedip ~i-a salvat viata, pe cIud sfinxul f?i-a bcheiat, potrivit prezicerii oracolului, existent a,
1)

""-

269

aceast<'i lJroblem.a

insuficie'nt

prin propriile sale mijloace. Constitutia sa sexuala ineE dezvoltatii iimiteaza facultatea sa do cun~m;;tere. Se adnilte in domenjul
dCDinde
.. ~

mai intii ca pelume copiii vin ca urmare a inghitirii 0 data cu alimentele a anumitor sub stante speciale )i ignora faptnl ca numai femeUe potsli
fadi capii. CODilul aHa lucrul acosta mai tlrziu 8i izgonestc
ba8mo10r exDlicatia
. ,

dupfl

care

venirea

J.

De lum~

a copU'lor

dE
t,s:tLil

11rano, Crescind, copilul 1)1 dB. scama Cd 111depline~te un al1umit 1'01 in apariti3 copii1or, dar inca nU-$i defini acest. ,l~ol.: Dac.a surprin~le ,i.ntimpl.ator L~n ~ct sexual, ..
acesta a tentatJVEl de vlOlenta,

consumarea

unei anumite

0 1l1cmerare brutala : Talsa concC'ptIe S2Q'CB a coitului. Cn toatc acestca, l1U stabile'7te inlediat 0 legaturi:'i. intre ;CfS[ act si 11asterea de noi cDpii. Si cniar cLlca observa pete de ~au r;e ~c]:jeria ~na!:nei~ v,e'de ~11, C,easta claar 0 ,do~'ac1,a ::t d la C;1re s..;.a (fcciat tatal. Inca $1 ll1a1 tlrzlll a banUl ea orga11ul al l)arbatului indepline$te 1111 1'01 esel1tial in copiilor: d-nI' , aC1Jn1 ITU a urinei. atribtii accsttli orgal1 altEi functie decit

,. ~

';J.':'LL

ac'eca de evaCl12Ll'P

Toti atunci
aceastEi

ered 10. inceput di na9terea are loc 211US. Numa'{ Sc' stinge interesul lor pentru acest organ, ei abandoneaz~l 9i 0 iniocuiesc prin aceea ca ei presupun cd sa1' na9te lac~ in redescnide in ,C<.:'st scop. Ei mai situaz:'\ lnlr-e sin1- ll.nde ,~i-ar face aparitia nOlII nt~scllt. Irl feltl~;.

,.,c~,'
C'-~~~L~ ....

~"
.11.1

raraclt

In 19noranta

1 .'~'1 e}..p ora..tlle

sa~ trece

pe Jlnga

. ,,< Q .~, p'" S2.h.:',,, St::... 8JJ10lJl,,'-

ea~ pl1:1a 111 Cllp2. 111 carc~

.. ~

C!.

"o~l;t~+."
.L '--~~

.Let

l~eCl

'~, "1'O1~ "~'? S,,:XL u d ..... cd_z~,

tiel pc ~~~:'s~~ l~~~l~~~;i;~tin~t~~\i~~iDcl intr_~~b~i~'~~t~~'~l~~~~~~~~~,

bereaza de n,aivitatea -sa init.iala.

11

pi'.-

F'ara IndoiaLi ca ati auzit Splul.lndll-se privitoare Ia cauzalitatea sexuala a nevrozelor

a sin1pton1~elor, psihanaliza da 110ti1J11ii de sexllal

spre
;;;i

ll1entille

teze1.~c:

semnificatia
0 exti11dere

sexua]2
e:x:ageratEL.

Acum sinteti cauabili sa judecati dadi aceasta extindere este intr-ade\'3.1' nejustificatl Nu am extins' notiunea de sexualitate dedt exact in mc'isura necesara Dentru a uutea include aid viata sexual,s.a neI'veI'silor $i pe aceea a cOpIiloI', Cu ~lte euvinte, nu am f~ctlt dedt sa-l restit: sfera caI'e-i apartine. Ceea ce S2 intelege prin sexualitate in afara psi-. hanalizei este 0 sexualitate ell toiul restriDse" 0 sexualitate pusa exc11.Jsiv in serviciul procreatiei, pe SCUl't, ceea ee se nume~te viata sexuala normala. *
*

XXI
DEZVOLTAREA $1 STRUCTURILE LIBIDOULUI SEXUALE

Vl11Cl seXllal1t.at.e8..
~ " ~~,

Am impn-'sia eEl nu a111izbutit s;'i va eonving, a:;;a cunl 0.9 fi dorit s~o ,lac, despre impo~'tanta pervers.iunilor pentru C~)l:ceptia n~aS,tra prirl.">111

lJrnlare,

VOl aduce con1pletarl,

1
~L ,,'

:;.,.

p;.,,,,",,

In p'!un\il, la. ceJ' ce v-an: n~ chal, In ;-egal.Ul'd 3.ceaSla una., cu . 1\u trebLue credetl ea nUl1ldl pnn stucherea pel'v,"rslLlDIlor anl ajuns 10. moc1ificarea notiunii de sexualitate, care ne-a atras 0 aUt de violenta opozitie. Studiul sexualitatii infantile a contribuit la intr-o mElsurj inca :;;i mai mare, jar rezultatele convergente furnizate de ambele domenii au fost pcntru noi decisive. Dar manifestarile sexualitatii oriclt de evidente 0.1' parea 10. copiii mai mari, 10. inceput par totu9i a se pierde in vag 9i indeterminat. Cei care n1.1tin seama de dezvoltare ~i de relatiile analitice 'lor refuza acestor mal1ifest,'iri aricc; car2der sexual :;;i Ie VOl' atribui mai degraba un earadel' neclifcrentiat. Nu uitati ea inca nu sintem in posesia unul cdteriu unanim recU{10scut C31'e ~{l he Dermita afirmarea en ccrtitudine a naturii " scxuale a tiJ1ui f2nomen ; nu cunoa!?tem in aceasta privini;a decit iunede reproclucere, despre care am :;;i aratat di ne ofera 0 definitle Drea ingust[l. Criteriile biologice, in genul neriodicWltilor de 23 s1 de 28 de zile stabilite de W. F 11e s s i), ~int in~a Ioarte cliscutabile ; p'lrtieularitatile chimice ale pro~es~lor sexual~, part~culari~ati pe care, dO,ar Ie presupunem, C1"}teapta fIe deseopente. Dll1Jpotnva, perversmmle sa sexuale ale adultilor sfnt un fapt palpabil 9i nu dau na:;;tere 1a nid un Echivoe. A:;;a cum n2-0 dovede:;;te denumirea lor general admisa, ele iae incontestabil parte din sexuo.litate. Indiferent ca. sint considerate semne de degenerescenta sau alteum, nimeni n-a avut curajul inci't sa Ie claseze in alt domeniu dedt al fenomenelo1' vietH sexuale. Chiar daca nu ar fi vorbadedt de perversiuni :;;itot am fi p~ deplin autoriz3'~i sa afirmam ea sexualitatea 9i procreatia nu eoincid, dat fiind faptul ca oriee perversiune constituie 0 negare a scopurilor atribuite procreatiei. lntrezaresc in legatura eu aceasta 0 paralela care nu este lipsita de interes. Pe cind cei mai multi confunda "eon:;;tiinta" cu "psihicul", noi am fost obligati sa largim notiunea de "psihic", recunoscind existenta unui psihic care n1.1tine de con:;;tiinta. La fel stau lucrurilc eu identitatea pe care unii 0 stabilesc intre "sexual" 9i "ceea ce se raporteaza la proereatie" sau, intr-un euvint, "genital~', pe dnd noi nu putem dedt sa admitem existenta unui "sexual" care nu este "genital", care nu are
'"

-lIt

L'

~"t"

pc Clt ImlV;:::

st.a

Otorinolaringolog berlinez, socotit de Freud "un Kepler al biologiei". Conceptia sa cu privire la etiologia a~a-numitei nevroze nazale reflexe,ca ~i "teoria perioadelor". au exercitat 0 puternica influenta asupra Yntemeietorului psihanalizei. (Nota tract.).
1)

271

de-a face ell procreatia. Identitatea despre care ni s vorbef;>te nu este decit o1'111a15 lipsita de ratiuni profunde. ::?i Dar c1ac;l existenta perversiunilor sexuale aduce in aceasta privinta un argument hotaritor, CU111e explica faptui ca acest argument inca s nu ~;i-a f2cUt remarcata forta f;>i ca problema n-a fost rezolvata demult? Nu v-a,? putea spune, rlLSa m1 se pare ca trebu1e sa vedem cauza in faptul c:5. perversiunile sexuale sint obiectul unei proscrieri deosebite, care ~ repercuteaza asupra teoriei f;>i e opune studierii lor 9tiintis fiee: S-ar zice ca oamenii 'lad in perversiuni ceva nu numai dezgustator, ci 91 monstruos $i primejdios, de care se tem sa nu fie dU$i in ispita in fond, sint obligati sa reprime in ei in;;i;;i 0 invidie secreta fata eei care Ie practica in feIul aceleia marturlsite de landgrafu1 justitiaI' din celebra parodie Tannhfiuser : "La Venusberg, e1 $i-a uitat onoarea 9i datoria ! - Vai! n1..1oua ill 8-ar intimpla asta !II n In realitate, perver;;ii sint nif;>tebieti damnati care ispa;;csc foarte aspru satisfactia pe care 9i-o procura cu atlta dificultate. Ceea ce, in ciuda oricarei bizarerii a obiectului ;;;i scopului sau, face din activitatea perversa un comportament incontestabil sexual, este faptul de actul satisfaetiei sexuale comporta eel mai adesca un orgasm eompid :;ii 0 emisiune de sperma, fire:;;te in cazul persoanelor adulte; la copE orgasmul $i emisiunea de sperma nu sint totdeauna posibile, fiind inlccuite de fenomene carora nu Ie putcm atribui totdeauna eu certituain2 un caracter sexual. Spre a comp1eta ceea ce am spus ell privire 1a importanta perversiunllor sexuale, doresc sa mai adaug urmatoarele. hi pofida oricarei disereditari $i a abisului prin care S2 inceard"i separarea 1m' de activitatea sexuala normala, nu slntem mai putin obligati sa ne inclinam in fata observatiei potrivit carda ;;i viata sexuala normalil implica cut are sau cutare trasatura de penlcrsitate. Chiar $i sarutu1 poate fi calificat drept aet pervers, pentru ca d cansta din contopiretl celor doua zone bucale era gene, in locul celor dOLiaorgane sexuale opuse. Cu tocte acestea, nimeni Eu-l respinge ca fiind pervers; dimpotriva, pe seena e1 este ca 0 expresie voalata a .aetului sexual. Sarutul, Intre altele, dnd este aUt de intens incH se insote$te, cum se intimpla nu raroori, de orgasm $i de emisiune de sperma, se transforma cu uE)urin1a 91 in intregime intr-un act pervers. Este de artfel u$or de constatat ca El explora cu privirea si a palea obiedul constituie pentru unii 0 cOnditie indispensabila a placedi ~exuale, in timp ce altii, dnd s'1nt l:1 apo- ge-ule},:citatiei sexllale, Inerg pina la a-~i ciupi ~i lJ.1U$ca partElleTll1, iar la indragostiti in general excitatia cea inai putemie<'i nu este totdeauna provocata de ol'ganele genitale, ci de 0 alta reghme oarecare a corpului partenerului. Am putea multipliea 1a inf1nit asemenea constat:'iTi. Ar fi absurd sa excludem din categoria normalilor si sa considertlm perverse persoanele care prezinta aceste inc1inatii izol~te. Recunoa~tem 'mai degraba, Cll 0 chritate din ce in ce mai mare, ca nota esentiali'i a perversiunilor consta nu in Ciceeaca ele e1udeaziI scopu1 sexual, cd ini.ocuiese organele genitale prin altele sau ca prezinta 0 diversificare a obiecS1 invariabil 21 acestor detului, ci mai curind in caracterulexclusiv viatii, .caracter care Ie face incompatibile cu' actul sexual in caEtatca sa de conGltle a procreatiei. In masura in care actiuIlile acestea nu inten/in in s~vin;;irea actului sexual dedt ca 0 pregatire saU co. 0 int2'

rl'~. c,r fi injust sa Ie califidim drept pervershmi. Se intelege ca prano1'mala de sexualitatea perversa este 'Carte acoperita de ade de acest fel. Din aceste fapte rezulta in chip e\<i'~nt ca se.x:ualitatea normala este produsul a ceva ce a existat inaint20 e1 f-liC2, nu s-a putut forma dedt dupa ce a eliminat ca inutilizabile ur:de din aceste elemente preexistente 9i a conservat aUele, spre a Ie sL'.oordona unui nou scop, scopul procreatiei. Lnainte de a utiliza cun09tintele pe care Ie-am dobindH referitor 1a m:';'vcrsiuni, pentru a intreprinde, in lumina lor, 0 noua cercetare, mai ~,profllndat;'i, a sexualitatii infantile, tin sa va atrag atentia asupra ul1ei importante diferente care exista intre acestea. Sexualitatea perversa est", in general perfect centralizata, toate manifestarile sale tinzind spre acela9i scop, care adesea este unic; una din tendintele sale partiale devenind in general dominanta, se manifesta excluzindu-le pe cele1alte sau subordonindu-le propriilor sale intentii. Din acest punct de vedere, intre sexualitatea normal a 9i sexualitntea perversa nu exista deosebire decit aceea care corespunde deosebirii care exista intTe tendintele lor partiaie dominant8 :;;i, prin urmare, 1ntr8 scopurile lor sexuale. Se paate spune ca, aUt in cadruI uneia cit ~i a celeilalte, exist a o tiranic bine organizata, singura deosebire privind grupul care a reufilt sa acaparcze pute1'ea. Dimpot1'iva, sexualitatea infantila, considorata in ansalTlblul ei, nu prezinta .11iC1entralizare, nici organiza1'e, Loate c tendintele partiale bucurindu-se de acelea~i drepturi, fiecare cautindu-;;;i placerea pe contul sau .eropriu. Lipsa de cent1'are 9i existenta acesteia 58' ,)corda in chip firesc cu faptul ca cele doua sexualitdti, cea pc'rversa ~i cea normala, deriva din cea intantila. Exista de alttel cazuri de sexualitclte perversa care prezinta 0 asemsnare mult mai mare cu sexualitatea inrantili'i, in sensul ca numeroasele tendinte pa1'tiale i:;;i
ir:.

(K:,~,i2 care desparte sexualitatea

eoordolla eu celdaHe. Acestea ar fi cazuri de infantilism sexual mai dedt perversiuni. Dupa aceste preliminarii putem aborda discutal'ea unei teze care ni se va prezenta negre9it. Ni se va spune: "De ce va ineapatinati sa numi~i sexualltate aecle manifestari ale copilariei pe care Ie considerati ehiar dumneavoastra nedefinite ;;i care nu devin sexuale dedt Jl1ai tirziu? De Ct', multumindu-va ,doar cu 0 descricre fiziologicd, nu ati Sp~:,,2 pur ;;1 simplu cd la sugar se observa aoctivltati care, a;;a cum sint acL~ st;?tului saU acela al retinerii excrementelor. dovedesc numai ca e1 :.:-auta plikerea pc care 0 poate trai prin intermediul anumitor o1'g8.no? Sustinind aeeasta, ati evita lezarea sentimentelor auditorilol' s1 cititorilor dumneavoastra prin atribuirea unei vieti scxuale copiilor ~bia la viata". Desigu~, nu am nid 0 obicctie' impotriva posibide ;:i cauta placerea prin intermedini cutarui sau cubirui organ; nu uit ca pliicerea eoa mai intensa, aeeea pe care 0 d21acuplarea, nu est2 decit placerea care insote~te activitatea organelor sexuale. Dar lni-a'~i putea spune cum :;;ide ce aceastEi pIdcere locala, indiferenta 1a inceput, dcest caracter sexual incontestabil din fazcle de dezvoJ.tare ulterio8.1'o? Sintorn noi mai bine ;;i mai complet informati asupra "placeril locale a organoIor" dedt asupra sexualitatii ? Imi yeti raspunde in privinta earacterului sexual ca apare toemai atunci cind organele sexuale inc2p a-'ii indeplini J'oiul, cind sexualul $1genitaiul coincid $i se confunda. $i ati respinge obiectia pe care 2c$ putea-o extrage din existenta perver18 "- cd.
404

ur,nlILresc

clici

scopllrile

lor,

fiecare

In

1110d il1clepencleIlt ~i f<-lr(~i a sc

273

siunilo1', 1'eplicindu-mi di finalitatea majoritatii perversiunilor cOTlsta in obtinerea o1'gasmului genital, cu toate ca p1'intr-un aIt mijloc aeclt acuplarea organelor genitale. Intr-adevar, va yeti ameliora simi;itor p> zitia, prin faptul di yeti elimina din caracteristica sexualitatii rapor~~:1rile acestuia eu p1'ocreatia, incompatibile cu pe1'versiunile. Treceti 'in feltil acesta p1'ocreatia pe planul al doilea, spre a acorda primul .x, pur l?i simplu, activitatii genitale. Dar in cazul acesta divergentele ('are ne separa 'Sint mai putin mari decit credeti: noi privim organele genitale, pur l?i simplu, ca :;;ipe celelalte organe. Ce faceti insa cu mnTJroasele observai;ii care releva ca organele genitale, ca sursa de placere, pot Ii inlocuite de aite organe, ca in sarutul normal, ca in practi:ile perverse ale desfrinatilor, ca in simptomatologia isteriei? In acea~:ta nevroza, indeosebi, se intimpla adesea ca fenomenele de excitai;ie, 5211zatiile genitale asupra altor zone ale corpului, adesea indepartate de acestea (capul l?i fai;a, de exemplu). Convinl?i asHel ca nu mai raJ'TL'Je nimic de adaugat pentru a caracteriza ceea ce numiti dunmeavo2stra sexual, yeti fi obligati sa-mi unnati exemplul l?i sa extindeti denumi.rea de "sexual" la activitai;ile din prima copilarie in cautarea pliicerHor locale, pe care Ie poate procura cutare sau cutare organ. Veti vedea CEl am intru totul dreptate, dad veti tine seama ~i de unnatoarele doua considerente. A;;a cum ;;titi, calificam drept sex13ale activitatile indoie1nice:;;i nedefinite din prima copilarie, care au ca scop pla-cerea, ajungind la acest mod de a vedea lucrurile prin intermediul datelor de natura incontestabil sexuala pC' Care ni le-a furnjzat analiza simptomelor. Dar daca' ace.ste m.ateriale sint de natura inCOn1E'8tabE sexuala, imi yeti spune, ca din aceasta nu rezuWi ci:"l activitatile CDpiilar orientate spre diutarea placerii ar fi, de asemenea, sexuale. De acord. Totu$i, luati un caz analog. Imaginati-va ca nu dispunem de nid un mijloc ca sa observam dezvo1tarea a doua plante dicotiledo:rmte, cum aT i marul :;;i fasolea, pornind de 1a semintele lor, dar cd 2m putea in ambele cazuri sa Ie urmarim dezvoltareape cale inverse:';,r;C1tea pornind de la individul vegetal complet format .;;i sfiqind cu embric:nul initial care nu are dedt doua cotiledoane. Acestea din urma par lipsiite de importanta $i sint identice. Trebuie oare sa conchidem ca avem de-a face cu 0 identitate reala :;;ica difereni;a spedf1cA dintre mar $i fasole nu apare deeit mai tirziu, in cursul dezvo1tarii? Nu este mai coreet, din punet de vedere biologic, sa admitem ca aceasta dife1'enta exisia deja 1a embrioni, in pofida aparcntei identit.iitii a cotiledoanelor? Este ceea ce facem noi, dcnumind 5exuala p1acerea procurata de activitatile sugaru1ui. Cit desp1'c fa:ptul de a ;;ti daca toate place rile .organke ,tre~uie calif1cate drept sexuale sau daca, pc ling a placere:a sexuala, exista S,1 0 placere de 0 natura diferita, este 0 problema pe ,care n-o pot discuta aid . .$'tiu prea putine lucruri despre pliJ:cerea organica si conditiile eis,i nu-i de mirare ca analiza noastra regresiva ajunge, i~1uHlma instanta, la faotori inca imposibil de definit. Inca 0 remarca. Luind totul in considerare, l1U yeti c1;;tiga mare lueru in favoa1'ea afirmatiei dumneavoastra ell privire 1a purit3tea sexua1a a copilu1ui, chiardaca yeti 1'eu5i sa ma convingeti ca exista nlotive serioase spre a nu considera drept sexuale activitati1~ sugaruh1i, deoarece, incepind cu al treilea an de vir:sta, viata sexua.la a copilului nu mai poate fi tagaduiti'i. Ineepind ell aceastii virsUi. organele ~ lv'<rir,prl:i nD rn""+",'<_ devincalXtbile de en:ctie 5i adesea , ..... observ'-l a J .'---..... "e , " '-~v'-\"'~~~....,,0 .... '-I,
..l..i"-_~~--' .

274

G2';12 infantila, deci de satisfactie genitala. IvIanifestarile psihicc ~i 50ciaie ale vietii sexuale nn lasa loc nid unui echivac: alegerea obi2::c..., rulli, preferinta afectiva acordaUl cutarei sau cutarei persoane, chiar 0 de,:'izie in favoarea unui sex cu exdude~'ea cduilalt, gelozie, aeeste sint faotele constatate de ohservai:ori impartiali, in afara psihanalizei ~i 1nainte de aparitia ei, 9i care pot fi verifioate de toti, eei care au bunayointa de a vedea cum stan lucrurile. 1mi veti spune ca nicioda'ta nu ati pus la .indoiala trezirea precoce a tandret.ei, dar 8<'iva indoiti doar de cC'J'acterul ei "sexual". Sigur, la v.irsta de 3 pina la8 anicopiii au invatat de-acum sa disimuleze aces! caracter, dar observind ate nt, yeti descopcri numeroase indicii ale intentiilor "senzuale" ale ace:stei t3ndreti,~iar ceea ce va sdipa .in cursul obscrvcltiilor voastre dirEicte va r2ie~i eu u~urinta in urma unei anchete analitice. Scopurile sexuale ale acestei nerioadc de viata se leaga strins de exnloatarea sexuala care Ii preo(:up~ pc eopii in ac~ea9i perioada 9i in lega'tura cu care v-am citat cHeva exen.ple. Caraderul pervers al unora dil1'tre aceste scopuri S2 explica in chip firesc prininlaturitatea eonstitutionalil a copilului, care inca n-a deseoperit scopul diruia li serve~te actul acupl<'irii. Aproximativ intre 6-8 ani, dezvoltarea sexcwla tres:e printr-o perioada de stagnare sau de regresiune care, in cazurile eele mai favorabile din punct de vedcre social, merita numele de perioadcl de latonta. Aceasta latenta poate sa ~i lipseasca; in orice caz, ea nu atrage in mod ratal dupa sine 0 intrerupere completa a activitatii 9i interese10r sexuale. Coa mai mare parte a evenimentelor :;;1 tendintelor psihice, anterioare perioadei de latenta, sint in accoStcaz atinse de amnezia i11fantHa, cufunc1ihc1u-se ill ace;] uitare de care am vorbit ~i care ne ascuncle ~j ne face straina prima noastra copiL~rie. Sancina oricarei psihanalize consta in a rei11via .;:ul1intirile legate de aceastci perioadil uitat:'! a vieth ~i 1111 putem impiedica sa banuim ea motivul aeestei uiti1ri .n~zida in inceputurile vietii sexuale care eoineid ell aceasta perioada, ca uitarea este, in consecinta, efectu1 refnlarii. 1ncepin!c1eu al treHea an de virst:1, 'viatl seXll3.1aa copilaIui p1'ezinta numeroase asemanari en aceea a adult,-~h);. ea nu S8 deosebc;;te . de aeeasta din urma, decit prin absenta unei solide structuri dominata de organele genitale, prin caracterul ci incontestabil pervers ~i, fire~te, prin mult mal redusa intensitate a instinctului in ansamblul s:lu. Dar fazele cele 111aiint;::resante, din punet de vedore teoretk, ale dezvoltarH sexuale sau, sa zieem, ale dezvoltarii libidouIui, sint aeelea care preced aeeasta perioada. Aceasta dezvoltare are lac eu 0 rapiditatc aUt de mare incH observatia directi1 n-ar i reu~it probabil niciodat'i sa fbceze imaginile fugare. Nclmai mul~umita studiului psihanalihc al nevrozelor yom fi in stare sa descoperim faze inca si mai inckmarhte cde dezvoltarii libidoului. Fara indoiala, acestea uu slnt dedt co~copte, dar exercitiul practic al psihanalizei v:1 va dovedi di ele sint necesare $i utile. '<;;i Urlnd yeti intelege de ce patologia este eapabila sa deseopere e aiei fapte neobservabile in mod necesar in conditii normale. Putem acum sa ne d;''im seama de aspcctul pe care il imbraca viata sexuala a copilului inainte de a se afirma primatul organc;J.or gonitale, prima" ale carui premise S2 pun in prima perioadd a copilariei, care precede perioada de Iratenta $i care incepe sa se struetureze temeinic o data eu pubertatea. Exista, pe parcursul intregii acestei perioade, un fel de structurare nui l:tbila, pe care 0 numim pregendaW. Dar 1n faza 275.

accst caracter negativ era nmlt mai pronunt.at ; in unele din ele, intregul ceremonial se compunea din m<'isuri de aparare impotriva amintirilor ~;;i tentatiilor sexuale. eu toate acestea, psihanaliza ne-a dovedit de atitea od Cel opozitia l1U este tot una eu contradictia. Am pntea sa ne extindem afirmatia, relevind ca simptomele au drept scop fie procurarea unei satisfactii sexuale, fie eludarea aceS-tela; caracterul pozitiv, in sensu1 satisface1'ii este predominant in 1ste1'ie, ia1' caracterul negativ, ascetic, domina nevroza obsesionala. Daca simptomele pot servi tot atit de bine satisfaccrii sexuale cit 9i contrariului acesteia, aceasti'i dubli'i destinatie sau aceasta bipolaritate a sirnptomelor se explica foa1'te bine prin una din piesele mecanismului lor, clespre care inca nu am avut prilejul sa vorbiln. A:;:a cum voni vedea, aceSTea slnt insa lndeosebi l'ezultatul unu1 compromis care rezulta din interferenta a doua tendinte opuse, mind tot aUt de bine ceea ce a fost refulat, ca :;:i cauza refuIal'ii, care a contribuit 1a producerea lor. Substituirea se poate face mai muIt in avantajul uneia dintre aceste tendinte decit in al celeilalte, 1'areori fEicJndu-se In avantajul cxclusival uneia singure. In isterie cele doua intentii se ezprima eel mai 2,desea prin unu1 9i acela9i simptom; in nevroza obsesionala exista 0 selJarare LItre cele doua intentii : siInpt0l11Ul, care are dOl.la latLlri, se COITilJune din dou.8. actiulii ce se irldeplinesc llna a1ta 9i se anuleaza Ne va fi mult mal US or sil l'l:sijllrn 0 aHa Indoiala. Trecind in revlsta un anumit nUInar de interpretari simptome, yeti fi probabil inclinati sa spuneti CEleste oarecum un ahuz sa vrem sa Ie exnlicam pe toate prin satisface~ea substitutiva a dorintelor sexuale. Nu yeti intirzia sa eviden, .. faptuI ea aceste sfmptome nu of era n1ci un element real pentru C{t se Jinliteaz8. eel 111ai adesea sa relnsufleteasca 0 aceasta satisfacerE\ senzatie sau sa 0 fantezista cc tine de un complex sa:ual. In plus, yeti gc'isi ca pretinsa satisfactie sexuala prezlnta adesea un caracter pueril $1 clczonorant, apropiindu-se de masturbatic sau amintirld practicile indecer/ce care se illterzic copiilor ~i de care cautan1 sa-i dezobi~nuim., !I18.inte de to ate, \Teti. fi slIrprin.S}i sa constatati ca este considera:ta satisfactie S2:X1.1etla ceea ce nu ar treblli descris declt ca 0 satisfacere a unor dorinte salbatice sau or1b11e, daca nu chiar dorinte contra naturii. Asupra aces tor din urma aspecte ne va fi imposibil sa ne punem de aeord atlt tin1p cit DU vom fi supus unui examen aprofunclat viata sexuala a omului 9i cit timp nu vom fi aratat ceea ce ne este permis sa consideram, fara rise de 8roare, ca fEnd sexual.

Celalalt mare grup de perVeTfil se compune din indivizi care atribuie eel scop al dorintelor lor sexuale ceea ee, la oamenii normali, nu C011stituie dedt un act de pregatire san de introclucere. Ei inspecteaz3, palpeaz8. ~i tatoneaza pcrsoane de sex opus, incercind s3.-i intrez31'Casdi partile ascunse ~i intime ale corpului sau i;d dezgolescpropriile parti aseunse, in speranta secreta ca VOl' fi recompensati prin reciprodtate. Vin la rind"'sadicii' enigmatici, care nu cunosc aHa piaccre dedt sa pricinuiasca obiectului lor dureri f?i sufcrinte, de Ie: simp:a umilire pina 1a grave leziuni corporale ; ei i;>i au pandantul in masochiGti, a c8.ro1' unica pli'icere consEl in a primi de la obiectul iubit toatc umilintele 9i toatc suferintelc, int1'-o forma simbolica SULl real{L La alliL multe <Untre aceste tendinte ano1'male se asociaz{, ~i se incruci;;eaza, dar trebuie sa adE'cugam, sp1'e a incheia, ca fiecare din accste doua mari grupuri de care ne-am ocupat prezinta doua mari subdiviziuni: una din acestca cuprinde indivizii care i:;;i cauhl. satisfactia sexuala in realitate, in timp ce indivizii care alcatuiesc cealaltEl. subdiviziLlD2 5e multumesc cu simpla reprezentare a acestei satisfactii !?i, in lac sa-:;d procure un obiect real, 1;;;iconcentreaza intregul interes asupra unui produs a1 imaginatiei. Ca aceste manU, ciudEi.tenii ~i orari rcprezinta activitatea sexuala a indivizilor respectivi este 0 chF_'stiunc care - TIU admitc nici cea mai mica indoiala. De altfel tocmai in felul accsta isi cone CD ei insi5i simpatiile si C;'l,,-,turilD lo~ Ei isi d"L' S0.'111"'" l)np()~i 0E! ~s+e "o':ba rIp s~liy+itl1i~i dell' .1.--, 0111 parte-ne trebLlie sa adCrugan1 C[l 111aniile, ciudateD_iil!~ ~i ororile 111dGplinesc in viata lor exact acela;;i 1'01 ca satisfactia sexu21a norma13. in viata noastra ; ca, pentru a-~i realiza satisfactia, ei fac acelea:i;i sacrificE, ad~:sca foartcmari, ca ;;i noi, iar obscrvind indeaproape to ate aceste detalii ale vietH lor sexuale, putem descoperi aspectele prin care aceste 0T1Omalii se apropie de starca no1'malA :;;i cele prin care se indepftrtC'i1za. constata ca in acestc anomalii caracterul de indecenta, incrent actisexu_ale, estc dllS pin a 18. cxtri.::;nl~ indecent;} deveI11Ild tL1I'IJitlldine. 'Cc ntitudinc trebllie sa ad01Jta111 n01 fattl do aceste n1oc1alit~11finebbi~nuite de satisfacere seXllaL:l? l\ declara eft sintern irldigllati, a D.e nl.a:nifesta trVersit1l1ea,. a da asigurari ca Tiu lrnpirta~iJn aceste viciitnate aC2'itea nu )nseamna nimic ;;i, de altfel, nici nu ni se pretinde 0 asemenea atitudine. In cele din Ufma estc vorba de 0 catEgorie de feno111ene care ne c,olicita atcntia Ia fel ca orica1'e altfi categorie. A ne refugia in spatele afirrnatiei ci"i faptele acestea sint rare, ni:;;te simple curioziti'iti, 1nS2amna a 110 oxpune 13 0 raplda dezmintire. Dimpotriva, fenomenele de care ne ocupi'im 8int foarte frecvente, foarte raspindite. Dar dacd ni s-ar spune c::..~ Llceste devieri ~i per\rersiu.niale instiIlctului SC:>i::llal 111.1trebllie sa- ne . indUCE! in e1'081'e in ceea ce privE':;;terDodul nostru de a can cepe viata se:;(Ltal~i 111 general, atllnci rasp11nsul rlostrll 8.r fi prOH1pt: cit tin1p nll \'om fi inteles aceste forme morbide ale sexualitatii, eit timp nu yom fi stabilit raporturile lor en viata sexuali'i norma1&, l'K' va fi Ia fel de s-o intelegem pe aceasta din urma. Intr-un cuvint, ne aflam In lata unci sarcini teoretice _urgentc_l care C011stCl n a elucidcl per\'eri la care ne-am referit si l'aDorturile lor cu sexualitatea cons1derata
,.a. t::}l... ,. '---.1;" ...... 1. ,~,--._~.1,'._ ~. __J..
. '-'

v~.

t....~"-.

'-

~.

,.) ..

''-- ..

..-1.

11or111ala ..

.l.

--

indeDIinirea accstei sarcini ne VOlTlsprijini pe 0 remarca s1 doua fapte c1~experienti'i. Cea clintii apartine l~li Ivan Bloch care, cOl~ceptiei care considera toate aceste perversiuni ,,5crnne de clegcnerescenti'i'" adaliga C3. aceste indepartari de la scopul sexuaL aceste atltudini
262

cu prlVlre 1a obiectul sexual au exist;:tt din toate timpurile, [oate popoarele, atit la cele mai primitive cit ~i Ia cele mai civilizate :;;ica uneori ele s-au bucurat de toleranta ~i de recunoa~terea generat:l.. Clt prive~te cele doua experiente, ele au fost facute in cadrulcerpsihanalitice asupra nevroticilor ~i sint de natura sa orienteze in [nod hotarltor conceptia noastra referitoare la pervcersiunile sexuale. Simptomele nevrotice, am spus noi, sint satisfactii erotiee substitutive :'ii, dupa cum v-am fiicut saintrevedeti, confirmarea acestei teze al1aliza simptomelor s-ar izbi de numeroase difieuWlti. Aceasta nu Se justifica decit daca, vorbind de "satisfactia sexuala", subintelegem de asemenea t1'ebuintele sexuale zise perverse, intrucit 0 atare inte1'p1'etare a simptomelor 11ise impune cu 0 frecventa uimitoare. Pretentia ca h01110sexualii 9i inve1'titii a1' fi fiinte exceptionale dispare in fata constatarii c<l nu exista maCaI' un singur nevrozat la care sa nu se poata dovedi exbtenta unor tendinte sexuale anormale ~i ca mare parte din simptornele nevrotice nu sint dedt expresia acestei inversiuni latente. Cei care 58 numesc ei im;;i~i homosexuali nn sint dedt invertitii manife9ti 'Ii cG::J.~tienti, numarullor fiind roie pe linga acela al homosexualilor latenti. Sintem constrJ:l1'iiS~l consideram homosexualitatea 0 exerescenta aproape regulata a vietH amoroase, iar importanta ei cre9te in ochii nO$tri pe mi"l-SUT3. ce aprofundi'im aceasta viata erotica. Fara imloaiala, deosebirile e;,::Istente intre homosexualitatea manifesta :;>iviata sexualii normala nl! sint suprimate prin aceasta ; daca valoarea teoretici't a acestora 5e reduce IGmod simtitor, in schimb valoarea lor p1'aetica r<lroine intacta. Afli"lm chiar eEl paranoia, "Pe care n-o putem trece in categoria nevrozelor de transfer, decurge in mod riguros din tentativa de aparare impotriva inclinatiilor hQmosexuale prea violente. Poate ca va mai amintiti ca una din bolnavele noastre, in cursul actului sau obsesional, i~i i~ita prosot de care traia despartita; producerea unoI' astfel de simptome care simulcaza barbatul este f1'ecventa la femeile nevrotice. Cu toate ca nu aV811i de-a face cn 0 homosexualitate propriu-zisa, aceste cazuri pat a IJresupune multe legaturi cu 0 astfel de anomalie. Dupa cum probabil ca Eltiti,nevroza isterica i~i poate manifesta simptome1e in toate sistemele de organe, tulburind in felul accsta toate funcAnaliza ne dezvaluie in aceste cazuri 0 manifestare a tutu1'or tenzise perverse, care cauta sa substituie organelor genitale alte organe care, in acest caz, se comporta ca ni~te organe genitale de substitutie. Tocmai datorita simptomatologiei isteriei am ajuns noi la conoeptia potrivit careia toate organele din corp indeplinesc, pe llnga functia lor normala, un rol sexual, erogen, care uneori devine dominant, in a";\a fel incft tulbura functia lor norma1a. NCl1umi"tratesenzatii ~i 8i\:citatii care, in calitatea lor de simptome ale isteriei, se localizcaza in care in aparenta nu au nid 0 legatura en sexualitateCl.,ne dezvaastfel natllni loradevarata: ele constituie tot atitea satisfaceri ale .. t or 1 ~c[ormre 1 seXU31eperverse, A' veaerea carono. a_le organe ~l-au asumat 111 rolul de organe sexuale. Avem asHel prilejul sa constatam frecventa en care organele digestive ~i de excretie devin purtatoare de excitatii sexuale. Este yorba de aceeasi constatare facuta si in 4Lgatura cu Derversiunile, eu deosebirea ca in cazul acestora din u~ma faptul care n~ preocup,. poate fi constant fara dificultate ~i fara gre:;;, pe cind in cazul isteriei trebuie sa incepem prin a interpreta simptomele ~i a stramuta
1.1. ,

IT1 i11con~tiell.t teIlc1illtele

sexLlale

perv-erse,

In Ice de a Ie atribui.

con-

~tiir1tei ilic1ividultd.
2133

'i 'I ,.,-.,~;; ~"~

,,,I

..

Din numeroasele configuratii de simptome pe care ni Ie oera nevroza ohsesionala, cele mai importante sint acclea provocate de presiunea ten-'din,telor sexual~ accentuat sadice, deci perverse in ceea ce prive!?te scopul lor; in conformitate cu structura unci nevroze obsesionale, aceste simptome servesc drept mijloc de aparare a acestor dorintesau mai degraba sint 0 expresie a luptei impotriva vointei de satisfacere a acest6r8 ~i a vointei de aparare. Satisfacerea 1ns<1<;i, insa, in loc de a 50 prodace luipcl drumul eel mai seurt, se poate exprima in 2titudinca bolnav::of pe caile cele mai oeolite, manifestindu-se de prferin~a chiar impotrlva persoanei bolnavului, caruia Ii pricinuic;;te tot felul de suferinte. A]te forme ale 8cestei nevroze, pe care Ie-am putea numi scormonitCi:re, corespund unei scxualizari excesive 2 aetelor care, in cazurile nOrI1,aJe, nu sint d.ecit acte pregatitoare ale satisfaetici sexuale : bolnavii Val' sa vada, sa pipaie, sa stotoeeascc'i. In aceastCl constii explicatia enorr:G21 importante pe care 0 au adesea la bolnavi teama de orice contact ;;1 obsesia curEiteniei. Nici nu banuim dt de numer".ase sint actele naie care d~ fapt reprezinta 0 repetitie sau 0 modificare nnseaw .a masturbatiei care, se :;;tie, ea act unie~i uniform, acompaniaza cele mai diverse o1'n1ede deviere sexuala. 1\1i-81'i u:;;ar si1 multiplic legaturile care ata~eaza perversiunea de nevroza, dar ceea co v-am spuseste suficient pentru seopul nost;ru. Trebuie sa ne ferim inSEtde a exagera importanta simptomatidL PIezenta ill intensitatca tendintelor perverse Ia om. Ati auzit spuDlndu-se eEl se poate eontracta 0 nevroza cind cineva este lipsit ~lesatisfactia sexualc'\ nor-mala. Trebuinta alege in acest caz eai de satisfacere cinermale. Veti \'eelea 111a1 tlrziu cum sc petree lucrurilc in acest caz. intelege insa de pe acum ca, devenite perverse ca urmare a acestei n':\,lad "edat:Tale", tFndin~ele trebuic sa apara eu mai multi', violcni;.cldedt in situatia in care nid un obstacol real nu s-ar opune satisfactiei sexuale normale. Constatam de altfel 0 influeni;a analoaga 'in ceca ce pdvC'$te pe:rversiunile manifeste. Ele sint provocate sau favorlzate umed de faptul ca, drept urmare a unor circumstani;e pasagere sau a unal' conditii sociale durabile, satisfactia sexuala nonnala se 10v8?te de diiicultati insUl'montabUc. So ini;elege ca in alte cazuri tendini;ele perverse 81n1: independente de imprejur<'irile sau de conditiile favorizante I?l constitute pcntru indivizii respectivi forma obi:;;nuita a vietH lor sexuale. Foote veti inccrca impresia ca, departe de a fi elucidat raporturile care existEl int1'e sexualitatca normali'i ;;i sexualitatea perversa, nu am facut decH S2 Ie Indlcim. Totw~i, reflect<lti la urmatoarele: dadi esic adevarat ca, la persoanele linsUe de nosibilitatea de a obtine 0 S2tjSfactie sexualc'i normaUi, apar' tendini;e' perverse care, fara' aceasta, 5-,)r Ii manifestat niciodata, t1'obuie sr, admitem ci'i la aceste exista totu;;i ceva care Ie predispune Ia aceste pervisiuni; vi S2 pare mai eonvenabil, aceste perversiuni exista 1" de In tenta. Admii;lnd aceasta, ajungem Ia eel de-C11 doilea dintre faptele pe care vi le am anuntat. Cercetarea psihanalitica s-a vazut ob1i~'ata, intrc, altele, 8a-$i indrepte atentia asupra viei;ii sexuale a copilului, fiind determinata la aceasta de faptul ea amintirile :;;i ideile, ce apar la subiecti in cursul analizei simptomelor lor, 52 leagtl cu regularitate de pdmii ani de eopilarie Qi acestora. Toate concluziile pc care Ie-am formuIat in legatura ell aC2st fapt au fost verifieate punet ell nunct nrin obselvai;ijle directe gente asupra copiilor. Am constatat astfel ca \oate tendiutele perverse i~i au didacinile in eopilarie, copiii poartii 'in ei toate
254

predispozitiile Ia ace-stc tcndinte, pc care Ie manifcsta intr-o masura eompatibilii eu imaturitatea lor, pe scurt, d'i sexualitatea perversa nu estealtceva decit scxualitatea infantila amplificata :;;i disecatii in temhntele sale specifice 1). De data aceasta yeti privi pervesiunile (Untr_o eu totui aHa perspectiva, fara a mai putea trece eu vederea raporturile lor eu viata sexualii a omului. Dar eu pretul dtor surprize $i deceptii penibile! Mai 1ntii vetifi ispithi sa negati totul : ~i faptul ca toti copiii au ceva care merita numele de viata sexuala, :;;i cxactitatea observatiilor 110Flstre, ~i dreptul meu de a gi:1si in atitudinea copiilor vreo afinitate cu ceea ce C011damnam 1a pcrsoanele mai in virsta, cum ar fi 0 pcrversiune. Perrniteti-mi cleci ea in primul rind sa va explic motivele l'ezistentei dunmeavoastra, ca dupa aceea sa va expun ansamblul observatiilor mele. A pretinde despre copii di nu au viata sexuala - excitatii sexuale, trebuinte sexuale, un fel de satisfactie sexuala - $i ca aeeasta viata se treze~te la ei bruse la virsta de 12-15 ani, este, abstraetie facind de toate datele de observQtie, a avansa 0 afirma\ie care, din punct de vedere biolbgic, este 1a fel de neveroslmila, chlar la fel de absurda eu aceea dupa care copiii s-ar na;;tc f~lr~i orga11c gE'nitale~ acestea nefacindu-$i aparitia decit la virsta pubertatiL Ceca ee erupe la eopii, 1a aceasta vlrsta,este 1.1nctia .de rcproducere care, spre 3->;;i realiza scopurile, so se1've!?te de un aparat eorporc:l ~;dpsihic deja existent. Eroarea dumneavoc;stra este aceea de a confunda scxualitatea cu reproducerea $i prin acc'astil eroa1'e barati accesul la intelcgcrea sexualitiWi, a perversiunilor fJi nevrozelor. Aceasta estc, totu~i, 0- eroa1'o tendentioasa. Lucru uimitor, ea l~i are obin;;ia in faptul ca dumneavoastra inr;;iva ati fost copii ~i, ca atare, ati fost supu~;i influcntci cducatiei. Din punet de vedere pedagogic, sodecsentiale cste rcprin.1area instinctatea considercl Cd una din sarcinilesale tului sexual atunci dnd sc mcmiIesta cn trebuintcl ell," procreatie, de <.'\-1 limita, de a-I supune un2i vointe individualc earc sa sc incline in lata constiingerii sociale. Societatea este, de asemenea, interesata ca dezvoltarea complete! a trebuintei sexuale sa fie intlrziati:i pinel dnd copilul atinge Lin ani.lmit grCld de maturitate sodala, pentru ca in momentul in care accst grad cste atins educatia nu mai are nid 0 priza asupra cc'pilului. Daca seJ:(ualitatE'3 $-&1' manifesta prea :!E'timpuriu, ar nJpe toatel:>arlercle ;;i a1" ir05i toate rezultqtele atlt dy apevoie gobindit.e prln intermediul culturii. De altfel, sarcin<i de a infrina trebuinta sexualii nu ('sie nicir'data u,?o:ml, facindu-se in aeest sens cind p1'ea mult, dnd prea putin. Baza p,:, care se sprijina sGcietatm cmencasca este, in ma anaEz2, de nat.ura economIc<'i : neavind destule mijloace de subzisti?nta sprc a permite membrUm: sai sa traiasca fara a munci, sodetatea estc obligata sa limiteze numarul membriJor sEd :;:i Si'l Ie deturneze energia de la activitatea scxuala spre mune<'i. Ne aflam aid in prezenta eternei nevoi vitale care, aparuta a data cu omul, persista :;>iin zHele noastr'C. CEl sarcina de a mladia ExperiE;nta Ie va fi dovedit educatorilor ,'ointa sexuala a noii generatii nu estc realizabiltt decit daca, inainte de furtuna tuml,tltoasa a pubertatii, copiii sint determinati dih primii ani
1) --"~ se ved2<t, fn legatura ell aceasta. capitolul consacrat sexuallti1tji infantil>:' in Drei Abhandlttnyen ZUi' Sexllaltheorie. in S. F r cud, Gesammelte SchriJtn, vol. V.! Jnternationaler Psychoa:nalyti::;chel~ \Terla'?1 1924. C\fOLl tract.}.

265

viata sexuala, ceca ce nu este dedt 0 pregatire pcntru aceea a virstei de adult. In acest scop Ii se interzic copiilor toate acti'viti'itile sexuale infantile; ei sint abatuti de la aceasta, in speranta utopica de a face ca viata lor sa fie asexuala ~i, treptat, s-a ajuns sa fie realmente consideraUi ca ata1'e, credinta Ia care ~tiinta ~i-a adus -confirmarea. Spre a nu veni in contradictie cu credintele profesate ~i Cll intentiil~ subsecvente, se neglijeazi'i activitatea sexuaEi a copilului, ceca ce este departe de a fi doar 0 atitudine fadla. iar in ~tiinta arc lac pur ~i simplu 0 limitare, in sensul ca aceasta activitate este conceputa inm.od diferit. Copilul este consider at 0 fiints. pura, inocenta, 9i oricine 'il descrie aItfel este acuzat de a saviqi un sacrilegiu, de a se deda la un atentat nelegiuit impotriva sentimentelor eelor mai tandre ~i mal sacre ale umanitatii. Copiii sint singurii care nu se. lasa in:;;elati de aceste eonventii; ei i;;i pun in valoarea eu toata. naivitatea drcpturilor lorbiologice ~i dovedesc in fiecare clipa ea, pentru dln:;;ii, ealea spre puritate rEnnine 'inca de parcurs. Este destul de dud at faptul di aceia care neaga scxualitatea infantiJi'i nu renunta la 0 cdueatie in accst sens ~i condanma eu cea mal mare sr.:cveritate, ea fiind ni~te "c1eprinderi rele", manifestttrile a ceca 'ce 8j neagiL Pe de alta parte, este extrem de interesant, din Dunct de ved,~re te~retic, faptul ca primii dnei sau :;;aS2 ani (En ~dat8., adica vlrsta la care prejudecata unei copilarii asexuale S2 aplica cd mai putin este inviHuita la majoritatea oamenilor de ceata amneziel, pc care numai cercetarea psihanalitica reu~e~te ,5-0 risipeasca, dar C~-lrc a11tcrioI' s-(] $i dovedit pcrmeabilJ pentru anumite str:ucturi oniricC', voi ariita acum ceea ce apare ell maXhl1UlJl d~? pr0cizie~ 'atlJl1ci va dnd stueliem viata sexuala a eopiluluL Pentru mul I1mItA cbritate, "vol cereperlTIisillnea sa introduc in acest SCOD 110tiu11E'21. de libido. Prin analogie eu foamea in general, libido desemn~~az[\ 'forta, eu CDTe S2 manifestr instinetul de absorbtie a 11r2no1. Celelalte netiuni, cum slnt e}[d:talj,ia s,i satisfactie se::Kuala~ 11U_all 11evoie de eXDlicatie. \1 eti vedca~ :;;i peate ~eti seoate' de aici un argument impotriva" mea', (';1 a~tivltatilc sexuale ale sugarului of era interpretarii un spatiu nemu.rginit.Obtinern aceste interpretari supunind simptomele 1a a analiza regresiv8.. Cele dlntii manifestari ale sexualitatii, care au lac la sugar, so leaga de aIte funetii vitale. A9a cum :;;titi, principalul iJlteres al sLlgarului se refera la .. alimentatie; cind e1 adoarme satul cu sinnl mamei in gUTe" ne Infati~eazfi 0 expresie de fericitd satisfactie, pe care n.13.i tirziu 0 vom gasi in urma satisfactiei sexuale. Acest fapt nn este sufkient ca S3. oconclu.zie. Observarn InsEt ca sLIgar1.11 oeste totctea"llna dispus sD reinceapa ingestia alimentelor, nu pentru ea ar avea nevoie, ci -dnaI' pcntr1.1 ac~i1jIlea in SiIIC:. Spllnenl ln acest caz ca, el sLlge:; iar faptul ca, facind aeeasta, el adoarme din nou ca 0 expresie de beatitudine, ne demonstreaza ca suptul ea atare i-a procurat satisfactie. In general, sflr~e9te prin a nu putea sa adoarma fara sa sugB.. Primul care a afinnat natura sexualEi a acestui act a fost un pediatru din Budapesta, elr. L i n d n e r, Persoanele care ingrijesc copiii ~i care l1U cautii nicldeC1JITl sa adopte 0 atitlldine teol'etic~i~ par sa foru1ltleze c1supra accsEle If7i da1.1 perfect de bine tlli D.C't 0 jLldeeata asen1anatoa.re. _acest~\~nLl ser\re$te la u:n 11101ne11t CL::lt decit ca UI1-111.ijloc de seal11Cl CEi procul'a

sa-~i disciplineze

viicl in aceasta 266

0 "obi:;:nuinta

:;;i daca. cODEnl nn vrea

renunte spontan la aceasta obi:;;l1uinta, incearca 88.-1 dezbarc asocnndU-t impresii dezagreabile. Afliim 1nfe1ul acesta ca sugarul savi:rgeffte 8ct;~ care nu-i servesc dedt la procm'area placeriL Piirerea noastra este iCil ei a 'inceput prin a tra1 pEicerea cu prilejul ingestiei hrnnei, dar e[\ nu. Va intirzia s-o izoleze de aeeast1i. conditie. Rclportind aceasta sonde plticore la zona buco-labiali'i, clesem.1111mzona respectivii e1.1 l'lUi.nele de zona erogenc1 :;;i consic1eram plikerea proeurata de actul suptuLLui ca 0 pl.lcere sexuaUi. Desig1.1r, vom avea inca de discutat asupra .J1egHimit<=itii acestor clesemnari. Dadi sugarul a1' fi in stare sii ne impart[[~easca ceca ce s1mte el, eu :siguranta c(\ ne-ar declara ca suptul la sinul mamei eonstituie actul eel niai important al vietii. Spunind aceasta e1 11-a1' gre~i dtu:;;i de pu~in, deoarece prin acest singur act el 19i satisface doua mari hf2buinte ale Nu Em.l uimire aflam, eu ajutorul psihanalizei, cit de mare este psihica a acestui act, a earui influenta persista apoi intreaga Actui co C011sta in sugerea sinului matern devine punctul de pIecare a1 intregii activitati sexuale, idealul niciodata atins al o1'ic31'oi satissexual~ ulterioar~, idE'al 1a care aspirE[ imaginatia in mornentele de mare trebuinti"', 3i de Dri vatiune. Astfel, slIml l1'.atern rcnrezi11ta obled al ii1sti~lctului '- sex~al 81 este iustificata stradui~ta mea " va da 0 idee cit mai eXClcta desim~ impo~tanta acestui prim' obiect intregii cercetclri ulterioare privind obiectele sexuale .. desprc 1npc care 0 exercita in toate transformarile fii substitutiile in domeniile: cele mai inclep[irtnte ale vietii noastre psihice. copilul inceteaza de a l11ai suge sirnd,inlocuind"Ll-l printr-o 1)l'opritI1ui sau corp. El 1110epe S8.-$1 suga degetul tn~~re, li111ba. astfel pLftcerea, far a a avea nevoie pentruh aceasta de 1111 condirl aI.:::lra, iar apellli la 0 a dOlla zona a corpului 111tLlreE7tc ~~d
'\Sa

IIl3.1 -nTult

~xdl:a~;i3 NL~I~o~~:e~~~~:~teJ~g:~~~11~:1~~11~i~~2~ ~~P7J~I~~~~n~~l~1; corpl~l, el descopel'a p2:.rtile cfeosebit de excitabile ale

gerlit3Je, 1
1(1 onal11S:rll .

gfisinc1 in acest

tel drtllTlul care -va sfir~i prin

a-I

U81a
.U . .l-

:racterlstici

irnpcrtant-a actului Sllpt1JJ-ui, anI degaj3.t CiaUci caale sexualitatii infantile. Aceasta se leaga indeode sat,isfcic-f~re~::j_ rnarilor trQoui:nte crgan.ice 9L In pIllS, se COlriporta

relief esentiale

J:nt:.r-UD lTIod Clutoerotic.~ adic8. i\~i afl~~~ biectele in o corp .. Ceea (:8 a cu. Cf'2 ITlai 1113-r2 claritate In. legatu.ra cu ingestia hranei} 3e III E?i111 ell e:xcretia_ ... l\jungelTI la cOl~cl1.1Zia CR e:Lh11i:narea 1Jriru::d ;;i a conti:nt-~b.. ll1,.:d intest1l1al este pentrll . 0 sllrsa d;~ pl}h~ere -$1 ca. c1 face de l.ndata elortuTi sa-9i organizezeIn a9ct fel aC::;3tt~ E1.ctiL1l1i irlclt sf"i din elf~ n1a~{iIrlUln de l)l,lcere, datorita exciZOllCloT ale D1l1coaselor .. l\jl1DS la acest ltJTnea exterioartl Ii aparc, r21YiarCa a Itli LOLl .. '1..1idreas, ,cO: tlD eel 0 forta cliutarii IJlacerii, laslnc1 sli S2 Intrevada ill \fiitor COI"lflictc ex:tcriocu~e :;;i il1terioare. I se i11terzice sa se descotoros:?asca de sale chid ~i CU1U VTea el, fiind silit~sa se c011for~ ,n:,1/~zeindicatiilor vellite din. altar 'Dersoa112. Sprc a 52 obtine din ca t;:)t ceca co S8 raporteaza la ascuns. CODill11 este obligat sa e1 rru

..

'.

1a acest~ surse de pl~ce~e, .i se ir:c~lca con.\~inger~a fttnctlllDl este 111G2Cent $1 tre:bll18 la in. 11Ul11c,le dcrnrlilrlC(\':-u.~cr-t

niei

Ul1

dez:[llst 'In. fata

excre267

m~nt~l?r sal~, pe c?r~ Ie socoate ca facind parte din corpul sau; "'I:: desparte de eIe n1.1 u~urintii 9i Ie folose'jte ca un prin "cadou" pcn1:'T!. eu perso~J;1~l\?c care Ie ;o1pn~ciazan mod deosebit. CWal' 9i dupa p i cati\l \l. l'e'\.!$its<)1-1ezbare de aceste inclinatii, e1 continua sa d asupra "eadoull.li" :;>i."banilor" vaIoarea pc care a acordase telal' .. P\lfe in s~nhnb deos~bit de l111ndru de ispravile p)= care de acWl ur~narii. Intuiese cl va stfaduiti sa nu ma intrerupeti ~i sa-Ini replica~Jl: ,.Dcstulc\l aceste ororl! Sa pretinzi ea defecarea este a sursll de satisfactie s~x~ala, deja utilizata de sugar! Ca excremcntele sint 0 substiml2. pretipasa, iar. anusul \111 fel de organ sexual. N-o vom crede in n:,ptul capului; dar intelegem prea bine de ce pediatrii 9i pedagogii rXlI vor ~;a auda nimic de psihanaliza $i de rez1.1ltatele sale". Lini~titi-vi:L PlJr ~i sirnplu ati uitat di, dad! v-am vorbit de faptele pe care Ie CG2T]porta viata sexuala infantilii, aceasta a fost in legatura Cll faptflc de perversiunile sexllale. Adica dumneavoastrii n1.1~titi di 1a 111.:m;:;ero~i adulti,atlt hompsexU\1li elt ;;;i lwterosexuali, anusul inlocuie;;;te 1'e"lmente vaginul in raporturile sexqale '? . $i de ce n-ati ~ti ell exista viz1 pentru care derecarea ramine, pentru toata viata, 0 sun:.a de voluptatl? pl2 r:are ei sint departe (12 ;; 0 clispretui ? Cit des])re interesul Sl'i"citat de actul defedirii 9i place rea provocata de asistarea la acest atunci cil1d este savil'~it de un aUul, CR sa va lamuriti nu aveti sa va <lcl:resaticopiilor in9i$i atunci c1nd, fiind destul de mad, ei sint lH stare sa vii vorbeasca de acest lucru. Se inte1ege ca nu Vi] trebui sIi, incepeti prin a-I intimida pe ace9ti copii, pentru ca daccl Dti face-o njl!. ati Qbtine nimic de la qin9ii. Cit despre c!?lelalte lucruri in care nu sa credeti, va recomand rezultatele analizei ~i observarii directe a sa fii rauwdor ca 5;01 }"}U ;;;i afinn in f'dta dumncavoastra catrebuic vezi lucrurile il9a cum se prezinta cleo Nu vad nici un inconvenient in fCfptul Cd gasiti sllrprinzatoare afinitatea pe care 0 postulez en intre 2[:tivitatea sex1.1alainfantilii si nerversiunile sexu<:rle. Cu toate este aid vorba de 0 rel~tie' n{ totul fireasc;'i, pentru ca dad, cqpilul "r'e o viara sexuala, aceasta nu poate Ii decit de' natura pervers~l, dat faptul ca, in .afara c'itorva vagi indicii, Iui. Ii lipse~te tot ceca ce face diJ1 sexualitate 0 funct1c de ppcrei'\tie. Ceca ce caracterizeaza, alta parte, toatc perversiunile,este faI)tul ca lor Ie este strain esential al se~ualitatii, adid procreatia. !ntr-adevar, n01 calific;~!m per versa orice activitate sexuald care, rernmtind la procreatie, 1'e9te placerea ca pe un scap independent de acesta. Intelegeti in acesta Cd linia de c1emarcatie si de cotitura a dezvolt<'irii vieth sexuCile trebuie diutate in subo1'donar~a sa lata de scopurile procr~atiei. ceea ce se petrece inainte de aceastil ~otitura, tot ceea' ce S0 . pl~ocreaticj, tot ceea ce serv0i-?tedoar ca izvo1' de placer' prime$te nnrea prea putin recomandabil[l de "perversiune" ~i este, ca atare, ;;:o::rtit dispretului. Dati-mi voie, prin urmare, SfHl1i conUnui suma1'a cxpunere aSljnr8 sexualitatii infantile. Tot ceea ce am. SpL1S privire 13 -ceIe doua ~i&cu teme de organe 81' putea Ii camplE'tat tinfnd seama de c01e1a1tc. sexualii a copiluIui cuprinde 0 serle de tenc1inte oa1'tiale care se eXel'citil independent unelede alteIe $i care utilizeaz, in vederea DltceY'iJi" fie insu~i corpltl co})ilului, fie obiecte e:xterioarc. Printre' OrJlal1~I~:; s"Li~ a s ~r{} carora Sf? c.xcrci.t1 acti\lit:~!t~~a2xuala a copilului, org3.n~12

nu fntirzie sa Genpe pri111ul lac, cxbtci persoane care, de. 1<1 oll::l.nisl11ul itdlconstient a1 primei lor copiEirii S1 uina 1:1oIl<.mismulfortat al pubetUitii l1U aU cunoscut niciodata alt~. stm5[l de plikere de6It 'pmp.Hle lor organe genita1e, iatla unii acea,,,Ui situat,ie 5e prelunge~te chia. ~i mult limp' dupa pubertate; De altfel onanis:Dul nu face parte dintre acele sJ.biecte u~or de expediat, oferindu-ne materie pentrll' considerat.E
rCf)lriple.

dorintei mcle de anl.-111i scurta cit 111al ult posibil expunem vad obligat sa va mai. adaUg cUeva cuvinte despre cUrlozitatea s2xuaJa a . Ea este 0 caracteristici'i de baza a sexualitat,ii ii1fantile ~;i 0 foarte mare importanta din punctul de vedcre a1 simptorna.tologiel n.evl"ozc1or. Curiozltatea sexuala a copilului ihcepe a 52 marifesta devrernc, uneori inaintea celui de-al treilea an. Ea nu are ea :?tlnct de plecare deosebi1'ile care separa sexele, aceste deosebiri neexistind peniru copii, care (mai ales baietii) atribuie celor doutl sexe organe genitale, pe acelea ale sexului masculin, Clnd un h'ilai r'i.escopera la sora sa sau la (j tovara:;;a de joaca existenta vaginului, e1 incepe prin a nega marturia p1'opriilor sale sinlturi, neputindu-:;;i di a fiinta omeneasca a1' putea ii lipsiia de un organ c2I'uia atribuie 0 aUt de mare importanti' .. Mai tirziu e1 se inspairninta Hl fata posibilitatii care se reveleaza :;;iincepe slH;i figureze actiurlca anum..ltci' amenintari care i-au fast adresate antel'ior din cauza excesivei atentii pc, care 0 acol'dase lnicului sau membru. Cade astfel InsL'ipinirea a ceca ce n1.1mimnbi "complexu1 de castratie", a carui forma influenteazii aSupra caracteruIui, daca ramine sanatos, asupra n2vrozei sale, daca se imbolnave:;;tc, asupra fenomenelor de rezistenta, daCE! recurge 1a un tratament psihanaIitic. In ce-o prive~te pe fetita, :;;tim ,di ea considera drept un seron de inferioritate absenta unui penis lung vizibiI, ca 11invidiaza pe baiat ca poseda un asemenea organ, ca din aceasta invidie i2 na:;;tere 13. ea dorinta de a fi barbat 91 ca aceastiS. dodnt3. S8 implicii mai tirzfu in nevroza provocata de esecurile triiite in indenlinirea misiunii sale de femeie. De altfel clitorisul indeplineste la oTice fetitA 1'011.11 penis, fEnd sediu1 unei excitabilitati deosebite, de organul care li procura satisfactia autoerotica. Transformarea fetei in femeIe se caracterizeaza in special prin faptul ca aceas.til sensibilitate se deplaseaza la timpul potrivit 9i in intregime de 1a clitoris 1a orificiul vaginal. In cazurile de anestezie zisa sexual a a femeilor, clitorisul 19i
Impotri\'j
;'23., m"'>

!Jastreaza intacta S211.sibilitatea sa.

Intere.sul sexual

8.1

copiluJui S8 indreapta in primel rind as1.1prapro-

de sfinxu1 teban 2) ; iar acest interes este eel rnai adesea trezit de teama goista provocata de venirea pe lume a unul nou copil. Raspunsul 1a lndemina parintilor, ca bebelu'~ii sint adw~i de barza, este primit, Hi-aides \decit S-3T crede, ell nClllCI'c:d;::Te cl1iar si de catre cODiii 111.ici. l1TIDresia de "" ",. t" _ ~ . ..a fl pacallL Cc Cel man cm-:trbule mUlt la 1201ar23.cc'pllulm :;;1 1a d2Zvoltarea indepcmdentei 5"1('. Copilul nu este in58. in stare sa rezolve
1.. _ ~

'~)lt~ll.1.ei originii copiilor, adica as:'Jpra, probleJllCi de forid a intrcbarii 'pllse

'(Not.a trad).

In cea mai Cl.luoscuhi Iegenda tebana privitoare la sfinK, l:ntrebarea pusa de maustru lui Oedip este; "ee animal ,merge diminea1;a In patru picioare, ]a :amiaza In daua, iar seara in trei picioare? Dezleglnd "enigma", Oedip ~i-a salvat viata, pe cIud sfinxul f?i-a bcheiat, potrivit prezicerii oracolului, existent a,
1)

""-

269

aceast<'i lJroblem.a

insuficie'nt

prin propriile sale mijloace. Constitutia sa sexuala ineE dezvoltatii iimiteaza facultatea sa do cun~m;;tere. Se adnilte in domenjul
dCDinde
.. ~

mai intii ca pelume copiii vin ca urmare a inghitirii 0 data cu alimentele a anumitor sub stante speciale )i ignora faptnl ca numai femeUe potsli
fadi capii. CODilul aHa lucrul acosta mai tlrziu 8i izgonestc
ba8mo10r exDlicatia
. ,

dupfl

care

venirea

J.

De lum~

a copU'lor

dE
t,s:tLil

11rano, Crescind, copilul 1)1 dB. scama Cd 111depline~te un al1umit 1'01 in apariti3 copii1or, dar inca nU-$i defini acest. ,l~ol.: Dac.a surprin~le ,i.ntimpl.ator L~n ~ct sexual, ..
acesta a tentatJVEl de vlOlenta,

consumarea

unei anumite

0 1l1cmerare brutala : Talsa concC'ptIe S2Q'CB a coitului. Cn toatc acestca, l1U stabile'7te inlediat 0 legaturi:'i. intre ;CfS[ act si 11asterea de noi cDpii. Si cniar cLlca observa pete de ~au r;e ~c]:jeria ~na!:nei~ v,e'de ~11, C,easta claar 0 ,do~'ac1,a ::t d la C;1re s..;.a (fcciat tatal. Inca $1 ll1a1 tlrzlll a banUl ea orga11ul al l)arbatului indepline$te 1111 1'01 esel1tial in copiilor: d-nI' , aC1Jn1 ITU a urinei. atribtii accsttli orgal1 altEi functie decit

,. ~

';J.':'LL

ac'eca de evaCl12Ll'P

Toti atunci
aceastEi

ered 10. inceput di na9terea are loc 211US. Numa'{ Sc' stinge interesul lor pentru acest organ, ei abandoneaz~l 9i 0 iniocuiesc prin aceea ca ei presupun cd sa1' na9te lac~ in redescnide in ,C<.:'st scop. Ei mai situaz:'\ lnlr-e sin1- ll.nde ,~i-ar face aparitia nOlII nt~scllt. Irl feltl~;.

,.,c~,'
C'-~~~L~ ....

~"
.11.1

raraclt

In 19noranta

1 .'~'1 e}..p ora..tlle

sa~ trece

pe Jlnga

. ,,< Q .~, p'" S2.h.:',,, St::... 8JJ10lJl,,'-

ea~ pl1:1a 111 Cllp2. 111 carc~

.. ~

C!.

"o~l;t~+."
.L '--~~

.Let

l~eCl

'~, "1'O1~ "~'? S,,:XL u d ..... cd_z~,

tiel pc ~~~:'s~~ l~~~l~~~;i;~tin~t~~\i~~iDcl intr_~~b~i~'~~t~~'~l~~~~~~~~~,

bereaza de n,aivitatea -sa init.iala.

11

pi'.-

F'ara IndoiaLi ca ati auzit Splul.lndll-se privitoare Ia cauzalitatea sexuala a nevrozelor

a sin1pton1~elor, psihanaliza da 110ti1J11ii de sexllal

spre
;;;i

ll1entille

teze1.~c:

semnificatia
0 exti11dere

sexua]2
e:x:ageratEL.

Acum sinteti cauabili sa judecati dadi aceasta extindere este intr-ade\'3.1' nejustificatl Nu am extins' notiunea de sexualitate dedt exact in mc'isura necesara Dentru a uutea include aid viata sexual,s.a neI'veI'silor $i pe aceea a cOpIiloI', Cu ~lte euvinte, nu am f~ctlt dedt sa-l restit: sfera caI'e-i apartine. Ceea ce S2 intelege prin sexualitate in afara psi-. hanalizei este 0 sexualitate ell toiul restriDse" 0 sexualitate pusa exc11.Jsiv in serviciul procreatiei, pe SCUl't, ceea ee se nume~te viata sexuala normala. *
*

XXI
DEZVOLTAREA $1 STRUCTURILE LIBIDOULUI SEXUALE

Vl11Cl seXllal1t.at.e8..
~ " ~~,

Am impn-'sia eEl nu a111izbutit s;'i va eonving, a:;;a cunl 0.9 fi dorit s~o ,lac, despre impo~'tanta pervers.iunilor pentru C~)l:ceptia n~aS,tra prirl.">111

lJrnlare,

VOl aduce con1pletarl,

1
~L ,,'

:;.,.

p;.,,,,",,

In p'!un\il, la. ceJ' ce v-an: n~ chal, In ;-egal.Ul'd 3.ceaSla una., cu . 1\u trebLue credetl ea nUl1ldl pnn stucherea pel'v,"rslLlDIlor anl ajuns 10. moc1ificarea notiunii de sexualitate, care ne-a atras 0 aUt de violenta opozitie. Studiul sexualitatii infantile a contribuit la intr-o mElsurj inca :;;i mai mare, jar rezultatele convergente furnizate de ambele domenii au fost pcntru noi decisive. Dar manifestarile sexualitatii oriclt de evidente 0.1' parea 10. copiii mai mari, 10. inceput par totu9i a se pierde in vag 9i indeterminat. Cei care n1.1tin seama de dezvoltare ~i de relatiile analitice 'lor refuza acestor mal1ifest,'iri aricc; car2der sexual :;;i Ie VOl' atribui mai degraba un earadel' neclifcrentiat. Nu uitati ea inca nu sintem in posesia unul cdteriu unanim recU{10scut C31'e ~{l he Dermita afirmarea en ccrtitudine a naturii " scxuale a tiJ1ui f2nomen ; nu cunoa!?tem in aceasta privini;a decit iunede reproclucere, despre care am :;;i aratat di ne ofera 0 definitle Drea ingust[l. Criteriile biologice, in genul neriodicWltilor de 23 s1 de 28 de zile stabilite de W. F 11e s s i), ~int in~a Ioarte cliscutabile ; p'lrtieularitatile chimice ale pro~es~lor sexual~, part~culari~ati pe care, dO,ar Ie presupunem, C1"}teapta fIe deseopente. Dll1Jpotnva, perversmmle sa sexuale ale adultilor sfnt un fapt palpabil 9i nu dau na:;;tere 1a nid un Echivoe. A:;;a cum n2-0 dovede:;;te denumirea lor general admisa, ele iae incontestabil parte din sexuo.litate. Indiferent ca. sint considerate semne de degenerescenta sau alteum, nimeni n-a avut curajul inci't sa Ie claseze in alt domeniu dedt al fenomenelo1' vietH sexuale. Chiar daca nu ar fi vorbadedt de perversiuni :;;itot am fi p~ deplin autoriz3'~i sa afirmam ea sexualitatea 9i procreatia nu eoincid, dat fiind faptul ca oriee perversiune constituie 0 negare a scopurilor atribuite procreatiei. lntrezaresc in legatura eu aceasta 0 paralela care nu este lipsita de interes. Pe cind cei mai multi confunda "eon:;;tiinta" cu "psihicul", noi am fost obligati sa largim notiunea de "psihic", recunoscind existenta unui psihic care n1.1tine de con:;;tiinta. La fel stau lucrurilc eu identitatea pe care unii 0 stabilesc intre "sexual" 9i "ceea ce se raporteaza la proereatie" sau, intr-un euvint, "genital~', pe dnd noi nu putem dedt sa admitem existenta unui "sexual" care nu este "genital", care nu are
'"

-lIt

L'

~"t"

pc Clt ImlV;:::

st.a

Otorinolaringolog berlinez, socotit de Freud "un Kepler al biologiei". Conceptia sa cu privire la etiologia a~a-numitei nevroze nazale reflexe,ca ~i "teoria perioadelor". au exercitat 0 puternica influenta asupra Yntemeietorului psihanalizei. (Nota tract.).
1)

271

de-a face ell procreatia. Identitatea despre care ni s vorbef;>te nu este decit o1'111a15 lipsita de ratiuni profunde. ::?i Dar c1ac;l existenta perversiunilor sexuale aduce in aceasta privinta un argument hotaritor, CU111e explica faptui ca acest argument inca s nu ~;i-a f2cUt remarcata forta f;>i ca problema n-a fost rezolvata demult? Nu v-a,? putea spune, rlLSa m1 se pare ca trebu1e sa vedem cauza in faptul c:5. perversiunile sexuale sint obiectul unei proscrieri deosebite, care ~ repercuteaza asupra teoriei f;>i e opune studierii lor 9tiintis fiee: S-ar zice ca oamenii 'lad in perversiuni ceva nu numai dezgustator, ci 91 monstruos $i primejdios, de care se tem sa nu fie dU$i in ispita in fond, sint obligati sa reprime in ei in;;i;;i 0 invidie secreta fata eei care Ie practica in feIul aceleia marturlsite de landgrafu1 justitiaI' din celebra parodie Tannhfiuser : "La Venusberg, e1 $i-a uitat onoarea 9i datoria ! - Vai! n1..1oua ill 8-ar intimpla asta !II n In realitate, perver;;ii sint nif;>tebieti damnati care ispa;;csc foarte aspru satisfactia pe care 9i-o procura cu atlta dificultate. Ceea ce, in ciuda oricarei bizarerii a obiectului ;;;i scopului sau, face din activitatea perversa un comportament incontestabil sexual, este faptul de actul satisfaetiei sexuale comporta eel mai adesca un orgasm eompid :;ii 0 emisiune de sperma, fire:;;te in cazul persoanelor adulte; la copE orgasmul $i emisiunea de sperma nu sint totdeauna posibile, fiind inlccuite de fenomene carora nu Ie putcm atribui totdeauna eu certituain2 un caracter sexual. Spre a comp1eta ceea ce am spus ell privire 1a importanta perversiunllor sexuale, doresc sa mai adaug urmatoarele. hi pofida oricarei disereditari $i a abisului prin care S2 inceard"i separarea 1m' de activitatea sexuala normala, nu slntem mai putin obligati sa ne inclinam in fata observatiei potrivit carda ;;i viata sexuala normalil implica cut are sau cutare trasatura de penlcrsitate. Chiar $i sarutu1 poate fi calificat drept aet pervers, pentru ca d cansta din contopiretl celor doua zone bucale era gene, in locul celor dOLiaorgane sexuale opuse. Cu tocte acestea, nimeni Eu-l respinge ca fiind pervers; dimpotriva, pe seena e1 este ca 0 expresie voalata a .aetului sexual. Sarutul, Intre altele, dnd este aUt de intens incH se insote$te, cum se intimpla nu raroori, de orgasm $i de emisiune de sperma, se transforma cu uE)urin1a 91 in intregime intr-un act pervers. Este de artfel u$or de constatat ca El explora cu privirea si a palea obiedul constituie pentru unii 0 cOnditie indispensabila a placedi ~exuale, in timp ce altii, dnd s'1nt l:1 apo- ge-ule},:citatiei sexllale, Inerg pina la a-~i ciupi ~i lJ.1U$ca partElleTll1, iar la indragostiti in general excitatia cea inai putemie<'i nu este totdeauna provocata de ol'ganele genitale, ci de 0 alta reghme oarecare a corpului partenerului. Am putea multipliea 1a inf1nit asemenea constat:'iTi. Ar fi absurd sa excludem din categoria normalilor si sa considertlm perverse persoanele care prezinta aceste inc1inatii izol~te. Recunoa~tem 'mai degraba, Cll 0 chritate din ce in ce mai mare, ca nota esentiali'i a perversiunilor consta nu in Ciceeaca ele e1udeaziI scopu1 sexual, cd ini.ocuiese organele genitale prin altele sau ca prezinta 0 diversificare a obiecS1 invariabil 21 acestor detului, ci mai curind in caracterulexclusiv viatii, .caracter care Ie face incompatibile cu' actul sexual in caEtatca sa de conGltle a procreatiei. In masura in care actiuIlile acestea nu inten/in in s~vin;;irea actului sexual dedt ca 0 pregatire saU co. 0 int2'

rl'~. c,r fi injust sa Ie califidim drept pervershmi. Se intelege ca prano1'mala de sexualitatea perversa este 'Carte acoperita de ade de acest fel. Din aceste fapte rezulta in chip e\<i'~nt ca se.x:ualitatea normala este produsul a ceva ce a existat inaint20 e1 f-liC2, nu s-a putut forma dedt dupa ce a eliminat ca inutilizabile ur:de din aceste elemente preexistente 9i a conservat aUele, spre a Ie sL'.oordona unui nou scop, scopul procreatiei. Lnainte de a utiliza cun09tintele pe care Ie-am dobindH referitor 1a m:';'vcrsiuni, pentru a intreprinde, in lumina lor, 0 noua cercetare, mai ~,profllndat;'i, a sexualitatii infantile, tin sa va atrag atentia asupra ul1ei importante diferente care exista intre acestea. Sexualitatea perversa est", in general perfect centralizata, toate manifestarile sale tinzind spre acela9i scop, care adesea este unic; una din tendintele sale partiale devenind in general dominanta, se manifesta excluzindu-le pe cele1alte sau subordonindu-le propriilor sale intentii. Din acest punct de vedere, intre sexualitatea normal a 9i sexualitntea perversa nu exista deosebire decit aceea care corespunde deosebirii care exista intTe tendintele lor partiaie dominant8 :;;i, prin urmare, 1ntr8 scopurile lor sexuale. Se paate spune ca, aUt in cadruI uneia cit ~i a celeilalte, exist a o tiranic bine organizata, singura deosebire privind grupul care a reufilt sa acaparcze pute1'ea. Dimpot1'iva, sexualitatea infantila, considorata in ansalTlblul ei, nu prezinta .11iC1entralizare, nici organiza1'e, Loate c tendintele partiale bucurindu-se de acelea~i drepturi, fiecare cautindu-;;;i placerea pe contul sau .eropriu. Lipsa de cent1'are 9i existenta acesteia 58' ,)corda in chip firesc cu faptul ca cele doua sexualitdti, cea pc'rversa ~i cea normala, deriva din cea intantila. Exista de alttel cazuri de sexualitclte perversa care prezinta 0 asemsnare mult mai mare cu sexualitatea inrantili'i, in sensul ca numeroasele tendinte pa1'tiale i:;;i
ir:.

(K:,~,i2 care desparte sexualitatea

eoordolla eu celdaHe. Acestea ar fi cazuri de infantilism sexual mai dedt perversiuni. Dupa aceste preliminarii putem aborda discutal'ea unei teze care ni se va prezenta negre9it. Ni se va spune: "De ce va ineapatinati sa numi~i sexualltate aecle manifestari ale copilariei pe care Ie considerati ehiar dumneavoastra nedefinite ;;i care nu devin sexuale dedt Jl1ai tirziu? De Ct', multumindu-va ,doar cu 0 descricre fiziologicd, nu ati Sp~:,,2 pur ;;1 simplu cd la sugar se observa aoctivltati care, a;;a cum sint acL~ st;?tului saU acela al retinerii excrementelor. dovedesc numai ca e1 :.:-auta plikerea pc care 0 poate trai prin intermediul anumitor o1'g8.no? Sustinind aeeasta, ati evita lezarea sentimentelor auditorilol' s1 cititorilor dumneavoastra prin atribuirea unei vieti scxuale copiilor ~bia la viata". Desigu~, nu am nid 0 obicctie' impotriva posibide ;:i cauta placerea prin intermedini cutarui sau cubirui organ; nu uit ca pliicerea eoa mai intensa, aeeea pe care 0 d21acuplarea, nu est2 decit placerea care insote~te activitatea organelor sexuale. Dar lni-a'~i putea spune cum :;;ide ce aceastEi pIdcere locala, indiferenta 1a inceput, dcest caracter sexual incontestabil din fazcle de dezvoJ.tare ulterio8.1'o? Sintorn noi mai bine ;;i mai complet informati asupra "placeril locale a organoIor" dedt asupra sexualitatii ? Imi yeti raspunde in privinta earacterului sexual ca apare toemai atunci cind organele sexuale inc2p a-'ii indeplini J'oiul, cind sexualul $1genitaiul coincid $i se confunda. $i ati respinge obiectia pe care 2c$ putea-o extrage din existenta perver18 "- cd.
404

ur,nlILresc

clici

scopllrile

lor,

fiecare

In

1110d il1clepencleIlt ~i f<-lr(~i a sc

273

siunilo1', 1'eplicindu-mi di finalitatea majoritatii perversiunilor cOTlsta in obtinerea o1'gasmului genital, cu toate ca p1'intr-un aIt mijloc aeclt acuplarea organelor genitale. Intr-adevar, va yeti ameliora simi;itor p> zitia, prin faptul di yeti elimina din caracteristica sexualitatii rapor~~:1rile acestuia eu p1'ocreatia, incompatibile cu pe1'versiunile. Treceti 'in feltil acesta p1'ocreatia pe planul al doilea, spre a acorda primul .x, pur l?i simplu, activitatii genitale. Dar in cazul acesta divergentele ('are ne separa 'Sint mai putin mari decit credeti: noi privim organele genitale, pur l?i simplu, ca :;;ipe celelalte organe. Ce faceti insa cu mnTJroasele observai;ii care releva ca organele genitale, ca sursa de placere, pot Ii inlocuite de aite organe, ca in sarutul normal, ca in practi:ile perverse ale desfrinatilor, ca in simptomatologia isteriei? In acea~:ta nevroza, indeosebi, se intimpla adesea ca fenomenele de excitai;ie, 5211zatiile genitale asupra altor zone ale corpului, adesea indepartate de acestea (capul l?i fai;a, de exemplu). Convinl?i asHel ca nu mai raJ'TL'Je nimic de adaugat pentru a caracteriza ceea ce numiti dunmeavo2stra sexual, yeti fi obligati sa-mi unnati exemplul l?i sa extindeti denumi.rea de "sexual" la activitai;ile din prima copilarie in cautarea pliicerHor locale, pe care Ie poate procura cutare sau cutare organ. Veti vedea CEl am intru totul dreptate, dad veti tine seama ~i de unnatoarele doua considerente. A;;a cum ;;titi, calificam drept sex13ale activitatile indoie1nice:;;i nedefinite din prima copilarie, care au ca scop pla-cerea, ajungind la acest mod de a vedea lucrurile prin intermediul datelor de natura incontestabil sexuala pC' Care ni le-a furnjzat analiza simptomelor. Dar daca' ace.ste m.ateriale sint de natura inCOn1E'8tabE sexuala, imi yeti spune, ca din aceasta nu rezuWi ci:"l activitatile CDpiilar orientate spre diutarea placerii ar fi, de asemenea, sexuale. De acord. Totu$i, luati un caz analog. Imaginati-va ca nu dispunem de nid un mijloc ca sa observam dezvo1tarea a doua plante dicotiledo:rmte, cum aT i marul :;;i fasolea, pornind de 1a semintele lor, dar cd 2m putea in ambele cazuri sa Ie urmarim dezvoltareape cale inverse:';,r;C1tea pornind de la individul vegetal complet format .;;i sfiqind cu embric:nul initial care nu are dedt doua cotiledoane. Acestea din urma par lipsiite de importanta $i sint identice. Trebuie oare sa conchidem ca avem de-a face cu 0 identitate reala :;;ica difereni;a spedf1cA dintre mar $i fasole nu apare deeit mai tirziu, in cursul dezvo1tarii? Nu este mai coreet, din punet de vedere biologic, sa admitem ca aceasta dife1'enta exisia deja 1a embrioni, in pofida aparcntei identit.iitii a cotiledoanelor? Este ceea ce facem noi, dcnumind 5exuala p1acerea procurata de activitatile sugaru1ui. Cit desp1'c fa:ptul de a ;;ti daca toate place rile .organke ,tre~uie calif1cate drept sexuale sau daca, pc ling a placere:a sexuala, exista S,1 0 placere de 0 natura diferita, este 0 problema pe ,care n-o pot discuta aid . .$'tiu prea putine lucruri despre pliJ:cerea organica si conditiile eis,i nu-i de mirare ca analiza noastra regresiva ajunge, i~1uHlma instanta, la faotori inca imposibil de definit. Inca 0 remarca. Luind totul in considerare, l1U yeti c1;;tiga mare lueru in favoa1'ea afirmatiei dumneavoastra ell privire 1a purit3tea sexua1a a copilu1ui, chiardaca yeti 1'eu5i sa ma convingeti ca exista nlotive serioase spre a nu considera drept sexuale activitati1~ sugaruh1i, deoarece, incepind cu al treilea an de vir:sta, viata sexua.la a copilului nu mai poate fi tagaduiti'i. Ineepind ell aceastii virsUi. organele ~ lv'<rir,prl:i nD rn""+",'<_ devincalXtbile de en:ctie 5i adesea , ..... observ'-l a J .'---..... "e , " '-~v'-\"'~~~....,,0 .... '-I,
..l..i"-_~~--' .

274

G2';12 infantila, deci de satisfactie genitala. IvIanifestarile psihicc ~i 50ciaie ale vietii sexuale nn lasa loc nid unui echivac: alegerea obi2::c..., rulli, preferinta afectiva acordaUl cutarei sau cutarei persoane, chiar 0 de,:'izie in favoarea unui sex cu exdude~'ea cduilalt, gelozie, aeeste sint faotele constatate de ohservai:ori impartiali, in afara psihanalizei ~i 1nainte de aparitia ei, 9i care pot fi verifioate de toti, eei care au bunayointa de a vedea cum stan lucrurile. 1mi veti spune ca nicioda'ta nu ati pus la .indoiala trezirea precoce a tandret.ei, dar 8<'iva indoiti doar de cC'J'acterul ei "sexual". Sigur, la v.irsta de 3 pina la8 anicopiii au invatat de-acum sa disimuleze aces! caracter, dar observind ate nt, yeti descopcri numeroase indicii ale intentiilor "senzuale" ale ace:stei t3ndreti,~iar ceea ce va sdipa .in cursul obscrvcltiilor voastre dirEicte va r2ie~i eu u~urinta in urma unei anchete analitice. Scopurile sexuale ale acestei nerioadc de viata se leaga strins de exnloatarea sexuala care Ii preo(:up~ pc eopii in ac~ea9i perioada 9i in lega'tura cu care v-am citat cHeva exen.ple. Caraderul pervers al unora dil1'tre aceste scopuri S2 explica in chip firesc prininlaturitatea eonstitutionalil a copilului, care inca n-a deseoperit scopul diruia li serve~te actul acupl<'irii. Aproximativ intre 6-8 ani, dezvoltarea sexcwla tres:e printr-o perioada de stagnare sau de regresiune care, in cazurile eele mai favorabile din punct de vedcre social, merita numele de perioadcl de latonta. Aceasta latenta poate sa ~i lipseasca; in orice caz, ea nu atrage in mod ratal dupa sine 0 intrerupere completa a activitatii 9i interese10r sexuale. Coa mai mare parte a evenimentelor :;;1 tendintelor psihice, anterioare perioadei de latenta, sint in accoStcaz atinse de amnezia i11fantHa, cufunc1ihc1u-se ill ace;] uitare de care am vorbit ~i care ne ascuncle ~j ne face straina prima noastra copiL~rie. Sancina oricarei psihanalize consta in a rei11via .;:ul1intirile legate de aceastci perioadil uitat:'! a vieth ~i 1111 putem impiedica sa banuim ea motivul aeestei uiti1ri .n~zida in inceputurile vietii sexuale care eoineid ell aceasta perioada, ca uitarea este, in consecinta, efectu1 refnlarii. 1ncepin!c1eu al treHea an de virst:1, 'viatl seXll3.1aa copilaIui p1'ezinta numeroase asemanari en aceea a adult,-~h);. ea nu S8 deosebc;;te . de aeeasta din urma, decit prin absenta unei solide structuri dominata de organele genitale, prin caracterul ci incontestabil pervers ~i, fire~te, prin mult mal redusa intensitate a instinctului in ansamblul s:lu. Dar fazele cele 111aiint;::resante, din punet de vedore teoretk, ale dezvoltarH sexuale sau, sa zieem, ale dezvoltarii libidouIui, sint aeelea care preced aeeasta perioada. Aceasta dezvoltare are lac eu 0 rapiditatc aUt de mare incH observatia directi1 n-ar i reu~it probabil niciodat'i sa fbceze imaginile fugare. Nclmai mul~umita studiului psihanalihc al nevrozelor yom fi in stare sa descoperim faze inca si mai inckmarhte cde dezvoltarii libidoului. Fara indoiala, acestea uu slnt dedt co~copte, dar exercitiul practic al psihanalizei v:1 va dovedi di ele sint necesare $i utile. '<;;i Urlnd yeti intelege de ce patologia este eapabila sa deseopere e aiei fapte neobservabile in mod necesar in conditii normale. Putem acum sa ne d;''im seama de aspcctul pe care il imbraca viata sexuala a copilului inainte de a se afirma primatul organc;J.or gonitale, prima" ale carui premise S2 pun in prima perioadd a copilariei, care precede perioada de Iratenta $i care incepe sa se struetureze temeinic o data eu pubertatea. Exista, pe parcursul intregii acestei perioade, un fel de structurare nui l:tbila, pe care 0 numim pregendaW. Dar 1n faza 275.

xx
VIATA SEXUALA A OMULUI
5-a1' putea c1'ede ca t02t'l lumea este de acord asupra sensului care trebuie dat cuvintu1ui "sexual". Inai.nte de taate, sexl.ul oare nu este ceva indecent, despre care nu trebuie vorbit ? Arn auzit povestindu-se oespre discipolii unui psihiatru vestit, care voind sa-:;;iconvlnga magistrul eel simptomele istericilor au eel mal adeseaun caracter sexual, I-au aus 1a patu1 unei bolnave de isterie aledirei erlze simulau in mod vildlt ",ctul na~tcrii. Vazind aceasta, profesorul a spus dispre~uitor: "Na9tercCl nu are nimic de-a face eu actu1 sexual;;. Fara :IndOll!;},0 nastere nu este
intotd~~~XLll'la in mod l1ecesar un act indecent .. f?i
l\tla v'"eti c011damna,

, lLlci~uri at-it

deslg1.1T9 C,;3.g1u111esc- IJC sea~-r12. llnOl~

de serio':se. Dar eeea ce va spun este depane de aii 0 gluma. Continutul notiunii de "sexual" nu S8 bs~~ definit eu w;mrinta. S-ar plltea spune ca tot ceea ce se refer a 1a deos?blrile care separa sexele este sexU'}l, dar aceasta ar fi 0 definitie pc ciL de vaga pe aUt de vasta. Tinind seama in special de aetul sexual insu~i, veti putea spune ca este sexuul tot ceea ce se raporteaza 1a intentia de a-~i procUl'a 0 satisiactie prin intermediul corpului, indeosebi pI'in organele genitale ale sexului
01:)us1 scurt, tot ceea ce s.e raporteaza/ la dori11ta de acuplare, de excCtrtfll"e a actului sexuaL Prin aceasta deiinit12 'la ve'~i api'opia de eel

care identifica sexualul cu indecentul ~i ve-ti ~vea dreptate afirmind ca na9terea nu are in ea nimie sexual. Fikind insa din pr:ocreatie nudenl sexua1ltatii, riscati S3_ excludeti din dt~finitl;" dm:cmeavo<istra 0 multime de acre care. asa CUrTI sint r::'lasturbarea Satl chiar sarutul, fara a avea drept scop p~oc~eatia, nu sint maiputin de natura sexuala. $tim ca toatc Ince::carile de a defini un lucru se izeesc de dificultati, prin urmare sa nu spenlm ca ar putea fi aUfel in CGzul de care ne ocupam. Am putea banui 'CD.1::1 cUTsul dez""loltarii nptiuIlii de ~,s~xl.lal'\s-a produs un fapt care, dupa excelenta expresie a Iui H. S i 1b ere r, a a'lut drept eonsecinta a "eroare prin disimulare". Luind totul in considerare, nu sintel11, lotusi lipsiti de orice orientare in ce priveste ceea ce oamenii numesc "sex~_la1 ' ". , o definitie care sa tina seama in ace1&ii timp de opozitia dintre sexe, de placerea sexua1a, de functia de procreatie ,;,ide caracterul indecent a1 unei serii de acte 9i de obiecte care trebuie sa ramina 3scunse, o asemenea definitie, zicem nei, poate satisface toate nevoile practice ale vietH. ~;tiinta, Insa, nu s-a1' putea multumi cn aceasta. Datorita unor cercetari minutioase, care au eel-ut din partea subieetilor examinati a deosebita dezinteresare 9i 0 mare stapinire de sine, am putut constata existenta unar grupuri intregi de indivizi a CarOl'"viata sexuala" difera intr-un mod izbitor de reprezentarea medie !?i curenta. Unil dintre ace9ti "perver9iu au radiat, ca sa zicem afla, diferenta sexuaHi din COlTI260

par ;an1entul

lor. Numai indivi7.ii de acela~i sex ell ei sint eapar)lli ~a trezeasdl dorintelc lor sexuale; sexul opus, uneori organele genitale ale sexului opus, ml prezinta in ochii lor nid un interes sexual ~i CO)'1sUtuie, in cazuri extrcme, un obiect de i1versiune. Este de 1a sine inteles 6i acc!.iti perver~i au renuntat sa contribuie citm,;i de put in 1a proereatie. Numim aceste persoanc homosexuali sau invertiti. Acestia sint barbati si femei care aclesea. daca 'nu totdeauna, au ben~flciat (Ie a instruire ~i ~ educatie irepro~abi1e, de un nivel moral ~i intelectual ioarte ridicat, fiind afectati doar de aCC2Sta singura ~i trista anomalie. Prin intermediul reprezentantilor lor in ~5tiinta, ci se considerc'i 0 varietate umana deosebita, un al "treilea sex'" eare-~i revendica aeelea~;;i dreptnri ca ~i eelela1te doua. Poate ca vom avea prilejul sa intreprindem 0 cercetarc criticEi a aeestor revendidiri. Fire~te, ei nu reprezint[, nicidecum, a~a cum ar dori sa ne fadi sa credcm, 0 "clita" a umanitatii ; g[\sim in r'lndurile lor tot atitia indivizi lipsiti de valoare ,?i inutili ea ~i in rlndurile acelora care au 0 sexualitatc normala. ACElti peI'verEli se comporta fata de' obiectu1 lor sexual aproape la fel ca .<;;indivizii normali fata de al lor. Dar gasim ~i 0 intre2ga serie i ch~ anormali a dtror activibte scxu::Ji~ 5e indeparteaza din ce in cc mal mult de ceea co un om rczonabiI eonsidera normal. Prin c1iversitatca ;>i ciudatenia lor, nu i-am put(?a compara dedt ell mon$trii diformi $i grote:;:ti care, in tablouriIc Iui P. Broughel, vin sa-l ispiteasca pe Sf. Antoniu, sau eu zeii $i Cll crcdincio$ii dcmult uitati pe care G . .F'laubert ii pune Si). defileze intr-un lung ::;ir prin fai;a piosului sau poeait. Multimea lor impestrit:lta reclamii 0 clasificarQ Elr{, de care sintem in imposibilitatea de a ne orienta. Ii divizam in d01..lagrupuri : eei carc, ca homosexualii, se deosebesc de indivizii normali prin obiectul lor sexual, $i cei care urmi'irese, inainte de toate, un alt seop sexual dedt indivizii normali. Din' primul grup iae parte cei care au renuntat la acupbrea organelor genitale opuse :;>i care, in actul lor sexual, inlocuiesc 13 partener organul sexual printr-o alt,; parte sau zona a corpului. Putin intereseaza ca aceasta parte sau zona nu se prect pl'eteaza, data fUnd structm'a sa, 1a actul respectlv: inclivizii din acest grup be abstractie de acest eons1clcrcllt, ea ~i de opstacolul 1}C' are 11l)cate reprezenta scn_za~ia de dezgllst c (ei inlocuiesc vaginul en gura, cu anusul). Din acela~i grup rnai be parte cei rare i::;;icauta satisfactia Cll ajutorul organelor sexualc-, dar nu din punctul de vcclerc al funetiilor sexual<" ale acestor3, ci din al altar fune.,.. tii la care partidpaaeeste organc, din ratiuni anatomlcc sau de vecin2,tat,:,. La aec:,;ti indivizi functiile de exc-retic, pc Care cducatia se ~'traduie'?te sa Ie consickre ca indecente, monopolizeaza intrcg intercsul lor sexual. Sint apoi indivi7.i care au rcmmtat total 1a organele sexuale eel obiect,,, de satisLL tie 'cxlL\la ~i au atrlbuit a('cst rol unoI' pal'ti ale corpului en totul diferite: sinii sau picioarPlo fC111eii, cositele ei. .:'iltii niei nu inCC'3TCamacm' sa-t?i satisfac':i dorinta sexuala cu ajutorul unci parti oarecare a corpului, ci Ie este de ajuns un obiect de toaleta: un pantd, 0 run,. Ace~ti?, sint feti$i:7tii. Sa citam, in fine, categoria acelora care rivnc';c la obiectul sexual complet t?i normal, dar au rata de e1 ccrinte detcrnlinate, bizare sau oribile, pina la a voi sa transforme purtdtOTui obiectului sexual dorit intr-un corp neinsufletit :;;i nu sint eapabili ~~'s~~~1~~;;;~~~~~~~:t~;r~~:rT cit nu ::2 su::un impulsului lor criminal. Dar
261

aceasta nu tendinte1e genita1e partia1e, ci tendintele sadic? :;;i (male ocupa primu1 plan. Opozitia intrel1WSCILLin :;;i ferninin inca nu joaca nid un rol; apare, in locu1 ei, opozitia intre Gctiv ;;i pasiv, opozitie pe care 0 putem considera ca pr:ocursoare a polarltatii sexuale cu care, de altiel, se va confunda mai tirziu. Ceea ce, in activitatile din ac~asta faza, ne apare ca mascuEn, de'oarecc ne plasam din punctu1 de vedere al fazei genitale, S2 releva a fi expresia unei tcndinte spre doininatie care genere~a rapid in cruzime. Tendintele cu finalitate pasiva se leaga de zona erogena a anusului, care, in aceasta faza, indeplh1e';ite un rol impofltant. Dorinta de a vedE'(l ;;i de a cunoa~te se afirma eLl hotarire ; factorul genital nu participa 1a via1;a sexuaEi decit in mEtatc de organ de excretie a urinei. Nu obiectele lipsesc tendintelor partiale din aceastil fazei, darele nu se reunesc in chip ncesar in unnl ;;i acela;;i lucru. Structura sadico-anala constituie ultima faza preliminara, care 0 preceda pe cea in care se afirma primatul organclorgenitale. Un studiu ceva mai aprofundat ne arata cite din elernentclo acestei faze prehminare intra in constituirea structurii sexualit[ltii definitive ulterioare ;;i prin ce mijloace tel1'dintele partialc sint determinate sa se orinduiasca in Haua structurae:enIttalii. Dincolo de faza sadico-anala a dezvoWirii libideului observiin un stadiu de erganizare ;;i rrlai primitiv, in care r::Jlul principal este indeplinit de ZJna engena bucaEi. Puteti c::mstata Cd ceea co caracterizeaza indl i1cest st-adiu este a activit ate sexuala care 5e exprima prin actiunea suptului ~i veti aelmira profunzimea ;;i spiritul de observatie al vechilor egipteni, a caror arta il reprezinta pc CGpil, int[(' altii pc divinul Horus, tinindu-:;;i degetul in gura. D. Abraham 2) ne arata cit de prafunde 51nt UrlTl-eleacestei faze orale primitive, p2 care L~ regi1sim in intreaga viata sexual; ulterioarii , Tare m8. tem ca tot ce v-am rdata,t cu privire 1a struoturile sexuale v..;a abosit, in loc sa vi'i instruiasca. E posibil sa ma fi referit 1a prea multe detalii. Rabdare, insa ; yeti avea prileju1 sa va dati seama de importan1;a celor rebtate, in urma aplicatiilor pc care Ie yom face ulterior. PiMl atunei, considerati ca pc un fapt \tabilit ea viata sexuala sau cum ne exprimam noi functia libidoului, departe de a fi ceva de1initivat, in afara dezvoltarii, mereu identiea ell sine, dimipotrivi'i travera serie de faze succesive intre care Ell exista -niei 0 asemanare, prezentind prin urman' 0 dezvoltarc multifaziul, in felul aice1eia care se intinde (Ie 1a crisaEda pina la flutur2. J\ilomentul hotaritor a1 procesului de dezvoltare este reprezentElt de .subardcnarea tuturor tcndintelaI' sex.u~l~ partiale prim~tu1ui organelor genitaIe, deei de Sub01<:lsnare a sexualltatn fata de fune'pa de DrDercatie. Initial 2.stCvorba de 0 viata S2xuaEi incoercnta,alditui:ta diiltr-un 'mare~1Umar de tendinte -oa~cal"e i;;i exercita activitatea indepei1dent uncle de altele, in ~('d~rea unci placeri locale procurate de or,Qane. Accast~i anarhieeste temperata de predispozitiile la structurari "prcgcnit:llc'" care d-ne la faza sadico-anali'i, '1recind prin faza orali\ care ' poate, eca mai primitiva. Adaugati la acestea diversele proces2, inca insuficient cunoscute, care asigura trceerea de 1a 0 faza d,e o1'g211izare1a oea urmatoare si SUDe1'ioara. Vom vedea numaido:::it Of' i;T]IJOrtant'i DOHtcaV2E1din 'Dun~tul
~ } J

2) Este yorba de Dsihanalistul K a rIA al "psihologiet analiti~e" a lui J u n g, pe

b l' a ham,
-CCife 11 a2uza~

pansexualist, critic acerb de intentia de ,a t;ans-

forUla psihanaliza

intr-o

"ancilla

Theologiae~':. (Nota tract.).

de vedere al concepti('i desprc ncvroze, accasta lunga ;;i treptata dezvoltare a libidoului. Astazi va voi infatl:;1a inca un aspect al acestel dezvoltarl, anume raporiturile care exlsta intre tendintele partiale :;1iobiect. Sau, mai de-graba vam arunca asuura aeestei dezvoItari a orivire rapidi'i, spre a 'ne opri mai mult asupr~ unuia din rezultatele sal~ destul de tlrzii. A,?adar unele dintre elcmcntele constitutive ale instindului sexual au de la i'nceput un obiect pe care ,?i-l pastreaz8. cu forta; a,?a asie cazul tendintei de daminare (sadiism) , al dQrlntei de a vecLea :;1ide a cunoa::;.te. Altele, legate in chip mal evident de anumite z'Oneerogene ale corpului, nu au un obiect dedt la 1nceput, atit timp cit inca S2 mai sprijina pe funetil nesexuale, renuntind la acesta atunci dnd se deta'ieaza de aceste functiuni. In acest fel, primul abiect al componentei bncale a instinctului sexual estc reprezentat de sinul matern, care satisface t1'ebuinta de hrana a copilului. Elcmentul eratic, care 1;;i abtinea satisfacti a din sinul mater:n in :Limp ce copilul i,?i potolea foamea, i9i CUC2re~te indepcmdenFl in Clctul suptului care Ii pCirmite ,sa 62 idesprindd de un obiect c:in 8farcl ~i s:1-1inlocuiasdi pe acesta printr-uh 'Organ sau o recri1.1ne apartinincl chiar ccmil1.1lLli. Tendinta bucala devine auto~erotic~L, as'a cum sint de la tendintele 'anale si cele1alte tendinte eroger'1e. Dezvoltarea ultcrioara urmare:;;te, ca sa ne' exprimam dt mcd S'curt posibil, doua scopuri: 1) renuntarea la au.'toeratism,indin i115u:;;1orpul indivi:dulu1 prin c locuirea abiectului care f,,=,~ a1tul care Ii este strain !;'i extertoT: 2) 1.1nificareadiferitelor obiectea1e diverselor tendinte si ill1acuirea lor lJrintr-un abiect unk. Acest rez1.1ltat nunoate i ' , daCE!acest obed 1.111io asemanator acee ex:;:). De asenlenea, e1 nu poate i obtinut luia ccu:e the:'! c:c' d,ecit ell C011ditia ca l.1jJ ~:lll_unlit n-~l'rl1ar de tendinte sa fie eliminate- ca inutilizabile. Procesele care cbc 1a aleger2C1, ltarui sau cutarui obied sint destul C ye ~e 'co~plkat: ~i, ~:1:C~nu all fest c1~scris.e1:' }no:d s~tatisf21C~.tor. v:a anmCl Cll1d clcIul evolunv al CODlf1 deaJuns sa Suo1ll112111 fapt))1 lariei, care precede perioada de l3T2Tlta,este intr-o anumlta masura mcheiat, obtedul ales este aproape identic cu aeela al p1acerii bucale din perioada procedenta. Acest obiect, daca nu maieste sinul matern, cste totu'ii mama. Spunem deci .despreea ca oste primu1 obied a1 clrCl]'J-tei. Vorbim clesure dracroste indeosebi atunci cind comnJimentele psihice ale instinc.tului sexual: ocupil primu1 plan, pe cind cerintele instinctua1e carporale sau .,senzuale", care a1catuiesc baza acestui instinct, sint refulare sau uitate pentru moment. In perioada in care mama devine obiect de dragoste, proeesul psihic al refuEiI'ii a ~i inceput la copil, proces in Ul1rr;acaruia '0 parte din cunoa'?terea seopurilor sale sexua1e 5int sustrase con~tiirr~ei. De aceasta alegere, care face din mama obied al dragas'tei, se leaga tGt de ceea ce, su.b-numele de complexul lu,i Oeclip, a dobirrdit 0 aUt de Inare importanta in explicatia psihanalitica a noale rezistentei vr,ozelor ,?i a fost, pbate una din ca;'JZele detemlinarlte care s-a manifestat impotriva osihanalizei. " ~ ~ Luati aminte la acest marunt apt divers petrecu1t in anii razboiului. Vnu1 dintre curajo'iii partizani ai psihanalizei este mobilizat ca medic undeva in Polonia ;;1 atrage asupra sa atentia colegilor sai, prin rezultate1e nea:;;teptate pe care Ie obtine In ingrijirea unui bolnav. Chestionat in legE'rtura e1.1aceasta, 131 marturLeste ca se serve'ite de metode1e
>

277

psihanalizei ~i 5e declara dlspus sa-$i initieze In acest. s~ns col8gii~ In Hecare seara, membrii corpului medical, co1egi ~i supenon, se aduna Cu scopu1 de a 5e iustrui in misterioasele teo~ii ale. analizei. Totni decurge 'bine cliva timp, pinil in ziua ,in care. pSlhanahstul .nastrn Ie :r0r-?e~!~ auditorilor sai despre c01nplexul lIii Oedip: nnni dmtre supenorll sal se ridica atunci ~i spune ca el nu crede 'ni'Ci 0 iota, ca este in~dmisibil sa li se insire asemenea baliverne unor oameni C1J.J11secade, de fatatl milie, care ~upta pentru patrie. Se mai spune ca e1 interzice de-acum inoo10 ariee conferinta cespre psihanaliza. Asta a fast tot, iar analistu1 a fost silit sa-:;;i ceara mutarea intr-uIl alt sector. Cred, in ceea ce ma prive"?te, ca ar fifost mare nenorocire daca, spre a invinge, germanii ar fi avut nevoie de oasemenea "organizare"' a ;;tiintd ;;i sint convins ca s,tiinta germana nu ar supoI1ta-o 111'u1t[l vreme. Fara indoiala cft sinteti nerabdCltori sa aflati in ce consti'!.acest teribil complex al lui Oeclip. Fie :;;inumai 11'umelesau va ingaiduie s-,o anticipati de acum. Cunoa~teti eu totH mitu1 gree al regelui Oedip sartit de destin sa-si ueldi.i tatal si s:'i s2cdsatcreasca eu ma:ma sa ;;i care face tot ce-i Slt. in Dlltinta sa 'scap,e de precizarea orac:)lului si. nerellsind~ se nedepseste lufndu-~i vederea de indata ce aflii ca, f~~a a sii: savir~e~te c~le doua n~legiuiri ce-1 Ius2sera prezise. Pl'esupun' ea multi crntl'e dumneavoastra au fos,t zguduiti de 0 V101enta emotie la elUrea tragediei in care Sofocle a, t1'atat acst subiect. Opera poetului antic ne arata cum crima savIT;;iti'ieu mu'lt 1naint2 de Oedip a Ios,t dezvaluiti'i putin cite putin, in urma uneicereetari dozate in mod artistic 9i intetHe neincetat eu ajutorul a noi indicii : elL1acest punct de vedere expunerea sa prezinta 0 anumita aseD1flnare eu demersurile gcute de psihanaliza. Se intimpla in cursul dialogului ca Ioeasta, mama-sotie, orbita de dragoste, sa se opuna continuarii ce:rcet!irii. Spre a-9i justifica opozitia,ea invoca faptul ca multi barbati au visat ca traiesc eu mama l'Or, dar visele nu merita nid 0 atentie. Noi nu dispretuim visele, mai ales visele tipke, pe care Ie au mul{i oameni, ~i .sintem eonvinsi ca visui amintit de Iccasta se leas:;a strins de continutul strahiu ;;;ii~frico~ator al mituluui. Este uimitor faptul Cd tragedia Iul Scfode nu provoaea la spectatori nici ceo. mal mica indignare, pc dnd inofcnsivele teorH ale bravului nastru medic miltar au stlrnit 0 reprobare cafe era mult mai putin justificata. Aeeasita tragedie este in fond 0 nksa im)ro.l<'1,deoarece suprima responsabilitatea omului, atribuie puter{lor divine initierea crimei ~i ne dezvaluie neputinta tendintelor morale ale omului dea rezistala impulsuri .criminale. In miinHe unui POet ca Euripide certat eu zeii, tragedia 1ui Oedip 0.1'fi devenit eu uSUl~intaun pretext 'de revolt a impotriva zeHor;;i a dstinului. La credin~iosul' SOfode, insEt, nu puteo. fi yorba de revolta; el lese din incurcatura printr-o pioasa subtilitate, proclamind ci'i suprema moralitate oere supunerea fatS. de vointa zeilor chio.r :;;iatund cind ei te imping 10. crima. ]\Tugasesc ca aceastil morala constituie unul din punctele forte ale tro.gediei, do.l' ea nu influenteo.za cu nimie asupra efeetu1ui acestuia. ]\Tu fata de aceasta morala reactioneaza spectatorul, ci fata de sensul ;;i eo~tinutul misterias 0.1mituiui. El reaetioneaza ca 9i cum aT regasi in el, ell ajut'Orul autoanalizei, complexul luiOedip, ca ::;;icum ar identifica, in vointa zeilor 9i in ora:col, travestirile idealizate ale propriului sau incon~tient, ca~i CUm ~i-ar aminti cu groaza ca el insu~i a trait dorinta de a-;;i indeparta tatal ~i
L ,

27B

de a se casatori eu mama sa. Voeea poetului pare 5a-i spuna : "Te inyersunezi zardarnk impotriva responsabilWitii tale Eiizadarnh: invod ce ai iacut ca sa reprimi aceste intentii criminale. Gre~eala ta nu e mai wid, deoarece n-ai ~tiut sa inabuEii aceste intentii :ele ramin intacte in inconEitientul tau". Este yorba aid de unadevar psihologic. Chiar ~i atunci dnd, refulinrdu-Eii in inconEitient tendintele malefke, omul crede CEt poate afirma ca nu este responsabil,el nu traie~te mai pUl-in intens aceasta resporrsabilitate ca pe un sentiment de culpabilitate ale d3.rui mctive Ie ignora. Este absolut sigur ca trebuie sa vedem in complexul lui Oedip una dIn principalele surse ale acelui sentiment de remw;;care care n chinuie aUt de des pe nevrotici. Mai mult : intr-un studiu asupra inceputurilor religiei Eiimoralei umane pe care I-am publicat in 1913 sub titlul Totem ~i tabu, am emis ipoteza ca tocm8i complexul lui Oedipa sugerat O1rienidi in int1'egul ei, la punctul de pornire al istoriei sale, con9tiinta culpabilitatii, aceasta sur sa ultima a religiei 9i moralitatii. In legatura ell aceasta v-a:;; putea spune multe, dar prefer sa ocolesc acest subiect. E greu sa te desp1'inzi de aceasta tema dnd ai inceput sa te ocupi de ea, iar eu ma grabesc sa ma 1'einto1'cla psihologia individuala . As;adar, ce ne dezvaluie despre complexul lui Oeclip observarea directa a copilului in perioada alegerii obiectului, inainte de perioada de latenta? Se vede cit de colo ca micutul vrea sa-$i pastreze mama pentru e1 !?inumai pentru el, ci'i prezenta tatalui il contrariaza, ca se bosumfla daca acesta da semne de tandrete fata de mama, ca nu-:;;i ascunde satisfactia cind tatal absenteaza san este plecat 1ntr-o calatorie. Se va spune ca acestea sint copHarii in comparatie cu ispravile lui Oedip, dar faptele sint faptef;;i e1e reprezinta acele ispravi in germene. Adesea sintem derutati de faptul ca acela9i copil da dovada, alteori, de 0 l1lare tandrete fata de tata; dar aceste atitudini sentimentale contradictorii sau mai degraba ambivalente, care 1a adult ar duce in mod fatal 1a conflict, se conciliaza foarte bine !?i nelimitat la copil, a~a cum ele coexista ulterior timp indelungat in incon9tient. Poate ea. yeti spune ea atitudinea baietelului se explica prin motive egoiste :;;i nu autorizeaza nicidecuIl1 ipoteza unui complex erotic. Tocmai mama este eea care vegheaza asupra tuturor trebuintelor copilului care, de altfel, are tot interesul ca nici 0 alta persoana sa nu se ocupe de acestea. Este desigur adevarat, dar observam imediat ca in situatia data, ca in multe altele asemanatoa1'e, interesu1 egoist nu reprezinta dedt punctul de legatura a1 tendinteierotice. Cind copilul manifesta fata de mama 0 curiozitate sexuala prea putin disimulata, dnd insista sa doarma noaptea alaturi de dinsa, clnd vrea, sa asiste cu orice pret 1a toaleta ei Eiise folose:;;te de mijloace de seductie care nu-i scapa mamei, care vorbe:;;te despre ele zimbind, natura erotica a ata:;;amentului fata de mama pare neindoielnica. Nu trebuie uitat ca mama arata aceeaf/i grija f/ifata de fetita, dar fih"a a provoca acela9i efect, iar tatal rivalizeaza adesea cu mama in atentii fata de baietel, fara a reu9i totw;;i sa dobindeasca in ochii acestuia aceeaili importanta ca mama. Pe scurt, nu exista argument critic cu ajutorul caruia sa putem seoate din cauza preferin~ sexuala. Din punctul de vedere alinteresului egoist, nici n-ar fi inteligent din parte a baietelului sa se ata:;;eze de 0 sipgura persoana, adica de mama, din moment ce el poate avea doua persoane care sa-i fie devotate : mama ~i tata.
279

Imi veti atrClge atentia ca n-am infati~at decit atitudinea b~lietelului fata de tata :;;i mama. In afara dtorva desebiri 0 bligatorii, aceea a fetitei este intru totul identica. Calda afectiune pentru tata, nevoia de a indeparta pe mama, a carei prezenta estc socotita jenanti'f, 0 cochetade care deja face apel la mijloacele de care dispune femeia, t02te aceste elemente alcatuiesc la fetita un tablou plin de farmec, care ne face sa uiti'im seriozitatea ;;;igravele consecinte posibile ale acestei sit'.j<:1tii infantile. Sa adaugEllu numaidec1t ca ~i parintii in$i~i exercita sea 0 influenta decisiva asupra trezirii la copiii lor a complexului {,a Oedip, cedind din parte-Ie atractiei sexuaJe, ceea ce face ca, in facniliile cu mai multi copii, tatal sa 0 prefere in chip evident pe fetiFt, in timp ce mama i'ii indreapta toata afectiunea asupl'a baietelului. In pG. fida importantei sale, acest factor nu constituie totu'ii un argUJTl2Dt impotriva naturii spontane a cornplexului lui Oeclip la copil. Lar;)ndu-se, acest complex devine un "complex familial" atunci cind fmDiiia devine mai numeroasa prin na$terea altoI' capii. Primii veniti Veld in aceasta 0 amenintare pentru pozitiile dobindite : in consednta, frai;ii i?i suro.rile care apar dupa ei sint intim.pinati cu prea putina amabilitate $1 cu dorinta indiscutabila de a-I vedea disparind. Aceste sentimente de ura sint exprimate chiar verbal de copii, mult mai adesea dedt acelea irispirate de "complexul parental" 3). Cind dorinta malefica a copilului se realizeaza i?i moartea il ia fEira intlrziere pe aceia sau pe aeeea considerati ca intru~i, cu ajutorul unei analize ulterioare putem constata ce important eveniment a fost pentru copil acea moarte despre care se poate sa nu fi pastrat, totu;;i, nid 0 amintire. !mpins pe 31 cloilea plan cle na:;;terea unci surori sau a unui frate, aproape izolat de mama la inceput, copilul uita cu greu acest abandon care genereaza in el sentimente care, atunci cind se manifesta la adult, pot Ii denumite amaraciune. Aceste sentimente pot constitui punctul de plecare al 1mei instdiinari indelungate fata de mama. Am mai aratat ea cerceUirile asupra sexualitatii, cu toate consecintele lor, au in vedere tocmai aceastii experienta a vieW infantile. Pe masura ce fratn 8i surorile cresc, atitudinea copilului fati'i de ei sufera modificaril~ c~le mai semnificative. Balatul poate indrepta spre sora sa dragostea pe care 0 nutrise aItadata fata de mama a carei infidelitate I-a jignit atit de profund; inca din frageda capilarie canstatam, luind na$tere intre fratii plini de atentii fata de sora lor mai mica, acele situatii de 0 ostila rivalitate, care joadi un rol atit de import::mt in viata ulterioara. Fetita i$i substituie fratele mai mare tati'ilui care nu-i mai marturis$te aceea~i afectiune ca mai inainte, sau substituic sora mai mica copilului pe care $i I-a dorit in van de la tatii.. Acestea sint faptele $i a$ putea cita muIte altele asemaniHoare pe care ni Ie descapera abservarea directa a capiilor $i inte'rpretarea obiectiva a amintirilor evocate cu a deosebitaclaritate, fara a Ii fast in'uentate in nici un fel de analiza. Din aceste fapte veti trage, intre altele, concluzia ca locul ocupat cle un copil 1ntr-o familie cu mai multi copU are 0 mare importanta in conformatia vietH sale ulterioare ;;;i ca de lucrul acesta ar trebui sa sE' tina seama in orice biografie. Dar, fapt mult niai important, in prezenta acestor explicatii obtinute rara prea
3)

"Elternlcomplex"

in textul original (Nota trad.).

280

aminti fara sa zimbiti de toate acele cfora lntelege prohibirea incestului. Oare nu ni s-a spus ca viata in comun care dateaza din copilarie este de natura sa deturneze atractia sexuaI<'i a copilului de la membrii de familie de sex opus, sau ca tendinta biologica de evitare a incru~isarilor consanguine i9i gase9te complementul psihic in groaza innascuta de incest? Spunindu-se acestea, se uita pur ~i simplu faptul ca dadi tentatia incestuoasa 9i-ar gasi cu adevarat in natura barief(~ sigure 9i de netrecut, nu aT fi fost nici a nevoie de prolJibirea ei prin legi implacabile ~i IJ.rin rne:-:::.vuri. Tocmai contrariul este acL:vhrat. Primul obiect asupra c~lruia se concentreaza dorinta sexuala a omului este de natura incestuoasa marna sau sora -=-- $i numai datorita prohibitiilor deosebit de severe izbutim s~i lnfrfngcm aceasta inclinatie a copilului. La primitivii din zllele noastre, la popoarele salbatice prohibirea incestului estc inca 9i nlai drastica dedt la noi, iar Th. Reik a aratat, 1ntr-o lucrare stralucita, ca riturile pubertatii cultivate de sa1batici si care reprezintCi 0 renasterc a individului, au ~lrept scop ruperca legat{lrii incestuoase care il ata~eaza pe baiat de mama $i concilierea cu tatal. Mito1ogia ne arata C;;1 oamonii nu ezitil sa atribuie zeilor in cestuI d2 care ei ill~i9i sc lrlgt'ozcsc, iar istoria _antica releva ea 0 casatorie incestuoasa eu sora era (la veehii faraoni, la inca'iii din Peru) un comandament sacru. Era deci vorba de un privilegiu interzis muritorilor do rind. Una din crimele 1u1 Oedip este incest1.11 cu Il1ama, cealalta este uddirea tata1ui. Sa spunem in tI'cadt ca aceste doua mari criroe erau inca condamnate de prima institutie religioasa ~i sad ala a oamenilor, totemismu1 ';). Sa trecem acum de la observarea direda a copilului la ex amenul analitic al adultului nevrozat. Cu ce contribuie acest examen la o analiza mai profunda a c01nplexului lui Oeclip? Putem defini lesne aceasta contributie. Complexul ne apare exact a~acum ni-1 1nfati~eaza mitul, dovedindu-ne ca fiecare nevrozat a fast el insw;d un fel de Oeclip sau, ceea ce este acela$i lucru, s-a transformat intr-un Hamlet care actioneaza impotriva acestui complex. Se intelege d'i reprezentarea analitica a complexulvi lui Oedip nu este dedt 0 amplificare ~i 0 1ngro9&re a ebo$e1 infantile a acest1..lia. UTa fata de tata, dorinta de a-I vedea rnurind nu mai sint marcate doar prin aluzii timide, tandretea fat a de mama me clrept scop maxturisit posedarca in cali tate de sotie. Avcm noi dreptul sa atribuim tandrei capilarii aceste sentimentc crude 9i extreme, san cumva analiza ne induce in eroa1'e, ca urmare a interventiei unui nou factor? De altfel nu este greu sa descoperim acest nou factor. Od de cite od l!-n om vorbe'ite de trecut, fie cl 9i un istodc, trebuie S2 tinem seE',ma de tot ce introduce, fara inten~ie, din prezent san din intervalul de timp care separa trecuinl de pr'cLce.J1t,1,1 datele despre perioad'l de care se ocupa el $i al caxei tablonll falsifica in ac,est fel. In cazuJ 112\rroticului, lIe cste chiar pern1issa 112 Intreb~lln cl2ca aceasta confuzie intre tTecut ~;i prezent este cu totuI involunt3Ta ; yom vedea mai tirziu care sint motivele acestei confuzii 9i'f;' n general, i

m31"e c,st.;:neala, nu va yeti

tori facute de 9tiinta pentru

4) A se vedea capitolele "Teama de ince~t" $i "Tabuul $i ambivillenta sentimentelor", in S. F r e u ct, Totem und Tabu, lucrare pe care am mai citat-o.

(Nota tract.). 281

va trebui sa dam seama de acest joe de imaginatie care seexercita .asupra evenhmmteloT9i faptelor dintr-un trecut indepartat. Vom gasi astfel far.a prea maregreutate ca ura fata de tata este ipta1'ita de numeroase motive aparute in perioade 9i in imprejuriiri mai reeente,ea dorintele sexuale care-si aveau co. obieet mama imbraea forme care t1'ebuie 'sa-i fi fost necu~oscute 9i sh'aine eopilului. Dar ar fi zadarnie efortul de a voi sa explieam complexul lui OecZip in ansamblul sau prin jocul illQaginatiei retrospective eEire introduce in treeut elemente imprumutate prezentului. Nevroticul adultpastreaza nucleul infantil eu unele din aceesoriile sale, a9a cum ne-o dezvaluie observarea direda a copilului. Faptul clinic, care ni S8 ofera indari'itul formei complexului lui Oeclip stabilita eu ajutorul analizei, prezinti'i 0 foarte mare important a practicEL Afli'un ca in perioada pubertatii, cindinstinctul sexual S8 afirma cu toataputerea sa, vechile obiecte familiale 9i incestuoase sint regasite, atribuindu-li-se un earacter libidinal. Alegerea obiectu1ui de ditre copil l1-a fast dedt un preludiu timid, insa hotaritor, 0.1orientarii alegerii din perioada pubertatii. In acest moment au loc procese afective foarte intense, orientate fie spre complexul lui Oedip, fie spre 0 reac\ic impotriva acestui complex, dar premisele acestor procese nefiind avuabile, In marea lor parte trebuie sa se sustraga con9tiintei. lncepind cu aceasta perioada, individul umclD se aHa in fata unei mari sarcini care consUl in deta9area de parinti; numai dupa indeplinirea acestei sarcinl va putea el SEIinceteze de a mai fi copi1, spre 8. deveni membru 0.1colectivitam sociale. Sarcina fiului consta in a-si indeDarta de mama dorintele sale libidlnale, indfeptindu-Ie asupra u~ui obi'ect real dl'n afara fa~iliei, ca 9i in reconcilierea cu tatal, daca i-a pastrat 0 anumita ostilitate, san in emanciparea de tirania so. in cazul in care, co. 0 reactie impotriva revoltei sale infantile, a devenit sclavul sau supus. Aceste sarcini S2 impun tuturor 9i fiecaruia 9i este de remarcat ca indeplinirea lor rew;;e9te rareod in chip ideal, adica CU 0 corectitucline psihologica 91 social a perfecta. Nevroticii e:;lUeazatotal i1) fata acestor sarcinL fiul raminind toata viata incovoiat sub autoritatea tatalui 9i incapabil S8-9i raporteze libidou1 10.un obiect sexual strain. Poate ca 1a fel este, mutatis mutandis, soarta fiieei. Tocmai in sensu1 aeesta poate fi eonsiderat cO?T:]Jlexul lui Oeclip drept nudeu1 nevrozelor. Desigur ghiciti ca inlatur rapid un mare numar de detalii imp ortanie, atit practice cit 9i teoretiee, legate de complexul lui Oedip. Nu ;roi mai insista asupra variantelor sale 9i asupra posibilei sale inversiuni. In ceea ce prive9te raporturile sale mai indepartate, va voi spune doar ca a reprezentat 0 sursa de abtlndenta productie poetici'i. Otto Rank, intr-o carte meritorie, a aratat di dramaturgii din taate timpurile si-au extras materialele in princilJal din complexul lui Oedip $1 din ~omplexul incestului, ea9i din variantele lor mai mult sau mai putin voalate. Sa mai mentionam ca cele doua dorinte criminale care Iac parte din acest complex au fost recunoscute, muIt timp inaintea psihanalizei, ca fiind dorinte reprezentative pentru viata instinctiva nefnfrinata. !n dialogul vestitului enciclopedist Diderot intitulat Nepotul lui Ram.eau, din care insw;i Goethe ne-a dat 0 versiune germana, veti gasi remarcabilul pasaj pe care il reproduc mai jos : "Si Ie petit suavage etait abandonne a lui-meme, quAl conservat toute son imbecillite et qu-il rel-mit au peude raison de 1'enfant au berceau la violence des passions de

1'1:.:;TI1.'n.2

de trenie

an5, il tordrait

Ie

COll

it

son pere et eoucherait

avec

$=
J lr

mer(~'~ . 5)

I
'I

Este insa un detaliu pe carenu se cuvlnesa..:lornit.NLl.intimplator sa, ne. gindim la vissotia--mama a lui Oedip.- Va mai amintiti C -20ncluzie a analizei noastre consacrata viselo1', anume ca dorintele g2neratoare de vise sint adesea de natura perve1'sa, incestuoasa sau ne dezvaluie 0 nebanuitaostilitate eu privire la persoanele foa1'te ap1'opi:ite $1 iubite? N-amdat atunci explicatia acestor tendinte vatamateJare. Acum eXDlicatia ni se impune fara a ne da osteneala 5-0 ca.utam. Este vorba, nicl mai r:''lult nid mai putin, de produse ale libidoului f?i d2 3numite deformari de obiect care, datlnd din primii ani de copilarie ~i dispiirind. de multa vreme din C0119tiinta, 1:;;i dezvaluie existenta in tU:lpul noptH, dovedindu-se intr-o oareca1'e masura susceptibile de a exercita 0 actiune. Or, cum to~i oamenii au asHel de vise perverse, incestuoase, crude, ele neconstituind prin un-nare monopolul nevroticilor, s:ntem inclreptatiti sa conchidem cd dezvoltarea oamenilor normali a 2VUt lac de asemenea prin inte1'mediul perversiunilor :;;i defonnarilor obiedelor earacteristice complexului lui Oedip, ca in aceasta trebuie sa intrezalim m.odul de dezvoltare normal :;;i eEl nev1'oticii nu p1'ezinta decit in chip amplificat i?i ingroi?at ceea ce analiza viselo1' ne 1'eveleaza rleopotriva 1a oamenii sanatof;>i. Acesta este :;;1unul din motivele pcntru <:are am Pl'ecedat studiul simptomelor nevrotice de studiulviselor.
'0-

>~,faeut

*
*'

~
<i)

m voia sa, sa-~ipastreze intreaga imbeeilitate, adaugind min-tii putine a eopilu-

in limba franceza in textul lui Freud:

"Daca micul salbatie a1' fi lasat

lui din 1eagan vio1enta patimi1orbarbatu1ui 1a virsta de treizeci de ani, el a1' stringe de git pe tata1 sau $i s-a1' culea eu maica-sa" ( (Nota trad ).

XXII PUNCTE DE VEDERE CD PRIVIRE LA DEZVOLTARE "c, $1 REGRESIDNE. ETIOLOGIE

Am aratat ca funetia libidoului parcurge 0 lungi'i evolutil' inaintto' de a atinge faza zisa .11ormaL'ln care ea se aflEl in scrviciul procreatiei. i A:;; dari sa va vorbl'sc asb'izi dl'sprl' roIuI 'jucat de aeest fapt in dctCTminarea nevroze10r. Cred CEl sint in acord eu ecea ce nl' invata patologia genl'rala" aChri.ltind ca aceasta dezvoltare comporta doua pericolc: acela al stagnCirii ;;i acela al regresiunii. Aceasta 1nSeamna ca data fiind tendinta Ale vadatil' pe care 0 prezinta procesele biologice in general, se poatE' 1?1tlmpb ea taate fazele pregatitaare sa n1.1fie corect pareursc ~i in intEgiIne; anumite parti ale funetiei pot intirzia multa vreme in una S",-, in alta din aceste prime faze, ansamblul dezvo1tarii prezentind din aee2Eg Cduza un anumit grad de stagnare. Sa CCl~ceta.ln putin, in alte dOlTIEl1ii, analogii 111 lcg~?ittlra ell C1CCSt Cind un _lntreg popor i~i parase;;te vatra, spre a cfluta una r:~U8, C(':d_ ce S2 intimpla adesea in epocile primitive ale istoriei omenirii, ell sigudi acosta nu se stramuta in totalitatea sa in nona tara. Abstractie facind de alte pierderi, adesea a trebuit sa se intimple ~a mid grupL~ri sau asociatii de emigranti, ajJ,-mseintr-un lee, sa so fixeze aeolo, pe dud grosul poporului i~i continua dru111u1. a ape1arn lao eomparatie mal la S indemina : sUti ea la m:m:liferele superioare glandele gcrminale masculine care, la origine, sint situate in profunzimea eavitatir abdomina1e sufera, la un moment dat a1 vietH intrauterine, 0 deplasare care Ie :lduce aDrOafJi2 imediat sub pielea paTti{ terminale a bazinului. Ca urrnare a accstei r~igratiuni, gasim un mare numar de indivizi 1a care unul din aCGsteorgane a ramas in cavitate a abdominaUi sau s-a 10calizat definitiv in eanalul zis inghinal, pe care ambii testiculi trebuie in mod normal sa-l depa;;easca, sau, unul~ din, a~est: ~al1?l,: l:i'imine d~s~his, P,: cind in caz~lrile norma~e ammdcua treoUle sa ClevrnannpermeaOlle dupa trecerea pnn ele a testlcuielor. Pe dnd mal eTam tinal' stud2nt ~i-mi executam prima lucrarf~ ;;tiintifica sub conducerea Iui von Briicl~e)a trebuit sa ma oeup de originea radacinilor nervoase posterioare ale maduvei unui pe~te de 0 forma incii . foarte arhaica. Am stabilit eElfibrele nervoase ale acestor radacini ief?eau din eelulele mari situate incornul posterior al substantei oenu~ii, fapt neintllnit la alte vertebrate. DaT n-am intirziat sa descopar de asemenea faptul ca aceste ce1u1e nervoase se gasese in afara substantei cenu~ii l?i ocupa intregul traied care se intinde pina 1a a~a-numitul ganglion spinal a1 ri'ldi'lcinii posterioare; am conchis de aid ca ee1ulele acestei ingramadiri gcmglionare au emigrat din maduva spinarii spre a se piasa de-a lungul traiectu1ui radicular a1 nervilor. Faptul este confirmat de istoria dezvoltarii; dar la micu1 pe;;te cereetat de -mine traiedul migrarii a fast marcat de ce1u1ele ramase pe drum. La un examen amanuntit, veti gasi

pu.Ret<:'le slabe <:lIe<:lccstor compara1;ii. In consednta, va val spune oc'ol di in ceea ce prive5lte fiecare tenclinta sexuala este, dupa mea, posibil ca anumite elemente ale sale sa fi intlrziat in faze anterioare, in timp ce altele $i-au atins scopul final. Vati :J:"!b'[Jlno<lOjtL', bineinteles, ca noi conccpem fiecare din aceste tendinte ca pe un curent care inainteaza fara intrerupere de 1a inceputul vietH $i TIt iolosim de un procedeu in buna masura artificial cind il deSCOlTlpunem in mai muIte pusee succesive. Ayeti dreptate gindind ca aceste reprezentari au nevoie de clarificare, dar accasta este 0 operatie care ne-ar indepCll'ta de scop. lVIa marginesc acum sa va previn ca numesc jiUrlCltie (a tcndintei, bineintelcs) 1) faptul eEl 0 tendinta partiala S-Cl oprit L'1Cr-O fazCt timpurie de evolutie. Al doilea pericol al acestei dezvoltari in stadE constE'! in aeeea ca eL::cmu1tele mai avansate pot, printr-o mi$care retrograda, sa se into area b. rindul lor la una din aceste faze anterioare : numim aceasta regre~ S!Wie. Regresiunea are loe atunci cind, in forma sa mai avansata de oezvoltare, 0 tendinta seizbe9te in exercitarea functiei sale, adiea in s2tisfacci'ea sa, de mari obstacole exterioare. Totul ne dctel'lnin(\ S[t crcG 11 c{{ :?i regre~ilJl1ea nusint irlderJende11tc una de 21ta. ell mai dt fixatia va fi mat putHnicii in cursul dezvoltiirii, eu aUt ii va 1..1SCJr fU.Dctiei sa :jC~lp'~ de dificultcitilc cxtcr-io~-lre prin rcgresiul1e Dl-ntl la ;eleInentel~ ramase In stadiul de fiiatie si eu atltmai putin ..... functia deia , ,. , CCl1-StibJit~i la fi in stare s~i :rcziste obstacolelor exterioar-e pc care Ie, va ~ intil11i 111('~ll:~a sa, CiI1d Ul1 popor rnigrator a las2t de-a lunguJ druT11ul1Ji s:l'u :irrlportante deta9al~T10nte, fractiunile din aV~lngarda Val' avca~ 111CJ.Z Cl~! Infringc:re saU de ciocniri eu un inamie prea puternie. 0 TD.EtrcatJ de 2 se ret.rag2 pe pozitiile ocnp;:-lte de aceste dcta9an1e11te. \-:'Cll~ c~lvC'ains{t ell atlt TIlc-j 111ulte $8.nse de a fi fbfrinte, C11cit clenlcn.tcJe r~ln1ase 111spate ,Tor fi 111ai Dtnneroase. Spre a intelcge ncvl'Ozcle, este necesar sC\ nu pierdem din veder2 :a.c-est raport intTe fixa~ie :,?1regresiune. Dobinc1im in acest fel un punct die sprijin sigur pentru aborclarca problemei determinismuIui, a etiololievrozelc'r. Sii ne mai oCLlpam putin de regrcsiune. Din citfJ ati anat in legatura en dezvoltarea functiei libidoului, trebuie sa va a:;;teptati Ia doua tipuri de r2gresiune : reintoarcerea la primele obiecte marc ate de libido, care cum :;;tim, de natura incestuoasa; reintoareerea intregii structurl sexuale la st"dE anterioare. Ambele genuri de regresiune Ie intllnim in nevrozelc de transfer, in meeanismul earora indeplinesc un wI in;~Jortant. Tocnni reintoarcerea la primele obiecte ale libidoului se Ob:3ET\-t~ la 11evrotici ell 0 rcgLl1aritate obositoare. AI' 'fi ll1ulte de ad~3tlell privire la regresiunilo libidoului, dClccl an1 tine, SealTIa de tUl de nev1'oze, indeosebi de acelea zis2 narcisice. Dar nu sta in innoastra sa ne oel1pam aiei de cleo Aeesh' afectiuni ne pun in presi a altar modaliti'iti de dezvoltare, pe C2re inca nu Ie-am me11'~i, de ascmenea, p~m_in evidenta n(;i forme de regresiune. Cred eR trebuie Cleum sa va previn imootriva unei eonfuzii posibile l'"'tno ,'p0i'psiune> -"-'. si ref'v1nre - ,-'- ~c1. ""\ a1"+ ~sa va faeeti 0 ie'"'' ('1 ara "Sl'si s;:; ...L ~,JL~t-. "... ~'", '-'~ ..... .. ~ ",-.C C. PEl raporturilor careexista 111tre aeeste doua procese. Refularea este,

Ii

~i-.~~

-.Lc.

.. -'-A. ~

!-)

"des Triebes"

in tex:tul original,

eu intelesul

n1ultiplu de instinct} ilnpuls,

i-l'rrbold, inclinatie.

(Nota tract). 283

dad'! va mai amintiti exact, procesul datoriti'i caruia un act suscepthi-l de a deveni con:,?Uent,adica de a face parte din precon:'?tiinta, devifle incoD:'itient. Putem, de asemenea, califica drept enomen de refu12x12 situatia in care actul psihic incon~tient nu este nid m[lcar admis in temul prceonstient vecin, cenzura stoDlndu-1 si fJclndu-1 sa ia u"~ez, intoarsa. Nu ~xista nid un raport int;e notiun~a de refulare ~i aceea de sexualitate; asupra acestui fapt va atrag atentia intr-un mod c:, totul deosebit. Refularea este un proces pur psihologic pe care ilcaracterizEun"'inca 9i mai bine dindu~--icalificativul de topic. Prin acest termen dorim sa stabilim ea notiunea de refulare este 0 notiune "pz,tiala, legata de ipoteza noastra privind eompartimentele psihice s<"u. daca vrem 8;1 renuntam 1a aceasta reprezentare auxiliara gro'3iera, l=x;tem spuneca refularea decurge din faptul ea aparatul psihie 5e Camp-cD'll? din mai multe sisteme distincte. Din comparatia pe care am facut-o reiese di am folosit pin~lici cuvintul "regresiune nu cu semnificatia sa general admisa, ci intr-LLl sens cu totul special. Dadi Ii dati sensul sau general, acela cle reintoarcere de 1a 0 faza de dezvoltare superioara la una inferioara, rcfularea poate fi 9i ea conceput.a ca 0 regresiune, ca 0 reveniro la 0 faz.:'t "r::erioara ~i mai profunda a dezvoltarii unei activitati psihice. Nurcwi atunci cind vorbim de refulare, nu avem in vederc aeeast;} directie i ret1'ogradi'i, pentru ca vedem, de asemenea, 0 1'eu1a1'e,n sensu1 dinan-lie a1 cuvintului, chiar :;;i in cazul in care un act. psihic este mcntinut troptc inferioa1'e ale incon~tientului. Hefularea este 0 notiune 9i dinamicii; regresiunea este 0 notiune pur desc1'iptiva. Prin regrcsiune, a~a cum am descris-o pina aici, punincl-o in 1egatura. cu Intelegem numai intoarce1'ea libidoului 1a stadii anterioare ale dczycltatii sale, adic{l este un fen omen ce difera total de 1'efularo 9i est\? absolut independent de aceasta. Tot a~a, nu putem afirma ca regr-esinnea libidoului ar fi un p1'oce;:; ur psihologic 9i nu ~tim ee locaHz2tE p ar trebui sa-i dih11in cadrul aparatului psihic. Chiar atunci cind ea eXETcita asupra vietH psihice 0 influenta foartc pro-funda, nu este mai adevarat ca dominant este faetorul organic. Aceste puncte de veclere va VOl' fi parind desigur aride. Clinicn:e va oferi aplicatii care ni Ie VOl' face mai cOJlcrete. Dupa cun1 ~titi, istc:ht ~i nevroza obsesionala sint principalele reprezentante ale grupd nevrczelor de transfer. In isterie exist[l in mod vadit 0 I'eg1'esiune a libidoului la primele obiecte sexuale, de natura incestuoasa, ~i putcm spune C2 acess!,?; exist.a in toate cazurile, chiar :,?iatunci cInd nu abservam nid cea n:ai mica tendinta de regresiune spre 0 faze'; anterioa1'a a struct.urii sexuE.,ie. Hefularea, in schimb, joaca rolul principal in meeanismul isteriei. Dac2L imi ingaduiti sa completez printr-o constructie conceptuala toate cuno~;:tintele certe pc care Ie-am dobindit pina aeum despre isteI'ie, a~ descrie situatia in felul urmator : unificarea tendintelor partiale ale libidoului sub imperiul ,~ctivitatii organelor gcnitale cste'realizatc1 in isteric, i11sarez1.:11tatele care decurg de aici S2 izbesc de rezistenta sistemului prccol1c;tient legat de con~tiinta. O1'ganizarea activiti'itii genitale este strins legata de in- con$tient, Insa EU cste admis3 de p1'econ~tient, rezultind de aiei un tab!Gu care prezinti'i anumite asemanari cu stadiul anterior primatului organeIor genitale, ceea ce in 1'ealitate este eu totul alteeva. Din cele doua regresiunl ale libidoului, accea care duce catl'e 0 faza anterioara celei a structurii
sexuale este
Jl1Ult l11ai rerllarcab.ilEL
ClJ111

aceasta

din, llrnl[i

regreSl1-111&

lipse~te in cawl isteriei :;;icum in intreaga noastra conceptie despre nevroze inca semairesimte influent a studierii isteriei, care a precedat-o in timp, importanta regresiunii libidoului nu ne-aaparut dedt mult mai tirziu dedt aceea a refuli'iri1. Va previn ci'i punctele noastre de vedere vor suferi noi extensiuni ~i modificari cind yom avea de tinut seama, pe linga isterie 9i nevroza obsesionala, de nevrozele narcisice. In nevroza obsesionalii, dimpotriva, regresiunea libidoului spre faza preliminara a structurii sadico-anale constituie faptul cel mai fra:[3ant 9i care i,?i pune amprenta pe to ate manifestarile simptomatice. Impulsul erotic se prezintl in accst caz sub masca impulsului sadie. Reprezentarea obsedanta te-w~ onlOri, dad este descotorosita de excreseentele accidentale, indispensa bile, inseamna in fond (to? vrea sa ma bueur de dragostea ta. Imaginati-va ,?i 0 regresiune simultana eu privire la obiect, adici'l 0, regresiune in care impulsurile respective sa nu se aplice dedt persoanelor celor mai apropiate :;;imai iubite $i va yeti face 0 ideea de groaza pc GUY o pot stlrni la bolnav aceste reprezentari obsedante care apar in con:;;tiinta sa ca fiindu-i cu totul straine. Insii $i refularea joaca in aceste nevroze un 1'01 important, greu de definit intr-o introducere succinta ca aceea de fata. Regresiunea libidoului, atunci cind nu este insotita de refulare, ar putea duce la perversiune, dar nu ar provoea niciodata 0 nevroza. Vedeti astfel ca refularea este procesul cel mai specifieal nevrozei, aeela care 0 earacterizeaza eel mai bine. Voi mai avea, poate, prilejul sa vi"iexpun cuno,,;;tintele noastre ell privire la meeanismul perversiunilor Eliatunci yeti inte1ege ca aid totul se petrece infinit mai simplu dedt ne inchipuim. Sper sa nu 1111-0 luerti in nume de rau ca m-am angajat In aceste dezbated asupra fixatiei E)iregresiunii libidoului daca va anunt ea vi 10-am prezentat ca pe 0 introducere la cereetarea etiologiei nevrozelor. In privinta aceasta nu v-am impartaE)it deeit un singur fapt, anume ca oam~2nii devin nevrotici dnd sint lipsiti de posibilitatea de a-9i satisface libidoul, ded din eauza "privatiunii", eel sa folosesc un termen de care m-am Iliai folosit, simptornele inloeuind la ei satisfactia care Ie estc refuzata. Fire~te, nu trebuic sa tragem de aici concluzia ca ariee privare de satisfactialibidinala il nevrozeaza pe acela care Ii estc victima ; teza mea scmnifica doar faDtul eii factorul privatiune existi"l in toate eazurile de 11(',,'roza cercetat~. Ea nu este deci rev~rsibila. $i, fara indoiala, va veIl da, de asemenea, seam a ca aceasta teza ne reveleaza nu 1ntregul secret aT etiologiei nevrozelor, d numai una din conditiile sale importante ~i esentiale. Inca nu E)timdaea, in discutarea ulterioara a acestei teze, trebuie sa insistam indeos2bi asupra naturii privatiunii sau asupra particularitatilor aceluia care sufera de pe urma e1. Aceasta din cauza ca privatiunea este rareori completa ~i absoluta; spre a deveni patogenica, ea trebuie sa intereseze singura satisfactie pe care 0 cauta persoana, singura de care ea este capabila. In general, exista numeroase mijloace care permit sa se suporte, fara starea de baala, privatiunea de satisfactia libidinala. Sint barbati capabili sa indure tara pagubEi aceasta privatiune ; ei nu sint feridii, sufera de 0 anumita melancolie, dar nu cad bolnav1. Trebuie 2poi Si"ltinem seama -de faptul Cel tenclintele sexuale sint, dacii ma pot exprima asHel, extraordinar de plastice. Ele iE)ipot lua locul una alteia, 1$i pot asuma intensitJti diferite, iar cind realitatea refuza satisfacerea uneia, se poate gasi compensare in satisfacerea celeilalte. Ele reprezinta un fel de retea de vase comunic8nte, in pofida subordonilrii lor 287

fata de primatul genital: dou<'.icaracteristici gl'C'u de conciliat. In afara de aceasta, tendintelc partiale ale sexuali'tAtiL ca ,?i instinctul sexual care rezulta din sinteza lor, prezinta 0 rnal'C facilitate in a-:;i varia obiectul, de a-o.;ischim.ba fie care un obiect cu altnl mai accesibil, insu,?ire care opune 0 puternidi rezistent~r actiunii patogene " unei privatiuni. Printre ace'.'ti factori care opun 0 actiune ca si'i ziccm a'.'a profilacticiI actiunii nodve a privatiunilor, este unul C3re a dobindit 0 imporbnta sJcialb deosebli;:;, El q;msta in faptul ca tenclinta sexuala, l'Cmmtind la pl[lcerea partiClElsau la aceea pe care 0 pro curci. actul procreatiei, a inlocult-o printr-un aIt scop care are cu cel dintii raporturi genctice, dar care a. incetat sa mal fie sexual. devenind social. Denumim acest proces "sublimare" '.'i faeind aceasta ne alflturam opiniei generale care acorda 0 valoare Tn"d sociale dedt celor s2xuale care, in foncl, s5:nt scopuri maTC scopurilor egoiste. De altrel, sublimarea nu este decit un caz special al ata~arii tendintelor sexualc la altcL" nesexuale. Vom mai vorbi dcsDre aeeasta ell alt prilej .. , Sigur eEl sinteti tentati So" eredeti ca, datorita tuturor acestor mijloace care permit suportarea privatiunii, aceasta i$1 plerde Intreaga inlpOl'tanta. Faptele nu se prezinta astfel, privatiunea pastrindu-$i intreaga sa forta patogena. Mij1oace1e care i se opun sint in general insufi:;ente. G1'adu1 de insatisfactie a1libidoului, pe care omul me diu 11 poate suporta, este limJLn. P1Llsticitatea $1 mobilitatea libidoului sint departe de a i la toti oam2nii d2.savlr~ite, iar sublirnarca nu poate -5UIJrirna deei! 0 p3rte a far~l a 111?i -vorbi de faptul cc1 dstui i11di\,'"izi lill posecla declt inh ..o mica masura facultatea de sublimare. Principal a restrictie se exercita L1supra rnobilitatii libidouluL ceea ce are eEl erect del)ende:1~a satisfac1ie1 individului de un oa1'te mic nurnar de obiecte acccsibile $i de s<::opurL 1'oa1iza1:111e. Amintiti-vil numai ca 0 dezvoltnre incompleEl a lihidoului conlporta fi-xa-tii nur:!')eroase ~i variate ale libidol.lllli la faze antcriOBye ale structL1rii ~i la obiecte anterioare, faze ~l obiccte care eel n1ai ades2a nu D18.i :::;intcapabile sa procure 0 satisfc;l.c~ie rea]~i. \Zetl r2cuno3.~te a:~tfel eEl libidoului constltuie, dupa privatiune, cel mal puternic factor -etiologic al nevrozelor. Pu!elTI e)Cpri111a acest Ictpt prin.tr-o abre1.,riere scheafirmind ea fixatia libidoului constituie, in etiologia nevrozelor, fadorul predispozant, intern, iar p"'ivatiunea Ii.;ctmul accidental, exterior. Consider Cfl cste momentu1 pentru a va sfiHui sa nu v;'] situati pe 0 pozitie partizan a i1:1t1'-odiscutie eu totul de prisos. In lumea $tiintifica. exista obicciul cranlponarii de 0 parte din 2dev~n\ ;:]1 procJan1arii 2cestei piirti n;no. intregul adevar, pcntru CR apol sa se conteste, in numele sau, tot restul care nu ramine totu$i mai lJ1.l\jn adevarat. Tocmai cu ajutorul aeestul procedeu s-au desprins din mi~carea psihanalitica multe curente, unele din ele nerccunoscind dedt tendintele egoiste 'ii negind tendinte1e sociale, altele netinind cont dedt de influenta exercitata. de sareinile impuse de viata re~la ~i neglijind-o camplet p~ aceea exercitata de trecutul individual etc. In felul acesta am putea sa opunem una alteia fixatia :;;i sint nevrozele priva~junea, dind na$tere la 0 controversa :;;i intrebind: maladU exogene sau endogene, sint e1e consecinta necesara a unei constitutH san produsul uno~' anumite actiuni nocive (trclUrna.tice) ? Sau, :;;i mai concret, s1nt ele provocatf' de fixatia libidou1ui (0;;1 de alte particularltati ale constitutiei sexuale), ori de presiunea exercit?,ta de pri vatiune? Punind. tatul in curnpana, acedstJ dilenlcl nU-D1i pare nla-', pt1tin deplasata clecit 0 alta pe care v<t~ putea-o infati:;;a : oare copilul S2 J1cio;;teentru ca p
('<.1.

288

a fast procreat de tata sau pentru CEl a fost conceput de mama ?Arhbele CDrtdi1;ii int la fel de indispensabile, imi yeti spune pe buna dreptate. s earn a;;astau lucrurile ;;i in ceea ce prive~te etiologia nevrozelor. Din 1=il::ct de vedere etiologic, afectiunile nevroticEl pot fi rinduite intr-o serie :~ care cei doi factori, constitutia sexuala ;;i influentele exterioar@ sau, dad preferati fixatia libidoului ;;i privatiunea, sint reprezentate ina;;a f C1 incH parte a unuia dintre ace;;ti factori cre9te pe masura ce a celuilalt: scade. La unul din capetele acestei serii se gasesccazurile extreme despre care veti putea afirma eu certitudihe ; data fiind dezvoltarea anormala a libidoului lor, ace;;ti oameni s-ar imbolnavi oricare ar fi evenimentele exrerioare ale vietii lor 91 chiar daca aceasta ar fi lipsW'i de accidente. La celalalt capat se gasesc cazurile despre care, dimpotriva, puteti spune ca balnavii ar fi scapat sigur de nevroza daca nu s-arfi aflat in cutare sau cutare situat~e. In cazurile intermediare ne aflam in prezenta unorcomblnatii, in a9a fel incH unei parti din ce In ceniai mari a constituti~i sexuale predispozante Ii corespunde 0 parte din ce in ce mai mica influentelor nocivesuferite in cursul vietii, ;;i invers. In aceste cazuri,constitutia sexuala n-ar fi produs nevroza tara interventia inriuririlornoclve, iaraceste inriuriri nu ar fi fost urmate de un efect traumatic daca conditiilelibidouluiar fi fostaltele. In aceasta serie pot, 1a nevoie, sa recunose 0 oarecare predominantaa rolului factorilor predis. pozanti, darconcesia mea depinde de limitele pe care Ie yeti atribui nervozitatiP). Va propun sa dam acestor seriide fenomene denumirea de serii compLernentare, prevenindu-va ca vom avea prilejul sa stabilim 9i aIte serH asemanatoare. Tenacitatea cu care libidoul adera la anumite directii si la anumite obiecte, viscozitatea libicloului, ca sa zicem aE;)a, eap~re 'ca un factor n independent, variind de la un individ la altul :-;iale carui cauze ne siht total necunoscute. Daca nu ne este permis Sa subestimam rolul sau in etiologia nevrozelor, nu trebuie nici sa exageram intimitatea raporturilor sale eu aceasta etiologie. Observam 0 atare "viscozitate" a libidoului, a carei eauza ne este, de asemenea, neeunoscuta, in numeroase imprejurari, 1a omul normal 9i, in ealitate de factor determinant, 1a persoane1e care, infr-un anumit 'lens, alcatuiesc 0 categorie opusa aceleia a nervo;;ilor : 1a perver9i. Se;;tia ehiar9i inainte de psihanaliza (Binet) ca adesea este posibH sa descoperim in anamneZel perver9ilor 0 impresiefoarte veche determinata de 0 orientare anormala a instinctului sau de 0 alegere anormala a obiectu1ui 9i de care libidou1 perversului ramine ata;;at toata viata. ~i\desea ne este cu neputinta sa spun em .ce face ca aceasta impresie sa devina capabila de a exercita asupra libidou1ui 0 atractie atit de puternidi. Va voi prezenta un caz pe care I-am observat eu insumi. Un barbat, pe care organele genitale 9i toate celelalte farmece ale femeii il lasa astazi indiferent si care traieste totusi 0 excitatie sexuala irezistibili.'i la vederea unui pici~r. de 0 anu~ita forma, de aItfel nu dezgolit, i:-;iaminte;;te de 0 intimplare prin care a trecut pe cind avea ~aseani 9i care a jucat un rol hotaritor in fixatia libidoului sau. Statea a;;ezat pe un taburet linga guvernanta sa, care trebuia sa-I dea Q lectie de engleza. Ciiuvernanta, o fata batrina, uscata, urHa, cu ni9te ochi alba;;tri apo;;i :-;iCll nasul cim, avea nu 9tiu ce la un picior pe care, din aceasta cauza, 11incaltase in2)

"die Grenzen cd. 404

da Hervositat" in textul original. (Nota trad.)

289

19 -

tr-un papue de eatifea ~i-l tinea intins peo pernita. Coapsele Ii.' crall totu~i aeoperite in moaul eel mai decent. Toemai piciorul slab, tendino.'>, ca aeelaa1 guvernantei, a devenit, dupa 0 tin11claincercare de activitate .sexuala normala, unicu1 sau obieet sexual, iar omtll nos1ru era atras in mod irezistibil de Ull asemenea pieior, mai ales daca aeestuia i seaai'\ugau ~i alte trasaturi ca1'e-i aminteau de guvernanta engleza. Aceasta fixatie a libidou1ui. a fikut din e1 nu un ne'1rotic, ci un pervers, ceea ce noinumim Un fetisist adorator de picioare. Dupa cum'1edeti cu toate ea fix*i:'itia excesi'1a ~i: in plus, preeoee a libidou1ui eonstituie' ~mfactcT etiologic indispensabil nevrozei, actiunea- sa se intinde mult dineol0 de cadml ne'1rozelor. Fixatia constituie,astfel, 0 conditie mai putin decisiva dedt pri'1atiunea despre care am vorbit mai sus. A~adai', problema determinarii ne'1roze10r pilre sa se complice. De fapt, cercetarea psihanaliticane dcz'1aluie un nou factor care nu figun:'Ci~'il 1a in seria noastra etiologica ~i care apare eLlcea 111al mare evic1cnt2J. pe> .soanele pe<ieplin sanatoase atin5e pe nea',)teptate de 0 afectiune nevrDHca. Gasim cu regularibte la aceste persoane indiciile "L1-TIei opozitii de dorinte sau, cum obi~nuim sa ne exprimam, ale unui conflict psihic. 0 parte a personaJitatli manifesta anumite dorinte, 0 aHa parte se opune acestora ,?i Ie respinge. Fara un conflict de acest gen, nu exist a neVWZd, De altfel, nu este aIel nimic ciuc1at. Cunoa;;teti ca viata nOastra psihi:h ,este in mod constantfn'lmintata de conflicte carora ne straduim s~\ Ie gasim solutia. Pentru ca un asemenea conflict sa de'1ina patogeh avem' deci n2voie de canditii speciale, In consecinta, trebuie S{l ne intreDi.lrn C'Cll'eint aceste condltii, intre ce forte psihice se desfa',)oara aeeste C011s fHete patogene, care sint raporturile care exist a intre conflict ~i ceHalti
fact,ori detern1jl'lan~.i.

'

SpET sa pot'da acestar intrebari raspunsuri mu1tumitoare, de,?i scude ~i schematice. Can:flictul este pravocat de privatiune, libidoul c21'uia Ii este refuzata satisfactia normala fiind abJigat sa caute alte obiecte ~i cai. Conditia acesluia este dezaprobarea celorlalte ciH:'Ii abiecte de catre 0 anum ita frac'~iune a personalitatii: rezulta un veto care face irnposibH noul mod de satisfacere. Incepind din acest n10ment formare'l simptornelor urmec~za,a cale~p,e care a vom pa1'curge .I?ai tirziu.~:rendi~te1: li~idinale resplnse cauta In acest caz sa se manrteste pe cal ocohte, 1nS3.nu fard a sestr{lClui s2-:'Ii justifice cerintele CLi ajutorul unor deformarL ~i
ateTl1.1~tri. .Alce.st~
cG-i

ocolite sirlt acelea ale fornlarii .simptoilJelor,_

care"

re-

prezintu

s2tisfactie naLla san de substitutie, devenita necesara co.urmare

a privathlnii.

Imp01tanta conilictului psihicmai paate fi rcHefata daca adaugam: "Pentru, Cd 0 priv~]tiune e:cterioClrii sa devina patogena, trebuie sa se adauge 0 prlvatiune interiO:1Tii". Se intelege ca privatiunea exterioara ~j ceo. interioara S2 raporteaza 1a obiecte diferite$i urmeaza cai diferite. Privatiune,} exterioara exclude cutare posibilitate de satisfactie, privatiunea interioara a1' vrea sa excluda alEi. posibilitate :'Iitocmai in legXHwa ell acestea se declan~eaza conflictul. Prefer acest procedeu de expuncre, avlnc1 in '1edere cantinutul sEmimplicit. El implica indeosebi probabilitCltea C[, in cpodle de inceput ale dezvoltarii umane retinerile interioare au fast deter:ninate de obstacole exterioare reale. Care sint insa fortele din care emqna opozitia Impotri'1a tendintei libiidinale, care este cealalta latura a conflictului patogen ? Acestea slnt, ca

290

I
I ,

sane exprimam intr-un mod foarte general, tendintele nesexuale. Noi Ie cleSeml1EUn l1umele generic de "tendinte ale eului" ; psihanaliza nevrocu zelor de transfer nu ne orera. nici1.1n mijloc 1.1tilizabilspre a unnaridescompunerea lor ulterioara, nu reu~im sa Ie cunoa~tem intr-o oarecare masura .decit prin rezktentele opuse analizei. Conflictul patogen este un .conflict Intre tendintele eului ~i tendintele sexuale. Avem impresia, in unele cazuri, ca este vorba de un conflict Intre diferite tendinte pur . sexuale; aceasta aparenta nu infirm a cu nimic teza noastra, pentru ca din cele doua tendinte In conflict, una este intotdeauna cea care caura ca sa zicem a~a, sa s~tisfaci'! eul, pc clnd ceahllta ia a pozitie de aparar~ pretinzind ca va conserva Revenim, deci, la conflictul dintre eu ,?i sexualitate. Od de dte ori psihanaliza Infati~a cutare sau cutare evenimcnt psihic ca, pe un produs a1 tendintelor sexuale, i se obiecta eu iritare ca omul nu este alcatuit numai din sexualitate, ca exista in viata psihica alte tendinte si interes2 dedt tendintelesi interesele de nat1.'ra sexuala ca nu tre"tui'e sa derivam "totul" din sexualitate etc. Ei blne, nu CUI;OSC nimic mai reconfortant decit faptul de a Ii 0 data de acordcu adversarii. Psihanaliza n-a uitat nicideeum ea exist-a tendinte nesexuale, ea si-a Inaltat edificiul pe principiul sepan3rii nete ~i tran~ante a tendintelor sexuale ~i a tendintelor care se r~lporteaza la eu 91 afirma, rara a a::;tcpta obiectii, canevrozele sint produse :/m ale. sexualitatii, ci ale eonflictului dintre eu 9i sexualitate. Ea nu are nlei un motiv plauzibil sa conteste existenta sau importanta tendintelor eului atunci cind .lncearca sa degajeze ~i sa defineasca roiul tendintelor sexuale in starea. de boala 91 in viatiL Daca psihana1iza a fast determinata sa se oeupe in primul rind de tendintelesexuale. aceasta s-a datorat faptuluica l]evrozcle de transfer au reHefat aceste tendinte in mod deosebit ~i i-au oferit in felul acesta pentru studlu un dameniu neglijat de altii. Tot a~a, nu este coreet sa se pretinda ca psihanaliza nu se inte1'eseaza de aspectul nesexual al personalitatii. Tocmai separatia 1nt1'eeu ~i sexualitate a clovedit cu 0 claritate lara seaman ca tendintele eului au ~i ele o dezvoltare semnificativa, care nu este nid cu totul in'depcndenta de libido, nici Cll totul lipsita de reactie impotriva acestuia. Respectul adevarului ne obliga insi'! sa spun em ca noi cunoa~tem dezvoltarea eului int1'-o muIt mai mica masura dedt pe aceea a libidoului, cauza. fiind ca numai ca U1'111a1'estudierii nevrozelor narcisice putem spera sapatnma dem in structura eului. Cunoastem, totwii 0 incercare foarte interesanta In legatura eu aceasta probIenia. Este yorba de S. Fer e n c z i, care a Incercat sa stabileasca In mod tearetic fazele de dezvoltare a cului, C1 avem eel putin doua puncte de sprijin sollde in judecarea acestci dezvoltari. Nu este adevaratca intereselelibidinaIe ale unei persoane ar fi dintru ineeput ~i in chip necesar in opozitie cu interesele sale de autoeonservare; mai degraba putemspune eEleulc2uta, in fiecare etapa a dezvoItiirii, sa se armcnizeze eu structura sexuala, sa ~i-:o adapteze. Succesiunea diferitelol' faze de c1ezvoltare a libidolilui are loc intr-adevar conform unui program prestabilit ; totu~i nu este indoielnic ca aceasta succesiune poate fi influentatii- de catre eu, ca trebuie sa existE!"un anurnit paralelism, 0 anumita concordanta Intre fazele de dezvoltare ale eului .-;;i acelea ale libidoului ~i cadin tulburarea acestei concbrdante poate Iua na~tere un factor, patogen. Un aspect care ne intereseaza in mod deosebit este sa ~tim cum se comporta eul in cazurile in care libidoul a permis 0
291

fixatie intr-o faza data a dezvolt'irii sale. Eul se poate acomoda cu aceasta fixatie, caz in care devine, intr-o masuri'i corespunzatoare acesteia; pervers sau, ceea ce inseCl'1;;nil:\('C'lc~~i : lncrn, infantit. Dar el poate, de asemenea, sa se opuna acestei fixatii a libidoului, caz in care eu1 sufera 0 refulare acolounde libidoul a sufelit 0 jixatie. Urmind aceasta cale, gasim ca al treilea factor al etiologiei nevrozelor, tendinta spre conflicte, depinde atit de dezvoltarea eului cit si de aceea a libid~lui. Ne-am completat astfel ideile referitoare la det~rminismul nevrozelor. In primul rind, ennoa$tem eonditia eea mai generala, repre.,.. zentata de privatiune, dupa care urmeazafixatia libidoului care 0 impingein anumite directii, iar in a1 treile.2 rInd intervine tendinta 'la conflict care decurge din dezvoltarea eului deviat de aceste tendinte ale libidoului. A$adar, situatia nu este nici atit de complicata ~i nici aUt de greu de sesizat pe cit va va fi parut probabil in timp ce imi dezvoltam ideile. Nu-i mai putin adevarat ea asupra acestei probleme nu s-a spus totul. La cele ce V-am aratat, am mai avea de adaugat ceva nou, dupa cum am puteasa supunem unei analize mai profundelucrurile deja eunoscute ... Spre a va demonstra infiuenta pe care 0 exercita dezvoltarea euLui asupra genezeieonflictului $i prin urmare asupradeterminarii nevroimaginal', nu are nimic nevero- ' zelor, va VOl dta un excmplu care, de~;;i simil. Aeest exempu mi-a fost inspirat de titlul unui vodeviI a1 1ui Nestory: "La parter $i La primul etaj". La parter locuie$te ingriiitorul casei, iar la primul etaj proprietarul, un om instarit ~i stimat. $i unul ;;1 cela1a1t au copii $i banuim ca fetita proprietarului dispune de posibilitatea ca, in afaraeazurilor in care ,este supravegheata, sa se joace cu fetita ingrijitorului. Se poate intlmpla ca in aeeste imprejurari .jocurile copiilor sa capete un earacter indecent, adica sexual, ei sa se joaee de pilda "de-atata $i mama", sa inceree sa-~i vada fiecare partile intime ale corpului ~i sa-~i irite organele genitale. Fetita propriet.rului care, in ciuda eelor dnci sau ~ase ani ai ei, a pututavea ocazia sa faea unele observari eu privire 1a sexualitatea adu}tilor, poate juca in acesta imprejurare rolu1 de seduditoare. Chiar ~;i atunci dnd nu dureaza prea mult, aceste "jocuri" sint de ajuns ca sa activeze la eei doi copii anumite tendinte sexuale care, dupa incetarea jocului, se manifesta timp de citiva ani prin masturbatie. lata ceea ce vomgasi comun la cei doi copli ; rezultatul final insa, va diferi de la unul la altul. Fetita portarului va practica masturbatia aproximativ pina la aparitia menstruatiei, ca sa renunte apoi tara dificultate, i~i va lua citiva ani mat tirziu un amant, poate ca va face un copil, va imbI'ati~a cutare sau cutare. cariera, poate ca va ajunge artista 1a moda ~i va sfir$i prin a intra in aristocratic. Poate ca vaavea 0 soarta mai putin stralucita, insa i~i va trai restul vietii fara a se resimti de pe urma exercitiului precoce al sexualitatii scutita de nevroza. Altfel se VOl' petrece lucrurile eu fetita- proprietarului. Curind, fiind inca eopil, ea va trai sentimentul de a fi faeut ceva rau, va renunta imediat, dar ca urmare a unei teribile lupte interioare, la satisfactia masturbatoare, dar nu fara a pastra 0 amintire $io impresie deprimanta. Cind, la adolescenta, se va afla in situatia de a afla cite ceva despre raporturilesexuale, ea Ie va evita cu 0 aversiune inexplicabila $i va prefera sa Ie ignore. Este posibil ca ea sa sufere atunei din nou presiunea puternica a tendintei spre masturqare, fara a ayea curajul sa se plinga in legatura eu aceasta. Cind va fi. atins Vlrsta laeare fetele
292

incep sa viseze 1a mariti~, ea va didea prada nevroze.i ~i drept urmare va trili 0 profunda deceptie rata de casatorie, viata Infati~indu-i-se In culorile cele mai sumbre. Daca reu~im sa descompunem aceasta nevroza eu ajutoru} analizei, yom coi1stata ca aceasta faLl bine crescuta, ii1teligenta, idealista ~i-a refulat inintregime tendintele sexuale, insaacestea, ea ea sa fie con~tienta de fenomen, se raporteaza in permanenta 1a mizerabilele joeuri la care s-a dedat eu prietena sa din copilarie. Deosebirea dintre aceste doua destine, inpofida identitatii evenimente10r initia1e, tine de faptul ca eul uneia din protagoniste1e noastre a avut 0 dezvoltare pe care cea1alta nu a eunoscut-o.Fiicei ingrijitorului activitatea sexuala i s-a iIifati~at mai tlrziu sub un aspeet la fel de natural ~i lipsit de reticente ca in copilarie, pe cind fiiea proprietarului a suferit influenta educatiei ~i a exigentelor sale. Date fiind sugestiile pe care l~a primit de 1a educatori, ea ~i-a faeut din puritatea ~i eastitatea femeii un ideal incompatibil eu activitatea sexualfi, iar formatia fntelec- . tuala i-a slabit interesul pentru rolul pe care era chemata sa-l joace in ealitatea ei de femeie. Tocmai ca 0 consecinta a acestei dezvoltari morale ~i iritelectuale mai inalte dedt cea de care s-a bucurat prietena sa a ajuns in conflict eu imperative1e sexualitltii. A~ dori sa mai insist astazi asupra unui alt aspect referitor la dezvoltarea eului, tocmaitinind seama de perspectivele pe care ni Ie deschide ~i de faptul ca toate concluziile pc care Ie yom trage de aid VOl' fi de natura sa justifice separarca tran~anta, dar care nu sare inochi, pe care noi 0 postulam Intre tendintele eului ~i tendintele 'sexuale. Spre a for-. mula 0 judecata asupra acestor doua eai de dezvoltare, trebuie sa pornim de la 0 premisa de care nu s-a tinut cont indeajuns pina astazi. Cele doua cai de dezvoltare, a libidoului si a eului, nu sint in fond dedt legate testamentare, repetari prescurtate 'ale dezvoltarii pe care omenirea intreaga a pareurs-ode 1a origini ~icare se intinde pc 0 mare du-. rata de timp. In ceea ce prive~te dezvoltarea libidou1ui, i se recunoa~te eu draga inima aceasta origine jilogenetici'i. Amintiti-va numai ca 1a uncle anima1e aparatul genitalprezinta legaturi strinse cu gura, ca la altele este inseparabil de aparatul excretor, iar 1a 0 alta categorie se leaga de organele loeomotorii, despre toate acestea yeti gasi 0 interesanta expunere. in valoroasa carte a lui W. BCilsche.Observam la animale, ca sa spun em a~a, toate felurile de perversiune~i de structura sexuala. in stare nativa. Or, la om punctul devedere filogenetic este in parte mascat de faptul caparticu1aritatile care sint in fond mo~tenite, nu sint putin dobindite din nou in cursul dezvoltarii individuale, probabildin cauza ca Imprejurarilecare au impus odinioara achizitiaunei particularitati date persista 'Ii continu,a sa-~i exercite actiunea asupra tuturor indivizilor care se succed. A~ putea afirma ca aeeste eonditii, din productive cum au fast aItadata, au devenit doar cleclan9atoare. In afara de aceasta, este incontestabil ca mersul.dezvoltarii pre determinate poate fi tulburat ~i modificat 1a fiecare individ prin influente exterioare recente. In ceea ce prive9te forta care adictat umanitatH aceasta dezvoltare :?i a carei actiune continua sa se exercite in aceea~i direetie, o*unoa~tem: este tot privatiunea impusd de realitate sau, ca s-o numim pe numele sau adevarat necesif;atea care decurge dinviata, Auc.cy~''l' Nevroticii eei la care in perioada eopmiriei aeeasta rfgoare a provocat efeele dezastru9ase, dar o1'ieare ar fi educatia primita, sintem expu:;;i 1a riscuri. Proclamind ca necesitatea v,itali'i constituie motorul dezvoltarii, nu mic293

.;;oram de altfel cunimic importan~a "tendin~elor evolutive interne", atund cind existenta acestora se faee simtita.' . Or, se euvine sa notam di te11dintele sexuale :;;iinstiIictul de conseryare nu se comporta in acela:;;i fel fata de necesitatea rea1i.Instindele care au ca finalitate conservarea :;;itot eee?l ce tine de ea sint mai aceesibile edueatiei; ele izbutesc repede sa se incline in fata necesitatii :;;i sa-:;;i c.,2nformeze dezvoltarea in raport de cerintele reaIiHitii. Faptuleste de inteles, c1at fUnd Cft aitfel ele nu-~i pot procura obiectele de care au nevoie ;;i fara de care individul risca sft piara. Tendintele sexua1e, care 1a inceput nu au nevoie de obiect ~i ignora aceasta trebuinta, sint mai grell de educat. DUclnd 0 existenta ea sit spunern a:;;3 parazitara, asociata eu aceea a altor organe, capabile sa-~i gaseasea 0 satisfactie Glutoerotica, fara ea maear sa depa:;;easca corpu1 individului, elc scapa influentei educdtive a necesitatii reale :;;i, 1a majoritatea oamenilor pastreaza toata viata, din anumite puncte de vedere, un caracter 2rbitrar,capricios, r~fractal', "enigmatic". AdElUgatila aceasta laptnl ca un tinar J:nceteaza.de a. mai i educabil din momentul in caretrebllinte1e sale sexuale ating intensitatea maxima. Educatorii 0 ;;tiu ~i procedeaza in consecinta; dar poate S8 VOl' lasa convin:;;i de rezultatele psihanalizei ca sa 1'ecunoasca raptlll ci'i educatia primitEi in prima copilarie laSE:cele mai Cldinci amprente. Omul este integral format deja de la virsta de patru san cinci ani ~i mai tirziu se mu1tume~te sa manifeste ceea ce i s~a dat pina .la aceasta vi1'sta 3). Pentru a sublinia intreaga semnificatie a deosebirii pe care am stabilit-o int1'e aeeste doua grupuri de instincte, sintem nevoiti sa facem 0 lunga digresiune ~i sft infroducem una din acele consideratii carora li se potrive:;;te calificativul de economice. Faclnd aceasta, yom aborda uriul dindomeniile ce1e mai importante, dar, din nefericire, ;;i dintre cele mai obscure ale psihanalizei. Ne punem intreparea daca 0 intentie fundam2nta1;'[ oarecare esie inerenta aetlvitatE aparatului nostru psihic :;;i acestei intreb,3ri Ii raspundem printr~o prima aproxiinare, spunind ca dupa toate aparentele ansamblu1 activitatii noast1'e pslhice are ciTept neplacerea, fiind sa ne procure plikerea ;;i de a ne face S<'l eviU1l11
3) Afirmatia Iui Freud, potrivit direia educatia primitii In copilarie lasa cele mal adinci amp rente, este exada: AUt trasaturile de caracter (pozitive $i negative), cIt,;;1 deprinderile, obi:;;nuintele, atitudinile etc. rormate la accastii vlrsta se remarca printr-o mare stabilitate, uneori putfndu-se manifesta din nou ~i dupa ce, prin erorturi pedagogice deosebite sau prin forta experientei de viata, ele au fost Inlocuite prin altele mai conforme cu cerintele integrarii sociale. Este Insa exageratii afirmatia sa ci'i,.dupa virsta de 4-5 ani, omul HU. al' race dedt sa "manifeste ceea ce s-a dat pina la aceasta vlrsta". In realitate, personalitatea umana este transformabila in mod nellmitat, iar stadiile de dezvoltare care succed copiliiriei au lor in procesul niciodaUi incheiat al romtirii :;;ieducarii omului. Din acest pllnd de vedere, pedagogul american J. R. Kid d scrie cu deplina indreptatire:

"Omneniinu sc hralwse Ia maturitate elL momentul eopHariei Iii aZ tineretii $i nt~ naui9heazii pt~r $i simplu de-a Ztmgul coastei catre batr/nete. Existii tot atit de multe probleme noi de rezoZuat $1 situalii noi de stapfnit in timpuZ aniZor maturipe cite exista. in timpuZ perioadelor de data anterioare. lvlaturitatea are punctele sale de tranzitie $i crizeZe sale. Ea este 0 perioada de dezvoltare aproape de compZetii ca .sens cum sint perioadele de dezvoZtqre ale copiZiiriei $i actoies(:en,te,i" (How Adults Learn, Association Press, Ne\v York, 1973). (Nota trad.).

294

I-..

.--------

..

--------------

:-eg:atci in mod automat de principiul pUicerii 1;)., Or, am da totul ca sa CLlnoa;;;tem conditiile placerii :;;1 ale neplacerii, insa toc111ai elementele c:C23tei cunoa~teri ne lipsesc. Singurul lueru pe care il putem afirma este ca placerea se afla in legatura cu diminuarea, atenuarea sau stingerea n13,sei excitatiilor acumulate in aparatul psihic, pe cind suferinta merge !llinii-n mina cu cre~terea, eu exacerbarea acestora. Examinarea celei m,~i intense placeri accesibile omului, placerea traita in -cursul saviqirli adului sexual, nu lasa nici un dubiu asupra acestui Cumin acestc acte Insotite de placere oste yorba de cheltuirea de rnJ.ri c,;ntiElti de excitatie sau de energie psihicaJ dam considerentclor de Clcestea numele de econmnice: Notam ca sarcina care incumba aparatului psihic :;;i actiunea pe care el 0 exercita pot fi descrise aHfe1 :;;i int1'-un mod mai gonel'al dedt Insistind Clsupra dobind~rii placeril. Putcm s'[June Cd aparatul psihic serve~te la dominarea ~i suprimarc::l excitatiilor ~i in<::itatillor de origine externi'! sau interna. '[n ceea ce prive~te tendlntele :,exuale, este evident ea de la ineeputul ~i pin a la sfiqitul dezvoltarii lor ele reprezinta UD mijloc de dobindire a placerii, j'ndeplinindu-:;;i aceasta functie far:'i a 0 slabi. Acela:;;i este, b 1nceput, obiectivul tendin~elOi"eului. Dar, sub presiunea marii educatoare care estc nec8sitatea, ten'dintele EuIcei nu 1nt1rzi2 sa modifice principiul pHicerii. Sarcina de a indeparta suferinta i so impune eu aceea;;i urgenta ca ~i aceea de a-~i asigura placeI'ea, evJ invata ca este indispensabil sa renunte b satisfactia imediata, 38. amine dobindirea p1acerii, de a SUDorta unele sufer1nte s1 de a 1'enunta in general laanul111te surse de placel:e. Eul asHel educat'de'vine ,,;"(,;zon:,))11 ", nu S2 mal 1'::1'Oa dominat de principiul placerii, ci S8 supune principiuIui reaIiti11ii care, in fond, are ~i el drept sea)) pli5cerea, dar 0 pLkere care, am'inati't )1 atennati'l, aTe avantajul dea oieri certitudinea pc care ne-o di'l contactlll eu realibtea :;;i conformarea 1aexigente1e sale. Tl'ecerea de la }Jl'incipiul pEicerii 1a principiul realitatii constituie uliul dinprogresele cele mai Lnportante in dezvoltarea cului. $tim deja cii tendintele sexualc nu depa;;;esc decit tirziu ~i oarecum fortate ~i coristrlnse acc~-;_staf:::tza a dez-vo_~tarii eLdui.- iar Inai departe V0111 ,redea ce cOl1secinte pot clecurge pentru om din acestc leg,Citurl'm,,1 slabe dintre s2xualitatca sa ~i realitatea exterioara. Daca eul omului se dezvolta :;;i are istoria sa, ea si libidoul, uu yeti fi surprinsi sa aflati ca poate de asemenea, 0' "regresiune a euiui" ~i po ate ' ca yeti fi curi~~i sa eunoa~teti ralul pc C2re il poate juca in maladiile nervaase aceasta Intoaxcere a e1.lIui la f.aze anterioare ale clf;z\loJtarli.
*

'i) Principiul freudian-nal Dlficerii", C2.re calauzestedin inconstient fiinta umana~ in tc"ate demersurile sale, reflect-a tenclinta inerenti oricarui in1Duls sau >ndorinte'~ de a-~i unnari propria-I satisfactie, indiierent de lIte considerEmte, in dialectica exist,~.n~ei se opune "prfllcipi-uZ- reaZitCltii" care; cumarata Freud, ne obliga sa amL:ltrl obtinel'ea satisfactiei, "sa nu profiti'im de Cinumite, posibilitiiti ee ni se oJeni $i ehiar sa suportam, datorita lun[!ului oeol peeare eonsimtim s?1-1faeem spre a la pUicere, 0 momentanii nepliicere" (Jenseits des Lustprinzips, in Ge~ Schriften, 'VI., Leipzig, \Vien, ZUrich, Internatinaler Psychoanalitischer Verlag, 1925). In fond, "principiul l'ealitatii" introduce in structura psihidi ~i in co;upo!'tdl:1entul omului reg-tIlile de etidi sociala, acceptate uneori eu destula difiClilUI", tc\ ata tracL),

295

XXIII MQpALITATILE DE FORMARE A SIMPTOMELOR

Pentru profan, esenta bolii ar constitui-o simptomele, iar insanato;;irea ar consta in inlaturarea acestora. 1\1edicul, dimpotriva, se straduie;;te sa faca distinctia intre simptome ;;i maladie :;;ipretinde ca disparitia simptomelor este departe de a insemna vindecarea. Ceea ce ramine din boala dupa disparitia sil11ptol11elor. este toemai eapadtatea de a genera noi sim.ptome. In consecinta. yom adopta in mod provizoriu punc-. tul de vedere al profanului :;;iyom adl11ite ca analiza simptomelor echivaleaza cu iptelegerea bolii. Simpto!11ele, 1ar noi nu vorbim aid, fire:;;te, decit de simptome psihiee (sau psihogene) ;;i de maladii psihice,. sint, pentru viata privita in ansamblul ei, acte vatamatoare sau eel putin inutile, acte indeplinite eu aversiune, care sint insotite de un sentiment penibil sau de suferinta. Principal a lor vatamare consta inefortul psihie eerut de executia lor ~~;in acela de care este nevoie pent1'u a Ie combate. In cazul in C8re i avem un proces de forma1'e exagerata de simptome, acest efortdublu poate .antrena dupa sine 0 asemenea saracie a energiei psihice disponibile lrlcit persoana intercsata devine Incapabila de a mal face fata sarcinil or importante ale vietii. Cum acest eJect constituie mai ales 0 exprcsie a cantitaW de energie cheltuite, yeti intelege fal'a greutate ca ,,3 fi bolnav" este 0 notiune esentialmente practica~ Totu;;i, daca va situati dintr-un unghi de veclere teoretic ~i faccti abst-ractie de aceste cantitati, yeti putea spune, fara tcama de a fi dezmintiti, ca noi toti sintem bo1navi, aclica nevrotici, dat fiind ca toate conditiile care guverneaza 01'marea simptomelor exista ~i la omul normal. In ceea ce prive;;te simptomele nev1'otice, ;;tim de-acum ca ele sint _ efectul unui conflict care se declan;;eaza in subiect ccYurmare a unui .mod nou de satisfacere a libidoului. Cele doua forte care s-au separat se reunesc in simptome, recondliindu:'se, ea sa zieem a:;; printr-un com:" a, promis care nu este altcevadecit fo1'marea simptomelor. Aceasta $i expJica puterea de rezistenta a simptomului ; el este sustinut de an:;bcle parti. :;3tim,de asemenea, ca unul din ace~ti doi adversari in conflict este 1'eprezentat de libidoul nesatisfaeut, indepartat de la realizare 'Ii obligat sa-;;i caute noi modalitati de satisfactie. Daca realitatea searata nemi10asa, chiar 'Ii in cazul in care libidoul este dispus sa adopte unalt obict in locul aceluia care Ii este refuzat, aeesta Va fi in final silit sa se angajezc pc calea rgresiunii ;;i sa incerce sa-:;;iafle satisfaetia fie in un.a din structuril.e deja depa:;;ite, fie iritr-unul din obiectele abandonate anterior. Ceca ce atrage libidoul pe ealea regresiunii sint fixatiile pe care Ie-a Iasat in aceste stadii timpurH ale dezvoW"iriisale. Calea regresiunii se separa net de aeeea a nev1'ozei. Cind aeeste regresiuni nu trezesc nid 0 opozitie a eului, proccsul se produce fara nevroza ;;i libidoul obtine 0 satisfactic reali'l, chiar daca nu totdeai..ma no1'206

_-_._------~----~~-~--~~ ------''''~."''~.,'.,,~"'''~~~~:'~~,~,~'
maUl. Dar' atunci dnd eul - care controleaza nn numai cOlli?tiinta, ci ~i dille de acces ale inervatiei motrice $i, drept urmare, posibilitatea realizarii tendintelor psihice -, dnd eul, spuneam, nu accepta acei>teregresiuni, ne aflam in fata unui conflict. Libidoul gase:;;te, ca sa zicem a'ia, calea blocata 9i e silit sa incerce sa scape intr~o directie in cafe 1$i poate chelt~i rezerva' sa de energie potrivit cerintelor principiului pHicerii. EI trebuie sa sesepare de eu. Operatia aceasta Ii este inlesnita de fixatiile pe care Ie-a format de-a lungul dezvoltarii sale 9i impotdva carora eul s-a aparat de fiecare datacu ajutorul refularilor. Ocupind in mersul sau regresiv aeeste pozitii refulate, libidoul se sustrage eului ;;i legilor sale 9i renunta in acela9i timp la orice educatie pe care a primit-o sub influent a sa. Libidoul s-a lasat calauzit daar atita timp cit putea nazui intr-o satisfactie, dar, sub dubla presiune a privatiunii exterioare $i interioare, s-a revoltat impotriva subordonarii $i cugetacu regret 1a fericirea din trecut. Acestaeste caracterul sau, in fond invariabiL Rc_ prezentarile in care libidoul va investi de acum inainte energia safac parte din sistemul incon$tientului $i se supun proceselor care au loc 'in acest sistem, in primul rind procesele condensarii ;;i deplasarii. Ne gasim aid in prezenta aceleia;;i situatii ca aceea care caraeterizeaza forma rea viselor. $tim ca visul .ljropriu-zis, care s-a format in incon;;tient in calitate de realizare a unei dorinte imaginare incon$tiente, se love$te fie 0 anumita aetivitate (pre)con;;tienta. Aceasta impune visului incon:;;tient ccnzura sa, in urma d'treia survine un compromis caracterizat de fo1'malTa unui vis manifest. La fel se petree luerurile cu libidoul, al carui obiect, expulzat In incol1$tient, trebuie sa tina 5e3ma de forta eului precon~tint. Opozitia faeuta acestui obiect de catre eu constituie pentru libido un fel de "contraatac" indreptat impotriva noii sale pozitii $1 n abliga sa aleaga un mod de expresie care poatefi imparta;;it $i de dare eu.In felul acesta ia na~tere simptomul, care este un produs cqnsiderabil deformat de satisfacerea incon;;tienta a llnei dorinte libidinale, un . produs echivoc, ales eu abilitate $i avind doua semnificatii diamet1'al opuse. In ceea ce prive;;te acest din urma aspect, intre vis $i simptom exis.t2i0 deosebire, in sensu 1 cii in cazul celui dintii intentia preeon$tlenta vizcaza numai protejarea somnului, neadmitind in con$tiinta nimic susccptibil sa-l tulbu1'e ; ea nu opune dorintei incon$tiente un veto tran:;,ant, nu-i striga. "Nu !". Dimoptriva, in cazul visu1ui intentia precon;;tienti:l trebuie sa fie mai toleranta, situatia omuluicare doarme fiind mai putin amenintata, pentru ca starea de somn reprezinta 0 bariera care supdma orice comunicatie cu realitatea. Dupa cum vedeti, daca libidoul poate sa se sustraga conditiilor create de conflict, el 0 clatoreazii existentei fixatiilor. Prin intoarcerea 1a fixatii, libidou1 suprima efeetul refularilor $i obtine 0 derivatie sau 0 satisfactie, cn conditia de a respecta cla1..1Zele con1promisu1ui. Prin oeolurile sale 'In spatiul incon$tientului $i al fixatiilor, el rew~e$te finalmente sa-$i proeme o satisfactie real a, eu toak ca extrem de limitata si abia de 1'ecunoscut. Voi face doua romarci cu p1'ivi1'ela acest rezultat'final : in primu!' dnd va atrag atentia asnpra. 1egaturilor strinse care exista aid intre libido $i inconf7tient, pe de 0 parte. intre con;;tiinta $i realitate, pe. de aHa. cu toatc Cd la inceput aceste doua cupluri nu crau legate intre ele prin nid un fir: in al cloilea rind, tin sa va previn, rugindu-va sa nn uitati ca tot co va voi spune in continuare se refer a in chip exclusiv la 01'marea simptomelor in nevroza istericii.
297

i
t

Unde gase3te libidou fixatiille de care are nevoie spre a-$i croi drumpe terenul rdularilor? In activiti'ttile $i evenimentele sexualiUitiL infantile, in tendintele partiale 9i in obiectele abandonate $i neglijate ale copiliidei. Libidoul revine la toate acestea. Importantacopilariei este dubla: pe de 0 parte, copilul manifesti'i pentru prima data imtincte $1 tendinte pe care Ie aeluce in 1ume in ca1itate de dispozitii native 9i, pe de aWi parte, sufera influente exterioare, traie$te evenimente acddent::de care trezese 1a activitate alte instinct2 ale sale. Cred ca avem un de neeontestat sa ac10ptam aceasta diviziune. Manifestarea dispozi~ tiilar lnnascute nu ridica nici 0 obiectiecritic~'\. ima experienta analitici'l n2 obliga sa admitem eElevenimente pur accidentale petrecute in copi1Eu''1eint capabi1e sa lase in ur111alorpuncte de sprijin pentru fixatiile s libidouluL De altfe1, nu vad aid niei 0 dificultate teore1:lca. Dispozitiile constitutionale sint in mod incontestabil vestigii pe care ni Ie-au 1;'lsat tra.irile stramo~ilor' indcpartati ; avem de-a face aici cucaractcristici care de ins81e au fast dobindite intr-o zi, pentru cl'i fara achizitii nu ar exista creditate. ,Este oare admisibi1 ca facultatea de a dabindi noi caractere susceptibi1e de a, fi transmise ereditar sa fie refuzata tocmai generatiei' pe care 0 avem in vedere? Valoarea evenirnentelor vietH infantile nu trebuie sa fie, cum S2 face adesea, diminuata in la'foarea evenimentelor ancestra1e 9i ale maturWitii individului luat in cercebre; faptde care umplu copiLiria merit3, dimoptriva, a consideratie cu totu1 aparte. Ele antreneaza ccnsecinte CLlatit mai grave cu cit au lac intr-o perioad{l in caTe dezvoltarea este incii neterminata, circlU1istanta care favorizeazil tocl11<i actiunea lor traumatica. Lucrarile llli Roux $i ale aHara aSU;Jra mecanicii dezvoltarii ne-au dovedit dl cea mai mica leziune, 0 intepfltura celulare, de Be,. de exemp1u, aplicata embrionului in timpuldiviziunii duce la tulburari foartc grave ale dezvoltarii. Aceea9i leziune c,mZdt} hrwi S2U animalului maturizat poate Ii suportata fanl niciun efect dbiunator. Fixatia libidoului adultului, pc care am introc1us~o in ecuatia ctiologiC{i.a nev1'02e101'cu titlu de reprezontant al factol'ului constitutionaL se lasS. acum descompusi'i in aIt) doi factori : dispozitia eredibdl :;:i(11spozitia dobindita in prima copilario. ,stiu ca 0 schema este totdeauTB bine primitade ceicare doresc sa invct;e. S,l rezum<''tm,deci, rapoI'turile dinlre divcrE?iifactori, in schema 'de mai jos : Etiologia nevroz21or = Dispozitie prin + EV~l1in1ente
fixatia libicloului
!

accidentale (traurnCl psihic~i) Evenimente

copiE-trie

Constitutie sexuala (Evenin1~ntele, vie~ii preistorice)

din

Constitutia sex1..1ala ercditara prozinta 0 mare variotate de dispozitii, dupi').cum dispozitia intcreseaza in mod deosebit cut are sau cutare ton-; dintL~partia1a, 1uata aparte sa1..1 combinatie eu altele. In asociore Cll in evenimentcle din copil<''trieconstitutla formeazi'l 0 nouZl "serie COlTlplcm2ntara", intru totul analoaga ace1eia a carei existenti am constatat-o ca reZtlltat a1 asocierii dispozitiei cu evenimentele accidentale ale vietH adultului. Atlt intr-o parte cit ~i in cea1alta regasimace1ea$i cazuri extrs;;,'11c i acelea9i relatii de substitutie. 1:n legMura en accDsta ne putem 9
298

intrcba dace~ cea 'mai remarcftbilac1intre regres1unilelibidoului, adica ,';?gresiunea sa la vreuna din fazele anterioare ale struchllii sexuale, nu E-sf~determinata in mod preponderent de conditiile constitutionale e1'edUare. Am face ins3. bine sa aminam raspurlsul la aceasta intrebare pin a chld .yom dispune de 0 serie mai importanta de' forme ale afectiunilor neve-otlce. Sa staruimaCl.1m asupra acelui rezultat al cerceta1'li analitice care ne c1.ovedc$teca libidoul nevroticilor este legal de viata lor sexuala inDin cauza aceastaevenimentele de acest fel par sa .qrpete 0 importanta vitalapentru em $i sa joace un 1'01 considerabil in declan",area bomor nervoase. Aceasta imnortanta s1 aCE-st1'01 sint incontestabil foarte in.'3emnate, am timp cit nu; se tin~ s~ama dedt de munca terapeut1c21., ar daca se face abstractie de aceasta activitate, observam u:;for D cariscam sa fim. victima unei neintelegeri, facindu-ne despre viata (') conceptie unilaterala, intemeiata pre a exclusiv pe sitnatia nevrotica. 1111evenimentelor infantile este diminuata de faptul di libidoul, in~nL;;carea so. regresiva, nu se mai fixeaza aid decit dupa ce a fost izg<jnit din' pozitiile sale cele mai avansate. Concluzia care pare a se impune in aceste conditii este ca evenimentcle infantile la care ne referim nn au avut, in perioada in care s-au petrecut, nid 0 importanta $i ca ele nu .au clevenit importante dedt ulterior, in chip retrospectiv. Aminca am adoptat 0 atitudine similara cind am diseutat dcspre comlui OecZip.

Nu nc va fi greu ~;a adoptari1 0 pozitie in cazul special de care ne oenT);;"}}Remarca potrivit careia transformarea libidinal a $i, in COl1se~ , rolul patogeIl a1 evenimentelor din copilf:i.tlesint in mare masura de regresiunea libidoului, este desigur justificata, insa ne-ar .induce in eroare dadi am accepta-o fara rezerve. Deci trebuie ~inem scama $i de aUe considerente. In primul rind, observatia arata in rrlOd indiscutabil ca evenimentele din copili'irie au imp()rtanta lor proprie, care de altfel apare chiar din anii copilariei. Exist'i nevroze infantile in care rcgresiunea in timp nu joaca dedt un 1'01 neinsemnat sau nid liU se produce, afectiunea izbucnind eel urmare imediata a lInni eveniment traumatic. Intreprindem studiul nevrozelor i:Clfantile pentru a prc,.ceni 0 serie de neintelegeri primejdioase cu privire la nevrozele adllltilor, a9a cum studiul viselor infantile ne~a pus pe calea intelegerii viselor adultilor. De altfel nevrozele infantile Slnt foarte frecvente, mult mal. frecvente dedt s-ar crede. Ele tree adesea neobservate, sint considerate ca semne de rtiutate sau de proasta educatie, sint adesea reprimate de Clutoritatile care guverneazi\ dezvoltareacopilului, inso1sint lesne de rr~cunoscut printr-un examen retrospectiv. Ele se manifest a eel mai adesea sub forma unei isterii anxioase l). Veti ana cu un alt prill'j ce inseanma acea-,,>ta. Cincl 0 nevrOZ{ise declara intr-una din fazele ultcrioare ale vietii, anciliza nc dezvalule cu regularitate faptul Cd ea nu este dedt urmarea directa a nnei nevroze infantile care, la vremea e1, nu s-a manifestat decit \'oalat, in genl1en. 8int ins<1cazuri, eum 8111spus, in care aceasta nervozitate infantila continua neintrerupt, deveni,Qd 0 maladie care S2 suprapune pc toata durata vieW. Am 2VUt prilejul sa examinam chia.l' De copil, in stare actualizata, citeva cazuri de ncvroza infantila;
, 1)

Anusthysterie

in textul original. (Nota trad.).

299

eel mai adesea, insa, a trebuit sa ne l11ultumil11 deducem existent a unei sa nevrOze infantile dintr-o nevroza a virstei adulte, ceea ce ne-a obUgat 1a unele rectificari ~i precautii . . In al doilea rind, sintel11 nevoiti sa recunoa$tem ca aceasta regn::siune regulatil a libidoului ditre perioada infantilaar avea de ce sa Sl1rp1'indii daca n-a1' exista in aceasti'i perioada ceva ce exerciti'i asupra libidouluio atractie deosebita. Fixatia, careia ii admitem eXIstenta in 3)lUJnitepun~e ale traieL1:ului parcurs de dezvoltare, ar fi fara continut dEep n-o concepem ca pe cristalizarea unei anumite cantitiiti de energie libidinalil. Trebuie in s11'$it a va amintesc ca, in ceea ce prive~te intensitatea s !?irolul patogen, exista intre evenirrientele din copilarie :,?i celea din viata a ulterioaraacela:,?i 1'aport de complementaritate pe care I-am constatat !?i In seriile de evenimente studiate anterior. Slnt cazuri in care singurulfactor etiologic este constituit de evenimentele sexuale ale copilariei, de origine sigur traumatica ~i ale diror efecte nu cer, sp1'e a se manifesta, alte conditii decitacelea oferite de constituitia sexuala meclie$i de imaturitate. Exista, inschimb, cazuri in care etiologia nevrozei treb-uie cautata exclusiv in conflictle ulterioare $i in care rolul impresiilor ~1In copiH'irie, dezvaluit de analiza, apare ca un efed al regresiunii. Avem in felul acesta e.xtremcle "opririi dezvoltarii" :,?iale "regresiunii", iar intre aceste doua extreme toate gradele combinarii intre ace~ti doi facteri. Toate aceste Japte prezinta un anumit interes pentru pedagogie, care i~i propune sa previna 'nevrozele, instituind' de timpuriu un control . asupra vietH sexuale a copilului. Atlta timp cit ne concentram intreaga atentie asupra evenimentelor sexuale ale copilariei, putem crede caam facut totul spre a preveni maladiile nervoase dadi ne-am preocupat de Int1rzierea dezvoltarii sexuale ~i ne-am ingrijit sa-l scutim pe copil de experiente de ordin sexual. Dar ~tim de-acum di toate conditiile determinante ale nevrozelor slnt mult mai complicate ~i nu sufera influentaunui singur factor., Supravegherea riguroasa a copilului nu are nido valoare, oa neputind exercita vreun efect impotriva faGtorului constitutional; .ih afara de aceasta, supravegherea este mai grcu de exercitat dedt 0 cred educatorii 9i comporta doua noi pericole care sint departe de afi' neglijabile : pe de 0 parte, ea trece dincolo de scop, favorizind 0 refulare sexuala exagerata, susceptibilade consecinte daunatoare; pe de aha parte, lcmseaza copilul in viata far a niei ui1 mijloc de aparare contra afluxului de tendinte sexuale determinat de pubertate. Avantajele promaxiei sexuale a copilariei slnt deci mai mult dedt indoic1niee $i ne putem intreba c1acanu este nimerit sft cauL1m intr-o aHa atituc1ine :rata de actualitate un punet de sprijin mai bun pentru profilaxia nevrozeJo~. Dar sa rever1im la. simptorne. Ele creeaza un substitut pentru satisfactia de care este lipsit bolnavul, facind ca libidoul sa regreseze '1n ;faze anterioare, eeea ce comporta. intoarcerea la obiecte sau la structura carc au caracterizat aceste faze . .';)tim ca nevroticul este legat de un mOlYH::nt determinat al trecutului siiu; este vorba de 0 perioada in care libidoul sau nuera privat de satisfactie, de 0 perioada in care I era fericH. El scormone~te in trccut pin a dnd gase~te 0 asemenea perioada. fie ;>imergind pentru aceasta pinella cea mai frageda copilarie, a~a cum :,?i-oaminte~te sau :,?i-oimagineaza pe baza unoI' indicii ulterioare. Simptomul reproduce intr-un fel sau a1tul aceasta satisfactie a primci copilarii, satisfactie deformata de cenzura generata de conflict, insotiUi in general de o senzatie de suferienta :;;iasociata UDor factori care fac parte din pre300

-dispozitia rnorbidc'i. Satisfactia izvoritc'i din simptom estede natLml biz:ml. Facem abstractie de faptul cti persoana respectivc'i traie~te aceasta satisfa<::tie ca pe 0 _suferinti'i, plingindu-se de ea: aceasta transformare "'3te efectul unui conflict psihic sub presiunea carDia sii11ptomul a trebuit sa se forl11eze. Ceea ce a reprezentat alti'idatc'ipentru individ 0 satisfactie, ii provoaci'i acum rezistenta ~i aversiune. Cunoa~tem un exemp1u prea. putin spectacu1os, insa foarte instructiv cu privire la aceasti'i transfOI'mare de senzatii. Ace1a~i copil care alti'idata inghitea, 1acom, 1apte1e din sinul matern, citiva ani mai tirziu l11anifesti'i0 puternica aversiune pentru 1apte, aversiune pe care educatia n-o poate invinge u~or. Adesea irceasta aversiune se agraveaza ~i se transforma in dezgust atunci dnd laptele sau bi'iutura in care s-a amestecat 1apte slnt acoperite de 0 pojghita de caimac. Ne este permis sa banuil11 di aceasti'i pojghita treze~te amintirea sinului mamei, dorit oc1inioara cu atita ardoare. Trebuie. sa actaugam, de altfe1, di intre timp a avut loc int;'ircarea, cu actiuFl.ea sa traumaticB.. Exista insa ~i un alt motiv pentru care simptomele ne par ciudate ~i. 'Ca mijloace de satisfactie libidinala, incomprehensibile. E1e nu ne am:intescdecit ceva de la care a~teptam in. general ~i in mod normal 0 satisfactie. eel mai adesea ele fac abstractie de obiect ~i in felul ..acesta renunta la orice 1egatura cu tealitatea. Putem afirma c~aavem aid 0 consednta a l'enuntarii la principiul realitatii~i aintbarcerii la prlncipiul pla.cerii. Dar mai este yorba ~ide 0 intoarcerela un soi de autoerotism extins, acela care i-a procurat tendintei sexuale primele sale satisfactii. Simptomele inlocuiesc.- 0 modificare a 1umii exterioare printr-o modifi. 'Care corporala, deci 0 actiune exterioara printr-o actiune ihterioara, un act printr-o' adaptare, ceea ce, din punct de vedere filogenetic, corespunde f?i unei regresiwd cu totul semnificatlve. Nu yom intelege pe deplin t03.te acestea dedt cu ajutorul unui fapt pe care ni-1 VOl'dezvalui mai tirziu cercetarile noastre analitice asupra formarii simptome1or. Sa ne amintim, apoi, ca la fo1'111a1'ea simptomelor coopereaza acelea~i procese ale incon~tientului pe care Ie-am vaZut manifestindu-se in cazul formarjl vise1or, adica condensarea ~i deplasarea. Ca ~i visu1, simptomul repreztnta un _pl'oces ca tiind realizat, 0 satisfactie in maniera infantila, dar printr-,o condensa1'e dusa la extrem, aceasta satisfactie poate fi cuprinsa inti'-o singura senzatie sau inervatie, iar printr-o deplasare extrema ea poate fi limitata 1a un singur i;iiinfim detaliu din intreg complexul libidinal. Nu-i de mirare daca ~i noi incercam 0 oarecare dificultate in a rec1.mOai;ite simptomu1 satisfactiei libidina1a banuita :;;imereu confirmata. in V-am prevenit ca veti afla ceva nou. In.tr-ac1evar, este yorba de un Ineru nu pur ~i simplu nou, ci ~i uimltor ~i tulburator. Cunoa:;;teti faptul ca prin analiza,. care are ca punct de plecare simptomele, ajungel11 la identificarea unor evenimente- din-copilarie la care s-a fixat libidou1 ~i din care sint alcatuite simptomele. Or, uimitor este faptul ca scenele din copilarie nu sint intotdeauna adevarate. Da, cel mai adesea ele nu sint adevarate, iar in unele cazuri ele sint chiar cu totul contrare adevarului istoric. Mai multdecit orice alt argument, aceasta descoperire este de natura sa c1iscrec1itezefie analiza care a dus 10. asemenea rezultat, fie bolnavul pe spusele caruia se bazeaza intregul edificiu al analizei ~i intelegere a nevrozelor. Aceasta descoperi1'e este, pe deasupra, extrem de tulburatoare. Dadi evenimentele din copilarie c1egajate de analiza ar fi intotdeauna reale, am avea sentimentul ca ne mi~cam pe un teren solid;
301

dadi de a1' fi intotdeauna false, dad ni s-ar dezvalui in toate cazurile drept ni9te nascociri ale fanteziei bolnavilor, nu ne-ar raminedecil 52_ parasim acest teren nesigur spre a ne retrage pe un a1tul. Nu neafl:3nl insa in fata nid uneia din aceste doua alternative: evenimentele infantile, recon~tituite sau evocate de analiza, sint fie incontcstabil false, :fie nu mai putin incontestabil reale, iar in majoritatea caz\lrilor slnt 13ii amestec de adevar 9i fals. Deci simptomele reprezinta fie evenin::eI1tc care au avut loc in realitate f?i car ora .trebuie sa Ie recunoa9tcm G influent a a~upra fixatiei libidoului, fie fantezii ale bolnavilor, dirGI? Ill} Ie putelu recunoa9te nid un 1'01etiologic. Aceasta situatie este de natura sa ne puna intr-o foarte mare ineul'eatura. Va VOl reaminti totu:;;i c&' uncle amintiri din copilarie pe care oamenii Ie pastreaza in con9tiint2 lor, in afara 9i independent de orice analiza, pot fi, de asemenea, false sau cel putin sa pi'ezinte un amestec de adevar :,?ifals. Or, in Clcestec8zuri, proba incxactitatii rareori este greu de facut, ceea ce ne conso1eaz2 eel putin la glndul ca incurcatura de care vorbeam este UIT fapt care tine nu de analiza, ci de bolnav. Este suficie11t sa rcflectam putin, ca sa intelegem ce ne tulbur[i in aceasta situatie: este dispretul rata de realitate, faptul de a nutine deloc seama ele deoscbirea -dil~tre re~litate si immrinc:tic. Sinto11 tent;: ti'::l~ ne suparam pe bolnav, pcntrn ca ne pEctiseste cn istoriilc ini ima~inarL Realitatea nc rx\1'e despartitii de lmaginatie' print1'-un abis de nctrecut, noi apreciincl-o en totul aitfcl. De aitfel tot acesta este ~i punctul dE: vedere al bolnavului, cind 121 gillcleste in rnod normal. Cind ne infatis22za materiale care, disimulate de simptome, reveleaza situatii nlOdeld~ ' evenirnentele vietii infantile :,?ial carol' nucleu ede format de 0 care incearcasa se realizeze, incepem intotdeauna prin a ne intrebr: dad este yorba de lucruri reale sau imagina1'e. 1'v13iirziu apar anurnite t semne care ne permit sa 1'ezo1vam aceastil problema intr-un sens S&U altul, iar noi ne grabim sa pun em bolnavul la curent cu solutia noastri'lo Dar aceasta initie1'e a bolnavului nu este Epsita de diIicuitati. DacaH: spun em de 1a iriC(~putea este pe cale sa ne p0vestcasea intimr;lari inch1puite, eu care sa-~i mascheze istoria adevarata a copi12.riei, ct9i1C1):(;,; popoarele substituie legende istoriei lor din t1'ecut, uitate, constatam, ca interesul sau pent1'u continuarea povestirii scade subrt, rezultat care esto depa1'te de ceca ee do1'earl1no1. EI insu$i se dore:'?te a fi adeptul ex-< perientei reale :,?ise declara pEn de dispret fata de l1Etscoci1'L aca, ins&., D sprc a ne duco munca la bun sfi1'9it, ii pastram bolnavului convingerea, ea tot ceea ce no poveste:;;te reprezinta eveninlente realedin copilaria; sa, riscam ea mai tirziu sani se repro~eze eroarea :,?isa-~i rida de pre~ tinsa noast1'a crec1ulitate. El intimpina greutati in a ne intclege dad, punem pe acela$i plan feaEtatea :,?ifantezia :;;inu ne intereseazi'l daca intimplarile din copilaria sa, a:,?acum ni lepoveste:'?te el, 9i pe care noi vrem sa Ie elucidam, sint adcvarate sa'll false. Este totusi evident ca aceasta este singura atitudine rocomandabila in privinta ac~stor pro<duse psihiee. Pontru ea, intr-un anumit sons, aceste produse sint re81e ' este un fapt acela ea toemai bolnavul este autorul intimpEirilor imagi-< nare ; iar in ceea ee privef;;te nevroza, acest fapt nu este mai putin im-< portant decit daca bolnavul ar fi trait eu adevarat evenimentele desp!'e care ne vorbe$te. Fanteziile reprezintao rea1itate psihicCi, opusa rea1itatii materiale, iar noi ne patrundem putin cite putin de adevarul ca iri!. lumea nevl'ozelol' tocmai realitatea psihica joaca rolul dominant.
. T

'-.J

>.

'

302

Printre evenimentele care figllreazi'i in toate sau aproape in teate iSTOliile din copili'irie ale nevroticilor sintdtcva care medta sa fie in mod sDecial subliniate, data Hind marea lor importanta. Acestea sint : ,:atiile privitoare la raporturile sexuale ale parintilor, ademenirea de catre 0 persoana adulti'i, amenintarea cu castrarea. AI' fi 0 gre;;ealcl sa crcclem ca este aici yorba de inventii fara nid 0 baza reala. Dimpotrivil, cste cu putinta sa se stabileasdt in mod indiscutabil autcnticitatei1.acestor fapte sUnd de yorba cu rudelc 11'1aivlrstnice ale bolnaviler. Nu a1'areori aflam, din cxcmplu, ca cutare baietel care a inceput sa se indecent cu organul saugenital 9i care inc3. nu 91;ie ca acesta csto un amuzament interzis, este amenintat deparinti sau de cei care-l jesc, ca amputarea penisului sau a miinii care a pacatuit. Intrebati, pa1'intii nu ezitil sa reeunoasca faptul, deoarece ei cred ca au procedat bine intimidinc1u-l pe copil; unii bolnavi pastreClza 0 amintire corecta ~i con$tienta inlegatura cu aceasta amenintare, mai ales daca aceasta a avut lac intr-o pcrioada cind erau destul de maricei. Daca amcnintarea cstc proferata de ci'itre mama sau 0 alta persoana de sex fominin, ea pune pe seama tatalui sau a mcdicu1ui cerinta executarii pedepseL!n celebru1 "Stuwwelpeter" al pediat1'u1ui frankfurtez II 0 f f man n, care i9i datoreaza farmecul, intre alte1e, profundei il1telegeri a complexelor sexuale ale copilariei, castrarea este inlocuita prin amputarea degetulni mare; cn care copilu1 este amenintat pentru obiceiul S2lU de a-I sl;ge . . Este totu9i neverosimil ca toti. copiii sa fie atlt de des am0nintati CLlcastrarea cum s-ar putea crede de pe urma analizei nevroticilor. A.-vem tot dreptul sa presupunem di un copil i~i inchipuie aceasta amenjnt~H'e, pornind mai intii dola anumitc a1uzii, apoi pentru ca 9tie ca satisfactia 2utoerotica este interzisa ;;i, in sfir~it, SLl,])mpresia pe care i-o lasa dcsi coperirea organului genital fominin. De asemenea, nu este neverosimil ca, fie ~i in familiile mai instarite, copilnl, despre care se crede ca est? incapabi1 sa inteleaga ~?i S2-9i aminteClSCa, sa fi fost martorul unor raporturi sexuale intre piirinti sau alte pe1'soane adulte $i, inte1egind tlrziu ce a vazut; sa fi 1'eaction8t 1a aeele irnp1'esii. Dar cind. el de~crie raporturile sexuale, la care a putut fi ma1'tor, eu detalii prea minutioase ca sa fi putut Ii observate, Silll dnd Ie deserie, cum este cazul eel. mai -frecvent, ca rapo1'turi nwre ferarum 2), este 'in afa1'a de Ol'ice indoiala Cd aceasta fantezie se leaga de oj;)servatiile acute asupra actelor de acuplare 10. anima1e (dini) $i ca motivatia se explidi prin stare a de insatisfactie pe care copilul, care D-a avut dedt 0 impresie vizu21il, a tr;'iie~tein perioada pubertatii. Dar cazulextrem a1 acestei categorii este acela in care copilul pretinde ca a .observat actele intime ale parintilor, pe dnd el inca nu se nascuse~i se ana in corpu1 mame1. Fantezia refel'itoa1'e la ademenire prezinta un interes apal'te, intrudt eel mai adesea este yorba nu de un fapt imaginCll', ci de amintirea unul evcniment real. Dal', de9i frecvent, evenin:1entul este mai putin real dedt s-a1' putea ere de a\'ind in vedere rezultate1e analizelor. Ademenirea de catre copii mai in virsta sau de acee29i vir8ta este mai freeventa dedt ademenirea de catre adulti, iar clnd in relatarile fetite10r apare tatal (ceea ee este aproape 0 regula) ca seduci'itor, caracterul imaginal' al acuzatiei este inafara de orice dubiu, a~a cum nu "incape nid 0 indoiala in privinta motivului care a determinat-o. Tocmai prin nasco2)

Tn latine~te in textul originaL (Nota trad.) 303

cirea ademenirii, pe dnd nimic asemanator n-a avut lac, i~i justifidi in general copilu! perioada autoerotica a activit?tii sale sexuale. SituindU.-f?icu inchipuirea obieciul dorintei sale sexuale in aceastii perioadi:i indepartata a copilariei, el i~i contracareaza rw}inea de d se fi dedat masturbatiei.Sa nu credeti, totu9i, ca abuzul sexual comis asupra copinal' de rudele de sex masculin cele mai apropiate sint un fapt care c apartine lJl intregime domeniului fanteziei.. eei mai multi anali9ti VOl' fi t1'atat cazuri in care ac;est abuz a existat cu adevarat ~i a putut fi stabilit de ~ maniera indiscutabi1a ; numai CEl acest abuz a avut locintr-o perioada mai tirzie dedt aceea in care il situeaza copiluI. Se crede ca toate aceste evenimente ale copilariei constituie elementulnecesar, indispensabil al nevrozei. Daca aceste evenimente corespund realitiitii, cu atH mai bine ; daca realitatea Ie recuza, ele sint pUismuite dupa cutare sau cutare indlcii 1;>i completate de imaginatie. Rezultatul este acela9i 9i inciinu ne-3 ost dat sa constatam vreo deosebirein privinta efecte1or, fie ca intimp1arile din copWirie sint un produs a1 fanteziei, fie di ele sint reale. Ayem :;;1 aici unul din acele rapor.., turl complementare despte care a fost yorba atit de adesea, dar de aceasta data raportul este eel mai bizar din cite cunow;;tem. De unde vinenevoiaacestornascociri 9ide unde ia copilu1 .materia1ele necesare ? Nu putem aveanic~ 0 indoiala in ceea c prive;;te mobilurile, dar ramine de explicat pentru ce se reproduc mereu ace1ea=?iinyentii, cu caceIa1;>i continut. $tiu ca riispunsul care-'mi sta la indemina in aceastii privinta o sa vi se para prea.indtaznet. lVIagindesc, bunaoara, ca aceste fantezii primitive 3), aeesta fUnd nume1e care Ii se potrive~te, ca de altfel ~i alto I' cUeva, constituie un patrimoniu filogenetic. Prin aeeste fantezii inclividni se scufunda din nou in viata primitiva atunci dnd propria sa viata a devenit prea rudimentara. Dupa parerea mea este posibil ca tot ceea ceni se relateaza in 'cursul analizeiin mod fantezist, anmne ademenirea copiilor, excitatia sexua1a la vederea raporturilor sexuale ale parintHor, amenintarea eu castrarea sau, de preferintii, castrarea, - este posi.bil ca toate aceste nascociri sa fi fost a1tadata, in fazele primitive ale familiei umane, realitati ~i ca, dind friu libel' imaginatiei sale, copilul doar sa acopere, cu ajutorul adevaru1ui preistoric, lacunele adevaruIui individual 4) Ade~sea am avut impresia ca psihologia nevrozeloJ! este capabila sa ne 1amureasca; mai mult 1;>i' mai bine dedt cele1alte izvoare, asupra fazelor primitive ale dezvoltiirii omuhi. Problemele pe care. Ie-am tratat ne oblig<'isa examinam mai indeaproape problema originii ;;i a rolu1ui acestor activitati spiritual.e numitii s de ,,antezie". Aceasta, 0 1;>titi, e bucura -.,. multa consideratie, fara a se avea 0 idee precis a despre locul pc care 11 ocupa in viata psihica. lata ce va pot spune pe aceasta lema. Sub influenta necesWitii exterioare, omul este obligat putin Cite putin sa fadi 0 apreciere exacta a realitatii, ceea' ce il invata sa-si conformeze' conduita 1a ceea ce am numit noi "principiu1 realftatii"';;i sa renunte, in mod provizoriu sau definitiv, la diversele .obiecte 1;>i scopuria1e tendintei sale hedoniste, inclusiv tendinta sexuala. Aceasta renuntare la pliicer~ a fost totdeauna anevoioasa pentru om 1;>i u se realizeaza fara 0 anumita compensatie. In consen cinta el ~i-a rezervat 0 activit ate psihica datorita careia toate surse1e
~) "Urphantasien"in textul origimll. (Nota tract.). 4) "die lllcken derindividllelZe Wahrheit" in texh.l

original.

(Nota tract.).

------_

....

_--~-~.--

ae pldcere :;;ito,'1ternijloacele de a doblndi plckerea, 10.care el a renUD-lcmtinuil Si'l existe sub 0 formii care Ie pune la adapost de cerintele ::'2~Et:ltii i7i de ceca c{' numim noi proba realitatii. Orice tendinta 1111G".J.c:~ numaidecit forma care 0 reprEzinta ea fiind satisfilcuta 9i nu ne lr:.do}m ca complAcindu-se in satisfacerea imo.ginara a dorintclor, omul L-iie?te 0 satisfactie care, de altfel, nu este eu nimic tulburata de con$l:Enta irealitatii acesteia. In aetivitatea fanteziei sale omul continua c.::'C-l. sc''tse bucure, in raport cu constring ere a exterioara, de acea liberL~e 1a care a lost obligat sa rcnunte demult in viat;} sa reala. El a reuturul de forta care ii per mite sa fie altcrnativ un animal care trapl<.'!cerea}) ~i 0 fiinta rationala. Slaba satisfactie pe care 0 poatf~ ; rcaliti'itii nu intrc'i in socotcala sa. "Este cu neputinta sa te lipS>ti ae constructii auxilian;", spune undeva Th. Fantane. Crearea tiiriL-:-:,;,tui psihic al femteziei i~i are cchivalcntul 'in instituirea de "rozernaturale" 8col0 uncle nevoile agriculturii, ale coml.1nicatiilor, ale irdxistriei amcnint;I sa transforme, pina la a-I face de nerecunoscut, initial al pamintului. "Rezervatia naturala" perpetueaza acea stEice ptimitiva Fe care sintem siliti, adesea Cll regret, 5-0 sacrificam P:'2tutindeni necesitatii. In accste rezcrvatii, totul trebuie sa creasca ;:;5 Le dezvolte fiira constringere, totul, chiar ;;i ceca ce cste inutil ,;,i TaTimul psihic al fanteziei constituie 0 rezervatie de acest fel, SU,3rasc\ principiului re3litEitii. Produscle cele I11ai cunoscute ale fantezi(~i sint "reveriile", despre care am ;;i diseutat, satisfacerea imaginara a unor dorinte Clmbitioase, gtandioasQ, erotice, satisfaecre cu atit mai completa 9i mai exuberanta cu, elt realitatca imm.me modestia si rabdarea. Hecunoast2m cu 0 clarib.b:: izbltoare, 'in dc"cste vise in sta're de veghe, esenta ins;}':i a feridrii imaginare care consta in a face dobindirea placerii indep.endentc} de &3iE:ntirn.cntul realitatii. $tiUl Celaceste roverii alciituiesc nucleul :;;iprovisclor nocturne, In fond, un vis noc'turn nu este altceva decii in stare de vcghe f<-leutmai supIu gratie libert;'itii nocturne a tendin~elor, c1elormat de aspedul din tilTlpul somnulul al activitZ,tii psihicc. Sh~tt~m ckja familiarizati cu icleea ca reverb nu estc in mod necesar c~il:?b:mti\, C2 exist;:l reverii incol1<;;ticnte. /\ceste rcverii incoD~tiente Ii, prln urman:, aiit sursa viselor nocturne, cit ~i a simptomelor
ne'/-eotice.

Lb, a~;adar, C2va de natul'3. sa va faea sa intclegeti rolul fanteziei m f-Jrn1:lrea simptomclor. V-am aratat c;'i in cazul privatiunii libidoul, resind, reocupi't pozitii pe (::11'e Ie-a dcpa:::it, nu fi:\ra a Ii Eisat totu;;;i o carte din cI insusi. Fuul a voi sa rec1uc aceastc'i afirmatie, fara ct 'lei. s'-o coredez dtui7i 'de putin, tin totu~i sa intrccluc 0 verig~ intermec~icU'2;. Cum gasei7te libidoul caIea care il conduce 1a aceste puncte de ? Ei bine, obiectele i7i directiile abandonate de ditre libido nu siret abandonate intr-un mod complet $i absolut. Aceste obiecte ~i diea ~i clcrivatde lor, persist;'! inca eu 0 anumiti'i intensit2te in reprczenh'irile fanteziei. Prin urmare, ii este de ajuns libidoului sa se rala aceste reprezenti'lri ca sa regaseasca drumul care Jrebuie sa-I conduce. la toate aceste fixatii refulate, Aeeste rE~prezentarl imaginare S-f1U bucurat de 0 oarecare tcleran~a, nu a avut Ioc un conflict intre ele
fi}

"Lu-sttic-r';

in textul original. (Nota trac1.).

305

20 -

cd. 404

Ii :
II

a putut fi opozitia lor fatc'l de acesta, dar fost respectata 0 anumitii conclitie, conoft1e de l1atura C311titativa $i care n.1.1 poat~ fi tulburata d.ccitr de rcflux"L11 libic1ou1ui spre obiectele imaginare. Ca Url11are a acestui- refl-u.x, cantitatea de energie inerenta acestor obiecte ale fanteziei ereo;;t2 pina' ee eledevin exigente Eli i~i eer dreptt'l la re"lizare. Rezulta astfd un 6:;nlict inevitabil intre ele ~i eu. Inclifercmt de faptul ca au fast altad2tfl con~tie:t1Jie sau precon~tiente, in prczent ele sufera 0 reu12re din partca eului ~i sint .sortite captarii de ci'itre incon~tient. De la fante2ii12" 1ncon~tiente acum libidaul urea pin{, la originile lor in incon7tient, pinii la propriile sale puncte de fixai;ie. Regresiunea libiclaului spre abiecte imaginare, saU f211tczii, con5tituie 0 etapa intermediara pc drumul ca:r~ duce la formarc'a simpto111elor. Aceasta etapa merWi, de aItfel 0 denumire speciala. C. G. J u n g e1 a propus in acest scop denumirea de introversiune, ell care de a desemnat intr-un mod foarte nepotrivit ~i altccva 6). In ceea ce .ne prive7te, desemnam prin introversiune indep;'"lrtarea libidoului de posibiliUitile de satisfactie reala ~i deplasarea sa catre fanteziile considerate . inofensivc. Un introvcrtit, fara a fi inca nevrotic, se ana intr-o sit,-~2tie instabila; la prima deplasare de forte el va prezenta simptome ne\'rotice in cazul ca nu gase'?te alta ie'iire pentru libidoul sau reflliat. In schimb, ca1'act2rul i1'eal 21 satisfactiei nevrotice 'Ii ~tergerea diferentei int1'e fantezie 7i realitate se manifesta incepind cu faza introvershmii. Ati rema1'cat En'a indoiala di, In ultimele me1e explicatii, am inti'odus in 1antul etiologic un factor nou : cantitatea, marimea cnergiiIor luate in consideratie. Este un factor de care trebuie sa tinem seam2 in' Toate imp1'ejurarile. Analiza pur calitativa a conditiilor etiologice nu este exhaustiva. Sau, ca sa ne exprimam altfel, 0 conceptie pur cUnGmioa a proceselor psihice care ne intcreseaza este il1suficienta: este neCE'sar sa Ie privim 'Ii din punct de vec1e1'e econOlnic. T1'ebuie sa 1'ecuno2'?tem. en orice conflict intre doua tendinte nn izbucne~te dedt din momemul in care sint atinse anumite intensitati, chiar in cazul in care conditiilecare decurg din continutul acestor tendinte se manifest a de nmlta vreme. La fel, importanta patogenica a factorilor constitutionali depinde de predominanta cantitativa a uneia sau alieia din tendintele partiale in raport eu dispozitia COl1stitutionali"L Putem chiar S2. afi1';'nam" cii' toate pret]ispozitii1e umane sint calitativ identice ~i nu difera intre ele dedt proportiile lor cantitative. Nu mai putin decisiv este factorul tiv din punctu1 de vedere al re7:istentei 1a noile afectiuni nevrotice. Totul depinde' de cantita1;ea de libido neutilizat de care o persoana poate dispune in stare de suspensie si de fractiunea mai 1/inlt sau 1Twi IJutin m.ure a acestui libido pe care ea ~ste in st~re 5-0 dcturneze de 12 calea' spre a 0 orienta CaIre sublimare. Scopul final a1 activit;'itii psihice care, din pund de vcclere caUtativ, poate fi descris ca 0 tendintii de a dobj'ndi placerea ~i a evita durerea, apare, daca 11 privim din punct de vedcre economic, ca un dOl't de stapinire a masei (marimii) excitatiilor care Isi au sediul in aparatul psihic :;;1de baDre a ~1urerii care poa'te sa rezlJIt:e din stagna1'ea lor.
n) Aluzi~ la tipologia lui Jung, pentru care ,jntrovertitul" se caracterJzeaza prin retragered in sine, reverie, egoism, fuga de actiune, prudenta, izo-lare etc. Tipul opus este "extravertitul ". (Nota tract.).

~i eu, oricit aceastanumai

de putcrnica. citi:'! vremea

306

-~_

..-

----~---_ ~ _._--_
..
..

Tata tot ceea ce mi-am propus sa va comunic cu privire la forn18re:; simptomelor in ncvroze. Tin ins a sa mai repet inca 0 data, in modul eel mai explicit, ca tot cc am "'pus nu se l'cfera dedt 1a fOl'marea simpromelor in isterie. Deja in nevroza obsesionala situati'a este difel'Ha, faptele fundamentale raminind, de altfel, acelea$i. Rezistentele 1a impulsurile care decurg din tendinte, rezistente despre care, de asemenea, am yorbit in leg:'itura cu istcri", ocupd in nevroza obsesionali'i primul si domina tabloul clinic in calitilte de structuri zise "reactionale". Gasim ~celei:u?i deosebiri, ca ~i altele ~i 1112iprofunc!r-" in celelalte nevroze care inca mai a9teapt[l ca cercet<'irile in privinta mecanismelor lor de formare S{lfie terminate. Inainte de a incheia accasUi prelegere. a$ mai dorisa va atrag atentia asupra unei laturi dintre cde mai intcresante ale vietH imaginative. Exist'), :mume, un drum de lntoarcere care duce de 10. fantezie la realitate: estc arta. ATtistul estc in aeeb~i timp un introvertit care frizeaza nev1'oza. Animat de impulsuri si de tenc1inte ext rem de puternice, 01 ar voi sa eucereasca onoruri, putere, bogc\t,ie, glorie, dragostea femellor. Dar Ii lipsesc mijloaceJe. De aceea, ca ariee om nesatisfacut,el i~i 1ntoarce fata de la realitilte ~i 1$i eoncentrec1Za intregul interes, incll1siv libidoul, asupra dorintelor plasmuite de viata imaginativa, ceea ce II poate duce usor 1a nevroz,\. Sint necesare multe cireumstante favose '$tie elt rabile pentru ~a evolutia sa sa nu ajunga la acest rezultat; de numero$i sint arti$tii care sufera de 0 stagnare partiala a activita~ii lor ca urmare a nevro;.;elor. Constitutia lor e posibil sa camporte 0 mare dispazitie pentru sublimare 9i 0 oarecare slabiciune in efectuareo. refularilor susceptibile sa trangeze conflictul. .$i iata cum artistul se~te drumul rcalit;}tii. Nu-i nevoie sa va spun ea nu este singuru1 care traieste 0 viati'i imaginativ2. Domeniul intermediar al reveriei se bUel]!',,"l de f;vocmC'a gcnerala a oamenilor $i toti cei care sint frustrati cauta aid campensatie 9i consolare. Dar profanii nu se pot bueura decit de 0 plaeel~e limitata de pc 111'ma fanteziei. Caracterul imp1aeabil al refulari10r10r ii obliga sa se multumeasca ell rare vise in stare de veghe. de care trebuie insa sa devina con:;;tien~i. Artistul adevarat poate I11s3 mai multo ]\lai intii e1 Doate eta reveriilor sale 0 astfel de forma incit de i9i piercl ariee eara~ter personal susceptibil sa-i indeparteze pe transformindu-le intr-o sursa de plaeere pentru ceHalti. Artistul se prieepe, de asemenea, sa Ie infrumuseteze in a$a fel eEl Ie disimuleaza complet originea suspect:"t. El paseda, in plus, puterea misterioasa de a , 1 t' 1 l' ,- :f' t .. d 'v n20~c a .n1acrl~le e G2~2 pL~1~:3l1re$ e In1agl~~a ..LI eJ.R ~ reprCZ211tarn CXlstente 111revenasa ~l cle a ata~a aceSTel reprezentan a fctnteziei sale ineon:;;tiente un cuantum de placere suficienta pentru a m2sea sau suprima, in mod prcvizoriu eel putin, refularHe. Cind a izbutit sa realizeze to ate aces tea, Ie d,l oHara mijloeul de a extrage din nou multumire si consolare din sursele de DIJcere, devenite inaecesibile, ale prapriului lor incon$ticnt; i~i atrag8 "astfel recunoa$terea 9i admir2tia lor 9i, in final, cueere:;;Te prin fantezia sa ceea ee mai inainte n-a eXlstat dedt fn fantezie : onorurile, puterca :;;i dragostea femeilor. >,
-1" a

'"

XXIV
NERVOZITATEA COMUNA

dni.'!

Dupa ee, Ia ultimele noastre intllniri, am dus Ia bun sflri?it 0 sardestul de grea, abandonez pentn, moment subiectul ~i mEt.adresez dumneavoastra. Stiu di sinteti neulultunliti. V-ati facllt 0 aWi idee despre ceca ce treouia sa fie 0 Introducere in psilwnGliza. V-ati a~teptat la exemple extrase din viata :;;inu Ia expunerea unei teorH. 1mi spuneti ci'i pov-cstindu-va parabola intitulata La parter $i Ia primul etaj, ati sesizat dte ceva din etiologia nevrozelor, dar CEt egretati ca v-am relatat istorioare r imc).ginare in loc de a va fi cHat observatii fdcute pe viu. Sau, dnd v-am vorbit Ia inceput des-pre cele doua simptomc, care nu sint ni~te inventii, Elclndu-va sa asistati la disparitia lor ~i punindu-va sub odli ra.porturile lor cu viata bolnavului, ati intrev[,zut "sensul" simptomelor :;;iati sperat sa ma vedeti cultivind in continuare aceasta moclalitate de a proceda. Si iata ca eu prezint in fata dunmeavoastra lungi teorii meI'euincomplete, la care avcam totdeauna ceva de adaugat, operind eu notiuni pc care nu vi Ie-am impaI'ta;dt in prcalabil, trecind de la expunereLl clescriptiva la concept-ia dinamicii ;;i de la aceasta 1a conceptia pe care am numit-o "cconomicii". Sintcti indrituiti sa ma intrebati daca, printre cuvintele pc care Ie-am intrebuintat, nu erall uncle cu aceca:;;i semnifi~i care crau folosite alternativ cloar din m.otive de cufonic. N-am intreprins nimic spre a va lamuri in accasta pdvinta ; in loc de accasta, am flcut S8 apara in ata dumneavoastra puncte de vedero cuprinzatoare, ca acelea ale principiului placeI'ii, prindpiului realitatii ~i patrimoniului ereditar filogenetic; :;;i,in loc de a va Ii intI'oc1us in eeva, am felcut s;l tresca prin fata oeh11or dumneavoastra un dam.eniu care, pe masura ce era evocat, se indeparta tot mai mult. De cc n-am inceput introclucerea in teoda nevrozelor prin expunerea a ceea cc ~titi dumneavoastra in~iva in legatura cu nevrozele, a ceea ce de multa vreme va treze~te interesul? De ce nu am inceput prin a va vorbi despre natura deosebitii a nervo~ilor, despre reactiile lor incomprehensibile in raport cu ceilalti oameni 9i in raport cu influentele exterioare, despre iritabilitatea lor, !ipsa lor de prevedere :;i de adaptare? De ce nu v-am cali'iuzit putin cite putin de la intelegerea problemelor legate de manifesb'ir11eextreme i?ienigmatice ale nervoziti'itii ? Nu contest faptul ca doleantele dumneavoastra sint intemeiate. Nu-mi fae iluzii asupra calitatii artistice a expunerii me1e, pina intr-atlt incit S8, atribui un farmec deosebit fiediruia din clefectele sale. Sint de acord die ar fi fast mai profitabil pentru dunmeavoastra dacii a~ fi procedat aHfel dedt am fi'icut-o; de altfel am ~i avut 0 asemenea intentie. Dar nu totcleauna este u90r sa-ti realizezi intentiile, chiar ~i pC' ccle mai rezOI1Llbile. Exista in insu;;i subiectul pe care i1 tratam ceva ce ne porun308

~te ~i ne indeparteaza de la intentiile initiale. Chiar :;;iun lueru atit de neinsemnat ea dispunerea unui material foarte cunoseut nu depindte btotdeauna ~i in intrcgime de vointa autorului : ea 5e Impline~te singura ~i numai dupa ce faptul is-a manifestat ne putem intreba de ce I!1aterialele s-au dispus intr-Q ordine ~:;i u in aHa. n Se poate ea titlul lntroclucere in lJsihanaliza sa nu S8 potriveasca acestei parti care trateaza despre nevroze. Introdueerea in psihanaHza este reprezentata de studiul actelor rat ate ~i viselot" pc cind tcoria n2v1'ozelo1'este psihanaliza in toata acceptiunca euvintului. Nu ered :ntr-un timp aUt de scurt $i intr-o fOrma aUt de condensata, am sa vii dau suficiente cuno~tinte de teorie a nev1'ozelor. Am tinut sa va infati$cz inainte de toate 0 idee de ansamblu in legatura eu sensul ~i impo1'tanta simptomelor, en conditiile exterioa1'e ~i interioare, precum Elieu meeanismnl formarii simptomelor. Cel putin aceasta am 1nccrcat sa fae ~i in aceasta eonstii esentialul pe care ni-l poate oferi psihanaliza astazi. Erau multe preciza1'i de facut en privi1'e la libido !Iii dezvoltarea sa, dupa cum mai erau lucruri de spus eu privi1'e la dezvoUaroa eului. Cft privc$te premisele tehnicii noastre $i importantele notiuni de incon~th:,nt $i de refuJare (de rezistenta), ati fost pregiJUti inca din partea introductiva. Veti vedea intr-o viitoare lectie pc ce baza l$i va 1'eluR munca psihanalitica evolutia ei organiea. Nu v-am aSC1Jns, in preambul, faptul ca toate deduetiile noastre au fost constniite pe baza UDui singur grup de afecthmi nervoase : nevrozele zise "de transfer". Tot asUel, analizind mecanismul forma1'ii simptomelor, nU3m avut In vedere elecit nevroza isterica. eloiar daca presupunem eElnu ati dobindit nid 0 cuno$tinta temeinica, di nu ati retinut toate detaliHc, sper ea ati dobindit cel putin 0 idee general a despre mijloaeele eu care opereaza psihanaliza, despreproblemele pe care Ie abordeaza ~i 1'e2u1taliele obtinute. Presupun cIeci ca ati prefer-a sa incep expunerea nevrozelor prin desc1'ierea atitudinii nevroticilor, a modului in care sufera ei ele nevroza, aparindu-se im.potriva ei sau acomodindu'-i-se. Desigur cn este aid un subiect interesant $i instructiv, nu prea dWcil de tratat, dar eu care este oarecum primejdios sa incepem. Luind ca punct de plecare nevrozele eomune, obi$nuite, riscam indeosebi sa nu descoperim necunoscutul, sa nu sesizam marea importanta a libidoului ~i sa ne lasam influentati in aprecierea faptelor de felul in care se prezinta ele evJui n8vroticilor. Or, se intelege de 1a sine ca eul este departe de a fi un judeeato1' sigur ~i impartial. Eul avind puterea de a putea nega incon9tientul ~i de a-I refula, cum am putea noi a17teptade la e1 0 judecata eehitabW:i cu privire 1a incon~tient? Printre obiecte1e refulate, figureaza in primul rind cerintele dezaprobate ale sexualWitii, ceea ce inseamna ca nu yom izbuti niciodata sa ne facem 0 idee despre intinderea ~i importanta lor dupa modul in care Ie eoncepe eul. lncepind din momentul in care vedem aparind conceptia despre refulare, sintem preveniti ea nu trebuie sa luam ca judeeator pe unul din eei doi adtversari aflati in conflict, mai alesnu pe acela victorias. ~tim de acum inainte eEl. tot ceea ce ne-ar putea dezvalui eul ar i de,uatura sa ne induca in eroare. I-am putea acorda credit eului dadi ar fi activ in toate manifestarile sale, dadi am ~ti ea el insu1?ia voit f?ia produs simptomele. Dar Intr-un mare numar din manifestarile sale eul ramine }::la.siv 9i tocmai aceasta pasivitate incearca el sa ne-o ascunda sau sa ne-o
309

prezinte sub un- aspect care 11u-i apartine. De altfeL eul nu indrazne~te lntotdeauna sa se SUD1.1n& accstei incel-cciri 21 cste obligat sa recunoasdi faptul ca 1n simptOl~1ele nevrozei obsesion'ale e1 simte ridicindu-i-se ilnpotriva forte straine, de care nll se declt ell gre1.Jtate. }\cei care, 11el~isinch~1-se descuraj8ti de clceste ~-lvertisl11ente: iau falsele indicatE ale eul1.1i drept moned:'"l buni'l, \'01' avea cu sigur2nta $ansa sa scape de toate obstacolcle care se C?JLUl int('rpretarii psihanalitice a inconstientului, sex1.1alitatii si TX-lsivit2tii"cLllui. Ace'stia 'lOr putC:l afirma, a~a c{m''l:. face Alfred Adler,' c~ pridn; nev1'ozoi 0 'constituie "caracterul nervos", in lac de a-I fi efectul, $i VOl' fi, de asemcnea, incapabili sa explice fie ~i cel mai neinsemnat deta1iu al formElrii nevrozelor sau visul eel mal insignifiant. 1Vfaveti inheba: "Nu este dcci posibil S2. se tin a S2ama de partea care revine eului in nervozitate 'Ii in formarea simptomclor, fara a neglija 1ntr-o maniera pre a flagrant a factorii descopcri~i de psihclnolizii ?{( Intrebare la care raspunc1: "Faptul va fi cu sigurantii po sibil intr-o zl, clar, data fEnd orientarca psihanalizei, nu prin aceasta trebuie sa inceapa ea". Putem prezice momentul dnd accasta sarcina se va impune psihanalizei. Exista nevroze in careparticiparea eului so manifesta intr-un mod mult mai intens c1ecit in acelca pe care Ie-am studiat pina 1n prezent : numim aceste nevroze "narcisice". Examenul ana!itic al acestor afecti1.1ni ne va permite s2i determinam cu certitudine '7i impar~ialitate participarea eului la afectiunile novrotice. Exista insa 0 atitudine a eului cu privire la nevroza sa care este atit de frapanta incH ar fi putut fi luaEi 1n consideratie inca de la inceput. Aceasta atitudine pare a nu lipsi in nid unul din caznri, dar reiese cu 0 evidenta deosebitii intr-o afecti1.1ne pe care noi inca n-o cunoastem : in nevroza trauTiwticii. Trebuie sa stiti ca, in determinarea :;;i il1e~anismul tuturor formelor de nevroza po~ibile, actioneaza mereu aceia~i factori, cu 'deosebirea ca rolul principal in formarea simptomelor revine, dupa natura afectiunii, cind unuia, cind altuia dintre ei. S-ar zice ca avem de~a face eu 0 trupa d~ teatru: fiecare actor, de$i are rolul sau preferat - erou, confident, intrigant etc. - joaca totw;;i $i alte roluri dedt cel obi'7nuit. Nicaieri reveriile, care se transforma in simptome, nu apar eu mai multii claritate ca in isterie; in schimb, rezistentele sau structurile reactionale domina tabloul nevrozoi obsesionale ;' iar, pe de alta parte, ~cea ce am numit noi elaborare sec~nclara, referindu-ne la vis, ocupa in paranoia primu1 loc, in calitate de delir etc. In acest fel, 1n nevrozele traumatice, 1ndeosebi 1n acelea provocate de Grorile razboiului, descoperim un mobil personal, egoist, utilitarist, defensiv, mobU care, daca este incapabil sa provo ace el singur maladia, contribuie la declan~area acesteia ~i. la mentinerea ei atunci cind s~a structurat. Acest motiv eauta sa protejeze eul 1mpotriva pericolelora carol' amenintare a constituit cauza ocazionala a bolii si va face vindecarea i111po~ibila atlta vreme dt bolnavul nn va a\~ea garantia di acelea'7i pericole n1.1se VOl' mai ivi sau aUt timp dt nu va fi fostcompensat fata de riscurile la care a fost expus. In toato ce1elalte cazuri analoage, insa, euZ este la fel de implicat in geneza :;;i persistenta nevrozelor. Am1i'i aratat ea eul contribuie, 1ntr-o anum ita masura, 1a manifest area simptomului, acesta avind 0 1atura prin care of era satisfactie tendintei eului care cauta sa opereze refu310

In afara de aceasta, solutionarea conflictului prin formarea unui si:-:-:ptom este rezolvarea cea mal comoda 9i care se incadreaza eel mai "::,2 in principiul placerli; intr-adevar, este incontestabil ca in felul :2~td cuL este scutit de un ciort interior dur 9i penibil. Sint cazuri in ,-r,i medicul insu9i este obligat sa convina ca nevroza constituie solutia =20. 'mai inofensiva 91, din punct de vedere social, cea, mai dvantajoasa emul conflict. Sa nu va ITlirati daca vi se spune ca mediul insw?i '.,,:omi 'apara beala pe care 0 combate. Lui nU-I convine sa-9i recluca i-, toate imprejurarile rolul ]a acela al unui fanatic al saniltatii, 9tiind cj. in Itlrne exist} ~l alte 1111zeril decit n1-tzeria nevrozeloI', eEl exista :;;i 2,~-:e suferinte, poate inca 9i mai reale 9i indaratnice, ca necesitatea n sili pe un on, sa-:;;I sacrifice saniitate21, sacrificiul unuia singur preveni 0 imens{l nenorocire de care ar suferi multi aUiL }~sadal\ s:a putut afirma C3, nev1'oticul, spre a se sustrage' un~1 co~flict. ~'--~i reJugiat in, LoaIa sa, trebuie sa recunoa~ten1 C2.. 111 anun'litecazuri ?C2c!Sla fuga este jmtificata, ia1' medicul, care 9i-21 dat seama de sHuatl2, }~'cbuie [(tunci sa se retraga, in lini9te 9i eu taate menajamentele
_"-rea.

posl011e.

facem insa ahstractie de acestc cazuri de exceptie. In cazurile refugiul in nevroza ofera eului un anum it avantaj de or din din punctul de vedere al boJii, .Ia care in annmite situatii se un avantaj exterior evident, dar a carui valoare reala poate varia de ID. un caz la altul. Sa luaill eel mal frecvent exen1plu de acest gen. tratata cn brutalitate 9i exploatata. nemilo'S de sotul ei, i9i glse''?te sistematic refugiul in nev1'oza atunci cind este ajutata de preclispozitie, c.ind este prea fricoasa sau prea onesta ca sa intretinii legaturi secrete eu un alt b{lrbat, clnd nu este destul de tare ca sa infrunte taaic conventiile exte1'ioare si sa se desnarta de sot, cind nu are intensa se me~aieze si sa-si c~ute un sot' mai bun si' cInd. mai pres us de acestea, "insti~ctul 'sau sexual 0' impinge, orice-ar fi, spre acest barbat brutal. Boala Ii este 0 arma in lupta impotriva acestui barbat a carui putere 0 zdrobe'?te, a arlYta de care S2 poate servi pentru apararea sa :;;i de care poate abuza pentru a se riizbuna. Ei li este permis sa so plinga de boal;"., dar nu 91 de casiHorie. Gasind in medic un aliat, eo. i:;;i obliga sotul caro, in imprejur;'irile normale, nu avea pentru dinsa dei 0 consideratie, s-o menajeze, sa faca pentru ea cheltuieli, sa-i permJta sa lipseasca de acasa :;;i sa scape asUel pentru citeva ore de opre-' sinnea la care 0 supune sotul. In cazul in care avantajul exterior sau , accidental pe care boala il ofera astfel eului este considerabil :;;i nu poate Ii inlocuit prin nicl un alt avantaj mal real, tratamentul nevrozei risca foarte mult sa ramina ineficient. 1m1 veti obiecta ca ceea ce va relatez despre avantajele oferite de boala este mai degraba un argument in favoarea conceptiei pe care am respin's-o, potrivit careia tocmai eul ar fi acelacare dore:;;te 9i creeaza nevroza. Lini9titi-va totu9i: faptele pecare vi Ie-am expus inseamna poate pur 9i simplu ca elll S2 complace in nevroza, cEi, neputind-o impiedica, el 0 folose~te cit mai bine poslbil, daca aceasta se preteaza uneari la asemenea folosinta. In masura in care nevroza l'J.l'ezinta. avantaje, elll se acomodeaza' foarte bine cu ea, Ins2.. nevroza nu prezinta intotdeauna avantaje. In general se constata ca, lasindu-se sa lunece In nevtoza, euL a fEicut 0 proasta' afacere. El a pliHit prea scump atenuarea conflictului, iar senzatiile de suferinta, inerente simptomelor,

Sj

311

daca ele sint poate echivalente cu chinurile conflictului, pe care Ie 5n30cuiesc, nu determina mai putin, dupa toate probabilitatile, a agn:n!El'e d a starii de nep1acere. Eul .'11' ori sa S2 debaraseze de ceea ce au in ele penibil simptomele, fan'i a renunta 1.'1avantajele bolE, insa Ii este eu neputinta sa obtina acest rezultat. 5e constatel cu acest prilej, fapt ca:n;; trebuie retinut, ca eul este departe de a fi atit de aetiv pc cit se crede. Cind, in calitate de medici, yeti avea de ingrijit nevrotici, nn veti intirzia sa "fonstatati ca cei care se pling :;;ise lamenteaza eel mai r:nult in legatura eu boala lor nu sint >;icei care se lasa bucuros ajutati, cpunind tratamentului cea mai mica rezistenta. Dimpotriva. Veti intekg'2 insa lesne di tot ceea ce contribuie 1a sporirea avantajelor procurate de starea morbida va intali in acela:;;i timp rezistenta prin refula1'e 51 ','Fe agrava dificultatile terapeutice. Avantajului oferit de starea morbid~2 care apare, ca sa zicem a:;;a, 0 data cu simptomu1, trebuie sac-i adauga:Tl un altul, care se manifesta mai tlrziu. Cind 0 structura psihica de bolii dureazil de mai mult timp, ea sfiqe;;te prina se comporta en 0 entitate independenta; ea pune in evidenta un soi de instinct de CO?1servare, se instituie un modus vivendi intre aceasta 8i celelalte COnlT-:2cl'timente ale vietH psihiee, chiar acelea care, in fond, ii sint ostne, rareori ea gase:;;te prilejul de a so face din no1.1uti1a, dobindind in acesta un fel de j'unc(ic secundai'CL facuta pentru a-i p1'elungi >;i C01:S0Uda existenta. Sa luum, in loc de un C~lZ din ratologie. un cxe:~"-lu imprumutat ' din viata de toatc zilele. Un bolnav muncltor, care-9i tiga existenta prin truda sa, devine infirm ca urman:; a unui acddent profesional. Incapabil sa mai lucreze, i se acorda 0 mica indemnizatie :;;1,in afara de aeeasta, invata sa-:;;i utilizeze infirmitatea spre a ce:rql. Existenta sa actual a, extfem de inrautatita, are 1.'1 baza faptul care i-a zdrobit existenta anterioara. Vindecindu-i infirmitatea, ii yeti lua In primul rind mijloacele de subzistenta, intrucit ramine de vazut dQ.ca el mai este capabil sa-:;;i 1'eia vechea munca. Ceea ce, in nevroza, corespunde acestei utilizari secundare a bolii, poate fi considerat ca un avantaj secundar care se adauga celui dintii. Trebuie sa va spun in general ca, fara a subestima importanta practica a avantajului oferit de starea morbida, din punet de vede:re teoretic nu trebuie sa ne lii.sam influentati de acest fapt. Facind abstractle de exceptiile aratate mai sus, acest avantaj ne face sa ne g'indim la exemplele de "inteligenta a animalelor'l, ilustrate de Oberlander in Fliegenie BWtter. Un arab strabate, pe eamila, 0 poted strimta. Uiiata intr-un munte prapastios. La 0 cotitura a potecii se gaS:;;tepe nea~teptate in ra\a unui leu gata sa sara asupra-I. Nici 0 portita de scapare: de 0 parte muntele aproape vertical, de aIta abisul; imposibll sa fad caJea intoarsa ~i s-o rupi 1.'1 fuga; arabul se vede pierdut. Nu aceasta este fnsa parerea camilei. Err fu.ce cu ca1aret ell tot un salt in prapastie '" jar leul ramine eu buzele umflate. Ajutorul dat bolnavului de nevrozu aduce cu acest salt in prapastie. Se mal poate intimpla ea rezolvarea conflictului prin formarea simptomelor sa nu constituie dedt un proces automat, omul dovedindu-se in acest fel incapabil de a ra:spunde exigentelor vietH >;irenuntind sa utilizeze fortele sale superioare. Dadi s-ar dispune de posibilitatea unei alegeri, ar trebui sa se prefere o infringere eroica, 'in urma unei. lupte corp la corp eu destinuL ' Trebui.e totu>;i sa va arat ~i alte motive pentru care nu a111 lnceput expunerea teoriei nevrozelor eu infiiti9area nervozitatii comune. Poate
L

312

Cd yeti crede ca daca am procedat a~a, a fost pentru ca, in cazul in care a~ fi adoptat 0 ordine inversa, a;; fi intimpinat mai multe dWcultati in stabilirea etiologiei sexuale a nevrozelor. Va inselati. Sore a .aj{mge la aceasti'i conceptie, in nevrozele de transfer trebuie' sa ~e 1nceapa printr-o reu~ita interpretare a simptomelor. In formele obi~J1uite c:e - nevrozelor zise momentane {), rolul etiologic al vietii sexunle constituie un fapt brut, care so ofera de la sine observatiei. M-am 10vit de E'.cestfapt acum douazeci de ani ;;i mai bine, cind intr-o zi m-am in!rebat de ee ne incapatlnam sa nu tinem deloe seama, in cursul eX3minarii nevroticilor, de activitatea lor sexwlla. Am sacrificat <1tunci acestor eercetari simpatia de care ma bucuram in fa~a bolnavilor, dar ilU mi-au trebuit multe eforturi ca sa ajung la constatarea Cd sexuala normala nu comporia nevroza (nevroza momentana, vreau sa spun), Desigur, teza aceasta neg1ijeaza intr-o oarecare masura dlferentele individualc dintre oameni ~i sufera, de asemenea, de aC2a incertitudine inseparabila de cuvin tul "normal", dar, din punctul de vedere a1 orientarii in mare, ea i~i pastreaza inca intreaga sa valoare. An, purut astfel stabili raporturi specifice intre anumite forme de nervozitate ~i anumite tulbur2xi sexuale particulare ~i sint convins ca daca pune de acelea;;i materiale, de aceia~i bolnavi, a~ face ~i astazi \'atii identice. Adesea mi-a fast clat sa constat ca un am, care 52 rnultmnea cu 0 anumitii satisfactie incompleta, de exemplu onanismul, era atins de 0 forma determinatil de nevroza actuala, care ceda locul altei forme i.(tunci c.incl subiectul adopta un alt regim sexual, 1a fel de putin recomandabil. Am avut in acest fel posibilitatea sa ghicese 0 schimbare in modul de satisfactie sexuala, pornind de la sch1mbarea starii bolnavului. Am luat obiceiul de a nu renunta la presupunerne ;;i b2'il1uielilemele cit timp n-am reu;;it sa inving nesincedtatea bolnavului ~i Sa-I smulg marturisiri. Este adevarat ca in cazul acesta bolnavii prefera sa se adreseze altar medici, care pun mai putina staruinta in a se informa asupra vietii lor sexuale. Nu mi-a scapat atunci din vedere faptul ca etiologia starii morbide nil poate fi intotdeauna redusa la viata sexuala. Daca cutare bolnav a fost afeetat direct de 0 tulburare sexuala, 1a cutare a1tul aceasta tulburare n-a survenit dedt in urma unoI' pierderi pecuniare importante sau a unei grave maladii organice. Explicatia acesteivarietati nu ne-a aparut dedt mai tirziu, cind am inceput sa intrevedem raportu:rile reciproce, pina atunci doar banuite, dintre eu ~i libido, iar explicatia noastra devenea din ce in ce mai satisfikiltoare pe masura ce dovezile privind aceste raporturi se inmuiteau. 0 persoana nu devine nevrotica dedt cind eul sau ~i-a pierdut aptitudinea de a-;;i reprima libidoul ' este mai intr-un fel sau altul. eu clt eul este mai puternic, eu aUt u~or sa se achite de aceasta sarcina; orice sliibire a eului, indHerent de cauza, este urmata de acela~i efect, care consta in exagerarea cJ,"intelor libidoului, deschizind in consecinta calea spre afectiunea' nevrotica. Exista ;;i raporturi mai intime intre eu ;;i libido; cum, insii, aceste raporturi nu ne intereseaza aid, ne yom ocupa de ele mai".tirziu. Ceea ce ramine pentru noi esential ~i instructiv este faptul ca, in toate cazurile, oricare a1' fi moclul de producere a holii, simptomele nevrozei sint

ii

1}'

"der sogenannten Aktualneurosen" In textul original. (Nota trad.). 313

date de carre libido, ceca ce pl'esnpnne 0 enorma cheltuiala de enel'gie din partea sa. Trebuie aCUrl1sa vi'i atrag atentia asupra deosebirii fundamentale care exist a intre nevrozele actuale ~i psihonevroze, de a1 diror prim grup, nevrozele de transfer, ne-am ocupat in suficienta mi'isura pina acurn. In ambele cazuri simptomele decurg din libido; in ambele cazuri ele implica 0 cheltuiala anormali'ide energie libidinala, reprezentind Sdtisfactii de substitutie. Dar simptomele nevl'Ozelor rnomentane, cefale.lgia, sen"Zatiade durere sau de iritare a unui organ, slabirea sau oprirea unci func~ii, nu au nici un "sens", nici 0 semnificatie psihlca. Aceste simptome sint corr:;orale, nu l1L:mai.in manifestarile .101',(a?e~ta eS':e" de asemenea, cazul slmptome1or lstence, de exemplu), Cl ~l 111pnvlnta proceselor care Ie produc ~i care se desasoar21;ml cea mai mica p2rticipare a \Tre1..1nuia din acele n12canisme pSlhice

corn plicate

pe care 18

cunoa:;;tem. Cum pot ele, in aceste comEtH, sa corespunda manifest2rilor libidoului care, dupa cum am vazut, este 0 forta psihica? R<'ispurlSul 10. aceasta intrebare este cit se poate de simplu. Permiteti-rni 52 evoc una din prime1e ob1ectii adresate psihanalizei. Se spunea ca psihano.liza irose~te timpul voind sa elaboreze 0 teorie pur psihologica a enom2n210r nevrotice, ceea ce este un demel'S steril, teoriile psiholoarg;J~ gic Lind i~capablle sa explic~ 0 mcllad!2. Adu~indc::--:eima a~e:sto ment, se ulta faptnl eo. functw sexuala nu eSee nlU pur pSlhlca, nIe] pur somatica. Eo. i~i exercita influenta in mod simultan asupra vietH psihke ~i asupra vietH corporale. Daea am recunoscut in simptomele psihonevrozelor manifestarile psihice ale tulburarilor sexuale, nu ne va surprinde sa gasim in nevrozele momcntane efectele lor somo.tice dirccte. Clinica medical<'ine da 0 indicatie pre~ioasa, 10.care de altfel adera multi autori, eu privire 10. modul de a concepe nevrozele momentane. Aceasta manifesta, indeosebi in detaliile simptomatologiei lor, co. ~i prin puterea lor de a actiona asupro. tuturor sistemeJor de organe 9i asupra tutmOl' functiilor, 0 analogie incontestabila ~eu starile morbide ocaz10nate de actiunea cronica a substantelor toxice exterioare sau de suprimarGEtbrusca a acestei actiuni, adica eu intoxicatlile ~i abstinentele. 1nrudirea intre aceste doua grupe de afectiuni devine inca ~i rnai intima prin intermediul starilor morbide pe care Ie atribuim, ca in cazul maladiel Iui Basedow, aetiunii substantelor toxice care, in loc de a fi introduse In corp din afara., s~au format in organismul insu~i. Aceste ana10giii1e impun, dupa parerea mea, concluzia ca nevrozele mornent3.ne rezulta din tulburarile metabolismului substantelor sexuale, fie ca se pro due mai multe toxine dedt poate suporta persoana, fie ca anumlte conditii interne sau chiar Dsihice tulbura utilizarea adecvata a acestor subst~~te. Intelepciunea p~pulari'i. a pfopovaduIt intotdeauna astfel de idel asupra naturii trebuintei sexuale, spunfnd ca dragostea este 0 "betie" pricinuita de anumite bauturi sau extracte, carora ea Ie atribuie de 'altiel 0 origine exogena. La urma urmelor, termenul "metabolism sexual" sau "chimismul sexualitatii\\ este pentru noi 0 forma fara continut; nu;;tim nimic pe aceasta tema ~i nici nu putem spune ca ar exista doua substante,' din care una ar fi "masculina" ;;i cealalta ,,feminina", sau daca trebuie sa ne multumim admitind 0 singura toxina sexuala care sa fie, in cazul acesta, cauza tuturor excitatiilor libidoului. Edificiul teoretic al psihanalizei, pe care I-am creat, nu este in realitate
0

314

i:

0 suprastructura pe care trebuie e,cest 1ucru inca nu-1 putem face.

8-0 a~ezam pe baza sa organica.

Ceea ce caracterizeaza psihanaliza, ca 9tiinta, este mai putin ma:te_"3upra ci"'lrei lucreaza, cit tehnica de care se serve~te. 0 putem, fara c.-_ ':iclenta natura, aplica tot aUt de bine la istoria civilizatiei la stUnta ~;;ila mitologie, cIt 9i la teoria nevrozelor. Singm:ul' ei scop ~i contributie consta in descoperirea incon9tientului in vlata psiProblemele care se leaga de nevrozele momentane, ale caror simprczulta pi'obabll din leziuni toxlce directe, nu S2 preteaza citu9i ~~C: pLttin la cercetarea psihanalitica : aceasta neputind da nici a liim1.1~::2 eu privire la ele, treb1.1ie sa se adreseze, in acest scap, investiga\>:1 rnec1ica-biologice. Daca v-am pramis 0 "Intraducere in teoria n2", ar fi trebuit sa incep prin formele cele mai simple ale nen-ozelor momentane, spre a ajunge la afectiuniJe psihice mai complexe, COrS2CUtiVC tulburarilor libidoului: incontestabil, aceasta ar fi fost orc~:~,eacea m8i fireascfL In legatura cu cele dintii ar fi trebuit sa va tot ceea ce 9tim din diverse surse sau tot ce credem a 9ti 91, data ajun9i 10. psihonevroze, ar fi trebuit sa va vorbese de psihanaliza eel de mij10cul tehnic auxiliar eel mai important din toate de care dispentru c1arificarea acestor sUiri. Dar intentia mea ec;te sa va' .. o "Introducere in psihanaliza", ceea ce v-?,m 9i prevenit; ma lx2Dcupa mal mult sa va conturez a idee clara despre psihanaliza deeit s,;;,V3. fac sa dobinditi unele cun09tinte cu privire la nevraze, iar aceasta :T:U scute9te sa pun pe primul plan nevrozele momentane, subiect e1.1 to tu.l sterH din punctul_ de vedere al psihanalizei. Cred ca alegerea pc care am facut-o este in avantajul dumneavoastra, psihanaliza meritind interes din partea orlc2xei persoane cultIvate, date fiind premisele sale pl'ofunde :;:i multiplicitatea raporturilor. eft despre teoria nevrozelor, eCt este un capitol al medicinii, asemanator cu Tnulte altele. totw;;i. sinteti indreptatiti sa va, a9teptati sa acordam un an1.1mit ini:eres nevrozelor momentane. De aItfel sintem obligati s-o facem, fie 91 luind in consider are doar raporturile eUnice strinse pe care Ie prezintz" ele fata de psihonevroze. Va voi spune, in cOl1secinta, ca deosebim trei forme pure de nevroze momentane: neurastenia, nevroza anxioasa ~i ipohondria, Aceasta diviziune n-a fost scutita de obiec~ii. Denumirile sint curente, dar lucrurile pe care Ie desemneaz2. sint nedeterminate ~i ince~-te, ]'v1ai sint apoi 9i medicii care se opun oricarei clasificari in 1u1112o. aotica a fenomenelor nevrotice, oridirel stabiliri de unitati elih de individualitati morbide si care n1.1recunosc nici macar clasifiurrea In nevroze mOl~entane 9i psihonevroze. Dupa parerea mea, ace9ti medici exagereaza ~i nu sint pe dr1.1mul care duce 10. progreso Uneori aceste forme de nevroza se prezinta pure, insa eel mai adesea Ie gasim combinate intre ele 9i cu 0 afectiune psihonevrotica. Aceo.sta din urma imprejurare nu ne autorizeaza insa sa renuntam 10. clasifiearea lor. Ginditi-va numai la deosebireo. pe care minera1ogio. 0 stabile9te intre mine1'o.1e 9i rod. Mineralele sint deserise co. indivizi, fara indoiala din cauza ca, adesea ele se prezinta sub forma de cristale, net circumserise 9i separate de mediul lor inconjurator. Rocilese compun din ingramadid de minera1e a caror asociere, departe de a fi accidentala, este fara niei 0 indoiala determinata de conditiile formarii lor. In ceea ce prive~te teoria nevrozelor, ;;tim inca prea putine lucruri referitor la punctul de plecare 0.1 dezvoltarii ca sa edificam pe aceasti'i tema 0 teorie ase __ CC'C:

(>

315

manatoare eu aceea a roeHor. Dar sintem neindoielnie pe terenul 31evarului Incepind sa izolam din masa entitatile elinice pe care le cunoa~tem ~i care pot fi comparate cu minera1e1e. Exista, intre simptomele nev1'oze10r momentane ~i cele ale psihonevroze10r 0 relatie interesanta, care ofera 0 cont1'ibutie importanta 18 cunoa~terea formadi simptomelor In cazu1 eelor din urmi'l; simptom1Jl nev1'ozei momentane eonstituie adesea nudeul ~i faza preliminarii a simptomului psihonevrotic. Observam in mod deosebit aceastJ rel;;;-tje intre netlrastenie 9i nevroza de transfer numita isterie de convershme, intre nevroza anxioasa ~i iste:ria anxioasa, dar ~i intre ipohondrie ~i IDTme1e la care ne yom referi mRi departe desemnindu-Ie cu numele de pa1'afrenie (dementa preeoee $i paranoia). Sa luam ca exemplu celi;:11algia sau durerile lombare isterice. Analiza ne a1'ata di,prin cordensare $i deplasare, aceste du1'eri devin 0 satisfactie substitutiva pent:cu o intreaga serle de reverii ~i de amintiri libidinale. A fost insa 6 vrem.2 clnd aceste dureri erau reale, in care ele erau simptomul direct 91 intoxicatii sexuale, expresia corporal a a unei excita\ii libidinale_ }\Ta pretindem ca toate simptomele isterice cuprind un nudeu de acest , nu-i mai putin adevarat ea acest eaz este deosebit de frecvent C1 iste1'ia utilizeaza de preferint;'i, pentru formarea simptomelor sale, tOcY~e influentele, normale ~i patologice, pe care excitatia libidinali'! Ie ezercita asupra corpului. Ele joaca in acest caz rolul firelor de nisip C21'e au .determinat acoperirea eu straturi de sidef a cochiliei care adapcste$te animalul. Semnele pasage1'e ale excitatiei sexuale, acelea care .:]110cuiesc actul sexual, sint, de asemenea, utilizate de psihonevroza; 23 materialele cele mai comode ;;i mai potrivite pentru structura tomelor. Un alt proces, de acela~i fel, prezinta un interes deosebit din P1.11]Ctul. de vedere a1 diagnosticului ~i tratamentului. La persoanele care,. de;;i predispuse la nevroza; TIU sufera de nid 0 nevroza declarata, Sf? intimpla adesea ca 0 alterare corporala morbida, inflamatie sau lez11.1ne, sa dec1an~eze elaborarea simptomelor, in a~ct fel incH simptomul furnizat de realitate sa devina imediat reprezentantul tuturor reveriilor 1n-con9tiente care a~teapti'! prima ocazie ca sa se manifeste. In cazurile de acest felmedicul va institui cind un tratament, cind altul, cautl:o'lu fie sa suprime baza organica, ara a selngriji de zg0111otosulecHficiuc nevrotic pe care ea n suporta, fie sa combata nevroza care a aparut ocazional, fara a da atentie cauzei organice care i-a servit de pretext. Eficienta unuia sau altuia din aceste procedee va putea fi evaluatE:: dupa efectele obtinute, dar este greu sa se stabileasca reguli genera]e pentru aceste cazuri mixte.
*

,i'~~"<"

XXV
ANGOASA
1)

Ceea ce v-am aratat in capitolul precedent, cu privire la ncrvozit~~t'2;acomuna, este de natura sa va apara ea 0 expunere eu totul in-

cGmpleta ~i insuficienta. Sint sigur de aeeasta ~i cred ea v-a surprins eel mai mult faptul ca nu ati auzit nici un cuvlnt despre angoasa care, CD toa,te aeestea, este un simptom de care se plinge majoritatea nevrotidIor, vorbind despre ea ca despre suferinta lor cea mai ingrozitoa:re, care, intr-adevar, poate sa se manifeste la ei eu 0 intensitate absolut IleGbi~nuita, impinglndu-i la actele cele mai necugetate. Departe de rl voi sa eludez aceasta problema, dimpotriva, iD1 ~ntionez sEi 0 pun in mod raspicat ~i sa 0 tratez In amanunt in fata dumneavoastra. Desigur, nu-i nevoie sa va spun ce este angoasa; fieeare dintre dumneavoastra a trait, fie ~i 0 singura data in viata, aceasta senzatie sau, mai exact, aceasta stare afectiva. Mi se pare, totw;;i, ea niciodata ilU. g-a pus cu destuHi seriozitate intrebarea de ee tocmai nevroticii slnt eel care sufera de angoasa mai frecvent ~i mai intens dedt ceilalti oam-eni. Situatia va fi considerata, poate, ca fEnd in firea lucrurilor: Oal"? nu se folosesc in chip nediferentiat, precum ~i unul in locul altuia, cuvintele "nervos" ~i "anxios", ca ~i cum ar avea acelmii inteles ? Acest mod de a proceda nu are insa Indreptatire, deoarece exista oameni ancare dealtminteri nu sint nevrotici, dupa cum exista nevrotici Ci:rf'? prezinta multe simptome, in afara de tendinta spre angoasa. Oricum a1' fi, este cert ca problema angoasei constituie un punct spce care converg problemele cele mai diverse ~i mai importante, 0 enigma a carei dezlegare a1' trebui sa proiecteze fascicule de lumina asupra intregii noastre vieti psihice. Nu afirm Ci~\ va voi oieri chela intr?gii proqleme, dar este de prev{lzut ca. psihanaliza va aborda aceasta pro1Jlema, ca pe atltea altele, prin mijloace diferite de acelea de care S8 serveste medicina traditionala. Aceasta din urma lsi concentl'eaza aten~ia i~ special asupra d~terminismului anatomic al al~goasei. Ea declari ca avem de-a face eu 0 iritatie a bulbului, iar bolnavul aflaca de 0 nevroza a vagului. Bulbul, san maduva prelungita, esto 0 tern3, foa1'te serioasa ~i frumoasa. Dupa cum imi amintesc prea bine, stucUerea e1 mi-a luat odinioara muIt timp ~i ostenea1a. Dar trebuie sa marturisese acum ca, din punctul de vedere al intelegerii psihologice
() .lill!Soasa - arata P. Pop e s e u-N eve a n u in Dction01"",de psihologie, Editura Albatros, Bucure:;;ti, 1973 - reprezinta 0 stare de nelini:;;te caraeterizata prlnL'-o a<;tepta:re infrico:;;at.'i :;;i opl'esiva fata de 0 iminenta suferinta sau nenorocer2, implicind tensiuni emotion ale excesiv de oscilante :;;i asociindu-se eu im~l difuze ale unci pericol de neevitat, care fie ca este anonim, neeunoscut, ca este cunoscut, aar produce perturbari emotIon ale, i1'ational cxageratc. (Nob trad.).

317

a angoasei, nimic nu-mi poate fi mai indiferent dedt cunoasterea traiectului nervos urmat de excitatiile care emana din bulb. ' }Vlai intii de toate, putem vorbi indelung despre angoasa Eir,l a aminti nimic de nervozitatea in general. Ma yeti intelege fara vreo aWl explicatie, daca desemnez aceasta teama cu numele de angoasa TeaW (manifestata in fata unei primejdii reale), spre deosebire de angoasa nevToticCi. Or, angoasa reala ne apare ca fEnd un fenomen foane rational si ~on1))rehensibil. Vom spune ca este 0 readie la perceDerea ~nu1 p~ricol e~terior, c,diea a unei vatamari a~teptate, l~revazute, cA este asociatEi eu reflexul de fuga ~i, ca, in consecintEi, trebuie s-o consider<'im ca pe manifestare a instinetului de conservare. Fatd de care obiecte ~i in ee eonditii se produce teama? Fiere~te, aceasta' depinde in 111.are masuril de gradul nO~'3tru de cunoa~tere a realitEitii ~i de sentimentul propriei noastre puteri in fata lumii exterioare. Gasim ca sint natun:;le friea insp1rag salbaticului de. vederea un11i tun ~i nelini~tea pe care e1 0 traie$te cind are loc 0 eclipsa de soare, pe dnd omul civil~zat, care 1?tie sa minuiasdi tunul ~i sa prezica eclipsa nu incearca nici 0 nelinh;:te In fata acestora. Uneori, toemai faptu1 de a .;;ti prea multe este cauza angoasei, pentru cli in acest caz perico1u1 est8 previizut din vrerne. Astfel, sa1baticul va fi cuprins de friea zarind in padure 0 urma care-l va lasa indiferent pe un sh'ain, pcntru ea acea urmli Ii dezvaluieexistenta prin apropiere a unei fiano, la fel cum marinarul experimentat \'a privi cu spaima la nori~orul aparut pe cer, nori90r care nu inseamna nimic pentru calator, pe cind lui Ii veste$te apropierea unui eidon. Privind mai indeaproape fenomenul, sintem obligctti sa spun em ca afirll1atia potrivit eareia angoasa reala a1' fi rationa1a ~i adaptata unul seop se cere revizuita. Singura atitudine rationala fate. do amenintarea unui pericol ar consta in compararea propriilor forte eu gravitate arnenintarii ~i luarea in consecinta a deeiziei fie de a fugi, fie de a se apara sau eventual do a ataea, ceea ce reprezintEi 111ijlocul eel mai eficaee de a scipa de pericol. Dar in aceste conditii ntt este loc pentru angoas3 ; tot ceea ce se "intimplii se va intimpla tot aLit de bine, ~i poate c11io.r :;;1 mai bine, daca nu ar interveni angoasa. Vedeti asUel ca, in cawl in care spaima devine prea intensa, oa constituie un obstacol care paralizeaza actiunea ~i chlar fuga. De ce1e mai multe 01'1, reactia 1a pericol este un amestec in care se include sentimentul de tean12 $i aqiunea de aparare. Animalul speriat incearca frica $i fuge, dar si.ngura fuga corespunde scopului ~i nu frica. Exista deci tentatia de a afir1'na di. angoasa nu csee niciodata rationala. Dar poate eEl ne \Torn face a idee 111a1.exacta dCSl)l'Cangoasa, 8110.lizind mai indeaproape situatia pe care eo. 0 ereeaza. Constatiim, 1'nai intli de toate, ca subiectul esee pregatit fatii de pericol, ceea ce se mani.;., festa IJrintr-o exaltare a atelltlei senzoriale ~:i a tensilU1ii rnotriee. Aeeasta stare de a$teptare ~i de pregatire este inconiestabil 0 stare favarabi1a, fara de care subiedul ar fi expus unor Url11<'i.ri rave. Din g aceasta stare decurg, pe de 0 parte, actiunea mot1'1c8, fuga mai fntH :;;i, pe 0 treapta superioara, apararea activa, iar pc de alta parte, ceea ce tn'iim ca pe 0 stare de nelini;;te. Cu cft dezvoltarea angoasei este mai i'estrinsii, cu cit aceasta apare claar ca un inceput, ca un semnal. eu atlt mai mult proeesul care constci in translormarea starU de p1'egciHre anxioasa in actiune se savirseste mai ralJid s1 mai netulburat. In flul ~ , 1 .1., acesta, In__ ceea ce DlEl1iTl1 nol ango3.sa, starea de prcgatire 1111i Dl)are ca
3]8

ifI:?:"e::tul util, in timp ce c1~ezvoltarea angoasei 111i se pare contI'arB. ;acestul scap. Lasam de-o parte chestiunea daca li111bajlJl cment dese111neaza prin clr.-i"tele angoasa, frica, groazil acela~i lucru sau lucruri deosebite, Mi pare ca angoasa se raporteaza la stare $i face abstractie de obiect, pc:? cind in cazul fricii atentla este precis concentrata asupra unui obiect. Cu,-intul groazil, in schimb, mi se pare a avea 0 semnifieatie eu totul s;::eciala, dcsemnind indeasebi un perico1 in legatura cu care nu am fost p;-egatiti printr-o stare prealabila de angoasi'i. Putem spune ea amul se 2p0.ra i111potriva groazei prin angoasa. Orieum ar fi, nu vii scapa faptul ca euvintul angoasa este folosH in scnsuri multiple, ceea ce Ii da un caracter vag:;;i nedeterminat. Prin 2l"'cgyaSainteTegem cel mal adesea starea subieetiva provocata de peru"perea, dezcoltarii sentimentului de teama" 'ii numim aceasLl stare s;1biectiva "stare afectiva". Ce estc, din punct de vedere dinarnic, a stare afeetiva ? Ceva foarte complex. 0 stare afectiva cuprlnde mal In1ii anumite influxuri nervoase sau descareari motorii, apoi anumite fenomene senzoriale. Aeestea din urma sint de doua feluri: perceptii nle actiunilor motrice savirsite de individ si senzatii directe de placere ~i de ~eplacere, care imprin~a starii afcetive' ceea ceonumim tonul "ftmda:T;ental. Nu cred insa ca prin aceasta enumerare s-a epuizat tot ceea ce poate fi spus asupra naturii shirE afeetive. In unele stari afective 52 pot depa~i aceste elemente, recunosdndu-se di nucleul in jurul earuia se cristaIizeaza intregul ansamblu este eonstituit de repetitia unui anumit eveniment important :;;i semnificativ, trait de subiect. Acest eveniment poate sa nu fie decit 0 impresie foarte indepartata, en un caracter foarte general, impresie care sa faca parte din preistorJa nu a inclividului, ei a speeiei. Spre a mil face mai bine inteles, va voi spune ea starea afectiva prezinta aceea~i sfructura ea si criza isrerica, ea este, ea aceasta, eonstituita de 0 reminiscenta sedhnentata. Criza istei:ica poate fi deci eomparata eu 0 stare afectiva individuala nm.l formata, iar stare a afectiva normala poate fi eonsiderata eEl expresia unei isterii generice, devenita ereditra. Sa nu credeti ea cele ee v-am Drezentat aiei pe tema starilor arective constituie un p~trimoniu recunos~ut de psihologia omului normal. Este vorb", dirDpotriva,' de eonceptii aparute pe salul psihanalizei ~i care nu se 5imt acasa dedt aicL Ceea ce spune despre stEidle afective psihoJogia, teoTia lui James-Lange de exemplu, este pentru noi, psihanali$tii, de neintcles si inmosibil de discutat. Dar nioi sa nu ne socotim noi in~ine pre=l' sigU1~i de> ceea ce ~tim cu privire la starile afective; nu socotiti ceea ee va voi spune pe aeeasta tema decit 0 prima ineereare de orientare In. acest ctonleniLl ObSCUf .. 82.. 11J_er~~elTl, a98.dar~ 111ai depar.te. CC2a ee priveste starea afeetiva earaeteriz~l.ta drept angoasa, eredem a ~ti , d A" ~ care este acea imprcsie indepartata pe care ea 0 repro uee." ~~:tlrm~m ca aeeasta nu poate fi dedt nCl$terea, adiea actul In care se aHa reumte toate senzatiiJe de chin. to de tendintele de descarcare ~i toatc starile corporale al carol' 2nsan1blu a deve~it pratotipul efeetului produs de " , 1 t Tallie d nenUI11cl.Lc"';<..2 Oil ~'1"',' ;;...,.c, ,,' un nerlcol grcrv, pe care de-atUY1Cl 111coacc J..-am
:<i.e ;;"1

sub> fonna
urrnare
At (l In

de m;goas2.. Tocmai

a fast 'in momentul

a fast

, .. AI" "1' reruperll.. ClrCUla~lel, SInge III prln omOl Ie (.. ~)'l'a./.la 1,--0"n") 1.8;:,1 LiL-::l c;4
J. ~ -

ere'iterea

considerabila

a. eX,cit~tiei ~a

na$terii' cauza starii de angoasa : a~3.dar, cea dE1tll

an.goasa. (de

angoasa

de 11E!tlli"ii to:xiCc~L Cuv111tul

la latinescl~an319

gustlae,

stTimtorare) reliefeaza tocmai senzatia de cazna, de ingustare a trahtdi care s-a produs atunci ca efed a1 situatiei reale, fenomen care ast3.1:iare loc eu regularitate in starea afectiva. Gasim de asemenea ca fiil:d semnificativ faptul ea prima stare de angoasa este provocata de s:epararea care se face intre mama 9i copil. Fire9te di, potrivit conceptiei noastre, predispozitia pentru repetarea aeestei prime stari de angoasil a fost, de-a lungul unui incalculabil numar de generatii, in a:;;a ma.sura incQrporata organismului incH nid un individ nu poate s-capa aC5tei stari afective, chiar atunci cind el, ca legendarul Macduff, cel "smuls din maruntaiele mamei" 2), a venit pc 1ume aUfel dedt printr-o na:;;tere naturala. Nu cunoa:;;tem care a putut fi prototipul sUirii de angoasa al animalelor nemamifere. Tocmai de aceea ignoram :;;ian5amblul de senzatii care corespunde la accstea ca echivalent al angoasei
noast1'e.

Poate ea sinteti curio~i sa aflati cum am putut ajunge la ideea cd prototipul starii arective caracterizata de angoasa este constituit de aetul na:;;tedi. Ideea este cit se poate mai pu~in speeulativa; am ajuns la ea inspirindu-ma mal degraba din gindirea naiva a poporului. 1ntr-o zi - e mult de atunei - pe cind mai mul~i tined medici de spital erarn adunati 1a restaurant, in jurul unei mese, asistentul clinicii de obstetrica ne-a relatat un fapt amuzant petrecut la examenul de absoh-ire a cursului pentru moa92. 0 candidata, intrebata ce inseamna prezent.a meconiului el) in lichidu1 amniotic in timpul na:;;terii,a raspuns far a ezitare ca "copilu1ui ii este fridi". Acest raspuns i-a facut pe examinatoTi sa rida si candidata a fost resninsa. In ceea ce ma priveste, am fo.st, in forul me~ interior, de parte a -'acestcia 9i am inceput a 'intrezfiri ca s6.rma.na femeie din popor a intuit in mod just 0 relatie important;"l. Teecind acum 1a angoasa nevroticilor, sa vedem care sint noile manifeshh'i 91 noile raporturi prezentate de aceasta. Sint multe de spus in dceast:'i privin~a. Identificam, in primul rind, 0 stare de angoasa generali1, 0 angoasa ca sa zicem a9a lotanta, gata sase atageze de continutul primei reprezentari suseeptibile sa-I' ofere un pretext, influentind judecata, alegind a:;;teptarile, pindind orice prilej pentru justificare. Numim aceasta stare "angoasa de a9teptare" 1,) sau "a:;>teptarea anxioasa". Persoanele torturate de aceasta angoasa previid intotdeauna cele mal ingrozitoare eventualWiti, 'lad in fiece intimplaxe prevestirea unei nenorociri, inclina mereu spre p~simism, ori de dte ori este vorb::, de un fapt sau eveniment incert. Tendint;l spre aceastEi a:;;teptare a n8norocirii este 0 trasatura de caracter proprie multoi' persoane care, in afara de aceasta, nu par a fi nicidecum bolnave; Ii S8 reprogeaza 1nfati~slrea sumbra, pesimismul; ins8. angoasa de a9teptare exista :in mod obi,;,nuit 9i are un cal'acter net pl'onuntat intr-o afect1une ner'los,sa careia i-am dat numele de nevroza anxioasa, pe care personal 0 clasific nevrozele momentane. o alta forma de angoasa prezinta, contral' celor descrise mai sus, legaturi mal degraba psihice, fiind asociata anumitor obiecte sau SiZ)

~~1 }\,laterie

"aus seil1er Mutter Leib geschnitten wurde", scrie Freud. (Nota trad.). fecala expulzata de l1oul-nascut in mOlnentul venirii pe lun1.e.

(Nota tract.). !" "EnVQrtw1gsangst" in textul originnl. (Nota trad.). 320

natii. Este ahgoasa care caracterizeaza ath de numeroasele ~i ad~sea atlt debizarele "fobii".Eminentul psiholog american Stanley Hall 9i-a Gat primul osteneala sa ne prezinte pe scurto intreaga serie din aceste iobii, cu sonore denumiri grece;;ti. Aceasta seamana ell enumerarea eelor zece plagiale Egiptului, eu deosebirea ea Jobiile sint mult mai numeroase. Sa vedeti ee poate' sa devina obiect sau continut al unei fobii : intunericul, aerul libel', spatiile desehise, pisicile, paianjenii, omizile, ~erpii, ;;oarecii, furtuna, virfurile aseutite, singele, spatiile inchise, multfmea, singuratatea, trecerea pe poduri, calato"ria p~ mare sau cu trenul etc. etc. Prin incercarea de a ne orienta in aeest haos lasa sa se intreTada posibilitatea de a distinge trei grupe. Unele din acestc obiecte sau situatiide temut au ceva sinistru, chiar pentru noi eei normali, earora ne evoca 0 primejdie; de aceea aceste fabii nu ni se par incomprehensibile, cu toate ca gasim ca Slnt deo intensitateexage1'ata. AsHel eei mai multi dintre noi traiese un sentiment de .reDulsie la vederea unui ::;arpe.Putemchiar sa afirmam ca teama de ;;erpi i este 0 fobie raspindita in intreaga omenire, iar Charles Darwin a descris intr-un' mod. impresionant teama care I-acuprins la vede1'ea unui ;;arpe care se Indrepta op;.'e dinsul, de;;i era protejat de un gros peretede stic1i:l.lntr-o a doua grupa incluqem cazu1'ile In care se reliefeaza Iegatura eu un pericol, dar un perkol pe care obi;;nuim sEH neglijam ;;i pe care nl.,:-1includem in calculele noastl~e. $tim ca 0 calatorie cu trenul eomporia un rise de accident in plus fata desituatia in care am ramine acasa, adica pe1'icolul unei coliziu,ni; ;;tim de asemenea ca un vapor sepoate scufunda ~i ca astfel putem murLinecati ~i totu~i calatorim cu trenul ~i cu vapm'ul fara teama, fara a ne gindi la aceste pericole. Deasemenea, este sigur ca am cadea in apa daca podnl s-a1' p1'abu~i in clipa in care trece:'n pe el, dar lueI'1.l1 acesta se Intimpla aht de rar ineh nu tin em deloc S2cIlla de acest p1'ezumtiv pericol. Singuratatea, 1a rindu-i, prezinta anumhe peri cole ;;i in anumite imp1'ejurari 0 eviti'im; de aici nu u1'meaza ca nu am putea in nici un chip ~i in nici 0 imp1'ejurare sa supo1'tam un moment .de singuratate. Aceasta afirmatie se rapo1'teaza in aceea;;i masura 1a multime, la spatiile inchise, furtuna etc. Ceea ce ne apare ca flind stnmiu in aceste fobii ale nevroticilor estemai putin contiuutul lor, cit intensitatea. Angoasa provocata de fobii este pur ~i siYnplu fEsa drept de apel. lar uneori avem impresia ea nevroticii nuincearca teama in fata acclara;;i obiecte $i situatii care, in an1.lmite canditii; ne pot pricinui :;;inoua temeri ;;i carora ei Ie dan acelea;;i nUlp.e. Mai este ;;i 0 a treia categorie de fobii, dar este yorba de fobii care sCHpa Intelegerii noast1'e: Cind vedem un om in toata firea, voinic, cuprins de teama la traversarea unei strazi 9au a unei piete din ora;;ul sau natal, unde cunoa;;te toate ungherele, sau 0 femeie, dupa toate aparentele sanatoasa, napadita de 0 spaima neb una daea pisica se aling la picioRrele ei sau daca un $oarece s-a strecurat in vreuh colt, cum am: pub.::a stabili a legatura fntre teama unuia !?i a celuilalt, pe de 0 parte pericolul care, evident, nu exista dedt pentru omul care are fobia respectiva, pe de alta parte? In ceea ce prive;;te fobiile care au drept obiecteanimalele, evident ca nu poate fi .yorba de 0 "'exacerbare a unei antipatii umane generale, intrucit avem proba contrariului in faptul ca l11Ultioameni nu pot trece pe linga 0 pisica fara s-o cheme ~i. 5-0 nilnglie. $oarecele atftde temut pentru femei $i-a imprumutat numele unei expresii de mare tandrete : cutare tim11'a,'care este incin0;;1 -~.! --

cd

321

tam ori de cite ori logodnicul Ii spune ,,;;oricelul meu", scoate un tipat de groaza cind zare;;te micutul ~i gratiosul animal care poarm acest nume. In ceea ce prive~tebarbatii carora Ie este teama de strazi :;;i de piete, nu gasim alta cale de a explica starea lor dedt spunind ca se comporta ca ni~te copii. Educatia ii incu1ca in mod directcopilului ideea di trebuie sa evite ca fUnd periculoase situatiile de'-acest gen, iar instIl nostru agorafob inceteaza intr-adevar sa mai incerce teama daca traverseaza piata in compania cuiva. Cele doua forme de angoasa pe care Ie-am descris, angoasa de a~teptare, libera de arice legatura, ~i angoasa asociata cufobiile, sint independente una fata de -cealalta. Nu putem spune ca una reprezinta 0 faza mai avansata fata de cealalti'i, ele neexistind simultan dec'it in mod exceptional 9i accidental. Starea de angoasa generala cea mai pronuntam n1J se manifesta in mod inevitabil in fobii ; persoanele a carol' viata este otravita de agorafobie, pot fi total lipsite de angoasa de a9teptare, izvor de pesimism. Este lucru dovedit ca unele fobii, cum ar fi fobia privind spatiul" fobia privind calea ferata etc. nu se dobindesc decitla virsta adulta, pe dnd altele, ca fobia de intuneric, de fur tuna, de animale, par sa fi.existat din primii ani de viata. Primele au intreaga semnificatie a unor maladii grave; cele din urma apar ca ni~te' bizarerii, ca ni9te toane. ~tind cineva prezinta 0 fobie din aceasta din urma categorie, sintem indreptatiti sa banuim ca mai are ~i altele de ace1a~i fel. Trebuiesa adaug ca trecem toate aceste fobii in cadrul isteriei de angoasa, adica Ie socotim ca pe 0 afectiune foarte apropiata de isteria deeonversiune 5). Cea de-a treia forma de angoasa ,nevrotiea ne pune in fata unei enigme care consta in aceea ca pierdem in fntregime din vedere raporturile care exist.1 intre angoasa :;;i pericolul care ameninta. In ister1e, de exemplu, aceasti;i angoasa insote:;;te alte simptome isteriee, sau se poate produce in orice alte conditii de excitatie, in a9a fel incH, a9teptindu~ne la 0 manifestare afectiva, sintem cu totul uimiti observind teama, manifestarea 1a care noi ne a9teptam cel mai putin. In sfi1'9it, angoasa se mai poate produce fad nici 0 1egatura ell vreun fel de conditii, intI'-un mod tot aUt de neinteles, atH pentru noi dt ~i pentru bolnay, ca un accest spontan ~i libel', fara a putea fi yorba de vreun perieol sau de vreun pretext a 'carui exagerare sa fi avut ca efect acest acces. Constatam, in cursu1 acestor accese spontane, ca ansalT1blul caruia Ii dam nume1e de stare de angoasa este susceptibil de disociere. Ansamblul accesu1ui poate fi in10cuit printr-un simptom unic, de a mare intensitate, cum ar fi tremuI'ul, ametea1a, palpitatiile, senzatiile de sugrumare, sentimentul general dupa care recunoa~tem angoasa lipsind san fii.nd abia marcat. .$i totu9i aceste stari pe care Ie descriem sub numele de "echlvalente ale angoasei" trebuie sa fie in toate privintele, clinic :;;i etiologic, asimilate angoasei. Se pun aiei doua intrebari. Exista vreo 1egatura intre angoasa nevrotica, in care pericolul nu joaca nici un 1'01 sau nu joaca declt un 1'01 minim, 9i angoasa reala, care este intotdeauna si esentialmente 0 reactie la un perkol? Cum sa intelegem aceastii angoasa ~levrotica? Pent~u
5) Nevroza In care siinptomele cele mai evidente sint manifestari somatic-functional. (Nota trad.). ell

caracter

322

Cd am dori sa pastram principiul potrivit caruia, de fiecare data dnd manifestam angoasa, trebuie sa existe ceva care a provocat-o. Observatia clinica ne furnizeaza un numar de elemente care pot sa faciliteze Intelegerea angoasei nevrotice. Sa discutam impreuna semnificatia acestora . . a) Nu este greu de stabilit ca angoasa de a;:;;teptare sau. starea de .:::ngoasagenerala depinde intr-o foarte mare masura de anumite procese ale vietH sexuale sau, mai precis, de anumite' aplicatii ale libidoului. Cazul eel mai simplu ;;i mai instructiv de felul acesta ne este oferit de persoanele care se' expun la excitatii de frustrare, adica la care excitatiile sexualeviolente nu gasesc 0 derivatie suficienta, necondudnd spre un final satisfacator. A;;a este, de exemplu, cazul barbatilor In perioada logodneI ;;i a1 femeilor ai caror barbati nu au 0 capacitatesexuala normala, sau scurteaza, sau, din precautie, fac sa e~;;uezeadul sexual. In aceste circumstante, excitatia libidinala dispare, sprea ceda locul angoasei, fie sub forma angoasei de a9teptare, fie sub forma unui acces sau a unui echivalent al accesului. Intreruperea actului sexual ca masura de precautie, dnd devine regim sexual obi;;nuit, constituie pentrubarbati ;;i mai ales pentru femei 0 cauza aUt de frecventa de nevroza de angoasa, Indt practica medicala ne obliga, ori de cite ori ne afla In fata unor cazuri de acest gen, sa ne gIndim Inainte de toate la aCeasta etiologie. ProcedInd In consecinta, yom avea adesea prilejul sfi constatam ca nevroza de angoasa dispare de Indata ce subiectul renunta la restrictia sexuala. pe dnd cunosc, raportul dintre restrictia sexuala 9i starile de angoasa este recunoscut chiar ;;i~de medicii stn'iini de psihanaliza. Presupun Insa ca se va ineerea 0 intervertire a raportului, admitindu-se intre altele ca este vorba de persoane care practica restric~ia sexualc'i pentru ca erau predispune la angoasa. Acest m.od de a privi lucrurile este dezl11.intit categoric de atitudinea femeii acarei activit ate sexua1a esteesentialmente de natura pasiva, lasInd, cu aIte cuvinte, initlativa de partea barbatului. eu clt 0 femeie are mal mult temperament, eu elt ea este mal Inclinata spre raporturi sexuale, eu atit ea este mai capabila sa fie satisfacuta de acestea s1 cu atit mai mult va reactiona ea 1a neputinta barbatului si la coitus' interruvtus Drin fenome~e de angoasii; l~ sehimb aeeste 'enomene VOl' i abia per"eeptibile la 0 emeie atinsa de anestezie sexuala sau putin dornica' de dragoste. Abstinenta sexualc'i, atH de calduroasa preconizata In zilele noastre de catre medici, fire9te ca nu favorizeaza producerea starilor de angoasa decH in eazurile in care libidoul, care nu gase9te derivatie satisfacatoare, prezinta un anumit grad de intensitate ~i n-a fost In mare parte sU:pri~at de procesul sublimarii. Produeerea starii morbide depinde Intotdeauna de fadori cantitativi. Dar ehiar si atunci dnd nu mai avem In vedere boala, ci numai caraeterul per~oanei, recunoa9tem u90r ea restrk~ia sexuala intra In practica unoI' persoane cu un carader indecis, jnclinate spre indoiala ~i angoasa, pe cind caTacterul intreprind, curajos, este eel mai adesea ineompatibil cu restrictia sexuala. Oricare ar i modifiearile ~i complicatiile pe care numeroasele influente ale vietH civilizate le-ar putea imprima aeestor raporturi Intre caracterul omului~i viata lui sexuala, int1'e ele exista 0 relatie dintre cele mai str'inse. Sint depa1'te de a va i impa1'ta9it toate observatiile care conirma aceasta relatie genetic a intre libido ~i angoasa. AI' mai fi de discutat, in legatu1'a cu aeeasta, despre rolul pe care il au, inproducerea maladiilor

323

caracterizatf; de angoasd, anu111ite perioade ale vietH, care,eum ar fi pubertatea sau menopauza, favorizeaza ill mod incontestabil exaltal'ea libidaului. In anumite cazuri de excita~ie, putem sa mai observam direct I) combinare a libic10ului e1.1angoasa fii substituirea in final a cclui dintIi p,-'in angaasi'i. Din astfe1 de' fapt.e se degaja 0 concluzie c1ubla: avcm in ~ special impresia ca este varba de 0 acumulare a 1ibicloului 0.1carui curs normal estc impicdicat $1 dl procesele 1a care asistam 5int taate de a natur8. ex~'lusiv somatlca. La 0 prima. privire nu vedern cum ar putea angoasa SEtia na$tere din libido; constat am doar CEl libidoul estc absent fii c;"i locul Sa1.1 fast luat a de angoasa. alt;'i indicatie ne eSIC oferitfi, de analiza psihonevrozelor, in special b) de aceca a isterie1. $tim deja cJ. in aceasta afect,lune angoasa o.pare .adesea intovarafiind simptomele, dar observam fii 0 angoasa independenta de simptome, care se manifesta fie prin crize, fie ca 0 stare permanenta. Bolnavii nu ne potspune de ce Ie este teama, ei legindu~:;;i starea, ca U1mare a unei elaborari sccundare 1.11701' recunoscut, de fobEll' cele de rCiai curcnte: de moarte, de nebunie, de un atac de apoplexie. Daca analizam situatia care a generat fie angoasa,. fie simptomele insotite de in general este posibil sfl descoperim fluxul psihic normal care nu :;;i-a ath1s scopul 9i a fest inlocuit CLl fenornenul de angoasa. Sau, ca sa ne exprimam alttel, reluam p:'ocesul . ca 9i cum accsb D.-ar fi fast refulat 9i ca fii CUrl, fii-"l' Ii continent clezvoltarea farEl 0 b5tapina cind a ajuns 1a con:;;tiintfic. Acc,t pl'oces ar fi insotit eJ..? 0 anumita stare afectivEt ,?i slntem 5urprin:;;i constatind ca aceastil stare a:lccti\TG. Cclre lnsoi[e:;;te e\'olutia 110rnlala a procestllui este1:n toate cazllrile proprie. AsHel, refulat{l :;;i inlocuita de ango8s2. oricare ar i calitateasa dnd .ne aflam in prezenta unci sEtl'i de angoasa isterica, sintem indreptasa prcsuplxnern ca con11)lernt~'ntlll Sall illconstient- este constituit fie un scnti111cnt de aceea~i natur{i - angoasa, '1'u:;;ine,jena -, fie de 0 ostil $i excitatie libidirlal{l pozitiv2, fh==,iTl sflr;dt~ de lln sentiment cum ar fi' furiCl sat: n,inia. Angoasa constituie deci moneda curenta pentru C:Jre S2 schimbil Sii'_, pot fi 'Schimbate toateexcita~iilc a1ective atunci c111d continutul ~~()r:;t fost elinlinat db1 rC'Drezentare si a suferit 0 refula1'e. ,. ,. c) 0 a tl'cia experienta 1'0 cstc ,AeriE, cL: holnavii ell acte obsedante, bolnavi care pal' intr-o bunC, mCL'SuL~, a ii scutiti de angoasa. D"ca Incercam sicl-i impiedidim pc ace~ti boln:::-,i execute adell' lor obsedante, spalarea rituala, ceremonial sau dacaci 1nsisi indrazncsc sa remmte l~L vreuna din obsesii1e' lor, 0 angoasa' teribila. care Ii obliga sic, cedeze obsesie1. In cazul acc5t2l intdl'gem di angoClsli nu cstc decit di~:imulata in spatele actultli oosedant. acosta nefEnd sav1r$it decit ca un mijloc de a se sustrage In acest fel in nevroza obsesionala <,ngoasa nu so manifestii inlocuita de simptome; daca 2:vem insa in vedere' aici aceeasi situatio, ca rezultat al l'efularii : fie 0 angoaSEt Insotind sinmtomele fie in complet, 'fara an"goasa. Se 1;are sflt~it, un ansamblu de si!Tlj:)tCil11C deci ca ne este permls -sa afirrnaln., pe un plan abstract, ca simptomele 2 dezvoltarea angoasei care, nu se formeaza decit pentru aIdel, a1' aparea 'in mod Aceasti'i conceptie situeaza angoo.sa chiar in centrul interesului ariHat de nol problemelor legate de nevroze. nevroza anxioasa ne-au dus la con~ Observatiile noastre referltoare duzia ca devierea libidoului df'; la sa normala, devio'c care

324

'2cn<,:>reaza angoasa, constituie rezultatul unoI' procese pur somatice. Analiza isteriei$i a. nevrozelor obsesionale ne-a permis sa completam aceasta concluzie,' dovedindLl-ne ca devierea libidoului ~i angoasa pot rezulta de asemenea $i ca urmare a refuzului unei interventii din parte a factorilor :Jsihici.Estc tot ceea l:e cunoa:;;tem despre modul de producere a angoasei 11C'll'otice daca lucrurile par destul de vagi, nu vad pentru moment ; nici \m drum in stare sa ne duca mai departe. Iheil ':;;i mai dificila pare rezolvarea aItei probleme pe care ne-am propUs s-o solutionam, accea a identificiirii legaturilor existente lntre angoasa nevrotica, care rezu1t[l dintr-o directionare anormala a libidoului, :;;i angoasa reala ce corespunde reactiei 1a un pericol oarecare. S-ar putea crede ca este vorba de lucruri absolut deosebite :;;itotuf;;i nu dispunem. de nici un mijloc cafe sa n8 permita sa distingem una de cealalta, in sensibilitatea noastra, angoasa n~ala de angoasa nevrotica. Legatura cautata apare insa de indata ce luani in considerare opozi~ia pe care am relevat-o adesea, intre eu :;;ilibido. A$<lcum :;;tim, angoasa apare" ca rcactic a cului la un pakol :;;iconstitute semnalul care anul1t~i ~i precede fuga; nimk 'nu ne impiedica sa admitem, prin analogie, ci'i. in angoasa nevrotica eul cauta de asemenea sa se sustraga cerintelor libidoului, ca se comporta in privinta acestui perkol interior intocmai ca in fata unui pericol exterior. Aceast':i viziune ne-ar autoriza sa tragem concluzia ca, ori de clte ori i:;;iface aparitia angoasa, exista 0 cauza pentnl aceasta. lar analogia poate fi impinsa mai deparate. Tot a~a cum tentativa dea fugi din fat a un'lli pericol exterior sfirge9te cu oprirea :;;i luarea masurilor de aparare n~ecesare, dezvoltare? angoasei este intrer'llpta de formarea simptomelor, carora ca sfir:;;e:;;te prin a Ie ceda locul. Dificultatea de a intelege aceste raporturi reciproce intre angoasa 91 simptom.e 0 gasim acum In alta parte. Angbasa, care inseamna evadarea eului din fata Iibidoul'lli, este totu:;;i generata de catre libido. De:;;inu saTe in oehi, faptul este real; in consecinta, sa nu uitam ca libidoul unci persoane face parte dinaceasta :;;i nu i se poate opune ca 'un lucru provenit din exterior. Ceea ce ramine in continuare obscur pentru noi este dinamica topica a dezvoltarii 31lgoasei, problema de a ~H ce encrgii psihicc se cheltuiesc in accste imprejurari !,?idin ce sisteme psihiee provin ele. Nu va pot promitc ca voi dlspunde 1a aceste intreb.'lri, dar nu VOIT1 neglija urmdrirea celorlalte doua piste de investigatie 9i, fckind aceasb, vom cere din nou observatiei directe si cercetarii analitice 0 confirmare a deductiilo1' noast1'e. Ne vom ocupa, 3:;;adar, de aparitia angoasei la copil $i de provenienta. angoasei hevrotice, asociatc'\cn fobme. Starea de angoasa este foarte frC'cventa la copil .:;;iadesea estc foarte greu de spus dac[l cstc vorba de angoasa nevrotici'i sa'll reali'!. Valoarea distinctiei pc care am putE;.Ci, eventLi:ll, s-o stabilim, ar fi infirmatc'l de insa:;;i atitudinea copHului. Intr-adevi:1r DC de 0 parte nu este nicidecum surprjnzator faDtL:lC{lincearca teaIne{ in prezenta unoI' "lJ.ersoanenecunoscute, a uncr sit:Jatii $i obiecte nernaifntIlnite ~i ne" explicam ell u$urinta aceast;,! reactie prin neputinta :;;i ignoranta sa. Atribuirn deci copilului 0 inclinatie marcata spre angoasa reala 9i am gasi cu totul firesc sa ni se spune1 ca copilul a venit pe lume cu aceasta stare de angoasa, in calitate de predispozitie ereditara.ln consecinta, copilul nu ar face decit sa reoroduca atitudinea omului primitiv S1 a salbaticlllui din zi1e1enoastre care,"date fiind ignoranta :;;ilipsa lor de l;lijloacc de aparme, Incearca team a in fa~a a tot ceea ce {~steno'll, in iata lucrurilor care astazi nona ne sint familiare $i nu ne inspira nici cea mai mica teamu. $i
~ .L ,

>

325

ar intru totul conform cu a:;;tepUirile noast1'e ca fobiile copilului sa fie ~i ele, cel putin in parte, aceleaf,;i cu cele pe care Ie atribuim acestor faze primare din dezvolta1'ea um.ana. Nu trebuie sa ne scape, pe de aHA parte, faptul ca nu toti copiii sint la fel de fricosi si ca acei dintre dinsii care manifesta 0 team.a deosebit;;t in fata a tot fellil de obiecte ~i de ;ituatii sint tocmai viitorii nevrot.ici. Dispozitia nevrotidi se traduce a:;;adar, in acest fel, printr-o inc1h).atie accentuafi'i spre angoasa 1'eala, stare a de angoas[t apare ca stare primara :;;i ajungem 11concluzia potrivit ci'ireia copUul, iar mai -tirziu adultul, incearca teama in fata intensiti'itii crescute a libidoului l()r, tocmai pentru ca ei incearca teama fata de tot ;;i toatc. Aceast[l conceptie echivaleazi'i cu negarea faptului ca angoasa ia na:;;tere din libido :;;i,cercetind to1te conditiile angoasei reale, s-a1' ajunge in mod logic 11eonceptia potrivit careia toemai eon:;;tiinta propriei slabiciuni :;;incputinte, a neinsemnatei valori personale, dupa terminologia lui A. Adler, ar fi cauza fundamentala a nevrozei, in cazul in care aceasta con;;tiinta, departe de a s1r;;i0 data cu copUaria, persistapina 11 virsta matura. Aeest rationament pare am de simplu ~i cte seduditor incH merita sa ne retina atentia. Cu toate acestea, el nu ar Jace dedt sa dep1aseze enigma nervozit.'1tii. Persistenta sentimentu1ui de inferioritate :;;i,in conconsecinta, a conditiei angoasei ;;i simptomclor apare in aceast.'1conceptie Cel un 1ucru aUt de SigUTincH mai curind stare a numita de "noi sanat3.te, in cazul eft, din intimplare,se realizeaza, ar avea nevoie de explicatie. Ce ne dezva1uie, ins.'1, observarea atenta a starii de anxictate la copii ? CopEul mic Incearca teama mai intii in prezenta persoanelor p care Ie implie.'1. Clt despre obiecte, in calitate a lor de generatoare de angoasa, ele nu se situeaz.'1 dedt pe ultimul loco Dar copilul nu se teme de persoanele str.'1ine dedt dincauza intentiilor rele pe care Ie atribuie acestora :;;i pentru c.'1el campara slabiciunea sa cu puterea lor, in care vede un pericol pentru existenta, securitatea ~.i crutarea de durere. Totu;;i, acest copil suspicios, tr.'1ind cu frica 1.1neiamenintari de agresiune raspindit.'1 in intreg universul, reprezinti'l 0 constructie teoretica putin fericita. Este mai nimerit sa spun em eElcopilul S2 infrico:;;eaziila vederea unci fete straine, e1 fUnd obi::;;nuitsa vada acea persoanEI familiara :;;i iubita care este mama. El inceardi 0 deceptie si 0 tristete care 5e transforma in angoas.'1; fUnd yorba, a$adar, d~ ~m 'libido de~Tenitinutilizabil $i care, neputind i tinut in acest caz in suspensie, i$i afla derivatia in angoasa. Desigur, nu in mod intimpHitor in aceasta situatie caracteristica a angoasei infantile are loc reproducerea, acea conditio a primei stari de angoasii care insote$te aciul na;;terii, anume separarea de mama. Primele fobE de situatie pe care Ie observ[lm 11 copil sint acelea legate de intuneric :;;i de singuratate; cea dintii persist a adesea toata viata, amindoua avind in comun absenta persoanei iubite, a celei care Ii ingrije:;;te pe copil, adica mama. Un copU, insp.'1imintat de a se gasi in bema, 5e adreseaza mi'itw,;iisale, care se afla intr-o incapere alaturatii : "Tanti, vorbe:;;te, mi-e frica. - $i la ce ti-ar servi, Cd doal- nu ma vezi 'I" La care copilul raspunde: "Cind vorbe~te cineva se face mai lumina". Amaraciunea traita in intuneric se transforma astfel in teama fata de intuneric. Nu este deci inexact sa afirmam ca angoasa nevrotica este un fenomen secundar :;;iun caz special al angoasei reale : in afara de aceasta, Ia copilul mic vedem maniff'stindu.-se ca angoasa ceva care are in comun cu angoasa nevrotica 0 tr<.lsalura esentialii: provcnienta clintr-un libido
326

Ii

~-:_,tilizat. Cit prive~t.e angoasa reala caatare, copilul se pare ca 11-0 :;:,seda dedt intr-o midi masura. In toatesituatiile care pot deveni mai ~~;-ziuconditH de fobU, faptul de a se afla pe 0 inaltime, pe pasarele i~ uste deasupra apei, in tren sau pe vapor, copilul nu manifesta nici a :cC:~rn~i $i 0 manifesta eu aUt mai putin eu cit este mai ignorant. Ar fi :::;st de dorit sa Ii mo;;tenit un numar mai 111a1'e de instincte care sa tir-da la conservarea vietH; sarcina supraveghetorilor obligati sa-l impiec:'::::e sa se expuna la peri cole suecesive ar fi mult u;mrata. In realitate, :'~sa,copilul incepe prin a-$i supraestima fori-ele $i se comporta tara a tra.i angoasa, pentru CeI ignora primejdia. 1 aleargii ne~tiutor pe malul a::;ei, se catara pe marginea ferestrei, se joaea eu obiectele aseutite $i eu :::::u1, intr-un cuvint, face tot ceea ce poate fi vatamato1' ~i da bataie de ca.p eelor din anturajul sau. Numai cu ajutorul educatiei se ajunge la ceclan$a1'ea angoasei 1'eale a copilului, Intrucit nu i se poate permite cu 3devarat sa se instruiasca prin experienta personala. Daca exista copli care au suferit influenta acestei edueatii prin teama iYltr-o asemenea masura incH sa sfir!?easca prin a identifiea ei i119i~i ;:;-ericolelede care nu Ii s-a vorbit $i impotriva dirora n-au fost pU9i in g2.rda, aceasta tine de faptul 'cii constitutia lor comporta 0 trebuinta libidhalil mai prommtata, sau de faptul CEl au contractat de timpuriu obi;muinte rele in ceea ce prive$te satisfactia libidinaEi. Nu-i de mirare cii multi din ace'lti copii devin mai tirziu nevrotici, pentru ea, dupa C'..1m $tim, ceca ce faciliteaza eel mai mult aparitia unci nevroze este i,ccapacitatea de a suporta un timp mai mult sau mai putin indelungat 0 refulare ceVa mai importanta a libidoului. Notati bine faptul ci'i tinem seama aici de faetoru1 constitutional, a carui importanta, de altfel, n-am contestat-o niciodata. Ne ridic8.m doar impotriva conceptiei care neglijeaza toti ceilaltifactori in favoarea exclusiva a factorului constitutional :;;1-1 acorda acestuia primul loc, ehiar $i in cazul in care, potrivit datelor observatiei si analizei, e1 nu are nimic de-a face eu aceasta sau nu indepHn2$te'deeit un 1'01 secundar. Permiteti-mi deci sa rezum in felul ui-mator rez1.1ltatele pe care 11i le-8.u fu1'nizat observa1iile asupra starii de angoasa la copii: angoasa infantiUi, care n1.1 are aproape nimic comun eu angoasa 1'eaH[,se ap1'opie, dirnpotriva, mult de angoasa nev1'otica a adultilor ; ea apare, ea $i aceasta, dintr-un libido neutilizat 9i, neavind un obiect asupra caruia sa-:;;i poata COQccntraafeetiunea, 11inloeuie:;;te print1'-un obiect exterior sau p1'intr-o situatie. Iar acum, desigur, n1.1veti fi dezamagiti daCE! afirm ca psihanaliza nu mai are nimic de adaugat cu privire la fobii. Jntr-adevar, in cazul aC25tora lucrurile se petree intocmaiea in cazul angoasei infantile : un libido neutilizat sufera neineetat 0 t1'ansformare intr-o aparenta angoas~i r6:1Ei :;;i,dato1'ita acestui fapt, eel mai insignifiant perkol exterior devine un substitut pentru cerintele libidoului, Aceasta eoncordanta int1'e fobU :;;i angoasa infantila nu trebuie~ sa ne surprinda nicideeum, deoare~e fobiile infantile sint nu numai prototipul fobiilor de mai tlrziu pe care noi Ie incadram in "iste1'ia de angoasa", ci $i conditia nemijlocita prealabila Eli preludiul acesteia. Grice fobie isteridi se reduce la 0 angoasa infantila ;;i o continua, chiar $i atunci cind are un alt eontinut $i ca atare prime$te o aHa denumire. Cele doua afeetiuni nu difera intre ele decit din punctul de vedere al mecanismului. Pentru ca libidoul sa se Jransforrne la adult in angoasa, nu este suficient ca acesta, in calitate de dorinta arzatoal'e, sa
327

ramina pe moment neutilizat. Aeeasta se explica prin faptul ea adultuI a invatat demult sa-si tina in rezerva libidom sau sa-l foloseaseaaltfeL Dar di1d libidoul f~e~ parte dintr-o aetivitate psihica care a suferJt refularea, situatia este identiea cu a copilulul care inca nu 9tie sa deosebirea intre con9tient 9i incon9tient, iar aceasta regresiune spre fetia infantila ofera libidoului un mijloc comod de a se transforma In angoasL Va amintiti ca am discutat ineleajuns c1espre refulare, dar am ann vedere intetdeauna genul de reprezentare care trebuia sa sufere refula,ca 9i aceasta, fire9te, pentrumotivul ea acesta se lasa mai u90r constc:t2t 9i descris~ elt c1espre evolutia starii afective asociata cu reprezcntaIE3 refulata, am tergiversat mereu Taspunsul 9i numai acum afl;'im ca sCJ,;sul acestei stari afective este in primul rind acela de a fi transformatE, 'in angoasa, oricare ar fi putut fi situatia sa in conditii normale. Aceast.;': transformare a starii afective constituie partea cea mai important2i procesului refularii. Nu este prea u90r sa vorbim despre ea, elat mnd faptul ca nu putem. afirma existenta staril-or afective incon9tiente 'in aeela9i mod in care afirmam existenta reprezentarilor ine0119tiente. ea con!?tienta saU incon!?tienta, 0 reprezentare ramine totdeauna aceeac;;i, eu 0 singura deosebire totu!?i, iar noi putem foarte bine sa reliefEnTIcc corespunde unei reprezentari incon!?tiente. Dar 0 stare afectiva est' "L'.l1. p~oces de descareare 9i trebuie interpretata cu totul aItfel dedt reprezentarea. Fara sa fi analizat !?i eluciclat In profunzime premi~ele noashe ,In legatura cu procesele psihice, ne gasim In imposibilitateade a spune ce corespunde In incon!?tient starii afective. Dealtfel nici nu ne putem asmna aid aceasta sarcina. Vrem Ins a sa raminem Cll impresia pe care am dobindit-o, anume ca ,dezvoltarea angoasei este in strinsadependenta de sistemul incon~tientului. Am spus ca transformarea in angoasil sau, mai exact, desearcarea sr;b forma de angoasa, constituie prima destinatie rezervata libidoului sup:x,:; refularii. Trebuie sa adaug ca aceasta nu este nid singura sa destinatie. 9i nki destinatia sa definitiva. In cursul nevrozei se desfa:;;oara procese care tind sa impiedice aceasta dezvoltare a angoasei ~i care reu:;;esc sf! faca acest lucru in diferite moduri. In fobii, de exemplu, distingem net doua faze ale procesului nevrotic. Prima este aceea a refularii libidouiui :;;ia tranSformarH sale in angoasa, care este legata de un pericol exterior. In ceade-a doua faza se stabilesc toate precautiunile 9i asigurarile destinate sa impiedice contactul cu pericolul, care este tratat ea un exterior. Refularea corespunde unei tentative de fuga a eului din libidoului, traitil ca un perieol. Fobia poate fi considerata ca 0 baricadae impotriva pericolului exterior care Inlocuie:;;te -'acum reductabilul libido. Slabidunea sistemului de aparare utilizat In fobii rezida, fire9te, in faptul , ca fortareata, inatacabila din afara, nu este inatacabila :;;1din interior. Proiectarea in exterior a pericolului reprezentat de libido nu poate niciodata In chip desavlqit. Tocmai de aceea in celelalte nevroze exist a lite sisteme de aparare impotriva dezvoltarii posibile a angoasei. Este vorba aicide un capitol extrem de interesant al psihologiei nevrozeloi ; din nefericire nU71purem aborda aid, pentru ca aceasta ne-ar conduce prea departe, ell atH mai mult ell cit, ca sd-l intelegem, a1' trebui sa posedam cuno!?tinte speciale foarte aprofunelate. Nu am de aelaugat dedt pLtti:'''e cllvinte la cele aratate mai sus. V-am vorbit deja despre "contra-annamentul" 1a care a recurs eul in cazul unei refulari :;;i pc, care e1 obligat sa-l intretina in permanenta, spre a face sa persiste refu 18 ea-. r
2>

328

_-'\..:es1 arsenal -serve$te la realizarea diferitelor mijloace de aparare :riy:; dezvoltarii angoasei care urmeaza refularii. Dar sa revenim la fobii. Cred ca v-am dovedit cit de insuficient este sc, ne limitam la explicarea continutului acestora, sa ne interesam Cloar ::Ieproblema de a $ti pentru ce cutWe s'au _cutare alt lucru, cutare sau cutare situatie devine obiect al fobiei. Continutul unei fobiieste penh'u aceasta ceea ce fatada vizibila a unui vis manifest este pentru visuI propriu-zis. FacJ:nd restrictiile de rigoare, putem fi de aeord ea printre continuturile fobiilor sint 'Unele care, CPm a demonstrat Stanley HalL, sint proprii sa devina obiectc de angoasa in virtute a unci transmisiuni filogenetice. Aceasta ipoteza i$i afla eonfirmarea in faptul ca multe dintre Gbiecte de angoasa nu au eu pericoIul dccit raporturi pur simbohce_ In felul acesta ne-am putut da seama de locul cu adevarat central pe care il ocupil problema angoasei in psihologia nevrozelor. De asemene3. cunoa$tem legaturie strinse care cxista intre clezvoltarea angoasei, vicisimdinile libidoului $i sistemul ineon$tientului. Conceptia noastra are totu$i o lacuna, care provine din aceea di nu stim la ce sa raportam acest fapt, lOtu$i difieil de contestat, $i anumc ca ~ngoasa reala ti'ebuie consic:Ierata ca 0 manifestare a instinctelor de conservare ale eului.

XXVI ~TEORIA LIBIDOULUI $1 "NARC1SISlVIUL"

De repetate ori, ba chiar ~i foarte recent de tot, a trebuit sa facem distindie intre tendintele eului si tendintele sexuale. Refularea ne-a dovedit, in primul finel, ca intre {mele ~i ~elelalte tendinte se poate ivi o opozitie, in urma careia tendintelesexuale sa fie infrinte in m.od formal ~i obligate sa-:;>igaseasca satisfactia prin ocoli~uri regresive. De neinfrint in fond, ele i~i ana in insa:;;iaceasl.il invincibilitate 0 com.p'nsatie pentru bi'itiHia pierduta. Am vazut apoi ca cele doua grupe de tendinte se comporta in chip diferil. fata de aceasta mare educatoare numita llecesitate, In a~a fel incit ele urmeaza cai de dezvoltare diferite $i intretin raporturi diferite cu principiul realitaW. In sfir~it, am putut constata ca tendintele sexuale se leaga mai strins decit tendintele eului de starea afectivfl a angoasei, rezultat care apare ca incomplet asupra unui singur aspect impDrtant. Vom dta, in consecinta, in sprijinui acestui rezultat faptui demn de notal. ca nesatisfacerea foamei ~i setel, aceste doua instincte de conservare absolut elementare, nu este niciodati"'turmata de transfarmarea acestar instincte in angoasa, pe cind ~tim ca transformarea in angoasa a libidoului nesatlsfacut este unnl din eno111enele cele mai cunoscute :;;imcli frecvent observate. Dreptul .nostru de a face deosebirea intre tendinte1e euIui $i tend intele sexuale este, deci, incontestabil. Acest drept se intemeiaza pe ins.'1$i existentainstinctnIui sexual ca activitate specifica a individului. Ne putQLl.1 oar intreba ce importanta ~i ce profunzime atdbuim noi acestei d diferentieri. Dar nu yom putea raspunde 1a aceasta intrebare dedt atunci cind vom stabili deosebirile de comportament Cflrc exista 1ntre tendintele sexuale, in manifestarile lor corporale $i psihice, $i celelalte tendinte pc care Ie opunem acestora, ~i daca ne yom da ,seama de importanta consecintlor care decurg din aceste deosebiri. Fire$te, nu avem nid un temei sa afirmam existenta unei deosebili de natura, de altfel greu de conceput, intre aceste do1.1a gnme de tendinte. Si lma sicealalta desemneaz<'(surse de energie ale Individului, iar ~hestiunea 'de a sti daca nu cumva aceste daua gr1.1peformeaza una sing1.1rasau dadi exista intre ele o diferent.'1 esentiaia 9i, daca n1.1farmeaza in. fond dedt unul ~i acela$i lueru, in cemoment s-au separat, - aceasta problema, dupa parerea noastra, poate ~i trebuie sa fie discutata nu pornind de 1a notiuni abstracte, d pe oaza faptelor furnizate de biologie. Asupra acestei chestiuni c1.1no~tintelenoastre sint inca insuficiente, dar chiar daca am dispune de destule date, tot nu ne-am ocupa de aceast{l problema, pentru di ea nu intereseaza cercetarile analitice. Evident, n1.1cli?tigam nimic insistind, impreuna eu Jung, asupra unitatii primordiale a tuturar instindclor ~j dind numele de "libido" energiei care 5e manifesta in fiecare dintre de. Cum cstc imposlbil, oricare ar
330

Ii artificiul la care am .recurge, sa eliminam din viata psihica functia

:',"'xuala, ne-am vedea obligati sa vorbim de un libido sexual ~i de un li'Jiclo asexual. Pe buna dreptate 'denumirea de libido n'imine rezervata I': mod exclusiv tendintelor vietii sexuale $i numai in acest scns am utiliZOit-o intotdeauna. Cred, a$adar, di faptul de a ~ti pin a unde se cuvine S8 m.entionani c~':,marcatiaintrc tendintele sexuale ~i tendintele care decurg din instinctul i2 conservare este fara importanta pentru psihanaliza, De altfel aceasta ~:u arc nid 0 competenta sal rezolve problema. Cu toate acestea, biologia Y"c2 ofera Uliele indicii care ne permit sa presupunem dei aceasta separare o semnificatie profunda. Sexualitatea este, intr-adevar, singura =.",ctie a organismului viu care depa$e$te, individul $i asigura legatura "03. ell specia, Este u.,?or sa ne dam seamaca exercitarea acestei functii, C3Darte de a fi i11totdeauna la fel de utila individului ca exercitarea 2'C-iorlaltefunctii ale sale, Ii creeaza, cu pretul unei placeri excesiv de i".tense, pericole care Ii ameninta viata $i chiar, destul de des, i-o suprima. afan"l de aceasta probabil ca prin intermediul unoI' procese metabolice spedfice, distinct.e de toate celelalte, 0 parte dinviata individuala poate Xl transmis~l urma~ilor, in calitate depredispozitiL In sfir~it, fiintaindi'/lduala, care se considera ea insa$i ca fiind esentiala $i nu vede in sexuamate dedt un mijloc de placere printre atitea altele, nu reprezinta, din de vedere biologic, dedt un episocLIntr-o serie de generatii, decit c excrescenta caduci'i a unei pratoplasme virtual nemuritoare, dedt un IeI de pasesor temporar~ al unui fideicomis destinat sa-i supravietuiasca. Totu$i. explicatia psihanalitica a nev1'oze10r nu se poate sprijini pc C'onsideratii de 0 asemenea anvergura. Cercetarea separata a tendintelor sexuale '3i a tendintelor cului ne-a oferit mijlocul de a intelege nevrozele de transfer, pe care Ie-am putut reduce lEt conflictul dintre tendintele sc!xuale ~i tenclintele care decurg din instirictul de conservare sau, ca sa ne exprimam in termeni biologici, de;;;imai impred;d, la conflictul dintre eul ca entitate individual;"l 'ii independenta ;;i eul considerat ca membru aI unci serii de generatii. Exista taate motivele sa credem ca aceasta dcdublare nu eXIstd dedt la on1; in consecinta, dintre taate animalele, '2:t este acela care are privilegiul de a reprezenta un teren favorabil nevrozeto1'. Dc:.zvoltarea excesiva a libidoului sau, bogatia $i varietatea vietii sale psihice, care sint urmarea acestui fapt, par sa fi 'creat conditiile conflictul dE~care vorbim .. ';)i cstc evident ca aceste conditii 51nt EKelea ale marilor progrcse realizate de om, progrese care i-au perm is sa lase depart2 in urma sa ceea ce avusese comun eu celelalte animale, in a$El fel incH predispozitia sa la nevroza nu constituie dedt reversul atdbutelor sale pur umane. Dar sa lasam de-o parte aceste speculatii care l1,U pot decit sa ne indeparteze de sarcina noastra imediata. In munca noasha ne-am lasat pina acum cali'iuziti de postulatul posibilHatii de a face 0 c1istinctie intre tcndintele eului si tenc1intelesexuale, pornind de 1a manifestariie acestora. In 'ceea ce p~ive;;te l~evrozele de transfer, am putut face fara dificultate aceasta distinctie, Am numit libido" cheltuielile de energie pe care eul Ie afecteaza obiectelOl~tendinf1ale'sexuale, :;;i"in teres" arice alte cheltuieli de energic care 1$i au sursa in instinctele de conservare : urmarind toate aceste fixatii ale EbidGului, transformarile $i soarta lor finala, am putut dobindi 0 pdma J:)otiune eu privire la mecanismul care guverneaza fortele psihice, Din punct de vedere, nevrozele de transfer ne-au furnizat materialul cel
331

mai potrivit. Dar cuI insu~i, diferltelc domenii din care, se compL:-::E acesta, structura ~i modul'lor de funetionare, toate aeestea ne ramineE,:I inca ascunse~i puteam doar sa presupunem ca analiza altoI' tulbuL',r'i nevrotice ar fi adus oarecar lumina aSUDraacestor lueruri. p , Am ineeput dem:'.llt Sel cxtindem cO~1Ccptia sihcmalitidi la alt8 aj\>.=tiuni. Astfel, incepind din annl 1908, K. Abraham, ca urmare, a ULLi schimb de idd eu mine, a cmis teza ca principalul caracter al clenwn:tei precoce (tr.ecuta printre nevroze) consta in taptul ea ji:eatia libicloulvi din momentul in care el se deturneazfl de la obiecte ? La aceasta intrebare Abraham n-a ezitat Sel raspundi't ca libidoul se dirijeaza spre en
$i ca tocmCli aceastii dirijare reflexive!, acest salt al libidoului ctitre constituie sursa delirului de grandoClre in dementa precoce. Delirul

obiecte lipse$tein isterie $i dementa

Gceastc1 afecfiune (Deosebirile psihosexuale dim;'.? precoce). Dar ce S intimpla eu libidoul dementilor

grandoare poate fi de alHel camparat en exagerarea, valorii sexuale ii obicctului observat in viata erotica. In aces! tel, pentru prirna oar2; 0 trasiltura a unei afectiuni psihotice ne este relevata prin confruntarsa cu viata erotica normala. Afirm fara nici un oco1 ca primele conceptii ale lui Abraham 5-:1..1 mentinut in sfera psihanalizei ~i au devenit baza atituelinii nOi:stre rdritoare la psihoze. In acest tel ne-am familiarizat putin dte putin cu ideea ca libidou1 pe care il gasim fixat la obiecte, libidoul care cs~e expresia tendintei de a obtine satisfactie prin intermedinl acestcr obiecte" poate, de asemenea, sa se deturneze de la acestea ~i sa Ie inlGcuiascfl cu cuI. S-an depus in acost caz eforturi de a S8 canferi 3C;C::i:f:l reprezentari 0 forma din ce in cc mal desavir~ita, stabilindu-se leg;',LTi 10giCE~ intre clementele sale constitutive. Cuvintul narcisism, pe care 11 folosim spre a clesemna aceasta eleplasare a libidoului, este imprUl1V::'caI de 121 0 perversiune descris[l de P. Nacke, situatie in care individul adc:lt manifestii pentru propriul sau corp tandretea carc in general se JT);cr,ifesta fata de un obiect sexual exterior. S-a considerat atunci di, din moment ce libidoul este capabil st, &8 fixeze la propriul corp ~i Ii' propria persoana a subiectului, in loc de 2; S8' ati.19Cl un' obiect, atunci cu' siguranta ca nu avem de-a face cn un de f2nome11 de ordinul exceptiilor ~i lipsit de insemnatate, Cd mai degraba este po~,;ibilCLlmircisisrnul sa constituie starea generala ;;i primitiva din care numai ulterior S-2) desprins iubirea de obiectc, fara ca aparjtia acesteia sa fi elus la disparitia nardsismulni. Potrivit ccIor ::.;tiutedespre dezvoltarea libidoului abiectiv. S,] ne amintim ca multe tendinte sexuale adica incearca la inceput osatisfactie pe care noi 0 numimautoerotica, o satisfactie care are drept sursdil1su~i corpul subiectului $i ca tocmai aptitudinea pentru autoerotism este aceea care explica intirzierea sexuCllitatii in ~eea ce privc$te adaptarea la principiul realitatii, inc.ulcat de educatie. In consecinta, autoerotismul a constltuit activit.atea scxualEl din faza narcisica a fixatiei libidoului. Pc scurt, ne-am filcut dcspre raporturile dintre Hbldoul culm ~l libidoul ab1ectiv 0 reprezentare pc care as putea sa v-o infMisez :r, chip concret cu ajutorul und comIJ<tratii lu~te din zoologic. Cun~a~teti acele fiinte vii elementare, alciituite dintr-un bulgara~ de Sl.:ib:,tiU'l'(,a protoplasmatica abia difercntiatii. Aceste fiinte emit prelungiri l1umite pseudopode, in care ele 1"i trimit substanta vitaL'i. Dar,-de asemenea, eIe i:;d pot retrage prelungirile, prefUcinc1u-se din nOll in cOl~puscul
332

~_::')rilatic. Or, noi asimilihn emiterea preIl1.ngirilor C1J emanatia libidoului ~:-';Dre obiecte, masa sa prlncipala putind sa ramllia ineu, iar. noi :cJ.::1item ca in imprejurari no1'ma1e libidoul eului se transf01'm;'i cu .~''-!l'inta in libido obiectlv, acesta putindu-se de altfel reintoarce la eu. eu ajutorul acestor reprezentad sinteni. in stare sa explicam sau, ca cc: ne exprimam maimodest, sa descriem in limbajul teoriei.libidoului -~:, mare numar de stari psihice care trebuieconsiderate ca fEldnd parte c::: viata normala: atitudinea psihica in dragoste, in cursul bolilor ::';anice, in tlmpul somnului. In ceea ce prive9te stare a de somn, am :,.-:Lmis caaceasta este conditionata de izolarea fata de lumea exterioara < de subordonarea ladorinta de adOrH1i. Aratam ca toate activitatile ::&:11icenocturne care se manife5ta in vis 52 21f1<1 in serviciul acestei dominate mobiluri egoiste. Situindu-ne :':Jrinte :;;i sint determinate:;;i :.'" data aceasta din punctLil de vedere al teoriei libidoului, deducem ca ~J2l1nul cste 0 stare in care toate energiile, atit libidinale cif ;;:i egoiste, 1a obiectc, se retrag din acestea $i revin la eu. Nu sesizati ca ~c_:':'astaconceptie arundi 0 lumin,l no1.\\ a3upra fenomenului relaxarii de 30mn :;;i asupra naturii oboselii? Tabloul fericitei izo1a1'1 din c21ioada vietH intrauterine, pe care omul care doarme 11 evoca in fiecare :-,e;apte in rata ochUar nO$tri, esh~ in acest mod completat din punct de' \:2der~ psihic. La om"ul care doarn12 aVelTI reprodllsa starea de distribut.ie rimitivi:, a libidoului, indeosebi narcisismul absolut, stare in care libi$i interesul tinind de eu sint unite 9i inseparabile in eul care-:;;i

~3te suficie11t sie~i.

J'\'lai fntii, cum yom deosebi, din egoism? Dup(~i p~lrerea IDea, este complementul libidinal a1 celui de'-'al doilea. Cind se vorbeste egoism, se a~efn vedere daar cees co este inutil pentru individ, 1)2 clnd atunci cind S8 vorbe~te de narcisism se tine seall1a de satisfactia oil libidinala. Din punct de vedere mactk, distinctia Intre narcisism. si egoism poate fi dusa destul de departe. Cineva poat'efi egoist in cel m~i :~alt ~gr~d, fara a. inc;t.a sa ~an81~7.eze :nari CD.nti~aji .~12 .~~le:gie~ l,ibi~ amala catre anumlte omecte. In m2,u1'a 111 care satlsIactla llbldmaia nata :ie aceste- obiecte corespun"de trebuint'?lor eulni. Egoisl1ml va veghea ~n acest caz ca urmarirea acestor obiede sa nu elauneze eului. Cineva po ate Ii egoist ~i sa prezinte in ace1a~i timp un grad foa1'te pronuntat de narcisism, adica sa se poata lipsi eU u;;urinta de obiecte sexuale, fie din punctul de vedere a1 satisfactiei sexuale directe, fie in ceea ce prive~te acele tendinte derivate din trebuinta sexuala pe care obiEinuim sa Ie opunem, in calitate de "iubire", "senzualitatii pHre". In toate aceste lmprejurari, egoismul apare ca un element de nE~Cclnt;es ca un element constant, in vreme ce narcisismul, dimpotriva, este elementul variabil. Contrariul egoismului, altruismul, departe de a coincide cu subordonarea obiectelor fata de libido, 5e distinge Drin absenta urm{,ririi satlsfactiilol' eU :;exuale. NU~lai in starea de iubir~ absoluta' coincide altruismul concentrarea libidoului asupra obiectului. Obiectul sexual atrage in general asupra sa 0 parte a narcisismului, de unde rezulta ceea ce putem numi "exagerarea valorii sexLiale a obiectului ", Dac:C1 1a aceasta Sf' mal adauga ~i transfuzia altruista a egoismului la obiectulsexual, acesta devine atotputernic : S2 poate afirma ca in cazul acesta e1 a absorbit enL Sper ca va reDrezenta 0 destindere Dentru dtm~m'2aVOlas,trasa ascultati, dupa expune~ea seaca 91 addu a d~scoperirilor :;;tii.ntei, 0 descriere
caz111 -dOLlci
:;LH1Ct

Este

sa facem

remarci.

de \redere

teoretic,

11arcisislTI1J.l

dOe

333

poetica a opozitiei de natura economica dintre narcisism ~i starea ue iubire. CHez din V,1estostlicher Divan allui Goethe:
SULEIKA Yolk und Knecht und Uberwinder Sie gestehn zu jeder Zeit: Hochstes Chuck der Erdenkinder Sei nur die Personlichkeit. Jedes Leben sel zu fiihren, ~Venn man sich nicht selbts vermisst; A.Ile konne man verlieren, l-Venn man blieb, was man ist.

HATEM
Kann wohl sein! So wird gemeinet, Doch ich bin auf andrer Spur ,Alles Erdengliick vereinet Find'ich in Suleika nur. WZe sie sich an mich verschwendet, Bin ich mir ein wertes Ich ; Hiitte sie sich weggewendet, Augenblicks verWr ich mich. Nun,mit Hatem war's zu Ende ,Dock shan hab' ich umgelost,feh verkorpre mich behende In den Holden, den sie kost.. 1)

Cea de-a doua remarca a mea va aduce 0 completare 1a teoria visului. Nu ne putem explica producen"a visului daca nu admitem, in subsidiar, di incon$tientul refulat devine intr-un grad oarecare independent de eu, in w;>afel incit ramine inflexibil in fata dorintei care apare in somn, $i i$i' pastreaza legaturile sale, .chiar $i in cazul in care toate celelalte energii care depind de eu sint acaparate in beneficiul somnului, in m.Ssura in care ele s1nt legate de obiecte. Numai in feluI aeesta reu$im sa intelegem cum poate ineon;;tientul sa profite de suprimare a sau de slabirea nocturna a cenzurii Eli sa puna stapinire pe resturile diurne spre a genera, eu materialele oferite de acestea, () dorinta onirica interzisa. Pe de aHa parte este posibil ca resturile diurne s8.-$i traga, eel putin in parte, puterea lor de rezistenta din libidoul acaparat de somn, datoritil faptului ca. ele se afla dinainte in legatun'i ell ineon:;;tientul refulat. Avem aid un important caracter dinamic pe Care
i}, Suleika : Popoare :;;1 sclavi:;;1 invingatori / Sint mereu de acord : / Fericirea suprema a copiilor pamintului I Este doar personalitatea. II Orice fel de viata poate fi traita I Cft timp cineva nu-~i este sie~i necunoscut; / Nimic nu este pierdut I Daca cineva ramine el insu~i. Hatem: 0 fi! A~a crede lumea I Dar eu am 0 alta parere; I Toata fericirea de pe pamint I 0 gasesc fntruchipata doar in Suleika. II Doar in masura in care ea ma pretuie~te I Ma pretui~se ~i eu ; I Daea ea m-ar parasi I, Eu insumi m-~ parasi II S-ar termina cu Hatem; I $tiu insa ce a~ face; I M~a~ contopimai degraba eu ferieitul I Caruia ea i-a da sanitul. (Nota trad.).

334

trebuie s8.-1 introducem aposteriori in conceptb noastra referitoare la forma1'ea viselor. a afeetiune organici'i, o iritatie dureroasa, 0 inflatie a unui organ creeaza 0 stare .care are drept consecinta clara 0 detaf?are a libidoului de obiedele sale. Libidoul Tetras dinobiecte se 1'eintegreaza III eu, spre a 5e lega strins de padea bolnava a eorpului. Am putea chiar indrazni sa afirmam ca, in aceste conditii, detar;;area libidoului de obiectele sale e5te inca r;;i111aifrapanta decit detar;;area de care da dovada intercsul egoist in raport cu lumea exterioara. Aceasta pare sa ne deschida calea spre intelegerea ipohondriei, in care, de asemenea, un organ preocupa eul, tara ca acesta sa fi fost perceput ca bolnav. Rezist insa ispitei de a merge mai departe pe aceasJa cale sau de a analiza celelalte situatE pe care ipoteza revenirii libidoului obiectiv la eu nile-a1' face inteligibile sau concrete. Procedez ar;;a, deoarece ma grabesc sa raspund la doua obiectii care, ~tiu, s-au conturat in mintea dumneavoastra. Ati dori sa f7titi, in primul rind, de ee referindu-ne la somn, la boala f?i la alte situatii asemanatoare, fae distinctie intre libido r;;iinteres, intre tend intele sexuale 9i tendintele eului, pe dnd datele de observatie pot fi in general interpretate admitind existenta unei singure energii care, libera in deplasarile sale, se atar;;eaza cind la obiect, cind la eu, se pune dnd in serviciul unei tendinte, cind in al alteia. In al doilea rind, fara indoia1a. ca va mira faptul ca ma vedeti tratind ca pe 0 sursa de stare' patologica detar;;area libidoului de obiect, pe cind aceste transformari ale libidoului obiectiv in libidoul eu1ui, iar in mod mai general in energie a eului, fae parte din .procesele normale ale dinamicii psihice, care 5e reproduc zi 9i noapte. Raspunsul meu va fi urmatorul. Prima dumJ)eavoastra obieetie suna plauzibil. Cercetarea stadi de somn, de boaEi, a stadi de iubire nu ne-a1' fi dus probabil niciodata, ca atare, la distinetia intre un libido al eului 'iii un libido obiectiv,' intre libido 9i interes. Pierdeti insa din vedere cercetarile care ne-au servit ca punct de pleeare ~;;iin lumina dirora pr,ivim noi acum situatiile psihice la care ne referim. Tocmaiasistind la conflictul din care iau 11a$tere nevrozelede transfer am izbutit noi sa facm deosebirea intre libido 9i interes, prin urmare intre instinctele sexuale 9i instindele de conservare. La aeeasti'i distinctie nu mai putem renunta. Posibilitatea transformari libidoului obiectelor in libido al eului, deci necesitatea de a eonta pe un libido al eului ne-a aparut ea singura explicatie verosimila a enigmei nevrozelor zise narcisice, cum ar ii, de exemplu, dementa precoce, ca r;;i a asemanarilor r;;i deosebirilor existente int1'e acestea, pe de 0 parte, isterie 'iii obsesie, pe de alta parte. Aplicam acum in cazul bolii, somnului r;;istarii de iubire tot ceea ce ni S-El confirmat int1'u totul in aUe situatE. Sintem obligati sa ccntinuam acest.2 aplicatii, sp-re a vedea unde vom ajunge. Singura teza, care nu decurge direct din experienta noastra analitica, este aceea di Ebidoul I'umine libido, Cd el se apEdi obiectelor sau propriu1ui eu al subiectu1ui ~i ca e1 nu S2 transforma niciodata 'in interes egoist; despre acesta din urrne. se Dot s):nme multe lucruTi. Aceasta teza echivaleaza insa eu distinctia, de-acum supusa de noi unei aprecieri critice, inti'e tendin-~ele sexua1e 'iiitendintele eu1ui, distinctie pe care, din motive euristice, sintem deci9i s-o mentinem, pina 1a 0 posibila infirmare. Este. justificata $i cea de-a doua obiectie a dumneavoastra, dar eo. s-a angajat pe 0 pista falsa. Fara indoia}a, revenirea la eu a libidoului
~~3:J-

r
deta;;at de obiecte nu este direct patogena ; oare nn 'ledern acest fenomen produdndu-se de Iiecare data inaintea somnului ~i urmind un drum invers dupa def?teptare? Animalu1protop1asmic i,?i retrage pre1ungirile, spre a emite alte1enoi, eu prima oeazie. Dar este eu. totul altceva atunci cind un proces determinat, extrem de energic, fo1'teaza libidou1 sa se deta.;;eze de obiecte. Libidoul devenit narcisie nu mal poate regasi drumu1 careduce 1a obiecte $i toenai aceastcl scade1'c a mobilitatii libidou1ui este patogena. S-ar spune ca dincolo de un anumit grad, aeumularca libidoului nu mai poate fi supoTtat~l. Ne este permis sa presupUl1em ea dqdi libidoul se deta;;;eaz~lde obiecte, este pentru e<'ieul vec1e in ilceasta un mijloc de a evita efedele morbicle pc care 1e-ar produce un libido acumulat in chip excesiv pc terltotiul sau. D.'1.C.3 intentiona am v sa H<e oeupam mai indeaproape de dementa preeoeE.',. -a;; clemonstra eel in urma caruia libidoul, 0 data deta,?at de oblecte, gase;;;te ca1ea atunci dnd vrea sa revina aicL se apropie dcproccsul refu1arii [;litrebuie conside1'at ca pandantul sau. Ati avea m~li cu seamasenza~ia ca pd;;,iti pe un pamint cunoscut dadi a;; afirma despre conditiile acestui prOC25ca sint aproape identice, dupa cite ~tirn pina acum, eu acelea ale refu12,rii. Conflictul pare sa fie acela;;i $i se desfa,?oara int1'e aceka;;i Daca rezultatul este dife1'it de acela De care il 00so1"'[.111 in de exemplu, faptul nu poate tine clecit de 0 diferenta de dispoZItIE'. La bolnavii de care ne ocuP2ml ,liei, Danca slaba a dezvoltarii
libidryullli care,. dac[t \raanli11titL fa~e Dosibil[i ~fO~lnarea S1l11pton'1elor,. se afl~ aiurea, coreSplll1zind IJyobabil fazei narcisIsnlului prirnitiv, 1a care 'Se inJoarce dementa preeoce in f2za S2 finala. Este absolut rernarcabil
, _ .J..

cs. sintem obligati sa admitem, pentru libidoul din toate nevrozele punete de fixatic corespunzatoare fazelor de dezvoltare mult mai TJreCOCe dedt in isterie sau nevroza obsesionala.. DEI' dumne2voastra $titi "de-acmn cd notiunile pc care Ie-arT',dobindit ca unnare a studiedi .nev!'ozelor de transfer per111it, de asemenea, 0 orient are in nevroze12 narcisicc, mult mai dificile din punet de 'ledere practic. Triisaturile cOi)1unesint foarte numeroase :;i, in fond, estc ~vorba de una $1 aceea:;i fenomenologie. Drept urma1'o, Vel veti da u;;o1' seama do dificultati1e, daca nu de imposibilitatile de care trebuie sa so loveasca cd care . intreprind explicatia acestal' afeetiuni de domeniu1 psihiatriei, daca nu dispun in acest demel'S de cunoa:;;terea psihanalitica a nevrozelor de transfer .. Tabloul simptomatie, de aItfel foarte variabil, 81 dementei precoce nu so compune numai din simptome care decurg din deta$area libidoului de obiecte :;;i de acumularea sa in eu, in calitate de libido narcisie. Un loc insemnat revine mai curind altor fenOli1ene legate de cforturile libidoului de a se intoa1'ce la obiecte, cled corespunza'toare unci tentative 'de restaura1'e sau de vindecare; Aceste ultime simptOl.:nesint chiar cole mal . frapante, cell' mai zgomotoase. Ele prezinta 0 asemanare inc'ontesbbili.i cu acelca din isteric, mai rar cu acelea din nevroza obsesionaEl, $i totu:;;i difera ;;i de unele, ;;i de altele sub toate aspeetele. Se pare d\ in eforturile sale de a se intoarce 1a obiecte, adica 1a reprozentarile obicetelor, libidoul reu:;;e;;te eu adevarat, 'in dementa precoce, s5 se agate de de, dar ceea ce surprinde e1 din obiccte nu sint dedt umbrele accstora, vreau sa spun reprezenti.irile. verbale care Ie corespund, Nu pot spune aid mai multe cu privire la acest lucru. dal' socot d'i aeest cO!ccportament al libidou1ui in nazuinta sa de a I'eveni la obitct nc-a
.336

-" . " lOrl1)el?

22 cd .

::xrrnis sa ne dam seama de adevarata deosebire care exista Intreo ~,,?rezentare con~tienta l;ii0 reprezentareincon~tienta ... V-am introdus In acest fel in: domeniul in care munca analitica este ::c-,"matasa realizeze viitoarele sale progrese. De dnd sintem familiariE\i cu utilizarea notiunii de "libido' al eului", nevrozele narcisice ne-au j",venit accesibile; sarcina care ne rev'ine consta in a gasi 0 explicatie di"amica a acestor afectiun:i ~i, in acela~i timp, de a ne conipleta cunoa~':':-[23. vietH psihice printr-o aprofundare a cuno?tintelor despre eu. Psihol:;~ia eului, pe care incercam s-o edificam, trebuie sa se intemeieze nu C:0 datele introspectiei, d, ca in cazul libidoului, pe analiza tulburarilor ~i disocierilor eului. Este posibil ca, atunci dnd yom fi terminat lucrul ;:;')5tru, valoarea cunofiitintelor pe care ni Ie va i furnizat studiul nevro22101' de transfer ~i a acelora' I'eferitoare la soarta libidoului sa apara diminuate' in ochii no!';>tri.Dar aceasta cercetare este inca foarte putin ::."'ansata. Nevrozele narcisice abia data se preteaza la tehnica de care He-am servit in cazul nevrozelor de transfer, iar rnotivul vi-l voi arata Il',Euaidedt. De fiecare data dnd facem un pas inainte in studierea 2::estora, vedem rididndu-se in fata noa5tra un fel de zid care neobliga 5:1 ne oprim dtva timp. In nevrozele de transfer, va amintiti, ne-am 1zbH, de asemenea, de unele puncte de rezistenta, insa am putut sa d000rim obstacolele unul dupa altul. In nevrozele narcisice, fezistenta este insurmontabila ; putem cel mult, de euriozJ.tate, sa aruncam 0 privire z1d, spre a d-eslu?i e se petrece de partea eealalta. Deci metodele c r:J3stre iehnice obi~nuit~ trebuie inloeuite en altele ~i inca nu 9t1111 da:3 'lam izbuti sa operam aceasta substitutie. Desigur, chiar 9i in eeea ce prive9te aee9ti bolnavi, materialele nu ne 1ipsese. Ei if;d manifest.s. stsxea in multe feluI'i, cu toate ca nu intotdeauna sub forma faspunsuriior intrebarile noastre 9i deoeam.data sintem obligati sa ne marginim 13 interpretarea manifestarilor lor, slujindu-ne de notiunile pe care Ie-am dobindit dator1ta studierii simptomelor nevrozelor de transfer. Analogia 2St(c~ destul de marcata ca sa ne garanteze la inceput un rezultat poziti'l, fe.d. a putea spune totu9i daea aeeasta tehnica este capabila. sa ne dud departe .. Mal apar :;;1alte dificultati. care se opun mersului nostru inainte. Afectiunile narcisice ;;i psihozele earese leaga de acestea nU-$i VOl' dezvalui secretul dedt unoI' observatori formati la scoala analitici't a nevrozelor de transfer. Or, psihiatrii l1o?triigno'ra psfhanaliza, iar noi p.sihanaU:;;tiil1U avem de-a face dedt cu putine cazuri psihiatrice. Avem de 0 generatie de psihiatri care sa i trecLlt prin Gcoala psihanalizei calitate de9tiinta pregatitoare. Vedem f,klndu-se astazi erorturi in acest sens in America, unde eminenti psihiatri isi inihaza elevii In teariile psihanalitice ?iunde directod d~ aziluri de ~lien~ti, particlilare $i publice, 5e straduiesc 3a-$i trateze bolnavii in spirit1.1l acestor t20r11. Am reus it totusi 5i noi sa aruneam 0 privire Deste- zidul narcisic s1, in ~ele ce u~'meaza: v~ voi relata despre putlnulpe ~are I-am zarit .. , Forma morbida a paranoiei, a alienarii sistematice cronice ocupa, in incercarile de clasifieare ale psihiatriei 111oderne,un loc incert" $i totu$i, inmdirea sa eu dementa precoce constituie un fapt incontestabii. Mi-am permis mai demult sa eontopesc paranoia 5i de'menta precoce sub denumirea comuna de parafrenie. Pornindu-s'e de la' continutul lor,

" C1e para1101a

. escrlse Sl11t cl'

ca

d" de _ellr

.. graIl d ...oare, 1112111aperse-

erotomanie, delirul geloziei etc. Sa nu ne a~teptam la incercari

.cl04

337

de explicatie din parte a psihiatriei. AI?mentiona in aceasta privint~t, ell titlu deexemplu (adevarat ca este vorba de un exemplu care se rc.feTa la 0 perioada indepartata ~i care I?i-a pierout mult. din valoare), 1nee1'earea de a deduce un simptom din altul, atribuindu-i bolnavului un 1'a\ionament intlectualist: bolnavul care, in virtutea unei c1ispclzitii primare, 5e erede persecutat,ar trage din aceasta persecutie concluzia ca este un personaj important, ceea ce a1' da na~tere delirului sau de gr;mdaare. In viziunea conceptiei noastre analitice, delirul de grancloare ste consednta imediat a extensiunii eului datoriti'i intregii cantitati de energie iibidinala retrasa de la obiecte ; avem de-a face -eu un narc:i~lsm secundar, care apare ca urmare a rede'?teptarii narcisismului priu-;1tiv, acela din prima capilarie. Dar 0 observatie pe care am facut-o in eazuTile de manie a persecutiei m-au obligat sa urmez 0 anumita eale. Am remarcat, in primul rind, ca in marea majoritate a cazurilor persecutorul apartine aceluia.?i sex ca persecutatul. Acest fapt s-ar putea explica intr-un fel oareeare, dar in citeva cazuri bine studiate s-a putut eonstata ca tocmai persoana de acela!?i sex cea mai iubita inainte de boaUi se transforma in perseeutoare pe parcursul bolii. Situatia se putea dezve]ta prin inloeuirea, dupa unele afinitati cunoseute, a persoanei iubite ell a1ta, de exemplu a tati'ilui prin preceptor, prin staret. Din aceste Ii'ipte de experientil, al diror m.unar ere9tea, am tras eonc1uzia di paranoia persecutoria este 0 forma morbida in care individul se apara impotTi'lR unei tendinte homosexuale devenita prea puternica. Transfor1112Iea dragostei in ura, transformare care, se 9tie, poate deveni 0 gravA amcDlntare pentru viata obiectului simultan iubit 9i detestat, corespunde in aceste cazuri transformarii tendintelor libidinale in angoasa, aceasti'\ dIn urma transformare fHnd 0 consecinta fireasea a procesului de re1u13re. lata, bunaoara, u1tima dintre observatiile mele rereritoare la aceasta ferna. Un tinar medic a fast obligat sa-!?i paraseasca ora!?ul natal, pentru C8 a adresat amenintari eu moartea fiului untii profesor a1 universit4ii din acea localitate, care, pina atunci, fusese eel ma} bun prieten al sihL EI atribuia aeestui \Teehi prieten intentii diabolice ~i 0 putere demonici" n acuza de tonte nenorocirile care, in ultimii ani, 1i lovise familia, de toate ne~ansele sale familiale ~i sociale. Dar nemultumit de acestea, i-a taent pe malefieul sau amie 9i pe tatal acestuia raspunzatori de razboi si di i-ar ii chemat pe ru~i in tara. Pacientul nostru sustinea ca :?i-a riseat de mii de ori viata 9i era eonvins ca moartea'raufacatorului ar pune tuturor aeestor nenorociri. $i toh.l$i, veehea sa dragoste pentru acest raufi'iciitor este inca atit de putemica incH m1na sa a fost ca paralizda in ziua in care a avut prilejul Sa-:;;1 clobaare dU;Hl1anulcu un foe de revolver. In cursu1 scurtelor intrevederi pe care Ie-am avut eu bolnavul, am af1at ca relatiile de prietenie dintre eei doi datau din priri1ii lo:r ani de eolegiu. eel putin 0 data aeeste relatH au depa9it 1imitele prieteniei ; o noapte petre~uta impreuna a dus la un raport sexual complet. Pacientul nostru n-a dovedit niciodata fata de femei sentimente in eonformitate en virsta ~i eu farmecul personalit.i'itii sale. Fusese logodit eu 0 fat a frumoasa ~i distinsa, insa aeeasta, constatind ca logodnicul ei nu avea pentl'u ea nici a. tandrete, a rupt logadna. jVlultiani mai tirziu, baala sa s-a declani?1H chiar in momentul in care reu~ise pentru prima data sa satisfaca c01Ylplet o femeie. Pe dnd aeeasta 11imbrati!?a eu recuno~tinta, transportata, el a simtit subit odurere bizara, s-ar fi zis ca 0 lovitura de secure i-a despkat capul. El a explicitat mai tirziu aceastii senzatie, spunind ca 11-0 r~utea
338

ccrr:nara decit cu senza~ia'care s-a1' inccrca atunci c!nd cuiva.~-ar fi ,crapat aEla, tr~_rci;nhll,dezgolindu-i-se creie1'i.11, cu:n s:face m ~autopsll s~u. 111. cum lDsa pnetenul sau se speclal1zase '. m t:J,a..""kl tu"l" de lTIare anvergt'ra' " ",. , " :mat,c;mia patologidi, a descoperit treptat c~ toCffi,Uacesta l-a1' f1 put~t trimite femeia ea 5a-l puna la 111cercarc,Dm aeel mOl1l,ent121 a deschls q)crJi ~i a ln~eles cii toate celel31te persecutE la care fusese expus erau, ooera vechiului sau amic. " Cum se petrecil1sa lucrmile in cazurile in care persecut?ful n~l apaI~tine aceluiasi sex ca Dcrsecutatul, caz care pare a merge Impotr1va explicatiei no~strc c3l'e' invoca apararea contra unui libido ~o~osexm:J:? :.un avut recent prilejul sau examincz un caz de acest gen 91sa trag elm contradictia aparenUi 0 confirmare a conceptiei mele. Fata, care 5e credea p~rsecutata de barbatul diruia Ii acordase doua tandre intilniri, incepuse in realitate prin a-$i dirija mania impotriva unei fe~ei, p~ care 0 putem considera ca substituindu-se, in ideile sale, mame1 acestcl fete. Numai dIma cea de-a doua Intllnire a izbutit sa-$i cleta~eze mania ~1eaeea femeie' s])re a 0 raporta 1a barbat. Conditia sexului identiceste cIeci ini~ial respe~tata in aeest caz, ca $i in primul de care v-am vorbit. in pEngerea pe care a formulat-o fata, de avoeatul 9i medicul ei, bolnava nu mentionase aeeastii faza preliminara a nebuniei sale, ceea ce ii putuse da' 0 aparen~a de deZl11intire a conceptiei noastre despre paranoia. Initial, in ceea ee prive$te alegerea obiectului, homosexualitatea prezinta mai multe ouncte de contact ell narcisismul dedt heterosexualitatea. In eonsecinta, atunci dnd 52 pune problema indepartarif unei tendinte homosexua1e prea vio1ente, reintoarcerea 1a narcisism este facilitata ]'11 mod deosebit. Nu am avut pina 3CU111, prilejul sa discutam mai incle1ung despre fundamentele vietH erotice, a$a cum 0 concep eu, iar in momentulele fata imi este eu neputinta sa umnlu aceasta lacuna. Tot ceea ce va pot spune este Cd alegerea ~biectuluL progresul in clezvoltarea llbidoului dupa faza narcisica se poate efeetua in doua modalitati diferite : dupil tipul narcisic, eul subiectuluifiind inlocuit de un alt eu care sa 5e asemene in eel mai inalt grad, f?i dupa tipul extensiv, reprezentind perso;:me devenite indispensabile, deoG.rece ele procura sau asigura satisfactia altoI' nevoi vitale, Hind, de asemenea, aiese ca obiecte ale libidoului. 0 a!initate puternicti a libidoului pentru alegerea obiectului potrivit tipului narcisic trebuie eonsiderata, dupa parerea noastra, ca fadnd parte din prec1ispozi~iala homosexualitate manifesta. V-am ,'orbit, in una din preeedentele prelegeri, de un caz de deliI' de gelozie 1a 0 _femeie. Acum, dud expunerea mea se apropie de sfir$it, veti fi curio9i desigur sa 9titi cum imi explic din punct de vedere ])sihanalitic 0 manie. Regret ea, in leg,1tura eu aecasta, nu pot sa fiu lc{in81timea a9tcptarilor. Inaccesibilitateamaniei la demersul argumenEirii logice $i a1 experientelor reale S2 expliea, intocmai ca 9i inaccesibilitatea obsesiei 1a acelea9i influente, prin raporturile sale cu incon9tientul care este reprezentat $i reprimat de 111aniasau ideea obsesionala. Cele doua afeethmi nu difera intre ele dedt din l)Unct de vedere tooic si dinan-lie... Ca $i ~n paran?ia, am constatdt in melancolie, in legatura cu care s-au desens de altiel forme elinice foarte diverse, 0 fisura care ne oe1'mite sa-i sesizam structura interna, Am eonstatat ca repro$urile nemiU - .-",,'" loase ell care melancolicii 5e' eoolesesc 1)e ei lnsisi se lA ClI)liciiin re~lit'"'+e
. t .. ,

339

unci alte persoane, obiectulsexual pe care I-au pierdut sau care, din propria-i vina, a scazut inochii lor. Am putut constata ca daca melancolicul $1-a retras de 1a obiect libid.6ul, acest obiect este readus in sfera eului, ca :;;i cum ar fi proiectat asupra acestuia, ca Urrnare a unui procesdiruia Ii putem acorda denumirea de identificare narci,,<dca. Nu va pot oferi aid decit 0 imagine in sensul figurat al cuvintului :;;i nu 0 descriere topico-dinamica in toata regula. Eul este tratat in cazul acesta ca ).. obiect abandonat $i suporta toate agresiunile :;;i manifesUl, t3rile de razbunar~ pe care Ie atribuie obiectul. Tendinta la sinucidere care se observa la melancolic se explica si ea cu mai mare usurinta lumina acestei conceptii, bolnavul inv~r:;;unindu-se sa se s~prin;'e deodata:;;i pe el insu:;;i, ;;i obiectul iubit ;;i in acela9i timp detestat. In melancolie, ca :;;iin celelalte afectiuninarcisice, se manifesta intr-un mod extrem de pronuntat 0 trasi'itur[i a vietii afective direia Ii dam in general, de la Bleuler incoace, denumirea de mnbivalenta. Aceasta inseamna existenta, 1a una :;;i aceea:;;i persoana, a unor sentimente opuse, de prietenie :;;ide ostilitate, in privinta unei alte persoane. Din nefericire n-am avut prilejul, in cursul acestar discutii, sa va vorbese mai pe larg despre aceasta ambivalenta a sentimentelor. Pe linga identificarea narcisica, axista 0 identificare isterica, pe care o cunoa$tem demult. A:;; dori sa pot sa va demonstrez deosebirile care intre una :;;i alta, eu ajutorul dtorva exemple bine alese. In ceea ce prive$te forme1e periodiee 91 deUce ale melaneoliei, va pot relata un lucru care sigur va va interesa. Este posibil, intre aUele, ca, in conditii favorabile (iar eu am experimentat de doua o1'i acest fapt), datodta. tratamentului analitic aplicat il1 intervalurile din afara crizei, sa fie impiedicata revenirea starii melancolice, fie ca are aceea:;;i tonalitate afectiva, fie 0 tonalitate opusa. Constatam atunci ca, in melancolie ::;;iin manie, avem de-a face cu solutionareaunui conflict de un gen aparte, conflict ale carui e1emente sint exact acelea;;;i Cll cele ale altar nevroze. Va veti da cu u$u.rinta s~ama de multitv.dinea de date pc care psihanaliza este ehemata si'iIe adune din acest dOl1wniu .. _ V-am mai aratat ca, datorita psihanalizei, putem sa dobindim cuno$referitoare la alcatuirea cului, la elementele care intra in structura sa. Am $i inceput sa intrevedem aceasta compozitie, aceste eleUlente. Din analiza cazurilor de manie a observatiei am considerat ca putem trage concluzia eEl ineu exista realmente 0 fnstanta care observa, critica $i campara fara inceta1'e, opunindu-se in relul acesta celeilalte a euluL Tocmai de aceea creel ca bolnavul ne dezvalLlieul1 adevar, de care in general nn se tine searna pecit 0 merita, dnd el se. plinge ca f,iecare pas .a1 ~a~l este. pindit ;d observat, fiecare din gir:durile sale, GeSCOperlt 91 crltlcat. Slngura sa eroare este ca sitt.1eaza In afara, ca fijndu-i exterioara, aceasta lorta atit de incomodanta. El simte in sine Duterea unci instcmte care dntarc,;>te cuI sau actual ;;i fiecare din manisale dupa tiparul Llnui eu ideal, pe care :;;i I-a creat singur in cursul dezvoltariLCred chiar ca aceastil creatie a fo-st efectuata in de a restabili acea multumire de sine 'care este inerenta narchisn11Jlui primal' infantil :;;i cm:e, de atunci '1ncoace, Cl resimtit cititea . tulburari ,;>iumilinte. Aceastil instanta cu functia de supraveghere noi o cunoCli?tem este cenzura eului, este constiinta, aceeasi care in timpul : exercita cenzura viseIor, aceea de 1a c~re porn~sc refularile doinadmisibile. Dezagreglndu-se sub influenta maniei observatiei, E'ii ne dezvaluie propriile-i origini : influentele exercitate de parinti, de
340

educatod, de ambianta sociala; identificarea cu unele persoane de care am fast influentati eel mai multo Acesteaar fi ~iteva din rezultatele obtinute datorita aplicarii psihanalizei 1a afeetiunile narcisice. Recunosc ca n1.1sint numeroase 8i ca adesea sint lipsite de acea precizie care nu 5e obtine dedt ca urm~re afamiliarizarii cu un domeni1.1inedit de investigatie. Datoram aceste rezultate ufilizarii notiunii de libido al eului sau libido narcisic, care ne-a permis sa extindem 1a nevrozelenarcisice datele pe care ni le-a furnizat studiu1 nevrozelor de transfer. 1ar acum, fara indoiala ca va pUl1cti intrebarea daea nu ar fi posibil sa ajungem la un rezultat care a1'. consta in a subordona teoriei libidoului toate aceste tulburari din domeniu1 afectiunilor narcisice f?ipsihoze1or, daea nu eumva, 1a urma urmei, responsabil de boala a1' i factorul libidinal a1 vietH psihice, far a a putea invoca 0 alter are a functiei instinete10r de eonservare. Or, 1'aspunsul la aceastil intrebare nu-mi pare urgent f?i, mai ales, nu este inca destul de copt ca sa ne put em hazarda 1a formularea sa. Sa 1asam ca munca f?Wntifica sa progreseze f?i sa af?teptam cu rabdare. Nu m-a~ mira sa aflu inh'-o zi ca puterea patogena constituie in mod efectiv un privilegiu 31 tendintelor libidinale ~i ea teoriq libidoului biruie pe toata 1ini(;1, e la nevrozele momentane cele maisimple f?i pina 1a alied natia psihotica cea mai gravA a individului. Oare nu f?tim ca ceea ce caracterizeaza libidoul este refuzul sElUde a se supune realitatii un1versului, lui ananke? 2) 1\1ise pare ins3. cu totul verosimil ca tendinteIe eului, antrenate de impi.l1surile patogene ale libidoului, resimt f?iele tulburari functionale .. '7i dac3. lutr-o buna zi voi afla ca in psihozele grave insef?i tendintele eului pot sa prezinte tulburari prim are, nu a9 vedea nicidecum in acest fapt 0 indepartare de la directia genero.1a a cereetarilor noastre. Dar aceasta este 0 problema de viitor, celputin pentru dumneo.voastra. Permiteti-I11i acum sa revin 0 cEpa 10. angoasa, spre a risipi 0 ultima nedumerire pe care am 1asat-o cind am tratat despre ea. Am aratat ca, date fiind raporturile binecunoscutecare exista intre angoasa 9i libido, nu ni se pare a admisibil, iar luerul este totu~i incontestabil, ca angoasa real8. sa fie, in prezenta unui pericol, manifestarea instinctelor de conservare. Oare nu s-ar putea ca starea afectiva caracterizata de angoasa sa-~i extraga elementele nu din instinctele egoiste ale eului, ci din libidoul eu1ui ? Aceasta pentru ca arigoasa este in fond irationa1a, iar irationalitatea sa devine frapanta indeosebi cind are 0 intensitate mai ridicata. Eo. tulbura in acest caz aetiunea, aceea de fuga sau aceea de aparare, singura rationala ~i capabila sa asigure eonservarea. in felul acesta, atribuind partea afectiva a angoasei reale libidoului eului f?i actiunea care se manifesta in aceste imprejurari instinctului de conservare a1eu1ui, indepartam toate dificultatile teoretice. De altfel sper sa nu 1uati in serios afirmatia ca cineva fuge pentru ca Ii este frica. Nu; cuiva Ii este frica f?i fuge lin unul 9i acelaf?i motiv, care este dat de perceperea pericohiluL Oameni care au trecut prin mari pericole marturisesc ca nu au simtit nid urma de teama, ci pur ~i simplu au actionat, indreptindu-~i de pildEi arma spre fiara fioroasa. lata, In mod cert, 0 reactie cum nu se peate mai rationalEL
'"

2) Cuvint de origine greaea, frecvent In literatura posthomeriea, ell Intelesul de fatalitate, soarta, destin.

341

XXVII

TRANSFERUL
Cum ne apropielf1 de sfiqitul convorbirilor noastre, sint sigur ca simtiti trezindu-se in dumneavoastra 0 speranta, care nu ar trebui insa sa devina 0 sursa de deceptie. Va spl.meti ca daci'i v-am ciHauzit de-a lungul ~i de-a lahtl domeniului de cercetare psihanalitic, desigur ea n-an1 facut aceasta fara a va spune in sfir~;it un euvint referitor la terapeutidi pe care, totu~i, se bazeaza posibilitatea de a practica psihanaliza. Intr-adevar, este eu neputinta sa ocolesc acest subiect, intrucit ar insemna sa nu va aduc la cuno$tinta un nou fapt, fara de care intelegerea bolilor pe care Ie-am examinat ar ramine eu totul ineompleta. $tiu ea nu a$teptati de la mine 0 initie1'e in tehnica, a$a incH sa puteti practica psihanaliza in scop teraDeutic:. \'reti doar S[l stlti care este 'in general modul de a actiona al pslhoterapiei ~nalitice ~i ~cn:e sint, cu aproximatie, efectele sale. Ayeti dreptul incontestabil sa $titi acest ltrcru $i, eu toate acestea, nu va voi spune nimic in acest sens, preferind Si'l va Ias sa gasiti prin p1'op1'iile dumneavoastra mijloace aeest mod'de actiune ~i aceste eiecte. Deci refleetati! Cunoasteti acum toate eonditiile esentiale ale bolii, tnti fadorii car~ intervin' i~ cazul bolnavului. 'S-ar par~a ca nu mai rail'iine loc pentru 0 actiune terapeutica. lata mai rntH preclispozitia ereditadl : nn vom vorbi despre aceasta prea des, pentrn ca altii insista asupra aeestui fapt intr-un mod foarte starHitor, iar noi uu avem de adaluzat nimic nOli la ceea ce snun ei. Sa nn eredeti totusi ca subestime~ importanta sa; tocmai i.{ ealitate de terapeu'ti slnt'em capabili sa ne dam seama de fo1'ta acesteia. De artiel noi nu putem sa schimbam nhnic in aceasta privin~a; in consecinta, predispozitia ereditara ri:imine dat, 0 farta care impune limita eforturilor noast1'e. Urmeaza apoi influenta evenimentelor din prima copilarie, carora obi9Duim sa Ie acordam primul lac in analiza; ele apartin trecutului ~i nu putem sa ne <c:omportamfata de aeestea ca ~i cum ele n-ar fi existat. In sfir9it, sintern in posesia a tot ceea ce am ramit sub denumirea generica de "renuntare reala", toate aeele nenorociri ale vietii care impun renuntarea ]a dragoste, care genereaza mizeda, neintelegerile familiale, casatoriile nepotrivite, fara a mai vorbi de eonditiile sodale defavorabile 9i de ~'igoarea exigentelor morale sub a CarOl' presiune ne aflam. Fara Indoia1a, avem aici tot atltea cai deschise pentru interventia terapeutiea eidenta, dar in elu1 aeeleia care, dupa legenda vieneza, ar i exercitat-o imparatul Iosif; interventia binefacatoare a unui atotputernic, a carui vointa face cn tonta lumea sa se pIece ~i sa dispara toate greuti'itile. Dar ce sintem noi ea sa introducem 0 ata1'e bineacere in ars.enalul nastru terapeutic '? Noi in:,;ine ni$te sarmani oameni, socialmente neputincio$i, obligati sa ne ci~tigam subzistenta prin exe1'citiul profesiei pe
342

C;i;-~ 0 avem, nu putem sa acordam ingrijiri gratuite bolnavilor putin 2":lti, pe cind alti medici, utilizind alte metode de tratament, au posibiitatea sa Ie acorde aceasta favoare. Aceasta se intinipla din cauzaca terapeutica noastra este una de durata, ale carei efecte se prOOuc :xtrem de lent. Sepoate ca tredndin revista factorii pe care i-am enumerat, atentia .. ava fie atrasa indeosebi de unii dintre aC9tia !;lisa-i s s,c;.cotitiusceptibili de a servi drept punct de aplicare a influentei noass tp:c terapeutice. DacEi constringerea morala impusa de societate este resp')ll.sabila de privatiunea de care sufera bolnavul, tratamen~ul, veti socoLi dumneavoastra, va putea sa-l incurajeze sau sa-l incite direct sa 52 ridice- deasupra acestei constringeri, sa-17iprocure satisfactia 17i sanatatea refuzlnd de a se conforma unui ideal caruia societatea li acorda o mare valoare, dar din care ne -inspiram atit de rar. Aceasta s-ar reduce la afirmatia di ne putem insanato17i traind din pUn viata sex'~a1a. lar dadi tratamentul analitic ar impliea 0 incurajare de acest gen, a1' merita cu siguranta repro~ul de a merge impotriva moralei gene1'a1e, did e1 ar sustrage colectivitatii ceea ce ar acorda inc1ividului. lata-va, in5a, rau informati! Povata de a trai pin a la capat viata sexuala nu are nimicde-a face cu terapeutica psihanalitica, fie -17inumai pentru faptul ca 1a bolnav exista, a~a cum v-am spus-o eu insumi, un conflict tenace intre tendinta libidinal a ~i refularea sexuala, intre latura sa senzualii ~i latura ascetica. Nu se pune problema de a rezolva conflictul, cit de a ajuta pe unul din advE'rsari sa-l biruie pe celalalt. La nevoie constatam ca asceza iese invinga~oare, rezultatul fiind compensarea tendintei sextlale eu ajutorul simptomelor. Daca, dimpotriva, noi inlesnim victoria laturii senzuale a individului, atund latura ascetica va fi aceea care, refulata in acest fel, va cauta sa se despagubeasca prin simptome. Nici una din cele doua solutii nu este capabila sa puna capat conflictului interior; va exista intotdeauna 0 latura nesatisfacuta. Rare sint cazurile in care conflictul sa fie aUt de slab indt interventia medicului sa fie suficienta pentru 0 decizie $i, 1a drept vorbind, aceste cazuri nu cer un tratament analitic. Persoanele asupra car ora medicul arputea sa exercite 0 influenta de acest gen ar obtine cu u$urinta acela$i rezultat fara interventia medicului. $titi foarte bine di atunci dnd un tinar abstinent se hotare17te sa aiba raporturi sexuale nelegitime 9i cind 0 femeie nesatisfacuta incearca sa-$i ofere compensatii cu ajutorul altui barbat, in general ei nu au a$teptat, spre a face lucrul acesta, 0 autorizatie din partea medicului sau chiara psihanalistului. In aceasta problema nu se da atentie unui aspect esential, adica faptului ca un conflict patogen al nevroticilor nu este comparabil cu 0 batalie normal a pe care tendintele psihice 0 desfa90ara pe acela9i teren psihologic. La nevrotici lupta se duce intre forte dintre care unele au atins nivelul precon!;ltientului $i con$tientului, pe clnd altele n-ClUctepa9it limita incOl1$tientului. De aceea conflictul nu poate ajunge la solutie. Adversarii nu S8 mai afla fata in fata, ca ursu1 alb ~i balena dirianecdota pe care 0 cunoa17teti cu totii. 0 adevarata solutie a conflictului nu poate avea loc dedt atunci dnd eei doi adversari seafla p-eacela9i teren. lar eu cred ca singura sarcina a terapeuticii consta in a face posibila aceasta intilnire. Va mal pot asigura .ca, de asemenea, sinteti prost informati daca credeti ca a da sfaturi 9i a ghida in situatiile de viata reprezinta elemente ale tratamentului psihanalic. Dimpotriva, respingem pe cit posibil acest

343

de mentor 9inu dorim decit 88.-1vedem pebolnav luind e1 'insu!?i deciziile care il privesc. De aceea noi Ii cerem sa amine pina la. sfirsitul tratamentului orice hotarire importantapentruexistenta privind ~legerea unei cariere, 0 .afacere eomercial<'i, contractarea unei disatcrii sau divortul. Reeunoa9teti ca la nimic din toate acestea nu v-ati gindit. Numai in cazul unor persoane foarte tinere, lipsite de aparare f;'i de vointa, departe de .a impune aceasta restrictie, asociem rolului medicului pe aeela de educator. Dar in aeest caz, con:;;tienti de responsabHitatea noastra, actionam cu toata precautia de rigoare. Dar pornind de la pasiunea pe care 0 pun spre ama apara impotdva repro9ului de a. voi, prin tratamentul psihanalitic, sa-l determin pe nevrotic sa-9i traiasca din pHn propria sa viata, ati gre9i dadi ati CG)1chide ca influent a noastra se exercita in beneficiul moralei soci21e, Aceasta intentie hU ne este mai putin straina dedt prima. Este adev&.rat., ca sintem nu reformatori, ci observatori, totu9i nu ne putelTl lmpiediea sa examinam lucrurile cu spirit critic: in consecinta, ne-a lost imposibil sa luam aDararea moraleisexuale conventionale, sa aDrobi'im modul in care societ~tea incearca sa rezolve in praehca problem'a vietH sexuale. Ii nutem spune deschis societatii ca eeea ce numeste ea lTwrala cere mal m~lte saerificii dedt 0 merita'si ca I)r0cedeele saie sint liDsite aUt de sinceritate, cit ~i de intelepciune. Nu ne sfiim sa ne formulaH1 eritici1e in l110d direct pacientilor, obi,;;nuindu-i sa judece far a prejudeciiti faptele sexuale, ca :;;1celelalte fapte, iar atunci cind 1a terminarea tratamentului, ei devin independenti 9i dedd indeplina, libertate in favoarea unei solutii intermediare situ(lta intre viata sexua1a filra restrictii $i aseeza absoluta, con$tiinta noastra nu are nimic a~$i repro$a. Ne spunem ca acela care a ~tiut, dupa ee a luptat contra lui insu$i, sa S2 ridiee pina la adevar, se afla la adapost de arice pericol de imoralitate $i i9i poatelDgadui edificarea unei seari de valorimorale intrucJ:tva diferita de aeeea promovata de societate. Sa ne ferim, de altfel, de a supraestima rolul abstinentei in produeerea nevrozelor. Numai intr-un foarte mie nunlar de eazuri se poate pune capat situatiei patogene, care aecurge din privatiune ~i din acumularea libidoului, prin ro.porturi sexuale obtinute fara efort. Deci nu yeti intelege actiunea terapeutica a psihanalizei daca veti afirma ea ea permite sa fie traita -pina 10. capat viato. sexuala. Cautati o alta explieatie. Risipind nedumeririle dumneavoastra privitoare 1a acest aspect, am faeut 0 remarcaeare poate ca v-a indrepto.t pe drumul eel bun. Utilitatea psihanalizei, yeti cugeta, consta neindoielnic in inlocuil'ea incom;;tientului eu con~tientu1, in transpunereaincon:;;tientului in COl1-' stient. Aceasta este realitatea. Ridicind inconstientul la nive1ul eon~tiintei, supri:tp.am refularile, indepartam conditiile care guvern;aza .Iormarea sim'ptomelor, transfOrmalTI eonflictu1 patogen intr-un conflict normal care, intr-un fel sau o.ltul, va sflr9i prin a fi rezolvat. Noi nu determinam la bolnav decit aceasta singura modificare psihiea;;;i, in masura 111. care 0 faeem, obtinem vindeearea. In cazurile in care nu puiem suprima 0 refulare sau un alt proees psihic de acela~i gen, terapeutica noastra 19ipierde autoritatea .. Putem exprima seopul eforturilor noastre eu ajutorul a ntillleroase formule ; putem spune, intre altele, ca incercam sa eonstientizamincon~tientul, sau sa suprimam refularile, sau sa aeoperim' lacunele amnezice; toate formulele se reduc la unul $i acela~i Iuetu. Dar poate ca
1'01
. ' . .L-

344

aceasta marturisire va vadeceptiona. V[l veti fi faut. despre vindecarea unui ne},Trotie0 aWi idee, va veti fi inehipuit ca dupa ce S-3 supus efortului penibil al unei psihanalize, el devine un aU om ; iata-ma lnsa sustinind ca. vindecarea consUl in faotul ca nevroticul are un- grad mai ridi~atde conf?tient 9i eeva mai putin incon~tient dedi anterior. Or, dumneavoastra probabil sa subestimati importanta unci schimbari inte1'ioare de acest gen. Nevroticul insanato;;;it a devenit intr-adevar un a1t om, dar in fond, fapt de 1a sine inteles, a ramas acela:;:i, adica a devenit ceea ce a1' fi putut Ii, independent de tratament, in conditii care s8.-i fi fost favorabile. lar acesta este mare lucru. :Qaca,:;:tiind auziti vorbindu-se de ceea ce trebuie nicut, de toate stradaniile consacrate obtinerii acestei modificari, neinsemnate in aparenta in viata psihica 0 bolnavului, nu va veti mai indoi de importanta aeestei difererite de nive1 psihic pe care reu:;:im s-o realizam. Fac 0 mica digresiune ea sa. va. intreb daea :;:titi ee se nume$te 0 terapie cauzala. Numim asUel 0 metoda de tratament care, in lac de a ataca manifestarile exteriaare ale unei rnaladii, cauta s2-i suprimecauzele. Or, terapeutica psihanalitidi este ea una cauzala, sau nu ? Rsapunsul 1a aeeasta intrebare nu este simplu, dar poate eEl ne ofera p1'ilejul de a ne da seama de inoportunitatea intrebarii insa$1. In 111aSU1'a eare in terapeutica analitica nu are ca seap imediat suprimarea simptomelor, ea se compart~ ea 0 terapeutica de tip cauzal. Privita lnSa diiltr-un aU punct de "leclere, ea apare ea nefiindeauzaEi. Noi aIn urma1'it demult inlantuirea cauzelor, in legatura eu refularile, cu predispozitiile instinctive, eu intensitatile lor-relative in eanstitutia individului :;:ideviatiiIe pe care Ie prezinta acestea in raport ell dezvoltarea lor normala. Presupuneti aeum ea am i eapabili sa intervenim prin procedee chimice in aeeasta structura, sa sporim sau sa dirninuam eantitatea de libido ee se manifest a 1a un moment dat, sa intarim un instinct, pe seama altu.ia; am avea in acest eaz 0 terapeutiea cauzala in adeve,ratul inteles a1 cuvintului, 0 terapeutiea in falosul careia analiza noast1'a a intreprins 0 mundi de recunoastere oreliminara, indisoensabila. Or, dumneavoastra stiti, nu ne putem gindi ~ctualmente sa e:iercitam oinfluenta de aeest fel' asupra proeeselor libidoului; tratamentnl nostru psihic ataca 0 aIta veriga a lantului, veriga care, daca nu face parte din l'adi'icinile fenomene10r vizibile pentru noi, nu este ri1ai putin indepartata de simptome f?i 11.8-a fast faenta accesibWi co. urmare a uno l' imprejurari extrem de favorabile. Asadar, ce avem de facut ca sa lnlocuim la bolnavii nostri inconstie11.tu1 o;in constient ? Am crezut 1a un moment dat ca lucrul ~ste foarte' simplu: ca. este' suficient sa deseoperim incon$tientul :;:i sa-1 punem,ca sa spunem ai;>a, ub oehii bolnavuJui. Astazi, insa, este limpede ca gref?em11. s Ceea ee :;:tim noi despre ineon:;:tient nu coincide niciclecnm ell ceea ce $tie bolnavul; clnd ii imparta$im eeea ee :;:tim, e1 nU-$iinlocuie,~te 1nconstientu1 cu eunoasterea dobindita in aeest fel, ci 0 situeaza De aeeasta Ung6. ineon$tient cm:e, in eonsecinta, ramine aproape nemodifleat. Trebuie mai degraba sa ne formam despre acest incon:;:tient 0 reprezentare topicii~ sa-1 eautam in amintirile bo1navului, chiar acolo unde s-a putut forma ea urmare a unei refular1. :Eefularea este aceea care trebuie suprimata, pentru ca substitui1'ea incon~tientului prin con$tien1' sa 5e <pereze de la sine. Dar cum sa suprimam refularea? Aid incepe ceo. de-a doua etapa a muncii noastre. In primul rind .identificarea refu'H5

larE, in 81, doilea rind. suprimClTea rezistentei care men tine . aceasta 1'efuhu'e? Cum suprirnam rezistenta ? In acela.;>i n.od : descoperind-o 9i punind-o I sub privireabolnavUlui. Pentru di rezistenta provine 9i ea clintr":o refulare, fie chiar din aceea pe care fncercam s-o rezolvam, fie dint1'-o refuwecare a survenit anterior. Ea se produce printr-o contramanevra iniViata in vederea refulih'ii tendintei indecente. Deci procedam acum a$--:1um am dorit s-o facem la inceput : interpret am, descoperim 9i lmc parta?im bolnavului ceea ce obtinem; de data aceasta, insa, 0 facem la locul potrivit. Contramanevra sau rezistenta face parte nu din inconfjtient, ci din eul care este colaboratorul nostru, iar aceasta chiar 9i in cazu1 in care rezistenta nu este constientEt. Ne dam seama ca ne mtilnim aid ell sensul d~.blu al cuvint~lui "incon9tient" : incon9tientul ca fenomen, incon9tientul en sistem. Lucrul acesta pare foarte c1ificil, 9i obscur,dar nu este, in fond, aeelaE/i lueI'u? Sintem pregatiti de mult putru aceasta concluzie~ Ne a9teptam ca rezistenta sa dispara, ca acea ~ontra-manevra sa fie abandonata, de indata ee interpretarea noastra va fi pus sub ochii euluiatit pe una, cit ili pe cealalta. Cu ce forte opram n01 in cazurile de genul acesta ? Contam de Ia inceput pe dorinta bGlnavului de a-9i recapata sanatatea, dorinta care I-a decis sa colaboreze cu noi ; contam apoi pe inteligenta sa, careia Ii acordam sprijinul reprezentat de interventia noastra. Este cert ca inteligenta va putea recunoa:;;te mai u:;;or rezistenta, gasind 0 traducere corespunzatoare a ceea ce afost reu1at, daca ii yom oferi reprezentarea fenomenelor pe care Ie are de recunoscut 9i dedezvaIuit. Daca va voi spune : "Priviti la cer, yeti vedea acolo un aerostat's, 11 yeti gasi pe acesta mult mai 1.1901' dedt daca v-a9 spune pur 9i simpiu sa ridicati ochii lacer, tara a va preciza ce anume yeti vedea acolo. La fel, studentul care prive9te pentru prima data intr-un microscop nu obs~rva nimic dad. pmfesorul sau nu~i spune CC' trebuie sa urmareasca. Avem, apoi faptele. Intr-un mare numar ~de afcctiuni nervoase,in isterii, nevrozele de angoasa, nevrozele obsesionale, premisele n03stre se dovedesc corecte. Prin cercetarea refularii, prin dcscoperirea rezistentei, prin punerea in relief a ceea ce este refulat, reuilim realm elite sa rezolvam problema, sa invingem rezistentele, sa sup1'imam refularea, sa transformam inconiltientul in con9tient. Apare in acest caz impresia clara di in legatura cu fiec[lre rezistenta pe care 0 avem de infrint, 0 lupta violent a se da in sufletul- bolnavului, 0 lupta psihica fireasca, pe acela9i teren psihologic, intre mobiluri contra1'e, intre forte care tind sa mentina contra~manevra si altele care indeamna sa se renunte 1a ea. Primele mobiluri sint moblluri vechi, aceleacare au p1'ovocat ~efularea; ia1' printre ultimele se gasesc unele recent aparute :;;i care par sa rezlove conflictul in sensul dorit de no1. Am izbutit astfel sa 1'eani- . mam vechiul conflict care a c1us 1a refu1are, sa supunem unei revizui1'i procesul care parea terminat. Datele noi pe care Ie aducem in favoarea acestei revizuiri' constau in rememora1'ea de catre bolnav a faptului d dcdzia sa anterioara dusese Ia lrl1bolnavi1'e, in promisiunea ea 0 a1ta decizie va deschide calea vindecarii 9i ii demonst1'am ca din morncntul in caTe optase pentru prima solutie intreg ansamblul de conditii S-2 schimbat fundamental. In perioada in care s~a structurat boala, eul era plapind, infantil :;;i poate ca avea motivele sale sa proscrie 'cerintele libidoului ca pe 0 sursa de peri cole. Astazi el este 1113iputernic, mai
:346

:?xix;riInentat:;;i, pellnga acest.ea. are in medic uncolaborawr fidel .;i .deV6tat. in .felul acesta avem dreptul sa' ne ailteptamca, rc<:\nimat, ~0nflictul s~-;;igaseasca 0 solutie mai fericita decit 1a. vremea dud se irrcheiase prin refulare ~i,cu:n1 am .spus, su.ceesuLpe care. ilohtinE:m ill isterie, in nevrozele de angoasil ~i nevrozeleobsesionale jUstifiea, in principiu, speranta noastra. Exist~i totu~i maladii in care,. doilditiile fiindacelea~i, procedeele noastI"e terapeutice nu sint incuminate de succes. Apare, cu toate acestea, ~i aid un conflict initial int1'e eu ~i-libido, conflict care a sfi1'~it, de asemenea, cu 0 refulare, orica1'e a1' fi, de altfel, caracteristica topica, in aceste maladE, ca !?i in celelalte, pntem descoperi in viata bolnavilor punctele precise in care s-au produs ref1.l1arile; a:plicam acestor maladii acelem;i mecanisme, facem bolnavilor. aceleaf?i promisiuni, Ie venim in. ajutor in acela~i mod, adidi ghidindu-i prin "reprezentari aduci"itoare de speranta'" iar intervalul de timp care s-a scurs intre momentul in ,::are s-au produs refularile ~i momentul actual este cu totul in iavoarea unui deznodamint satisfacator a1 conflictului. Cu toate acestea, nu reuElUn sa indepartam nid 0 rezistentiJ. ~i nid sa suprimam vreo refulare. ACqti bolnavi, paranoid, melancolici, cu dementa preccce, ramin 1'efractari tratamentului psihanalitic. Care este pricina? Nu poate i un deficit de inteligenta; fi'ira lndoiala, presupunem la bolnavii nOf?tri un :tl1Umit nivel intelectual, insa acestnivel exista cu siguranta la paraD.-oici, bt de priceputi in a realiza combinatii ingenioase. Nu mai putem a incrimina nici absenta unui factor pulsional oarecare. Spre deosebire de paranoid, melancolidi au cuno$tinta de faptul ca sint bolnavi $i ca sufera graY, dar aceasta nu-i face mai accesibili tratamentului psihanaHUe. Sintem aid In prezenta unui fapt pe care nu-l Intelegem, astfel ca 31ntem tentati sa ne intrebam daea am inteles bine toate conditiile suc<:esului obtinut In celelalte boli nervoase. Daca ne limitam la isteridi nostri si la bolnavii atinsi de nevroza de angoasa., nu va intlrzia sa ni se 'prezinte un alt fapt, p~ntru care nu ,eram nicidecum pregatiti. Obs2rvam Intre altele, in scurta vreme, ca bolnavii se comporta fata de noi intr-un fel cu. totul bizar. Pe dnd noi 'f::redeam ca am trecut 111 revista toti factorii de care trebuie sa se tina seama in cursul tratam.cntului si a fi facut tot aUt de clara si de evi;denta, ca 0 formula matematica' situatia noastra in rapo1't eu paeientul ; aaia constatind ca in calcul s'-a strecurat un element de care nu am :tinut cant. Acest element. nea~teptat fiind susceptibil de a se infati~a 'Sub forme multiple, voi incepe prin a va descrie aspectele cele mai 1:recvente ~i maiu~or de inteles. Constatam 1nt1'e altele ca bolnavul, care nu trebuie sa caute altceva cdedt a ie$i1'8din eonflictele sale dureroase, manifesta un interes aparte pentru persoana medicului sau. Tot ceea ce tine de acesta pare sa aiba mal mare importanta dedt propriile sale interese $1 Ii deviaza atentia de la boala sa. In consecinta, raporturile care S8 stabilese 1:nt1'e medic ~i bolnav slnt, pentru dtva timp, ioarte agreabile; bolnavul se arata deo~ebit de prevenitor, se straduie~te 8a-;;i marturiseasca recl.mo~tinta ori de cIte ad a poate face ~i ne dezvaluie ginga$ii $1 trasaturC de caracter pe care poated nu i Ie-am fi banuit. EI sfir;;e;;te pTln a in spira a opime favorabila medicului si aeesta binecuvinteaza inUmplarea care i-a prilejul sa vina 111 aj~torul unei personalitati en toful rel~13.rcabile. Daca medicul are oeazia sa stea de yorba eu cei din anturajul bolnavului,
..

347

are plikerea sa afle di simpatia pe care e1 onutrc9te pentru acesta urma este reciproci.L Acasa 1a el, pacientul nu obos~9te s3.-1elogieze pe medic, caruia 'iidescopera mereu noi calitati. "Nu viseaza dedt la chrrn.. neavoastra, are In dumneavoastra 0 Increclere oarba, tot ce-1 spuneti est: pentru e1 litera de evanghelie", va relateaza persoanele din preaj:rna celelalte, Csa. Din cind in dnd auziti 0 voce care, intrecindu-lepe clara ;"Devine plictisitor, pentru ca nu vorbe~;;te deeit dedumrieavoas:ra, .. nu are pc buze dedt numele dumneavoastra". Presupun ca medicu1 va fi destul de modest ca sa nu vacla in tc ,~te aceste laude dedt 0 expresie a satisfactiei date bolnavului de sperantE: pe care i Ie insipra 9iefectul largiriiorizontulu1 sau de cunoa:;;tere -ca urmare a surprinzatoarelor perspective de clesdltU$are pe care i Ie deschide tratamentu1.In aeeste eonditii analiza face progrese rem2rcabEe; bolnavul intelege indicatiile care i S8 dan, aprofundeaza problemele care Ie ridica tratamentu1, amintirile ~i ideile il asalteaza, siguran1;a justetea interpretarilor sale il uimesc pe medic, care censtata cu satlsfactie premptitudinea en care bolnavul accepta noutatile psihoiogicecare intlmpina in. general, din partea uno1' oameni sanato$i, opozitia cearnEd violenta. Atitudinii pozitive a bolnavului in cursul mnncii analitice gi. co1'espnnde 0 ameliorare abiectiva, constatata de toata lumea, a stfujj, sa~e merbide. Dar vremea frumoasa l1U poate dura 1a infinit. Vine 0 zi in care vrel~1ea se~stdc.a. p~ r::arcUl~s~l ~~talY:entu~luiapar dif~cultati., boln~'"f:;1] t pretmde ca lTU-l mal vme mCl 0 Idee m mn1Te. Ave111. ImpreSla dara analiza nu-l mai intereseaziJ., ca 5e sustrage ell inima u:;;oara de 1a 1'e('omandarea ce i-a fast facuta de a relata tot ce-i trece prin cap, far:'i a 5e l{lsa tulburat de nici 0 consicleratie critica. EI se comporta ea 8i cum nu 8-ar afla sub t1'atament, ca ~i cu111 n-a1' fi incheiat un pact C11' medlicuI; este evident ea il preocupaun lucru pe care dore$te 58.-1 tina secret. Este osituatia care pericliteaza tratamentu1. Ne amim, incontestabH, In fata unci rezistente obstinate. A~adar, ce se Intimpla ? Cind gasim din nou mijlocul de a clarifica situatia constatam iCE pricina este chiar profunda 9i intensa afcctiune pe care pacientul 0 111cearca fata de medic :;d pe care nu 0 justifica nici a:titudinea acestuia, nici raporturile stabilite Il1tre ei in cursul tratamentului. Forma care se manifesta aceasta tanc1rete 91 scopurile urmarite depind in firese de raporturile pE;rsonale eXlstente intre eei dol. Dadi pacie~ta este 0 tinara, iar medicul este 9i el tinar, bolnava va im:erca pentru aeesta un sentiment de dragoste normal ~;i vom gasi firese faptul C8 o fat a sa se indragosteasca de un barbat eu care ramine timp inc!elungat intre patru ochi, earuia Ii poate povesti 0 multime de lucruri intime 9i care i se impune prin superioritatea eonferita de atitudinea sa de salvator; iar noi vom uita aeum ea din partea unei tinere nevroZate ar trebui mai degraba sa ne a9teptam la 0 tulburare a facultatii libidinale. Cu dt relatiile personale care exista Intre padent si medic se indeparteaza de aeest eaz ipotetic, eu atit yom fi mai mirati 'sa regasim de fieeare data aeeeasi atitudine afeetiva. Este de inte1es si cazul in care avem de-a race eu' 0 femeie tinara care neferidta incasnicia ei dovede9te 0 pasiune puternica pentru medicul ~i, celibatar, declarlndu-s~ gat a sa obtina divortul spre a Se casatori eu el, sau care, atund cind se opun obstacole de ordin social, nu ar 90vai sa-i devina amanta. Asemenea lueruri se petree fara interventia pshianalizei. Dar in cazurile

348

care ne ocupihn, auzim din gura femeilor $i fetelol' expresii care determinata fata de problema terapeutica: ele pre~ eel 11U S7ar putea insanato~;;i dedt. prin drat::-:i a fi $tiut dintotdeauna Cote .']i ca auavut certitudinea, inca de la inceputu1 tratamentului, ca ;e~~ cu nlcdicul care Ie trateaza 1e7a1' da, in s11'$it, ceea co viata Ie-a t,ia ;:'2~J.zat intotdeauna. Numai sustinutede aceasti'i sperantfl ar. i depus E:~o atitca st1'aduinte in .cu1'su1 t1'atamentu1ui $i ar Ii depa$it toato dific-..;~tcttileconfesiunii. Iar din parte-ne yom adauga; numai sustinute de a::::-asta speranta. au inte1es ole aUt de u$or lucruri care, in general, 52 insu$osc cu dificultate. 0 asemenea ma1'turisire .no produce stupefac~~.::: ne ri'istoarna toate calcu1ele. Este oare cu putinta sa nu fi tinut :;;i =-.=i 5eama de un element foarte important? Intr-adevar, cu cit experienta noastra so aniplifidi, cuatlt mai putin ~_ putem opune acestei corectari aUt de umilitoare pentru pretentiile T.yr"tre :;;tiinJ,;ifice. La inceput am fi putut crede ca analiza s-a izbit de c, tulburare provocata de un eveniment accidental, care n1.1 arenimic de-a face cu tratamentul propriu-zis. Cind insa constatam acest cald an,?ament al bolnavului pentru medic reprodudndu-secu regularitate chiar :;;i in conditiile in fiecare caz nOll, dnd il vedem manifestindu-se :::"Lc; mai defavDrabile ~i in cazllrile in care nepotrivirea dintre bolnav medic frizeazc1 grotescul, din partea unci femei deja 1n virsta fata d,,, un medic eu barba cohEe, adica in cazuri1e in care: dupa cugetul au mai poate fi vorba de airactie sau de puters de seductie, obligati sa parasim unei intlmplari perturbatoare
c:::

:':'.~ya oatitudine

reCU1103.f?tC111

ea aVeII1

de-a face

CL1_Lll1 fe110111ell

care

prezi11ta

rap or-

din ceie mai strinse cu insa~inatura starii morbida. fapt nou, pe care il recunoa~tem caatare fara tragere de inima, TeD 2ste altceva decit ceea ce numim tmnsfei'. AI' fi deci yorba de un ti.\:lcLsler de afecte aSllpra IJerSoanei 111edicului,-pelltrll CB. 111...1 reden1 eEl c creat' de trataJnellt eU" IJ"Lltea sa j1..Istifice ge11eza acestor seIlt.iu12i.lte. _Bal1uinl Il1ai degraba Cd toatl:1 aceasta predisIJQzitie afectiva
tUcL

3xe 0 alta

origi11E:J co. ea exist,~l 13 bolncr~.r-In. stare

latenta

::;.i

a fast

t.ralls-

persoal1ei nledicLllui en prilejul trat.ament~llui psihanalitic. ,y~ lY.. --:'ate l11artift?sta fie ca 0 c2rilita -erotica ttn11ultoasa~ -.fie lL1 IOrlY12 111ai t21l1perate; 111 prezellta llIllIi Inedic 111 'vlfsta, 0 IJ3cienta t~in,a,ra l}Octte clOl'i rill sa cte\rin8. ctl11allta sa., ci 5(1 fie trfl.tata de el ca 0 ,salT tendil1ta sa Jibldi11alt se poate IT!.odifica~i l)Oate
:it;.

eEL Lillele

:fa.ce dill

l1CiU_~

:terloll1ell~ell aceea::';l cTlgln2~ dea se pune intrebarea se cuvine sa situan1 acest faI)t 111gachiiti-nli sa-i con1plet'?z descriel'ea~ Cun1 se petree lllCr1.1rile in

la 0 IJrietei11ei11c1cstrLlctibila~ idE-ala,' f{u'a rlinlic. se11zuBJ feTl1el 2)ill sa subli1112Ze transferul t ~i sa-l lY10dele?:e pln~ el CEVct "\liabil; la alte ren1ei e1 s rnaI1if{3sta lntr-o 'fOrn18. brllta, eel on.d, 111SEt,este \lorba l11ereu ~ ll1ai adesea in11JOsi1Jil~1. ~ ..

de situatia este aceeasi ca ill cazul fen1eilor. Ei pre7J11ta acela~i LC:V?Et:m,?nt fatEl de l11edic. lsi fae aceeasi exagerat~i desnre caliceea c~ tine de ~l sint sale, pc;rticipa 1a f~l de insufletit 'la eEl :?i fen1eile, pe toti cei care Sillt apropiati lri viata de zilele. Fornlc Sllblh11e ale de la barbat la barb at SIK'Lt co. atlt rHai fl'ecvente ~i prctel1tiile S'Xl.wJe directe ell (J.tlt 111ai rare

c3zul

~;p~~~;~~~;~; ~:1~~r~:nt~~X2 so~~Ie~ l~:~~~~ii~ii ~~~~:ti~ia s~~~~:fe~

ii

"'

349

" eu cit hornosexualitatea manifesta joadi la individul respectiv tiJJ Edt mai putin important in raport eu utilizarea altor fattori constitutivi ai instictului. La pacientii de sex: barbatese, medicii' observamai adespCl dedt la femei 0 forma de transfer care, la prima vedere, pare a :H 'in contradictie eu tot ee am aratat p1n.1acum : transferul ostil sau nef?)tiv,' Sa notam mai Intii ci'i transferul se manifesta la pacient de la incepntul tratamentului 1;)i eprezinta dtva timp resortu1 eel mai solid a1 rfl"UUr cii analitice. Faptul nu este sesizat $i nu avem de ce sa ne preon~pRIE de e1 atit timp dt actiunea sa se efectueaza in beneficiul analizei urmarite in comun. Dar de indata ce el se transfornia in rezistenta, ne cap~ teaza intreaga atentie 1;>1onstaUim ca. raporturile sale cu tratamentul c 5e pot schimba in doua punde diferite $i opuse : in primul rind, atitudinea de tandrete devine aUt de puternica, semnele originii sale ssxuale devin aUt de nete Incittrebuie sa declan~eze Impotriva oi C Jf'zistenta interna: in al doilea rind, putem avea de-a facecu transfermarea sentimentelor de iubire in sentimente ostile. In general, mentele ostile apar intr-adevar mai tirziu dedf sentimentele de indaratul earara ele se aseuna; existenta simultana a unora $i a Elton;; refleeta din plin aeea ambivalenta a 5entimentelor care apare in mo'-> joritatea relatiilor noastre eLl ceHalti oameni. Ca ~;i sentimentele de iubire, 52ntimcnte1e ostile sint un SClTlnde ata9ament afectiv, d98 CUD: sfidarea si obedienta exprima sentiment1.11de c1enendenta, desi ell aiutorul uno~' semne c~ntra;:'e. Este incontestabil ca ~entime~tele ~stile f~t[k de medic merita, de asemenea, numele de "transfer", deoarece situatla creati'i de tratament nu ofera Did un oretext suficient oentru fOrmaTE-a lor; de aid necesitatea de a admite U~1transfer ngati~, care ne dO"ide9te ca nu ne-am ingelat in rationamentele noastre cu privire 13 1rm15-ferul pozitiv sau de sentimente de dragoste. , De unde provine transferul ? Care sint greutatile pe care nile face 'f' Cum putem depa9i aceste greuti:lti? Ce beneficiu putem dobindi, in final, de pe urma transferului? Intrebari can;' nn pot fi examindc in detaliu dedt in conditiile 1.1n1.11 invatamint tehnic al analizei si 0(' cart? idle voi multumisa Ie ating daar in t~eaci1t, astazi, 5e inteleg~ ~8 nu '.cm ceda cerintelor bolnavului care decurg din transfer; a1' fi ]'n88. 2b~1JTd sa Ie respingem inamical san en m1nie. Vom depaf?i transfcrul die;", 11. vom dovedi bolnavului casentimentele sale, in loc de a fi produse de situatia actuala sau de a se apliea persoanei mediculuL nu fae d.ecl1; sa reproduca 0 situatie in care el S-(;1 - an at altadatiL sHim 8stiel sa s ridice de 1a aceasta reproducere la amintire. Cind obtinem 3cest J2u1tat, transferul, tandru san astil, care parea sa constituie 0 grav3 2menintare Cll privire 1a succesul tratamentului, pune in miinile noastre cheia eu ajutorul e<'ireiaputem deschide compartimentele eele mai ferecate ale' vietH psihice. A~ dori totu~i sa va spun citeva cllvinte spre a risipi posibila dumneavoastra uimire in Drivinta acestui enomen sUfPrinzator. Intr-adevar, sa l1U uitam ca_ bo~Ja pe' care 0 analizam nu "col1stituic nn fen omen definitiv conturat, rigid, ~ci este totdeauna in curs de . :;;i dezvoltare, intocmai ca 0 Hinta vie. !nceputul tratamentului nu }June capat acestei dezvoWiri, d, atunci cind tratamentul a reu1;>it a puna i3ta~ s pinire pe bolnav, constatam ca toate neoformatiile bolii uu se m.2i 1'13porteaza dedt la un singur aspect, anume r~latiile dintre padent medic. In felul acesta transferul DOate fi comnarat cu stratul intermedial." dintre tnmchiul ~;ieoaja copacul~ji, strat car~ poate constitui Du~ct,-d de

Ii

350

?lecare pentru forman:a de noi tesuturi ~i pentru cn:'l1terea in grosime a arbore1ui. Cind transferu1 a dobindit 0 asemenea importanta, munca de analiza care are ea obiect anamneza bolnavu1ui sufera 0 incetinire' considerabila. Putem afirma in acest caz di nu mai avem de'-a faeeeu hoa1a anterioara a pacientu1ui, d en 0 l1evroza noua ~i t1'ansfo1'mata, care 0, iniocuie~t pe cea dintiLAcest nou strat, care se suprapune vechii arectiuni, a fost nrmarit de Iainceput, am asistat 1a geneza ~i dezvoltarea sa $1 ne orient am eu aUt mai U~Drin fen omen eu cit noi ln$ine smrem in centrul acestuia. Toate simptomele bolnavului ~i-au pierdut semnificatia primitiva ~i au capatat un nOH sens, in Iegi:itura eu transferu!. Sau mai degraba nu 1'i:imin dedt aeele simptome care au putut suferl 0 asemenea transformare. A depa~i aceastanoua nevroza artificiaHi, 1nseamna a suprima boala pentru care s-a inceput tratamentul. Aceste doua rezultate merg mina-n mina, iar'dnd Ie obtinem, sarcina noastra terapeutica este jncleplinita. Omul care a devenit normal in raporturile sale cu medicul, descatu:;;indu-se de actiunea tendintelor refulate, va ramine la fel ~i in viata sa obi~nuita, atunci cind medicul va fi eliminaL In isterie, in nevrozele de angoasa $i in cele obsesionale transferul prezinta 0 importanta extraordinara, centrala chiar din punctul de vedere al tratamentului ~i toemai de aceea au fost denumite, pe buna dreptate, "nevroze de transfer". Accla care, practicind munca analiticil, a avut prilejul sa-9i faea 0 idee precisa despre natura transferului, nu va avea nid 0 indoiala cu privirc la provenienta tendintelor refu1ate care S8 exprinla prin simptomele acestor nevroze $i nu va avea nevoie de alta. dovada, mai c011vingatoare, in legatura eu natura lor libidinala. Putem afirma eonvingerea noastra, potrivit careia importanta simptomelQr tine de calitatca lor de satisfactie libidinaEl substitutiva, n-a prim it nid o confin-narc definitivii dedt in urma constatarii fenomenului de transfer. Sint acum dcstule rnotive sa n8 optimizam conccptia dinamica expusa anterior referitoare 1a procesele vindeci'irii, dupa cum avem destule motive s-o armonizam cuaceastii noua viziune. Cind boinavul est.e pe punctul de a c1eclan:,?a lupta' fireasca fmpotriva rezistentelor care i-au fast descoperite de analiza noastra, el are nevoie de un inwuIs puter-nie, care sa faca sa incline balanta in sensul dorit-de noi, adica in directia i11sEmato~irii.Fanl aceasta, el ar putca sa decida in favoarea repetilrii deznodamlntului anterior ~i sa aplice iara~i refularea asupra c1ementelor aduse in e011:;;t.ii11til. Ceea ce hoUira9te rezultatul acestci Iupte 111.1ste e perspicacitatea intelectuala a bolnavului - care nu este niei destul de puternica 9i nid destul de libera pentru aceasta -, ci doar atitudinea sa fata de medic. Dadi transferul este pozitiv,el i:;;iinveste:;;te medicul cu o mare autoritate, transforma comunicarile :;;i conceptiile acestuia in articole de lege. :tara acest transfer, sau cind transfei'uI cste negativ, boinavul nu ar da nici cea mal mica atentie afirmatiilor medicului. Increderea in medic reproduce cu acest prile] i1151''1.:;;1 genezei sale; ea. is1:oria este rodul iubirii $i 1a inceput 11U avea nevoie de argumente. Numai mai tirziu ea da acestora suficienta importanta ca sa Ie supuna unui examen critic, in cazul in care sint formulate de persoane dragi. Argumente1e care 111.1u drept corolar faptul de a emana de la persoane iubite nu a ~Tor exercita nid cea mai l1.1icainfluenta in viata majoritatii oamenilor. In consecinta, omul nu este in general accesibi1 prin latura sa inte1ectual' decit in masura in care este capabil de investitii libidinale in
351

"

obiecte, iar noi avem toatemotive1e sac1'edem, ;;i 1uc1'u1este int1'-wevar de temut, di degradul narcisismu1ui sau depinde gradul de influen~a pe care poate 5-0 exercite asupr<3:-itehnica analitica, fie ea desavir~ita. Facultatea de a-;;i coneentra energia libidinal{, asupra persoane10r trebuie recunoscuta ca un atribut a1 orica1'ui om normal. Tendinta de transferpe care am constatat-o in nevrozele citate mai sus nu constituie dedt o. exacerbare a acestei facultati generale. AI' fi totu;;i bizar ca 0 trasatura eJe caraeter aUt de raspindita ;;i de importanta sa nu fi fost niciodat[\ obsel'vata $i aprcciata 1a valoarea sa. De fapt nici n-a scapat unor observatol'i perspicace. AsHe1, Bernheim a dat dovada de 0 perspicacitate deosebita intemeindu-;;i teoria fenomene101' hipnotice pe teza potrivlt ci'ireia toti oamenii sint, '1ntr-o anumita il1[\SUl'a,"sugestibili". "Sugestibilitatea" de care ne vorbe$te el n11,este altceva decit tendinta 1a transfer, .coneeputEi.intr-un mod ingust, adici:i eLl excluderea tl'ansferului negativ. Bernheim n-8. putut totU$i sa spun a niciodata ce este 1a drept vorbind sugestia ~i cum se produce ea. Aceasta era pentru el un fapt fundamental ale ci'irui origini nu aveau nevoie de explica~ie. El n-a vazut legatul'a de dependentS. care exista in "sugestibilitate" pe de 0 parte ill sexualitate,activitatea libldoului, pe de alta parte. Jar noi trebuie sa remarcam ea daca am .abandonat hipnoza din tehnica noastra, in .-5chir11.b redescoperit sugestia sub forma transfetului. am Dar sa ma om'esc aid si sa va dau cuvintul. Observ ea spiritelor dunineavoastra li"se impune' 0 obiectie aUt de puternica incH v-ar face inccn:;abili sa-mi urmariti in continual'e eXDunerea, dad nu i-as do. libersa se exprime. "Sflr,<;;itideci prin a" recuno~l;;te - i111i~puneti ea lucrati eu ajutorul sugestiei, intocmai co. partizanii hipnozei. Noi ne indoiam demult. La ce va serve$te atunci evocarea amintirilo1' din trecut, descoperirea incon'itientului, interpretarea 9i retradncerca deformatiilor, toata aceasta che1tuia1a enorma de osteneala, de timp 91 de bani, daci'i s1J.gestiaeste singurul factor eficace? De cenu folositi sugestia in mod direct contra simptomelor, dupa exemplul hipnotizatorUor one~ti ? Apoi, dad spre a va scuza ati voit sa parcurgeti un dtum aUt de hmg ;;i oeolit, invocind numer0ctse 9i importante descoperiri psihologice pe care Ie-ati fifacut ~jpe care sugestia directa uu rem;;e;;teS3.Ie puna in evidenta, cine ne garanteaza certitudinea aeestor descoperiri ? Nu sint i;:i ele, CUInva, un efect 0.1sugestiei, in special al sugestiei neintentionate? Nu cumva Ii impuneti bo1navului, chiar cu aiutorul metojpi nC{J.~ro"lstrEi, ce ceea voiti ~i ce~a ce vi se pare just ?". Obiectia formulata este extrem de-interesantEt 9i obliga 10.un re,spuns. :4.cest ri'.spuns, insa, nu voi puten sa vi-1 dau acum, din lipS8. de timp.
A

MEt

"\roi limita sa termin

prin ceea ce an} incep1.rL

\7"-EtlD

fagadlJit,

Int.re

alte1e, sa va fac sa intelegti, eu ajlJtorul unui fapt de transfer, de ce 'eforturile noastre tera1Jeutice esneaza in cazul nevroze10r narcisice. Voi face acest lLlcrllin putine euvinte $i yeti vedea ca scilutia enigInei -estc din ce1e mai simple :;;ise armonizeaza eLl intreg restu1. Observatia ne arati'i. Cft boinavii atin$i de nevroza naicisica nu poseda facultatea transferuhli sau nu at). dedt resturi ncinsemnate din accasta. Ei 11 resPiT1rJ t"'t L ' "f L'" ' ~lb,f?; me d'Ie nu cn OSvllLale, C1. eu JnGl eren\-a. De accea nn sin t permeablll 1a influenta sa, tot ceea ce 1e spune medicul jj lasa red, nu-i impresioneaza in nid un fel; in consecinta, acest mecanism al vindedirE! aUt de eficace pentrn ceilalti 9i careconst1""1 reE\l1irnarea conflicin tullu patogen ~i In dep2l:9irea rezisten.tei OpllSC de catre refularc, nll se
fi;;:e,az.3 la ei. Ei rEnnin ceea ce Sl.llt. Ei all f~lClli deja din proprie
352

ini-

tiativa tentative de redresare a situatiei, insa aceste tentative nu au dus decit 1a efecte pato1ogice. Nu putem face nimie in aceasta directie. Bazindu-ne pe date1e clinice pe care ni Ie-au furnizat ace!?ti bolnavi, am afirmat di 1a ei libidoul a trebuit sa se detaseze de obiecte si sa se transforme in libido al eului. Am crezut ca vom putea, cu ajutorul acestei caracteristici, sa diferentiem aceasta nevroza de primul grup a1 nevroze1oJ' (isterie, nevroza de angoasa !?i nevroza obsesionala). Or. modul in care se comportii aceasta in conditiile incercarilor terapeutice confirmS. conceptia noastrs.. Neprezentind fenomenul de transfer, respectivii bolnavi scapi'!. eforturilor noastre ~i. nu pot fi vindecati prin mij10acele de care dispunem.

23 -

cd. 404

---------------~~~~~~~~~c __ '_"_

.. __
'~!

XXVlII

TERAPIA PSIHANALITICA
Cunoa~teti tema expunerii noastre de azi. M-ati intrebat de ce nu De slujim, in psihoterapia analitica, de sugestia direct.?i,din moment ce reClinoatltem ca influen1a noastra 5C sprijina esentialmente pe transfer, adidi pe sugestie ~i, tinind seama de acest 1'01 predominant atribuit sugestiei, ati emis indoieli cu privire la obiectivitatea descoperirilor noastre psihclogice. V-am fagaduit un raspuns in detaliu. Sugestia direda este 0 sugestie dirijata impotriva simptomelor, este lupta intre autoritatea dumneavoastra ~i ratiunile starU morbide. Recurgind la sugesUe, dumneavoastra nn va preocupati de aceste ratiuni, ci doar Ii ce,reti bolnavului sa inceteze dea ~i Ie exprima prin simptome. Putin intereseaza in acest caz ca. scufundati sau nu bolnavul in hipnoz8 . Cu perspicacitatea sa caracteristica, Bernheim remarcase de altiel cd sugestia constituie faptul esential in hipnotism, hipnoza insa9i fiind I.U1 efect al sugestiei, 0 stare sugerata, iar el a pr?cticat' de preferinta sugestia in stare de veghe, susceptibila sa dea aeelea9i rezultate ca sugestia in conditii de hipnoza. Or, in aceasta problema, ce va intereseaza eel rnai mult, datele experientei sau eonsideratiile teoretice? Sa incepem cu eele dintii. Am fost elev~ll lui Bernheim, 'a1 carui curs I-am urmat la Nancy in annl 1899 Eli a dirui carte asupra sugestiei 1) am tradus-o in limba germana. In acei ani am aplieat tratamentul hipnotic, asociat mai intH eu sugestia de aparare ",i apoi cu explorarea pacientului dupa metoda lui Breuer 2). Am deci suficienta experienta ca sa vorbese despre efedele tratamentului hipnotic sau sugestiv. Daca, potrivit unui vechi dicton medical, 0 terapeutica idealii este aeeea care actioneaza rapid, cu certitudine 'Ii nu esie dezagreabila pentru bolnav, metoda 1ui Bernheim indeplinea eel putin doua dinaceste conditii. Ea putea fi aplicata rapid, mult mai rapid dedt metoda analitica, fara a-I cere bolnavu1ui nid eea mai mica .JJstenea1a, fara a-I pricinui nid un necaz. Pentru l':'1edicera plictisitor pe parcurs sa recurga in toate cazurile 1a aee1ea9i procedee, la acela~i ceremonial, spre a pune capat existentei simptomelor eelor mai variate, fi'ira a-,!i putea da seama de semnificatia ",i de importanta lor. Era 0 munea de salahor, fara nici un atribut $tiintifie, amintind mai cmind de magie, de exorcism, de prestidigitatie, eu toate acestea munea era faeuia, pentru C3_ era in joc interesul bo1navului. Dar a treia conditie lipsea aeestei metode, care nu era sigma sub nid un craport. Aplicabila la unii, ea nu putea fi aplicata
1) Se refera la lucrarea Hypnotisme, suggestion_ et psychoterapie (198Q},pe care a tradus-o in limba germana cu titlul Neue Studien iiber Hypnotismus, Suggestion und Psychoterapie (lS92}. (Nota trad.). 2) A se vedea amanunte in acest sens in : S. F r e u ct, Prelegeri de psihanaliza, in vol. de fate., p. 367 i;d urm. (Nota trad.).

354

aitDra, ea se arata foarte eficace pentru unii, putin eficace pentru al~ii, fara a se fi :;;tiut de ceo Dar eeea ce era 9i mai suparator decit aceasta incertitudine capricioasa a procedeului, era instabilitatea efectelor sale. Dupa citva timp se Inregistra recidiva bolii sau 'inlocuirea acesteia ell alta. Se putea recurge din nou la hipnoza, dar autoritati competente prevenisera ilnpotriva recursului frecvent 1a hipnoza : se risca sa se aholeasc;a independenta bolnavului 9i crearea unei obi$nuinte, ca in cazul unui narcotic. Dar chiar in acele cazuri, e adevarat rare, in care, dUp~1 oareca1'e eforturi, se 1'eugea sa se obtina un succes complet 9i durabil, nu 5e cuno:;;teau conditiile acestui rezultat favorabil. Am V8.zut reproduoindu-se 0 data ca atare 0 stare foarte grava, pe care reu9isem s-o suprim complet eu ajutorul unui seurt tratament hipnotic; aceasta recidiva survenind in perioada in care bolnava Incepuse sa ma urasca, am I'ew;>itsa obtin 0 noua vindecare $i mai completa, atunci dnd ea a revenit la seniimente mai bune fata de mine; dar 0 a treia recidiva s-a declarat in momentul in care pacienta mi-a devenit iara~i ostila. 0 aIta dintre bolnave1e mele pe care de mai multe ori am reu9it s-o eliberez prin hipnoza de crizele ei de nervi, s-a aruncat deodata de gitul meu pe dnd ma pregiiteam sii-i dau ingrijiri in cursul unei crize deosebit de violente. Fapte de acest gen ne obliga,fie di 0 vrem, fie ea nu, sa ne punem intrebari referitoare la natura 9i originea autoritatii sugestive. Aeestea sint faptele. Ele ne dovedesc eElrenuntind la sugestia directa, nu ne lipsim de ceva indispensabil. Permiteti-mi acum sa formulez pe tema aceasta citeva consideratii, Aplicarea hipnoterapiei nu impunebolnavului 9i medicului dedt un efort neinsemnat. Aceasta terapeutica se aeorda in mod ideal eu anreeierea nevrozelor asa cum se mai face ea in majoritatea eereurilor medicale. Medicul Ii spune nevroticului : "Nu va lipse:;;te nimic, ceea ce va supara nu este dedt de natura nervoasa 9i prin citeva cuvinte va pot suprima numaidecit tulburarile". Conceptia noastra refuza insa sa admita c13. -ar putea ca printr-un mic efort sa s a 5e mi$te din loc 0 stlnc13., tadnd-o direct $i fara ajutorul unui instrument special. In masura in care conditiile sint comparabile, experienta ne araia ea acest artificiu nn reuge9te mai mult in nevroze dedt in mecanica. $tiu cu toate acestea ea acest argument nu este inatacabil, ea exista 91 "decontari" (es gibt aucsh "JlusZC:sungen{() .. Cuno9tintele pe care Ie-am dobindit gratie psihanalizei ne permit sa descriem a.proximativ It''l felul urm13.tor deosebirile existente intre S11gestia hipnotica 9i sugestia psihanalitici'i. Terapeutica hipnotica ineearca sa aeopere 9i sa mascheze ceva in viata psihica, pe cind terapeutica psihanalitica, dimpotriva, incearca sa"'dezvaluie acest element 9i sa~l indep13.rteze. Cea dintii actioneaza ea un procedeucosmetic, cealalta ca un procedeu chirurgical. Prima utilizeaza sugestia pentru a interzice simptomeIe, eonsolideaza refularile, dar lasa neschimbate toate procesele care au dus la formarea simptomelor. Dimpotriva, terapia psihanalitidl; atunci dnd S2 afla in. prezenta confIictelor care au generat simptomele, cauta sa mearga pina la radacina ~>ise sluje9te de sugestie ca sfi modifice in sensul dorit de ea deZlloc1amintul acestor conflicte. Terapia hipnotica lasa pacientul inactiv :;;ineschimbat, prin urmare far a mai mare rezistenta in fata unei noi cauze de tulburari morbi de. Tratamentul analitic impune medicului 9i bolnavului eforturi penibile tinzind sa depageasca rezistentele interioare. Cind aceste rezistente sint invinse, viata psihica a padentului este transformata in chip durabil, ridicata la un grad de dezvoltare superior 9i dispune de protectie impotriva oricarei noi tentative 355

.
patrJgene. Tocmai lupta impotriva rezistentelor constituie sarcina e,;enpala a tratamentului analitic, iar aceastEi sardna ii incumba bolnavului, ciiruia medicul Ii vine In ajutor prin sugestie, actionind in sensul educarii acestuia. In acest fel, s-a afirmat pe buna dreptate cil tratamentul psihanalitic ar fi 0 arta a posteclucatiei ~D. Sper ca am reuqit sa va fac sa intelegeti prin ce sedeosebe~te modul nostru de aplicare a sugestiei in scap terapcutic de singurul mod posibil in terapeutica hipnotici'i. Datorita reducerii sugestiei la transfer, puteti intelege qi cauzele inconstante1 pe care am con'3tatat-o in tratamentul hipnotic, pe clnd tratamentul analitic poate fi calculat pina la consecintele sale ultime. In aplicarea hipnozei, actiunea noastri'i depinde de gradul capacitatii de transfer prezentate de bolnav, fara ca Hai sa putein exercita vreo influent3. asupra acestei capacitati. Transferul la individul supus hipnozei poate fi negativ sau, cum se intimpla adesea, ambivalent; subiectul poate, prin unele atitudini particulare, sa ~e Inarmeze contra transferului, fenomen despre care nu 9tim nimic. In cazul psihanalizei, operam asupra transferului insu~i, indepartam tot ceea ce i se apune, aven:i la indemina instrumentul cucare vaim sa act,ionam. Ne cream astfel posibilitatea de a profita din pHn de puterea sugestiei, care devine dacHa in rrJJnile na(lstre ; nu mOiiavem de-a face cu un pacient care i~i sugereaza de unul singur ceea ce Ii este pe plac : noi sintem cei care ji -dirijam sugestia in masura in care, in general, el este accesibil actiunii pc care 0 intreprindem. Dar, yeti spune dumneavoaiStra, putin intereseaza ca am numit forta motrice a analizei noastre "transfer" sau "sugestie", deoarece nu este mai putin adevarat ca influenta exercitata asupra bolnavului face indoielnica valoarea obiectiva aconstatarilo1' noast1'e. Ceea ce estc utll pcntru terapeutica este di'iunator cel'ceti'irii qtiint,ifice. Aceasta estc obiect,ia adresata cel mai adesea psihanalizei qi trebuie sa convenimd., de~i faIsa, eu toate acestea ea nu poate i respinsa ca absurda. Dal' dacd obiectia ar ii justificata, nu ar ramine din psihanaliza decit un tratament prin sugestie de un fel deosebit de eficace, iar toate tezele sale referitoare la influentfile vitale, la dinamica psihica, la incon~tient nu ar mai avea in ele nimic serios. Intr-adevar, a;;a gindesc adversarii nOqtri, care pretind di mai ales tezele noa'3tre privitoare 1a importanta vietii sexuale, la viata :lnsa;;i,nu ar fi decit produsul imaginatiei noastre corupte ;;;i ca tot ceea ce relateaza bolnavii pc aceastii tema, s-ar datora sugestiilor noastrf~. Este mai w;,or sa respingem aceste obiectii prin apelul 1a experienta dedt prin consideratii teoretic. Ace1a care a practicat e1 insu~i psihanaliza s-a putut incredinta de repetate od cJ. este imposibil sa sugestionezi un bolnav in privinta aceasta. Fires,;te, nu este greu sa fad dintr-un bolnav partizanul unei anumite tevrii, 88.-1 fad sa imparta;;eaSC8. 0 anumita erOare a medicului. El se eomporta in cazul acesta ea orice alt individ, ea un disdpol ; numai ca, in aceste imprejurari, s-a influentat nu asupra boHi sale, ci asupra inteligentei. Solutia conflictelor sale ~i suprimarea rezistentelor nu reu;;a';ite dedt in eazul in care is-au oferit reprezentari adueatoare de speranta care, la bolnav, coincid ell realitatea. Ceea ee, in supozitii1e medicului, nucol'espunde acestei realitati Ste eliminat in chip spontan in cursul analizei, trebuie retras qi inlocuit prin supozitii
3) "Man hat darum auch mit Recht gesagt, die psychoanalytische Behandlung sei eine Art von Nacherziehung", serle textual S. :F'reud. (Nota trad.).

mai exacte. Se :1ncearca printr-o tehnica apropiata ~i plina de acuratete sa S8 :1mpiedice sugestia pentru producerea unoI' efecte vremelnice; cial' chiar atunci dnd se obtin asemenca efecte, rau1 nu cste prea marc, deoarecc primu1 rezultat nu este niciodata definitiv. Analiza nn este terminata atlta timp eit nn sint clarifkate tontc obseurWltile, cit timp nn sint umplute toate laennele memoriei, cit timp nu s:1nt date la iveaEi toate eircumstantele refularilor. In succesele obtinute prea rapid trebuie sa vcdem mai curind obstacole dedt conditii favorabile muncii analitiCB, iar suprirl'ind, disociind tnmsferul pc care de se bazeaza, distrugem aceste succese. Tocmai aceastc1 din urma trasatura este, in fond, aceQ3 care diferentiaza tratamentnl pur sugestiv 9i permite sa se opnna rezultatele obtinnte prin analiza, succeselor datorate simplei sugestii. In orice: alt tratament bazat pe sugestie, transferul este menajat eu grija, la<;at intact; tratamentul analitic, dimpotriva, are ca obiect tran$.fernl insu~i, pe care incearea sa-1 dema~te ~i sa-1 deseompuna, orieare ar fi forma pc care 0 imbraca. La sflr~itul unui tratament analitie, transferul insu:,?i trebuie destramat ~i, daea obtinem un sueces durabil, acest sueees se 1nte111e12z3 nu pur ~i simplu pe sugestie, ci pe rezultatele obtinute datorita sugestiei: suprimarea rezistentelor interioare, modificarile interne ale bolnavnlui. Pe masura ce sugestiile se succec1 in cursul tratamentului, avem de lupiat rara incetare impoiriva rezistentelor care se pot transforma in transreruri negative (ostile). De aItfd nu yom intirzia sa invocam co1111'marea faptului di mnIte rezultate ale analizei, pe care sintem .tentati 13:1 Ie consic1eram drept prtlduse ale sugestiei, provin dintr-o sursa a carel autenticitate nu poate fi pusa 1a indoiala. Cheza~ii no~tri nu sint a1tii clecit dernentii si naranoieii care, fireste. sint in afara bEll1uielii de a Ii suferit sau d~ a" putea suferi 0 inflLierita sngestiva. Ceea ce ne relateaz8. ace~ti bolnavi cu privire In tdImacirea simbolurilor ~i fanteziilor lor coincide eu rezultatele furnizate de eercetJrile noastre asupra incon, 1 + " , v , 'v t L 1 . ~ 7 lel1L1.1.l.U! 111.11~VTO~CJ.e Cte 1vr~cn:~ler~l corODor;~az~ 111"1 conseC11TF"1 CC: e:~~-ct~tat.ea oblectl\Ta a Interpretarllor 110astre at1t cee nes 1JUSC 1a 1l1dolala. Cred ca 1111 riscati S[l V{l In~elat.i acordi11d taatu incre{].eren, 111 L:c=lclStcl
privil1t<i,

asupra mecanis111.ului vindecarii, exprimind-o in formulelc tcorlci libidoului. Nevroticul esie incapabil Se) 5e bueure ::;i sa actioneze : incapabil sa se bucure, deoarece libidoul sau nu este d~ri.jat aS~]J~a l1i~i ur~ui obiect real.; incapabil sa .actionevze,. deoar?c: este obl1gat sa cne1tm:'lsca 0 niare canntate de energle Gl sa-::;l 111.2n\11101 libidoul in stare de reularc si S2, 52 inar;neze Impotriva asalturilor I\Te"',/To-ticul l1l1 se va TY;J!.ea ii1s{tnato=?i declt atu11ci cind conflictul intre cuI sau ~i libido S2 va incheia :;;ieul va dobil1{li din nOLlsuperioritatca 'in raport ell libidou!. Sarcina terapeutica const<'1 cled in descatu::;area libiclaulni din leg;:iturile Colle actuale, sustrase eului ~i in repunerea sa in serviciul acestuia din unn8.. ~~\.,?adar,uncle se afla libidoul nevrotieului ? Este u::;or sa raspundcm: estelegat de sirilptome carc, pentru moment, Ii procura singura satisfactie suhstitutiva posibila. Trebuie clcci sil punem st.c'lI)111ire pc SilTtpto111e, sa le -dizolvarn, Irltr-ll11 cuvlnt, sa fa-celll tOC111C1i ceea ce ne cere bolnavul. Iar ca sa dizolvam sil11ptomele. trebuie 82mergenl la originile lor, sa resuscitam conflietul care 10<1 gi.:'nerat ~:i sa-l orientam spre 0 solutie, punind in mi:;;care factori care, in perioada aparitiei simptomelor, nu S2 aflau 1a dispozitia boinavulul. ACCclstil revizllire a procesclor care au dus la reruJare :nu ponte f1 Op2:1~'1t~i h:>C'lt c
3:)7

IJsiha11alizei. Sa eompleti:im acum expuncrca

in parte, mergind pe urm.ele pe care Ie-a lasat. Partea decisiva a demersului consta, pornind de la atitudinea fata de medic, de la"transfer", in crearea unor nEli editii ale vechilor conflicte, in a<;;afel incH bolnavul Sa 5e comports a~a cum s-a comport at la vremea lor, dar punind de data aceasta in mi$care toate fortele psihice disponibile, spte a ajunge la 0 solutie diferita. Transferul devine asHel dmpul de batillie pe care trebuie sa se CloCneaSCa toate fortele aflate in conflict. Intregul libido $i intreaga rezistenta la libido 5e af1:.\ concentrate in atitudinea fata de medic; iar in aceste imp1'ejurari are loc in mod inevitabU 0 separare intre simptorne ~i libido, primelc aparind despuiate de acesta din urma. In locul maladiei propriu-zise, apare transferul provocat in mod artificial sau, daca preferati, boala t1'ansferului; in locul obiectelor pc cit de variate, pe aUt de ireale ale libidoului, nu avem decit un singur obiect, la fel de fantastic :persoana medicului. Dar sugestia la care a recurs medicul aduce lupta carese da in jurul acestui obiect la faza psihica cea mai inalta, in aE)a fel ca nu ne mai aflam decit in prezenta unui conflict psihic nODllal. Opunindu-se unei noi refulari, punem caDal separarii inire eu si libido si restabilim unitatea psihica a persoan81. In sfir~it, dnd libidoul se c1eta<;>eaz.3. acest obiect pasager reprede zen tat de persoana medicului,el nu 5e mai po ate reintoarce la obioctele sale anterioare, ci ramine la dispozitia eului. Fortele care au trebuit sa fie combatute in cursul acestei munel terapeutice sint: pe de 0 parte, antipatia eului fata de anwnit orientari ale libidoului, antipatie care S2 manifesta in tendinto. 10.refulare ; pe de aHa parte, forta de adeziune, viscozitatea libidoului, co. sa zicem a~a,care nu abandoneazil ell draga inimaobiectele pe care s-a fixat. AE)o.dar, munca terapeutica se lasEt descompusa in doud faze: in prima, intregul libido 5e detaseaza de S1111Oto1'ne sDre a se fixa si a S2 concentra in transferuri; in ~ doua, lupt~ se dfi 'in jurul acestui nou obieet, de care sfir~im prin a libero. libidoul. Ac.est rewltat favorabil nu se obtine dedt daca reu$im, in cursu1 acestui nou conflict, sa impiedicam 0 noua refulo.re, gratie careia libidoul s-o.1' refugia in incon$tient l/i ar scapa din nou eului. Se ajunge aid ell ajutorul moclifiearii eului. care are lac sub influent a sugestiei medicale. Datorita muncii de interpreta1'e care transforma ineon~tientul in eon~tient, eul 5e amplifiea in dauna ineon$tientului; sub influenta povetelor pc care Ie primeE)te, el devine mai conciliant fata de libido si disDUS sa-i aeorcle oareca1'e 5atisfactie, iar temerile incer~ate de boln~v cu' privire 1.'1 cerintele libidoului se atenueaza, data fiind posibilitatea ca el sa se elibereze prin sublimare de 0 parte din acesta. eu clt evolutia ~;i succesiunea proceselor din cursul tratamentului se apropie mai mult de aceasta desc1'iere ideala, cn aUt succesul tratamentului psihanalitic va fi mai asigurat. Ceea ce poate limita acest sueces este, pe de 0 parte, insuficienta mobilitate a libidoului care nu se lasa detaE)at cu uE)urintade obiectele pc care s-a fixat, lar pe de aHa parte rigiditatea narcisismului, care nu admite transferul de la 1.111biect la altul dedt 1ntr-o anumiti't limita. Dar faDtul care poate ca o va Va face sa intelegeti ~i mai bine dinamlca procesul~i curativ' este ca n01 inte1'ceptam intregul libido ce s-a sustras dominarii eului, atragind asupra noastra,cu ajuto1'ul transfcrului, 0 bun a parte dinacesta. Este bine sa $titi ca localiz{ll'ile libidoului care survin in cursul t1'atamentului ~i ca urmare a acestuia nu autorizeaza nici 0 concluzie direda eu privir"e la localizarea sa in cursul starii morbide. Scl presupunem ca
358

am constatat, in timpul tratamentului, un transfer a1 libicloului asupra utdlui $ica am. reu9it sa-l desprindem in mod fericit de acest obieet, spre a-I atrage asupra persoanei medicului: nn am avea dreptul sa conchidem din acest fapt ea bolnavul a suferit realmente de 0, fixatie ine:oll:'jtientaa libidonlui la persoana tatillui. Transferul asupra persoanei tatcdui constituie cimpul de batalie un de noi s1r9im.prin a pune stapinire pe libido; acesta nu s-a stabilit aid de la inceput, originile sale fUnd aiurea. Cimpul de batalieunde noi operam nu comtituie in mod neczsar una din pozitiile importante ale inamicului. Apararea capitalei inamice nu este intotdeauna si in mod necesar orgai1izata chiar in fata por~ilor acesteia. NUl1l.aidup~ suprimarea. ultimului transfer putem sa reconstituim pe plan-mintal localizarea libidoului pe parcursul maladiei. 8ituindu-ne din punclul de vedere al teoriei libidoului, am putea adcJ.ugaciteva cuvinte cu privire la vise. Visele nevnticilor, ca 9i adele lor 1'atate sau amintirile lor spontane, ne ajuta sa patrundem sensul simptomelor~i sa deseoperim localizarea libidoului. Ele ne reveleaza, sub forma In<:leplinirii dorintelor, tocmai dorintele care au fost refulate ~i obh::ctele la care s-a ata:;;at libidou1 sustras eului. De aeeea interpretarea vL3?lorjoaea in psihanaliza un 1'01 important, iar in multe cazuri 9i multi'i vreme aeonstituit chiar principalu1 ei instrument de 1ucru. ;:Jiim di starea de somn ca atare are ca efect 0 anumita sEibire a refuEirilor. Ca unnare a acestei seaderi a presiunii care apasa asupra ei, dorinta refulaid Doate imbraca in vis 0 expresie mai neta decj:t.acea oferita de simDtom 'ineursul starii de veghe. In acest fel, studierea visului ne eEi ~el mat comod aeces 1a cunoasterea inconstientului refulat, din care face libidoul sustras domin~tiei eului. ' Visele nevroticilor nu difera tatusi sub nici un a:meet esential de ac:::lea alesubiectilor normali , si nu ~umai ca nu clifer~, dar est~ chiar . . . imposibil sa Ie distingi pe unele de altele. Ar fi absurd sa confe1'im vi58101'nevroticilor a explicatie care sa nu fie valabila 9i pentru visele
)

ex;sta 1n1.1'e nev1'oza si starea de sanatate nu intercseaza in ambele cadecit o111ulin st~re de veghe, aceasta deosebire disparind in visele nGcturne. 8int12n1obligati sa anlicam si sa extindem 10. omul normal multe date care pot i deduse din raporturiledintre visole 9i simptomele IPvToticilor. Trebuie sa 1'ecunoa:'jtem c~ omu1 sanatos are "Ii el, in vio.ta sa 13sihic2., lemente care fac posibila o1'mo.r2aviselor 9i a simptomelor, e incit treb1.1iesa trag em concluzia ca :;;i10. e1 survin refulari, di :;;iel face un anumit efart spre a Ie mentine, ci'i sis1.emul sau inconstient contine 1'oprimate, plinefnca de energie, 9i ca 0 parte clir{ libicloul 'SCLU este sustrasa dorninatiei eului. Omul sanatos este deci un nevrotic potential, dar visul pare ca este singurul sinlptum de care este 81 capabil. TOtU9i, nu n2 aflam dedt in fata unei aparente, pentru ca supunind viata psihiCi'i in stare de veghe a oxnului normal unni examen mai piltrunzator, c1escoDerimca existent a sa asa-zis normala cuorinde 0 mu1thl1e de Sil11ptol~e, illsig11ifiant~t e ad~varat, ~ide Inich iInportarlta
IJractica.

oarn.e:nilor sanaio~i. Trebuie

sa spu11enl) prin ur111are, cd. deo-sebirea care

Deosebirea intre starea de sana tate psihica 4) si nevroza nu este deci decit 0 deosebire interesind viata practica 9i depillde de gradul de sat isfactie ;;1 de activitatea de care mai este capabila persoana. Eo. se reduce
4)

]J-nervtJser Gesundheita

ill textul ori:~dna-l.(Nota trad.).

359

probabil la proportiile relative care exista lntre cantitatile de energie rmnase libere ~i aeelea imobilizate prill refulare. Este yorba, a$adar, de o deosebire de ordin cantitativ si nu calitativ. Nu-i nevoie sa .va reamintese di aeeastii eaneeptie afera' a baza teoretica pentru convingerea pe care am exprimat-o, anume ea nevrozele slnt in principiu eurabi1e, ell toate ea 5e intemeiaza pe predispozitii constitutive. Iatace concluzie putem noi trage ell privire la caracteristica sanatatH, pornind de la identitatea existenta intre visele oamenilor sanato$i ~;;iale nevroticilor. Dar in ceea ee prive$te visul insu$i, rezulta din aceastii identitate a aWi cansecinta, anume eEl. u trebuie sa izoEm.1yisul n de raporturile pe care Ie are eu simptomele nevrotice, ca nu trcbuie sa credem di am ta.lma.cit natura visului declarind di aceasta nu estc altceva decit 0 forma de expresie arhaica a anumitor idei $i ginduri, ca, in sfir~it, trebuie sa admitem ea visul ne dezviHuie localizari ~.i fixa\ii ale libidaului realmente existente. Am ajuns la eapatul expunerii mele. Poate ca sinteti decep~ionati canstatind ca nu am facut dedt eonsideratii tearetice in eapitolul eonsacrattratamentului psihanalitic, ea nu v-am spus nimic referitor la eonditiile in care se abordeaza tratamentul, nici despre I'ezultatele 1a care tinte~te. M-am lil11itat la tearie, pentru eElnu intentionam del::;c sa va ofer un ghid practic de exercitare a psihanalizei ~i am motive speciale sa nu va vorbese despre praeedee ~;i rezultatele acestora. V-am comunicat, inca de la primele noastre intilniri, ca, in conditii favorabile, ob~inem suecese terapeutice eu nimic mai prcjos de cele mai import ante rezultate obtinute in domeniul medicinii interne ~i pot adauga ca succesele datorate psihanalizei nu pot fi obtinute prin nici un aIt procedeu de tratament. Daca v-a>;:spune mai Inuit, a$ putea sa clau na1;>tereIa bEl11uialaca dorese sa aeoper printr-o reclama zgomotoasa corul devenit atit de gi'ilagios al denigratorilar nm;;tri. Unii dintre colegii de breasla i-au amenintat pe psihanali9ti, pin a 9i 1n cursul unoI' reuniuni profesionalc publiee, ca VOl' desehide oehii oam.enilor in ceea ee prive$te sterilitatea metodelor noastre de tratament, publicind lista insuceeselor Eli chiar rezuItatele dezastruoase de care 5-ar fi facut vinovatrl psihanaliza. Facind insa abstractie de canlcterul adios al unei asemenea masu1'i, care nu ar fi deeit a denuntare plina de ura, publicarea eu care s1ntem amenintati n1.1ar indreptati nid 0 judecata concludenta eu privire la eficienta terapeutica a analizei. Terapeutica analitica, a :?titi, este de creatie recentEi ; .a trebuit muTt tirnp pina dnd sa-i stabilim tehnica $1 acest lucru nu s-a putut faee dedt din me1's, ea raspuns la datele experientei inedite. Ca urmare a dificuWitilor pe care Ie prezinta 1nV8.t8.mintul aeestei discipline, medicul debutant in psihanaliza este, mai mult dedt oricare alt specialist, lasat sa se perfectioneze in arta sa dupa propriile sale puteri, in a$a fel incH rezultatele pe care Ie poate obtine in cursul primilor ani de activit ate nu demonstreaza nimie, nici pcntru. nici contra eficientei tratamentului analitic. Multe incerdiri de tratament au e$uat la inceputurile psihanali~ei, deoarece au fast faeute pe cazuri earorer aceste procedee nu Ii se potrivese ~i pe care astiizi Ie excludem din rindul indicatiilor sale. Dar numai datorita aeestor ineercari ne-am putut preciza indicatiile. Nu puteam .;;ti dinainte ca paranoia 9i dementa precoce, in fo1'mele lor pronuntate, slnt inaecesibile psihanalizei O)i, de altfel, aveam dreptul sa inceream aeeastti metoda in eazuri de afeetiuni foarte variate. Este totusi legitima afjrmath cil majoritatea insuceeselo1' din ace;;ti primi ani ;e datore:?te mai
360

putin inexperientei medieului sau alegerii inadecvate a obieetului, dt fmp1'ejurarilor exterioare, defavorabile. Nu am diseutat pina aid decit despre rezistentcle interioare: acestea, fiindu-ne eomunicate de ciHrG bolnav, au un caraeter necesar :;;isint surmontabil~. Dar existii :;;irezistente exterioare :acestea, decurgfnd din mediul in care traiet;te bolnavul. create de anturajul sau, nu prezinta nici un intercs teoretic, dar au 0 faarte mare importantii practicii. Tratamentul psihanalitic poate fi comparat cu 0 interventie ehirurgicala :;;i, ca :;;i aeeasta, nu poate i intreprinsa dedt in eonditiile in care sortii insuecesului sint redu~i 1a minimum. Cunoa:;;tcti preeautiile pe care :;;i Ie ia ehirurgul:. indipere adecvata, bine luminata, asistenti experimentati, indepartarea rudelor boinavlllui etc. Cite operatii s-a1' tc1'mina eu bine daea ar trebui SElfie facute in prezenta tl;turo~ membrilor familiei care i-ar inconjura pc medic :;;1pe bolnav, seotinel tipete la fiecare trasatura de bisturiu? in tratmnentul psihanalitic prezenta rudelor este pur :;;isimplu un pericol, 9i inca un pericol pc care nu :;;tim sa-1 paramo Slntem inarmati I111potriva rezistente10r interioal'e care vin din pal'tea bolnavului ~i pe care Ie ~tim necesare; dal' cum sa ne apai'am impotriva rezistentelor extcrioare ? In ceea ce privc$te familia pacientului, este imposibil s-o facem sa inteleaga ratiunea masurilor 1uatc $i 5-0 determ.in[tm dcci sa se t,ina de-o parte; in aWi ordine de id(~i, l1U trebuie sa recurgem niciodata 13: un pact cu ea, pentru ca in acest caz risdim sa pierdem increderea bolnavului care pretinde, :;;i dealtfel pe buna dreptate, ca omul caruia e1 i 52 Ineredint,eaza sa fie mereu $i In toate imprejurarile de parten sa. Acela care :;;tie ce neintelegeri sff$ie adesea 0 famille, nu 52 va mira constatind, in practiea psihanalizci, cil cd din apropierea bolnavului sint adesea mai interesat,i sa-l vada raminind in situatia in care se afla, dedt insanato9it. In eazurilc, frecvente dealtfel, hi care l1evroza este legat{l de eonflictele din sinul familiei, eel sanatos nu ezita dnd este vorba sa aleaga intre propriu sau interes :;;i restabilirea bolnavului. Nu t1'ebuie deci sa ne surprinda ca un sot nu acccptcl cu draga inima un tratament care comporta. CU:~1 banuie:;;te pe drept, dezvaluirea pacatelor sale. el Noi, psihanali~tii, nu ne miram ~i ne dec1inarn oriee repro:;; atunci dnd tratalnentul nostnl este faxa succcs sau trebuie intrerupt, dcoarcce rczistenta soWlui 0 intarei?te pe aecea a femeii. Aceasta inscamna ca arn illtreprins ceva care, in conditiile date, este irealizabil. Nu voi cita, din aUtea altele, decit un sii1gur caz in care consideratiile pur medicale mi-auimpus un 1'01 de v1ctima rcdusa la ta~cre. Acum citiva ani, mi-am asumat tratarea psihanalitica a unci tinere care suferea de dtva timp de 0 aJ)goasa, din pricina careia nu putea niei sa ias[l in strada, nici sa ramini'i singura acasa. IncetuIcu incctul bolnava mi-a marturisit, in s11'$it,61 imaginatia ei a fost lovita de cOl1statarea unor relatii arnoroase int1'e mama SQ !7i un amic de-al easel, am bogat. Dar ea a fast destul de stlngace, sau de rafinatii, ca s-o faca pe mama ei SE1 inteleaga ce se petrece in ~edintele de psihanaliza : bolnava 1:;;1 schimbCl, intre altele, atitudinea in privinta mamei :;;in-a mal vrut, ca sa se apere 1mpotriva fricii de singuratate, sa aiba alta societate in afara de aeeea a mamei, opunindu-se oriciirei plecari de acasa a acesteia . Mama, czlre mai de mult fusese atinsa de nevroza, ftisese ingrijita eu succes intr-un sanatoriu hidroterapeutie. Sa adaugam ca tocmai in aeest sanatoriu racuse ea elillOi1tintaeu domnul eu care a avut, dupa aceea, relatii roarte satisfacatoare din toate punctele de vedere. Frapata de violentele pretentH ale .fiiceisale, mama a intelessllbit ce semnificatie avea angoasa 361

acesteia. Adicii a inteles ca fiica sa s-a lasat atirlsa de boaEi pentru a-;;i face prizoniera mama ~i a 0 priva in acest fel de posibilitatea de a-~i vedea alTlantul ori de cite od a1' fi dorit-o. Ea a hotarit deodata sa puna :eapat tratamentului. Fata a fost internata intr-un ospiciu de boli nervoase unde, ani in 9ir, a fast prezentata drept 0 "sarmana victima a psihanalizei". Cu aceasta ocazie mi s-a repro~at, eu virf 9i indesat, nefericitul deznodamint a1 tratam.entului! Am pastrat taeerea, pentru Cd ma simteam legat de datoria discretiei profesionale. Numai mult timp dupa aceea am aflat, prin intermediul unui coleg care viziteaza acel 'Ospiciu~i care a avut prilejul s-o vada pe tinara agorafoba, Cd raporturile dint1'e mama 9i bogatul amic al familiei sint de notorietate publica 9i probabil favorizate de sot ~i respectiv tata. A~a-zisului "secret", a~dar, i-a fost sacrificat tratamentul. In anii care au precedat razboiu1, in cOlldiWle in care mare1e aflux de straini m-au facut independent fata de favoarea saudeiavoarea ora9ului meu natal, mi-am impus regula de a uu mai intreprinde niciodata tratamentu1 unui bolnav care nu dispune de sui juris in rela'~iile esentiale ale vietH, fiind independent fata de ceilalti. Este () regula pe care nu 51-0 poate impune si respecta arice p5ihanalist. Cum insa eu va previn imp'otriva celor apropiati bOlnavului, s-ar putea Sd. fiti tentati a crede ~a padentii indicati pentru psihanaliza trebuie sa fie separati de familia lor 51 eEl. tratamentul nostru nu ar fi aplicabil dear Densionarilor din 08picii1>;"de boli nervoase. Nicidecum. Este mult mal :wantajos pentru boJnavi, ctunei cind ei nu se aila 1ntr-o stare grav[l de epuizare, sa se gs.seasca in timpul tratamentuluiexact in conditiile in care au de rezolvat Droblemele care li se Dun. In cazul acesta este suficient ca rudele sa 'un ;ina sa neutralizeze p'rin atitudinea lor acest avantaj 91, in general, sa nu manifeste nici 0 ostilitate cu privire la erorturile mediculni. Dill' -clt ,d'e greu de ob~inl.lt Sl11t acste lllcruri F'ire:~;te, 11U \let-i intirzia S3. va da~i seama in ce masura succesul sau insuccesul tratamentului depinde de mediu1 social ;;i de nivclul cultural al familier. Oa1'e nu gasiti ca toate acestea nu ne prea dau 0 idee inalta despre eficienta psihanalizei ca metoda terapeutica, chiar dad'! majoritatea i11succeselor noastre nudepind docH de factori exteriori? Prietenii psihanalizei m-auconsiliat sa opun 0 statistica a suceese10r colectiei de insuccese care ni se repro$cazi'i. N-am acceptat Am argurnentat, 111 sprijinul refuzului meu, cfi 0 statistica este lipslEt de valoilfc atund clnd elementele pecare Ie juxtapune nn sint destul de comparabile, iar cazurite de afectiuni nevrotice supl_1se tratamentului psihanalitic diiere'l, intr-adevar, din diverse puncte de vedere. In aiara de aceasta, interva1u1 d'2 de care am Ii putut tine seama estc prea scud en sa putem afirma cIi avem de-a face cu vindecari durabile, iar in multe cazuri nu ne-am putea hazard a sa afirmam nimic in acest sens. Aeeste din UlTna cazuri sint ace1ea ale persoanelor care l$i tainuiesc boala, ea I?i tratamentul, "01 a caror vindecare trebuie sa fie de asemenea tinuta in secret. Dar ,ceea 'ce 111-a determinat, mai pres us de orice ait co~siderent, sa l1U tin cant de acest sfat, este experienta pe care 0 am in legatura eu maniera irationali'i In care 5e cOl1xporta oamenii in chestiunile referitoare la te1'apeutica~i in 1egatura cu slabele posibilitati de a-I convinge eu argumente He ele extrase din viata 'Ii din ohservatie. 0 noutatc terapeutid ~.~te ac~eptata ~~al~ cu entuz~asm. zgomotos, cum a fast c37u1 primei injec'VII en tuberCUllIla efectuata de r::och, sat! ell 0 neirlcrcd~re dezolanta,
I

362

a rost cazul vaccinului cu adevarat binefacator a1 lui Jenner 5), ~i astazi mai are adversari de neimpacat. Psihanaliza sa izbea de 0 :JreiudecatEl vEldita. Daca ne refeream 1a vindecarea unui caz dificil, n1 se ~'i;pundea: aceasta nu dovede~te nimic, pentru ca 1a ora c:ceasta pa::~':mtul dumneavoastra ar fi fost sanatoschiar sl farEI trabmentul ofer1t. ::::c dad 0 bolnava, care parcursese patru ciclU:ri maniaco-depresive :'ii, it: Umpul unei pauze consecutive melancoliei, a fost sUPUStunui trata=n~nt psihanalitic, ca apoi, dupa trei saptamini, sa Inceapa' 0 nona ?'2:rioada de manie, atunci toti membrii familiei, aproba~i de 0 inaWi 3cm.itate mcxlical[l chemata pentru consultatie, f?i-auexprimat convineel aceasta noua criza nu putea fi dedt consecinta tratamentului Nimic de fi'icut impotriva prejudec:'itilor. Trebuie de a:'iteptat, ::'\slud timpul sa Ie nimiceasca. Vine ;;i ziua in care aceia;;i aameni ginaltfe1, de la 0 zi la aita, in 1egatura Cll aceleaf?i lucruri. Dar de ce Y~-3U gindit ;;i ieri cum. glndesc astazi ? Atlt pentru noi, elt :;;i pentru ei, 2ste un rnister impenetrabiJ.
::''-:11:1

::':;['8

Se poate totu;;i ea prejudecata

impotriva terapeuticii

analitice sa

fie pe cale de a regresa,. 0 dovada In acest sens constituind-o difuziunea c0ntinu:J. a teoriilor psihanalitice ,;>iere;;terea, in unele tad, a nun:u'irului ;ie medici care practicc't psihanaliza. Pe dnd eram t1ni'lr medic, am cJ.cercurile medicale intlmpinau. tratamehtul prin sugestie cu acela')i val de indignare eu Care "rezonabilii" de astdzi }J'sihcll'lalizR. D(}r~ in cali tate de agent terapeut.ic~ 11ip11-otis111Ul .ntl .~;l-a tinut prol11isiunea facutii la 111Ceput. Noi, psiha11ali~tii~trebuic S3 'A18sOCOti111 rn.ostenitorii s~1ilegithni si 11U l1itanl in.cura-jclrile si toate :2xDlicatiile teor~tice pcntru care Ii siIitem indatorati. Pre]udecatile care 38 repro~eaz;'i psihanalizei se redue, in fond, la aeele Em.omene pasagere de exagerarea eonflictelor in cazul unoI' analize cxeeutate ell , s~u i~ltrerup~e. bruse. Ac~m, dnd. 9titi cum. n: COr:'portam ~no! de OOHUVl, putetl Judeca daca efortunle noast1'e smt Cie natura sa C2uzeze prejudicii ireparabile. Desigur, analiza se preteaza la tot de abuzuri, ia1' transferu1 constituie un mijloc deosebit de primejdios in miini~e unui med~c necon~tii~cios. D~r cin~ cunoa9tc' un mijlo; sa.n un p1'oceaeu te1'apeutlc care sa fIe la adapost ne acest abuz? ea sa fk~ instr!1rncllt ,de f11sal1ato~ire, U11 bistJlriu trebuie sa taie. L""rnincheiat sLfar[l a dori sa fac uz de un artificiu oratoric. VElvoi -spune ca, rcgretind, recunose toate lacunele lectiilor pe care Ie-ati 8udis.t. Regref mai ales faptul de a va i fagaduit adesea sa revin asu]Jr~ 'c~l:c1rei tcme pc cal'e am atins-o in treacat :;;i de a nu-mi fi tinut faQadin cauza orientarii 1uate de expunerea mea. :lVi-am incu!U211tat :'icl V'} initi2z intr-o materie aflata inca in plina dezvoltare, inca foarte voind 5-0 rezum, insa;;i expunerea mea a dcvenit lacunara. 01'1am adunat toate materialele in vederea und concluzii pe C,:E'8 m-am a.btinut s:-o .fo~mulez eu .insumi. I?ar ~nu a~1. .ambitia .sa fae din o.unmeavoasrra speclClll~n; am dont doar sa va clanflC anmmte lucruri S.3~ stinlulez. va
*'

6) Ed w a l' d J e n n e r (1749-1823), medic englez care a_ demonstrat ca ino~ ,:l3.rea ia am a vaccinei vitelor produce imunitate ata de variola. JVIetoda sa de vEc.:inare preventiva a pern1is corl1baterea epidefuiilor de pvarsat negrlx;;, adevarat 'i1'La.5'el In BuroiJa secoiului al XVIII-lea. (Nota tri1d.).

363