prezent, Trecut [i cam at\t

made in Academia Ca]avencu

ILIESCU ION

Cine a fost [i ce a ajuns: a fost ditamai comunistul [i a ajuns un bol[evic

b`tr\nel care intr` \n istorie pe geam c`
u[a din dos are [i ea demnitatea ei.
|nainte de 89 l-a pupat \n dos pe
Ceau[escu, iar dup`, s-a \ngrijit de dosul
lui personal, trat\ndu-l cu pagini din
Constitu]ie. A prelungit via]a comunismului cu 15 ani. Nu are nici un regret
pentru relele pe care le-a f`cut. Tovar`[e
Ion Iliescu, a]i fost cel mai slab. Acum
s-a terminat. Drum bun, la revedere.
Merge]i acas`, lua]i un halat [i o aspirin` [i citi]i aceste 8 pagini de
bol[evism pe care ni le-a]i dedicat de-a
lungul carierei dumneavoastr` comuniste. Apoi stinge]i lumina [i culca]i-v`
lini[tit, v` trezim noi c\nd ajungem \n
capitalism.

Membru de partid din aprilie 1955

Fi[a de cadre

hoslovac` [i 5 ani la studii \n U.R.S.S.

Nu are avere.

N`scut la 3 martie 1930 \n ora[ul

Olteni]a, regiunea Bucure[ti
Originnea social`: muncitoreasc`
Na]ionalitatea: romn`
C`s`torit
Este absolvent al Institutului energetic din Moscova
Cunoa[te limba rus`
|n prezent este reprezentant al C.C.
al U.T.M. \n comitetul de preg`tire a
festivalului mondial al tineretului de la
Var[ovia.
Tat`l s`u a fost l`c`tu[ la C.F.R.,
mama casnic`. P`rin]ii s-au desp`r]it
\n 1935. Iliescu Ion a fost crescut de
tat`l lui care s-a rec`s`torit cu o
muncitoare lenjereas`, aceasta \n
prezent este director adjunct la Ministerului Comer]ului Exterior.
Iliescu Ion din anul 1941 a urmat 8
clase de liceu \n Bucure[ti. |n acest
timp a primit o educa]ie s`n`toas` de
la p`rin]ii s`i care aveau leg`tur` cu
mi[carea muncitoreasc`. |n liceu a fost
printre elevii cei mai buni la
\nv`]`tur`.
Dup` 23 August 1944 s-a \nscris \n
U.T.C. [i a activat \n cadrul
organiza]iei U.T.C. a elevilor. A participat la diverse ac]iuni ale partidului.
Dup` autodizolvarea U.T.C.-ului a continuat s` activeze \n organiza]ia tineretului progresist [i U.T.M. A fost ales \n
biroul organiza]iei de elevi pe l\ng`
comitetul capitalei al U.T.M.
|n vacan]a de var` a anului 1947 a
plecat voluntar \n brigada de munc`
Vasile Roait`, \n Albania unde a lucrat pe [antierul Na]ional al c`ilor ferate.
La conferin]a na]ional` al
UAER-ului din 1948 a fost ales membru \n C.C. al UAER unde a muncit
p\n` la congresul de unificare a organiza]iilor de tineret din martie 1949 c\nd
a fost ales membru \n C.C. al U.T.M.
Dup` terminarea liceului \n 1949, a
muncit timp de un an \n aparatul C.C.
al U.T.M. \n sec]ia de \nv`]`m\nt
mediu, apoi \n sec]ia de \nv`]`m\nt superior.
|n noiembrie acela[i an, cu ocazia
s`pt`m\nii interna]ionale a studen]ilor

de la Praga, a fost trimis \n R. Cehoslovac` ca delegat al C.C. au U.T.M.

|n muncile pe care le-a avut a
dovedit c` este bun organizator [i a
\ndeplinit sarcinile cu mult sim] de
r`spundere. Pentru rezultatele bune
ob]inute \n activitatea sa a fost decorat
cu Medalia Muncii.
|n 1950 a fost trimis la studii \n
U.R.S.S. A studiat 5 ani la Institutul
energetic din Moscova. Grupul de partid din institut c\t [i colegii s`i apreciaz` c` era preocupat de studiu [i a
reu[it ca \ntotdeauna s` fie printre
primii la \nv`]`tur`. |n timpul c\t a stat
la Moscova a fost secretarul unional al
studen]ilor [i aspiran]ilor rom\ni din
U.R.S.S. A muncit cu mult` con[tiinciozitate, a ajutat studen]ii \n studiu, a
dovedit ini]iativ` \n munc` [i combativitate fa]` de lipsuri. Uneori \ns` avea
atitudine de comand` [i nu ]inea cont
de p`rerile celorlal]i. De asemenea era
pripit \n luarea de hot`r\ri. Ca urmare
a muncii pozitive depuse [i a rezultatelor bune ob]inute la studii a primit
diploma de onoare a C.C. al U.T.M., iar
\n 1953 a fost primit candidat de partid. |n conferin]a pe ]ar` a U.T.M. din
1954 a fost reales \n C.C. al U.T.M. [i
membru supleant \n birou.

cotenent major la M.P.A., al doilea este

elev la o [coal` militar`; ambii s\nt
membri ai U.T.M.; ultimul este elev la
[coala elementar`.
So]ia este inginer la Institutul de
cercet`ri metalurgice, a f`cut studiile
\n U.R.S.S., este candidat` de partid.
Tat`l ei a fost contabil, a decedat de
mai mul]i ani. Mama este func]ionar`
la M.A.I., este membr` de partid.
Nu are rude \n str`in`tate. El a fost
\n 1947 \n Albania, \n 1949 \n R. Ce-

Este propus reprezentant al C.C. al

U.T.M. pe l\ng` Uniunea Interna]ional`
a Studen]ilor (U.I.S.)
}in\nd seama c` Iliescu Ion a crescut \ntr-un mediu s`n`tos, \n muncile
ce i-au fost \ncredin]ate a dat dovad`
de capacitate, Sec]ia de cadre a C.C. a
P.M.R. consider` c` poate fi numit \n
func]ia pentru care este propus.
as. Arsene
22 iulie 1955

Dup` terminarea institutului s-a

re\ntors \n ]ar` [i \n decembrie 1954 a
fost repartizat inginer proectant la institutul de proect`ri energetice de pe
l\ng` Ministerul Energiei Electrice [i
Industriei Electrotehnice. Aici a muncit
cu con[tiinciozitate [i a reu[it s` execute lucr`ri bune. A fost membru \n
biroul organiza]iei U.T.M. pe institut [i
\n aprilie 1955 a fost confirmat de
adunarea general` a organiza]iei de
baz`, membru de partid.
Din iunie se afl` la Var[ovia ca
reprezentant al C.C. al U.T.M. \n
comitetul de preg`tire al celui de al
cincilea festival mondial al tineretului.
Despre familie cunoa[tem
urm`toarele: tat`l a fost membru de
partid din ilegalitate, a decedat \n
1945. Mama este membr` de partid
din 1940. Are trei fra]i; unul este lo-

Iulie 1976: |n prezen]a tovar`[ului Nicolae Ceau[escu se semneaz` actul de

na[tere al noii cet`]i industiale ie[ene. scria presa comunist` l\ng` aceast`
imagine. Coco]at` pe genialul um`r din dreapta secretarului general al partidului,
fa]a \nc` de-atunci z\mbitoare a prim-secretarului Ion Iliescu prive[te \ncrez`toare
c`tre viitorul ei marginalizat.

PA G I N A 2

I L I E S C U I O N , pagini de comunist` amintire

Abia ie[it de pe b`ncile [colilor sovietice, Ion Iliescu nu s-a \ntors

\n Olteni]a natal`, unde locomotiva p`rinteasc` \i asigura m`car
un acoperi[ [i un semnal de alarm` deasupra capului. Nicidecum.
A preferat s` dea piept cu via]a [i cu insignele Partidului Muncitoresc Romn. Apari]ia primului num`r din Via]a Studen]easc` l-a
prins deja instalat \n func]ii.

La \nceput de drum
ION ILIESCU
secretar al C.C. al U.T.M., pre[edintele Comitetului
de organizare a asocia]iilor studen]e[ti din R.P.R.
Boga]i \n \nf`ptuiri, anii
regimului de democra]ie popular` au deschis larg tineretului
studios din ]ara noastr` por]ile
spre cultur`, spre [tiin]`, spre
o via]` mai buna.
O nou` dovad` a grijii partidului fa]` de t\n`ra genera]ie
de intelectuali o constituie [i
Hot`r\rea Biroului Politic al
C.C. al P.M.R. din 22 iunie
1956 privitoare la \mbun`t`]irea muncii politico-educative
\n r\ndul studen]ilor [i crearea
condi]iilor organizatorice corespunz`toare pentru atragerea

Ele vor duce mai departe

glorioasele tradi]ii ale mi[c`rii
progresiste studen]e[ti din patria noastr` care, \n anii st`p\nirii burghezo-mo[iere[ti, a
militat, sub conducerea partidului, pentru democratizarea
\nv`]`m\ntului.
Asocia]iile vor cultiva \n
r\ndurile studen]ilor preocuparea pentru interna]ionalismul proletar, sentimentul fr`]iei cu tineretul na]ionalit`]ilor
conlocuitoare. De asemenea,
vor ajuta la str\ngerea rela]iilor
de colaborare cu studen]ii

\ntregii mase a studen]ilor \n

activitatea ob[teasc`, \n vederea rezolv`rii problemelor lor
profesionale specifice. Pe temeiul acestei Hot`r\ri s-a pornit
\n toate centrele universitare la
crearea asocia]iilor studen]e[ti.
Menite s` uneasc` pe to]i
studen]ii din institu]iile noastre
de \nv`]`m\nt superior, asocia]iile studen]e[ti vor desf`[ura, sub conducerea partidului [i sub \ndrumarea direct` a
organiza]iilor de U.T.M., o
bogat` activitate profestional`,
[tiin]ific`, cultural`, sportiv`
[i, \n egal` m`sur`, o activitate
pe plan de gospod`rire [i asisten]` social`.
Asocia]iile studen]e[ti au
datroria s`u desf`[oare o larg`
activitate educativ` \n spiritul
ata[amentului fa]` de patria
noastr` republica Popular`
Rom\n` , \n spiritul dragostei
[i devotamentului fa]` de
regimul democrat-popular, fa]`
de cauza construirii socialismului, \n spiritul tradi]iilor patriotice ale [tiin]ei [i culturii
rom\ne[ti.

democra]i din lumea \ntreag`.

Asocia]iile studen]e[ti \[i
propun, [i desigur vor reu[i,
s`-i antreneze pe studen]i \ntr-o munc` profesional` mai
sus]inut`, mai pasional` [i mai
profund`. Cadre temeinic preg`tite pentru economia [i cultura socialist` a ]`rii noastre,
cet`]eni devota]i \naltelelor idealuri de pace [i progres social,
de munc` neprecupe]it` spre
bun`starea celor mul]i iat`
]elul cel mai de seam` c`tre
care se vor \ndrepta eforturile
asocia]iilor studen]e[ti. Se [tie
c` \nv`]`m\ntul nostru superior este orientat spre preg`tirea
unei intelectualit`]i legat` de
popor, str`in` de r`t`cirile turnului de filde[, o intelectualitate care va [ti s` lupte pentru
a situa [tiin]a [i tehnica ]`rii
noastre, arta [i literatura ei, \n
primele r\nduri ale culturii progresiste mondiale.

ION ILIESCU A FOST DE T|N~R AL~TURI

DE POPOR, |MPREUN~ CU EL
ION ILIESCU
SECRETAR AL C.C. AL U.T.M., PRE{EDINTE AL U.A.S.R.

Al`turi
de \ntregul popor
Poporul nostru \nt\mpin`
cu mult` dragoste [i m\ndrie
cea de a 10-a aniversare a Republicii Populare Rom\ne.
(Not`: cititorii mai tineri ar trebui
s` [tie c` tovar`[ul Ion Iliescu
este comunist \nc` de c\nd
Rom\nia se scria cu \ din i; [i
asa a r`mas [i dup` ce s-a
revenit la din a [i sunt.) Studen]imea patriei noastre particip` cu tot entuziasmul s`u
la aceast` m`rea]` s`rb`toare
a \ntregului popor.
Ultimii 10 ani parcur[i de
poporul nostru s\nt anii unor
transform`ri istorice pe plan
politic, social [i economic.
|nf`]i[area patriei noastre s-a
schimbat radical. |n orice
domeniu de activitate ne-am
arunca o privire oric\t de sumar` putem constata o dezvoltare pe care nu a mai cunoscut-o ]ara noastr` \n nici o alt`
epoc` a istoriei sale. {i aceasta nu este \nt\mpl`tor. Numai
for]ele desc`tu[ate ale unui

popor eliberat puteau s` realizeze o \naintare at\t de impetuoas`, o dezvoltare at\t de

rapid` \n toate meniile de activitate social`.
(|l aten]ion`m pe regele Mihai c` paragraful care urmeaz`
\l prive[te \n mod deosebit)
Toate aceste transform`ri
s\nt rezultatul luptei \ndelungate duse de poporul nostru [i
\n special al luptei clasei muncitoare din ]ara noastr`, sub

Via]a Studen]easc`, nr. 1, decembrie 1956, 12 pagini, 50

bani

conducerea Partidului Comunist din Rom\nia, \mpotriva

regimului burghezo-mi[ieresc
[i a monarhiei, al victoriei insurec]iei armate de la 23 August 1944, ca [i al ajutorului
fr`]esc, interna]ionalist al Uniunii Sovietice, care a fost unul
din factorii esen]iali at\t \n eliberarea ]`rii noastre de sub jugul fascist, c\t [i \n refacerea [i
dezvoltarea economiei.
(...)
Numai o compara]ie obiectiv` cu situa]ia existent` \n
Rom\nia burghezo-mo[eriereasc` poate da o imagine
exact` a condi]iilor create de
regimul democrat-popular studen]ilor no[tri.
(...)
Institutele de \nv`]`m\nt
superior nu preg`tesc, \n
condi]iile ]`rii noastre, numai
speciali[ti \n diferite domenii
ale [tiin]ei, ci ele preg`tesc [i
cet`]eni participan]i activi \n
opera de construire a socialismului \n patria noastr`.
(...)
C\t` deosebire este \ntre
lupta grea pe care o aveau de
dus cu 20 25 ani \n urm`
asocia]iile studen]e[ti existente
atunci, \n frunte cu comuni[tii,
pentru revendic`rile fire[ti ale
studen]ilor, \n condi]iile unor
taxe exorbitante, a lipsei de
c`mine [i cantine, a lipsei
oric`rei preocup`ri pentru
condi]iile de via]` [i studiu ale
studen]ilor [i preocup`rile Asocia]iilor studen]ilor no[tri.
Via]a studen]easc`, nr. 12,
dec. 1957, p. 1

RAPORTUL COMITETULUI DE ORGANIZARE

cu privire la constituirea [i sarcinile de viitor ale asocia]iilor studen]e[ti din R.P.R.
expus de tov. Ion Iliescu, pre[edintele Comitetului de organizare a asocia]iilor studen]e[ti din R.P.R.
Dragi tovar`[i,
Lucr`rile Conferin]ei de ]ar` a asocia]iilor studen]e[ti din R.P.R. se desf`[oar` \n condi]iile unei intense activit`]i creatoare a \ntregului nostru popor.
Desc`tu[at din lan]urile robiei burghezo-mo[iere[ti
prin lupta grea, plin` de sacrificii, dus` sub conducerea partidului, harnicul nostru popor a creat \n anii
puterii populare \nsemnate valori materiale [i culturale; pentru prima oar` aceste valori s\nt f`urite \n interesul poporului \nsu[i. Gra]ie acestor crea]ii populare f`r` precedent, \ntr-o perioad` relativ scurt`, ]ara
noastr` a fost smuls` din \napoierea economic` [i cultural` a trecutului [i a p`[it pe drumul vie]ii noi, socialiste. |n frumoasa [i bogata noastr` patrie, prin
munca eroic` a clasei noastre muncitoare, au fost
puse bazele industriei grele [i \ndeosebi, ale industriei
constructoare de ma[ini.
|n cursul primului cincinal au fost create noi ramuri
industriale, au fost construite noi obiective ca: fur-

Dup` doar 3 luni de la articolul din primul num`r

al Vie]ii Studen]e[ti, t\n`rul activist Ion Iliescu s-a
\nc`rcat de av\nt revolu]ionar [i a luat cuv\ntul
hot`r\t s` bage spaima \n burgheji. V` prezent`m
al`turi o cuv\ntare din 1957, nerecomandat` cardiacilor [i burghezo-mo[ierilor.
nalele de la Hunedoara, instala]iile de prelucrare a
]i]eiului din Borze[ti [i de la Teleajen, hidro [i termocentralele de la Moreni, Sadu, S\ngeorgiu de
p`dure, Paro[eni, Borze[ti [i Doice[ti, fabrica de rulmen]i de la B\rlad, fabrica de antibiotice din Ia[i. (...)
Numai \n ultimii 4 ani au fost \n`l]ate peste 100 de
fabrici [i uzine. Fabricile noastre produc ast`zi multe
tipuri de ma[ini [i agregate de \nalt` productivitate.
}`r`nimea muncitoare \[i f`ure[te o via]` din ce \n
ce mai \mbel[ugat`. Un num`r din ce \n ce mai mare
de ]`rani muncitori p`[esc cu \ncredere pe drumul socialist, \n agricultur`.

Produc]ia agricol` din ]ara noastr` a dep`[it nivelul

celei mai \nalte productivit`]i de pe vremea regimului
burghezo-mo[ieresc.
Rezultate de seam` s-au ob]inut \n domeniul
ridic`rii nivelului de trai al celor ce muncesc. Consumul oamenilor muncii a crescut [i cre[te continuu.
Reforma \nv`]`m\ntului din 1948 a deschis perspective noi \nv`]`m\ntului superior din ]ara noastr`,
care a fost mult dezvoltat [i profilat \n leg`tur` cu
nevoile dezvolt`rii economiei [i realiz`rii revolu]iei culturale. |nv`]`m\ntul a c`p`tat un nou con]inut \n concordan]` cu cerin]ele produc]iei [i a fost orientat pe
baza ideologiei marxist-leniniste. (...)
Por]ile \nv`]`m\ntului superior au fost larg deschise
pentru fiii clasei muncitoare [i ai ]`r`nimii muncitoare
[i pentru oamenii muncii din produc]ie; au fost desfiin]ate toate \ngr`dirile [i discrimin`rile rasiale [i
na]ionale din trecut.(...)
Via]a Studen]easc`, 13 martie 1957, nr. 3

I L I E S C U I O N , pagini de comunist` amintire

PA G I N A 3

T|N~R {I NELINI{TIT,
S~RAC {I CINSTIT
Interven]ia tov. Ion Iliescu,
[eful delega]iei noastre
Dragi colegi [i prieteni,
Studen]ii din Republica Popular` Rom\n` v`
transmit vou`, trimi[ii majorit`]ii tineretului
universitar al lumii, un cald salut [i ur`ri de
succes deplin \n munca voastr` nobil` de
\nsu[ire a [tiin]ei [i culturii.
Credincio[i nobilelor idealuri de progres [i
ap`rare a p`cii \n \ntreaga lume, studen]ii din
]ara noastr` au \nt\mpinat acest congres cu mult
entuziasm [i cu convingerea c` el va aduce o
contribu]ie pre]ioas` la dezvoltarea colabor`rii \n
mi[carea interna]ional` studen]easc`, la promovarea spiritului de \n]elegere [i apropiere
\ntre studen]ii tuturor universit`]ilor, la o [i mai
mare contribu]ie a studen]imii \n lupta pentru
progres social [i pentru pace \n lume. Studen]ii
rom\ni au certitudinea c` cel de al V-lea congres
va \nt`ri [i mai mult Uniunea Interna]ional` a
Studen]ilor, va da cea mai just` apreciere
situa]iei actuale \n mi[carea studen]easc` mondial`, va determina ca activitatea muntilateral`
a U.I.S. s` devin` cu at\t mai bogat`, mai eficient`, mai cuprinz`toare, mai interesant`.
(...)
Nici o alt` problem` material`, culturalsportiv` sau profesional` nu va fi \n mod real
solu]ionat` dac` asupra universit`]ii va continua
s` existe spectrul r`zboiului, dac` studen]imea
din ]`rile angajate \n cursa \narm`rlor este lipsit` de cele necesare studiului pentru c`
aloca]iile militare epuizeaz` bugetele guvernelor

respective, dac` \ncorpor`rile \n armat` [i posibilitatea de a-[i \ntrerupe studiile pentru a

ap`ra interesele imperiali[tilor \n vreo colonie
oarecare indiferent dac` este vorba de Algeria,
de Camerun sau de Orientu Arab pericliteaz`
munca [i lini[tea unor mase importante de studen]i.
Con[tien]i de marea lor r`spundere, studen]ii
rom\ni, ata[a]i luptei poporului lor, constructor
al socialismului, sprijin` politica de pace a statului democrat-popular, stat al muncitorilor [i
]`ranilor, care depune eforturi pentru a contribui
la destinderea actualei \ncord`ri interna]ionale,
la coexisten]` pa[nic` \ntre state.
Via]a studen]easc`, nr 9, sept. 1958

CRESC FOR}ELE DEMOCRATICE

Al V-lea Congres al U.I.S. \n mi[carea studen]easc` interna]ional`
de Ion Iliescu, secretar al C.C. al U.T.M., pre[edinte al U.A.S.R.

Raportul de activitate al Consiliului

Uniunii Asocia]iilor Studen]ilor din
Republica Popular` Rom\n`
prezentat de tovar`[ul Ion Iliescu

(...)
Tovar`[i,
Procesul complex al preg`tirii tinerei genera]ii de intelectuali
implic` \n mod necesar at\t \nsu[irea unor profunde [i temeinice
cuno[tin]e profesionale c\t [i a unei concep]ii \naintate despre
natur` [i societate, a unei temeinice preg`tiri ideologice [i
politice. Intelectualul zilelor noastre nu se poate limita numai la
viziunea \ngust` a propriei sale specialit`]i. Tocmai de aceea studen]ii no[tri, \n marea lor majoritate, manifest` un viu interes
pentru \nsu[irea \nv`]`turii marxist-leniniste. Ei \n]eleg c` numai
aceast` \nv`]`tur` poate da fiec`rui intelectual o concep]ie just`
despre via]`, o metod` [tiin]ific` de cercetare, perspectiva clar`
a scopului \ntregii sale activit`]i creatoare. (...)
Trabuie ar`tat \ns` c` mai exist`, din p`cate, unii studen]i cu
un orizont \ngust, limitat, \n general slab preg`ti]i, care studiaz`
mecanic, scolastic [i care nu se preocup` de interpretarea
[tiin]ific` a fenomenelor naturii [i societ`]ii [i a propriei lor specialit`]i.
Cercurile [tiin]ifice de [tiin]e sociale constituie un ajutor
pre]ios pentru studiul mai aprofundat de c`tre unii studen]i a
\nv`]`turii marxist-leniniste, pentru r`sp\ndirea ei.
Via]a studen]`, nr. 3, martie 1959

Cuv\ntul tovar`[ului Ion Iliescu,

prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru
problemele tineretului

|ntre 4-15 septembrie a.c.

s-au desf`[urat la Pekin
lucr`rile celui de-al V-lea Congres al Uniunii Interna]ionale a
Studen]ilor. Aceasta a fost una
dintre cele mai importante
\ntruniri ale trimi[ilor organiza]iilor studen]ilor din diferite
col]uri ale lumii: s-au \nt\lnit la
Pekin reprezentan]ii organiza]iilor na]ionale studen]e[ti
din 70 de ]`ri.
(...)
Cel de al V-lea Congres al
U.I.S. [i-a desf`[urat lucr`rile
\n condi]iile unei cre[teri puternice a mi[c`rii mondiale studen]e[ti, caracterizat` prin dezvoltarea con[tiin]ei r`spunderii
studen]ilor fa]` de societate [i
prin participarea activ` a acestora la rezolvarea problemelor
vitale ale contemporaneit`]ii:
lupta pentru ap`rarea p`cii,
pentru dejucarea planurilor
imperialiste de desl`n]uire a
unui nou r`zboi de \nrobire a

popoarelor. (...) Studen]imea

nu poate r`m\ne indiferent` la
uneltirile cercurilor imperialiste care, pentru a-[i ap`ra profiturile lor uria[e [i posibilitatea de a exploata, caut` s`
opreasc` impetuoasa mi[care
de eliberare a popoarelor, agit\nd pericolul r`zboiului atomic.
(...)
Cel de-al V-lea Congres
U.I.S. a acordat o deosebit`
aten]ie luptei pe care studen]ii
din ]`rile coloniale [i dependente o duc al`turi de popoarele lor pentru independen]`
na]ional`, \mpotriva coloniali[tilor. Congresul a aprobat
\ntrutotul politica de sprijinire
a luptei studen]ilor din ]`rile
coloniale pe care U.I.S. a duso [i o duce cu o deosebit` consecven]` [i fermitate. Str\nsa
leg`tur` dintre lupta anticolonialist` [i mi[carea pentru ap`rarea p`cii a fost de asemenea

subliniat`. Pe aceast` linie este

concludent` condamnarea
hot`r\t` de c`tre participan]ii la
Congres a agresiunii angloamericane \n orientul mijlociu.
Caracteristic` pentru atmosfera Congresului a fost de asemenea vehementa condamnare a
provoc`rilor imperialismului
american \mpotriva Republicii
Populare Chineze.
(..)
Folosind cuvintele tovar`[ilor chinezi Congresul U.I.S.
de la Pekin a fost o nou`
demonstra]ie a faptului c` v\ntul de r`s`rit \nvinge v\ntul de
apus.
|ncerc`rile unor delega]i occidentali de a ridica unele probleme cu caracter provocator
au fost dezaprobate [i respinse
de marea majoritate a congresi[tilor.
Via]a studen]easc`, nr. 11,
noi. 1958

Transmi]\nd conferin]ei, tuturor delega]ilor [i invita]ilor,

\ntregii studen]imi, ur`ri de
salut din partea Comitetului
Central al Uniunii Tineretului
Comunist, din partea \ntregului tineret al patriei nostre,
primul secretar al C.C. al
U.T.C. a spus:
(...)
Conferin]a dv., conferin]a
noastr`, se bucur` de o deosebit` aten]ie din partea conducerii de partid [i de stat, din
partea tovar`[ului Nicolae
Ceau[escu personal, din partea
\ntregii opinii publice. Aceasta
este o expresie direct` a \ncrederii cu care este \nconjurat`
studen]imea, format` din fii ai
oamenilor muncii fii de
muncitori, ]`rani, intelectuali,
considera]i ca o for]` social`
activ` a societ`]ii noastre socialiste \n plin` dezvoltare.
(...)
|n continuarea cuv\ntului
s`u, tovar`[ul Ion Iliescu s-a
referit la necesitatea promov`rii
unei pozi]ii ideologice active \n
judecarea fenomenelor artistice contemporane. Arta [i literatura au fost dintotdeauna
domenii ale confrunt`rii ideologice. |ncercarea de a crea
bariere \ntre problemele artei [i
litaraturii [i via]a ideologic`,
politic`, de a desprinde ideile

estetice de cele ideologice [i

politice, nu poate s` \mping`
dec\t pe c`i sterile crea]ia de
art`.
Via]a studen]easc`, nr. 17,
23 aprilie 1969

PA G I N A 4

I L I E S C U I O N , pagini de comunist` amintire

OPT SALARII MEDII PE ECONOMIE

AT|T ADUCEA NINEI ACAS~ TOVAR~{UL EI DE VIA}~

Acest stat de plat` de la C.C. al U.T.C. (publicat de Sorin Ro[ca St`nescu \n Evenimentul Zilei, \n 1992) spune c`, la \nceputul carierei sale cinstite, s`racul Ion Iliescu c\[tiga
12 mii de lei pe lun`, ca [ef al sec]iei de propagand` a Comitetului Central al UTC. |n
1967, salariul mediu pe economie era 1500 de lei. Un \nv`]`tor c\[tiga 1000 de lei, iar un
chirurg, 2300 de lei. Nu putem spune c\t a \ncasat lunar tov`r`[ul Ion Iliescu \n func]iile

FORUMUL
POLITIC AL
TINERETULUI

pe care le-a avut ulterior: prim-secretar al CC al UTC, ministru pentru problemele tineretului, membru \n Biroul politic executiv al CC al PCR, secretar cu propaganda al Comitetului Jude]eal al PCR Timi[ (cu leaf` marginalizat`), prim-secretar al Comitetului PCR
Ia[i [i ministru al apelor. Dar sigur e c` n-a m\ncat salar cu soia.

ADUNAREA GENERAL~
A ASOCIA}IEI SCRIITORILOR
DIN IA{I

Convorbire cu Ion Iliescu,

prim-secretar al C.C. al U.T.C.,
ministru pentru problemele tineretului

|n luna februarie a acestui an

va avea loc cel de-al IX-lea
Congres al Uniunii Tineretului
Comunist. V` rug`m, tovar`[e prim-secretar, s` ne vorbi]i despre semnifica]ia acestui eveniment.
F`r` \ndoial`, congresul
reprezint` un moment politic
cu multiple rezonan]e \n via]a
organiza]iei noastre, a tineretului ]`rii, un prilej de reafirmare a adeziunii depline a
tinerei genera]ii la politica general` a partidului, a prezen]ei
sale active la opera de \nf`ptuire a programului de construc]ie socialist`, a hot`r\rilor
Congresului al X-lea al P.C.R.
Printr-o coinciden]` fericit`,
congresul are loc \n ajunul
unei anivers`ri glorioase
semicentenarul \ntemeierii partidului comunist, eveniment cu
ad\nci implica]ii \n destinul [i
istoria patriei, a tineretului
nostru [i organiza]iei sale revolu]ionare. Desf`[ur\ndu-[i
lucr`rile la \nceputul primului
an al noului cincinal, la \nceputul unei noi etape a edi-

fic`rii, pe o treapt` superioar`,

a Romniei socialiste, congresul va eviden]ia cu prec`dere
ideea \naltei responsabilit`]i sociale a tinerei genera]ii, a
angaj`rii sale dinamice, entuziaste \n efortul general
\ndreptat spre f`urirea viitorului luminos al patriei. El va
face bilan]ul unei perioade bogate de munc` [i de experien]`
acumulat` de Uniunea Tineretului Comunist \n procesul
aplic`rii hot`r\rilor plenarei
C.C. a P.C.R. din noiembrie-decembrie 1967 cu privire la
\mbun`t`]irea activit`]ii educative \n r\ndurile tineretului, a
prezen]ei [i particip`rii active a
tineretului la \nf`ptuirea cu
succes a obiectivelor cincinalului pe care l-am \ncheiat
\n industrie, \n agricultur`, \n
construc]ii [i celelalte ramuri
ale economiei na]ionale , la
efortul \ntregului popor pentru cre[terea continu` a avu]iei
na]ionale.
T\n`rul leninist, nr. 1, ian.
1971, pag 23

Duminic`, 24 aprilie, \n sala senatului Universit`]ii Al. I. Cuza a avut loc adunarea general` a Asocia]iei Scriitorilor din Ia[i, \n scopul
analiz`rii principalelor probleme de crea]ie din
aceast` parte a ]`rii, a activit`]ii Comitetului de
conducere al Asocia]iei pe perioada noiembrie
1972 aprilie 1977 [i a alegerii noilor organe de
conducere.
(...)
|n \ncheierea dezbaterilor, a luat cuv\ntul

tovar`[ul Ion Iliescu, care, aduc\nd salutul

Comitetului jude]ean de partid, a subliniat
sarcinile \n perioada actual`, precum [i principalele coordonate de viitor, exprim\ndu-[i, totodat`, convingerea c` valorosul deta[ament scriitoricesc din aceast` zon` a ]`rii va crea noi
opere ale prezentului socialist, crea]ii menite s`
eviden]ieze pregnant patosul constructiv al oamenilor muncii din zilele noastre, marile realiz`ri
[i aspira]ii ale \ntregului nostru popor.

I L I E S C U I O N , pagini de comunist` amintire

PA G I N A 5

|n aceast` imagine de la Congresul al XI-lea al Partidului Comunist Romn \l putem

identifica [i pe Ion Iliescu. {i ne-ar fi greu s` nu-l identific`m: e cel care st` ca o
sul`-n coasta tovar`[ului Nicolae Ceau[escu. Mai erau ceva ani p\n` c\nd \l va marginaliza pe acest mic comunist de carier`, mut\ndu-l \n pozele cu partidul din
primul r\nd \n r\ndul 2.

Flac`ra Ia[ului, 1 decembrie 1974

SUBALTERN LA DOI DICTATORI

CONSILIUL POPULAR AL JUDE}ULUI IA{I

COMITETUL EXECUTIV
DECIZIA NR. 515

Comitetul executiv al Consiliului popular

al jude]ului Ia[i:

Membrul supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al

P.C.R., Ion Iliescu n-a slujit la un singur mare conduc`tor. Pe
l\ng` Nicolae Ceau[escu, activistul Ion Iliescu a mai servit,
ocazional, [i cauza marelui voievod de renume istoric {tefan cel
Mare. O dat` ca pre[edinte, \n 2004, c\nd a aniversat electoral
moartea voievodului, [i o dat` \n 1975, c\nd a s`rb`torit 500 de
ani de la b`t`lia de la Podul |nalt. |n 1975, a avut [i cuv\ntul
de deschidere la simpozionul {tefan cel Mare \n con[tiin]a
poporului romn, prilej cu care a ]inut s` adreseze urm`torul
omagiu partidului: manifest`rile consacrate unei jum`t`]i de
mileniu de la vestita b`t`lie a lui {tefan de la Podul |nalt, de l\ng`
Vaslui, s\nt o expresie a cinstirii pe care partidul [i statul nostru o acord` marilor momente care compun epopeea istoriei
noastre na]ionale. (Flac`ra Ia[ului, joi, 9 ianuarie 1975)
At\t de frumos vorbea tovar`[ul ion Iliescu de {tefan cel Mare
c`, dac` n-am fi [tiut c` era de mult decedat, am fi crezut c`
vrea s`-i ia [i lui locul.

Cronica, nr. 30, 25 iulie 1975

Vizit` de lucru \n jude]ul Ia[i. Tovar`[ul Nicolae Ceau[escu d`
indica]ii pre]ioase pentru ridicarea blocurilor muncitore[ti \n zona central` a Ia[iului. Tovar`[ul prim-secretar Ion Iliescu de bucur` de victoria socialismului [i de faptul c` vor mai ap`rea c\teva zeci de cutii de
chibrit \n care s` poat` el s` opreasc` c`ldura [i curentul.

Av\nd \n vedere Hot`r\rea Comitetului Politic

Executiv al C.C. al P.C.R. din 27 august 1975, cu
privire la organizarea [i desf`[urarea lucr`rilor
agricole din campania de toamn` (...).

DECIDE:
Art. 1. Pentru str\ngerea la
timp [i f`r` pierderi a \ntregii
recolte, realizarea integral` a
planului de livr`ri la fondul de
stat, \ns`m\n]area la un \nalt
nivel agrotehnic a culturilor [i
executarea lucr`rilor premerg`toare ale produc]iei anului
viitor se stabilesc urm`toarele
termene:
cultura porumbului \ntre
5 septembrie 15 octombrie;
cultura florii-soarelui \ntre
5 septembrie 30 septembrie;
cultura sfeclei de zah`r
\ntre 1 septembrie 10 noiembrie;
cultura cartofului \ntre 1
30 septembrie;
cultura soia (pentru cititorii
tineri, hr`ni]i de la Angst: produs agricol pe care comuni[tii
lui Iliescu \l foloseau la decorarea socialist` a salamului
nn) 15 septembrie 15 octombrie;
(...)
Art. 2. |n perioada campaniei agricole de toamn`,
orarul de lucru al tuturor
forma]iunilor de munc` [i pentru to]i oamenii muncii din
agricultur` este zilnic \ntre
orele 6,00 20,00, cu pauz` de
pr\nz.
Art. 3. Comitetele executive,
respectiv birourile executive ale
consiliilor populare [i conducerile unit`]ilor agricole, vor lua
m`suri de mobilizare, pentru
participarea \n mod obligatoriu
la muncile agricole, a tuturor
cet`]enilor satelor, inclusiv a
angaja]ilor din comun` [i a

so]iilor acestora (doamna Nina,

dumneavoastr` c\te r\nduri de
porumb a]i cules \n comunism?
\ntreb`m [i noi) \n cadrul
brig`zilor [i echipelor, asigur\ndu-se peste tot ordine [i disciplin` \n executarea la timp [i
de calitate a tuturor lucr`rilor
agricole.

(...)
Dat` ast`zi, 31 august 1975

PRE{EDINTE,
ION ILIESCU
Flac`ra Ia[ului, 3 sept. 1975, p.
2

Ion Iliescu \ntr-o vizit` de lucru, juc\ndu-se de-a tovar`[ul Nicolae

Ceau[escu, \n capul unei delega]ii a inspec]iei de partid, a[tept\nd
timpurile c\nd, din primul om pe jude], va ajunge, cu voia
dumneavoastr`, ultimul pe list`, pe ]ar`.

PA G I N A 6

I L I E S C U I O N , pagini de comunist` amintire

1976: ELICOPTERUL DE PE
CC ATERIZEAZ~ LA IA{I

1848-1948-1978
Ion Iliescu
membru supleant al Comitetului politic
executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar
al Comitetului jude]ean Ia[i al P.C.R.
Revolu]ia de la 1848 reprezint` momentul istoric \n care
poporul romn [i-a afirmat deschis [i puternic hot`r\rea
de a intrat \n r\ndul na]iunilor civilizate, de a-[i f`uri liber
[i demn o societate \n acord cu aspira]iile sale fundamentale. (...)
Na]ionalizarea principalelor mijloace de produc]ie industriale de la iunie 1948 a reprezentat un alt moment
istoric \n via]a poporului nostru, una din victoriile decisive ale oamenilor muncii, ce avea s` pun` temelie
trainic` viitoarei dezvolt`ri socialiste a ]`rii.(...)

Cronica, nr. 32, 6 aug. 1976, p. 4

Imagine plin` de emo]ie [i dragoste pentru

conduc`tor: \n 1976, prim-secretarul Ion Iliescu \[i las` freza ciufulit` de elicopterul cu care
genialul tovar`[ Nicolae Ceau[escu se coboar`
din cer pe stadionul din Ia[i. Ion Iliescu se
bucur` tov`r`[e[te de sosirea lui Ceau[escu cu
elicopterul; a[a cum peste mul]i ani avea s` se
bucure, la fel de tov`r`[e[te, de plecarea lui
Ceau[escu cu elicopterul (de pe C.C.), ca s`-i ia
locul dictatorului s`u preferat vreme de 3 mandate.
Scopul vizitei lui Ceau[escu \n jude]ul Ia[i
este legat de calificarea de baz` a mai t\n`rului
s`u coleg de partid [i complice la dictatur`: dinamica lichidelor. Mai exact, de o viitur` care a
scos oamenii muncii din case cu sufletele
\nc`rcate de bucurie [i pijamalele pline de mocirl`, spre a-l \nt\mpina pe \nt\iul conduc`tor al
neamului [i pe mult iubitul s`u prim-secretar cu
lope]ile \n m\ini. Iat` ce a consemnat presa
vremii, sub titlul Pre]ioasele cuvinte:
Noi, groze[tenii, am fost [i \n acest an lovi]i

crunt de stihiile naturii. Culturile noastre, de o

frumuse]e [i o bog`]ie rar \nt\lnite, au fost, cea
mai mare parte, din nou luate de ape. Dar,
pu]inului care ne-a mai r`mas i-am acordat
toat` aten]ia, pentru a ob]ine produc]ii mari,
diminu\nd astfel pierderile survenite de pe urma
inunda]iilor. Iar acolo unde apele s-au retras, am
intrat cu plugurile [i sem`n`torile. (...) Aceast`
hot`r\re a noastr` a fost apreciat` de
conduc`torul partidului [i statului nostru,
tovar`[ul Nicolae Ceau[escu, care a ]inut s` fie
p`rta[ [i la necazurile noastre, Groze[tii fiind
prima localitate din jude]ul Ia[i unde a poposit
secretarul general al partidului. Ne-a g`sit pe to]i
la lucru muncind cu abnega]ie, fiecare \n sectorul s`u de activitate.
E clar c` activistul Ion Iliescu visa \nc` de pe
atunci s` ia locul lui Ceau[escu nu doar \n fruntea partidului (lucru pe care l-a [i reu[it, de[i la
un moment dat a trebuit s`-l dea jos din func]ia
de secretar general [i pe tovar`[ul Adrian
N`stase), ci [i pe meterezele inunda]iilor.

CEL DE-AL XI-LEA SIMPOZION

NA}IONAL DE BIOFIZIC~

Prim-secretarul Ion Iliescu exers\nd (\n

1976) actul democratic al decor`rii.

Ia[ul g`zduie[te, de ieri, un

eveniment [tiin]ific deosebit:
cel de-al XI-lea simpozion
na]ional de biofizic`, cu tema
Ac]iunea radia]iilor la nivel
celular [i molecular, manifestare organizat` de sc]ia de

biofizic` a Societ`]ii de fiziologie a U.S.S.M., Societatea de

medici [i naturi[ti Ia[i, I.M.F.
Ia[i [i Direc]ia sanitar` jude]ean`.
(...)
Au participat tovar`[ii Ion

Iliescu, membru supleant al

Comitetului Politic Executiv al
C.C. al P.C.R., prim-secretar
al Comitetului jude]ean de partid, pre[edintele Consiliului
popular jude]ean, oameni de
[tiin]` din alte centre ale ]`rii,
al]i reprezentan]i ai organelor
locale de partid [i de stat.
|n cadrul acestei manifest`ri, a fost acordat, prin Decret al Consiliului de Stat, academicianului Vasile R`[canu,
Ordinul 23 August clasa I, cu
prilejul \mplinirii v\rstei de 90
de ani, pentru \ndelungata activitate didactic` [i [tiin]ific`.
|nm\n\nd s`rb`toritului
\nalta distinc]ie, Tovar`[ul Ion
Iliescu i-a adresat din partea
Comitetului jude]ean de partid
[i a Consiliului popular jude]ean, calde felicit`ri pentru bogata activitate desf`[urat` \n
\nv`]`m\nt, [tiin]` [i pe t`r\m
ob[tesc, pentru meritele sale de
militant \n slujba progresului
politic, social [i cultural al
poporului nostru.
Flac`ra Ia[ului, 10 ian. 1976,
p. 3

La 1848, Mihail Kog`lniceanu exclama cu am`r`ciune:

...nu este omenesc ca omul s` exploateze pe om, ca cei
mul]i s` fie instrumentele de munc` ale celor pu]ini. I-a
revenit partidului comunist, clasei muncitoare misiunea
s` pun` cap`t pentru totdeauna exploat`rii [i asupririi,
s` smulg` pe cale revolu]ionar` din m\inile claselor exploatatoare principalele mijloace de produc]ie, s` treac`
\n st`p\nirea \ntregului popor fabricile [i uzinele care de
drept \i apar]ineau.
(...)
Se poate spune c`, \nc` de la apari]ia sa, mi[carea
noastr` muncitoreasc` a fost prezent` \n momentele
hot`r\toare ale istoriei poporului romn, ale evolu]iei sale
pe calea progresului [i civiliza]iei. Muncitorimea, ce se dezvolt` odat` cu apari]ia burgheziei, a noilor for]e [i rela]ii
de produc]ie, a luat parte nemijlocit` \n 1848 la
desf`[urarea revolu]iei burghezo-democratice, apoi la
\nf`ptuirea actului istoric al Unirii Principatelor, [i-a
v`rsat s\ngele \n marele r`zboi dentru cucerirea independen]ei de stat a Romniei. (...)
Fii credincio[i ai clasei muncitoare, patrio]i \nfl`c`ra]i,
comuni[tii au fost \ntotdeauna \n fruntea luptei pentru
ap`rarea [i consolidarea independen]ei [i suveranit`]ii
na]ionale a Romniei, pentru \nflorirea [i prosperitatea patriei scumpe. Ne cheam` la lupt` s\ngele lui Doja, Horia
[i Tudor Vladimirescu. Ne cheam` la lupt` dragostea de
]ar`, pe care nu vrem s-o vedem sf\[iat` [i cotropit`,
dragostea de acest popor, pe care nu-l vrem \ngenunchiat
[i robit, se sublinia \ntr-un document al P.C.R. elaborat
\n anii ilegalit`]ii. (...)
Contradic]ia dintre noul sistem politic, pe de o parte,
[i rela]iile de produc]ie capitalist dominante, pe de alt`
parte, se impunea a fi rezolvat` pe cale revolu]ionar`. (...)
De aceea, la 11 iunie 1948, ca o necesitate obiectiv`, a fost
decretat` trecerea fabricilor [i uzinelor, a bog`]iilor subsolului, a \ntreprinderilor bancare [i de transport, din
m\inile burgheziei [i ale capitali[tilor str`ini \n posesia proprietarului lor legitim poporul romn, oamenii muncii,
f`uritorii tuturor bunurilor materiale.

Ion Iliescu, \n prezidiul Festivalului de poezie Mihai Eminescu,

g\ndind la vorbele poetului: {i dac` ramuri bat \n geam,/ {i \i vot`m
pe toar[i,/ Eu nici o grij` nu mai am/ |i pup \n cur la Ia[i.

I L I E S C U I O N , pagini de comunist` amintire

B~TAIE DE JOC {I VOIE BUN~

COMUNIST~ CU TOVAR~{II
NICU {I NELU

Entuziasm [i bucurie \n ora[ul Pa[cani. Cu ne]`rmurit` m\ndrie \n sufletul s`u materialist-[tiin]ific,

Ion Iliescu \ncinge pe str`zile unui ora[ mic [i nevinovat o hor` cu \nt\iul juc`tor al Republicii Socialiste
Romnia, dansatorul suprem al ]`rii.

O ampl` activitate politic` de stimulare

a ini]iativelor creatoare
Interviu cu tovar`[ul ION ILIESCU, membru supleant
al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar
al Comitetului jude]ean Ia[i al P.C.R.

PA G I N A 7
Cu prilejul centenarului Independen]ei Romniei
[i a Zilei Victoriei asupra fascismului

FESTIVITATEA |NM|N~RII
DRAPELELOR DE LUPT~
G~RZILOR PATRIOTICE
DIN JUDE}UL IA{I

|n 1977, prim-secretarul jude]ului Ia[i, comunistul Ion Iliescu,

\nm\neaz` g`rzilor patriotice un drapel pe care, peste ani,
\l va confisca cu tot cu gaur`.

Duminic`, \n Pia]a {tefan cel Mare din Ia[i, a avut loc festivitatea \nm\n`rii drapelului de lupt` g`rzilor din jude]ul [i municipiul Ia[i.
Tovar`[ul Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Politic
Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului Jude]ean
Ia[i al P.C.R., comandantul g`rzilor patriotice din jude], prime[te
raportul [efului de stat major al g`rzilor patriotice, colonel C-tin
Arseni. |ntr-o atmosfer` emo]ionant`, de \nalt patriotism,
tovar`[ul Ion Iliescu d` citire Decretului preziden]ial prin care se
acord` drapelele de lupt` g`rzilor patriotice din jude]ul [i municipiul Ia[i. Se intoneaz` Imnul de Stat al Republicii Socialiste
Romnia, dup` care se \nm\neaz` drapelele, simbol al luptelor
purtate de \nainta[ii no[tri pentru independen]` [i libertate.
Flac`ra Ia[ului, 10 mai 1977, p. 2

Stimate tovar`[e prim-secretar (culeg`torul

acestu text \[i cere scuze fa]` de conducerea
redac]iei: tocmai am v`rsat pu]in pe tastatur`),
v` rug`m s` v` referi]i la semnifica]ia celei de
a XXXV-a anivers`ri a actului revolu]ionar de
la 23 August.
Aniversarea zilei de 23 August (m` scuza]i
o clip`, ies s` iau o gur` de aer, c` am v`zut
ce urmeaz` s` culeg; gata, am revenit) constituie un prilej de evocare (]in s` mul]umesc
[i pe aceast` cale babelor care l-au votat constant [i masiv pe tovar`[ul comunist Ion Iliescu dup` 89; mi-a]i distrus tinere]ea, hoa[telor),
pe de o parte, a tradi]iilor de lupt` ale poporului, ale mi[c`rii revolu]ionare, ale Partidului
Comunist Romn, for]a dinamic` care a
ini]iat [i condus mi[carea de rezisten]`
\mpotriva regimului militaro-fascist, actul
revolu]ionar de la 23 August. Totodat` aceasta constituie prilej de bilan] asupra drumului parcurs \n ace[ti ani de construc]ie socialist`, pe linia consolid`rii politice a
cuceririlor revolu]ionare ale maselor populare,
pe linia cre[terii for]ei economice a ]`rii, a
transform`rilor sociale care au schimbat din
temelii \nf`]i[area ei.
Interviul se continu` pe c\teva mii de semne
\n care tovar`[ul Iliescu elogiaz` na]ionalizarea [i progresul socialist, \ns` din respect
pnntru nervii culeg`torului [i din mil` pentru
stomacul lui prefer`m s` oprim citatul aici.
Cronica, vineri, 24 august 1979, 10 pagini,
1 leu.

Ia[i, 9 mai 1977: prim-secretarul Ion Iliescu prime[te salutul armatei

cu ocazia \mplinirii a 32 de ani de la sf\r[itul r`zboiului [i victoria definitiv` a comunismului \mpotriva fascismului. Comandantul supream
al armatei, tovar`[ul Nicolae Ceau[escu, prime[te \n timpul `sta
onoruri la Bucure[ti. Vremuri bune, c\nd Armata era cu am\ndoi.

PA G I N A 8

I L I E S C U I O N , pagini de comunist` amintire

CEAU{ESCU AL~TURI DE
SINISTRA LUI SO}IE {I DE
COMUNISTA LUI COPIE

CUV|NTUL TOVAR~{ULUI
ION ILIESCU,
prim-secretar al Comitetului jude]ean de partid
Ia[i, la Consf`tuirea de lucru de la C.C. al P.C.R.
\n probleme agricole
|n cuv\ntul s`u, tovar`[ul Ion Iliescu, primsecretar al Consiliului jude]ean Ia[i al P.C.R., a
ar`tat c` unele rezultate ob]inute \n dezvoltarea
agriculturii din aceast` parte a ]`rii eviden]iaz`
posibilit`]ile de sporire a poten]ialului acestui
sector economic chiar \ntr-un asemenea jude],
\n care ponderea sa este mai modest`.(...)
Prezent\nd m`surile \ntreprinse pentru
sporirea produc]iei agricole a jude]ului, vorbitorul a relevat necesitatea cre`rii unor hibrizi
cu perioade de vegeta]ie c\t mai scurte, intensific`rii cercet`rilor viz\nd ameliorarea unor
soiuri de semnin]e, asigur`rii unor cantit`]i mai
mari de \ngr`[`minte pentru zonele cu soluri
mai pu]in fertile, livr`rii la timp a pieselor de
schimb pentru utilajele agricole [i mijloacele de
transport, complet`rii spa]iilor de depozitare a
cerealelor.

Oamenii muncii, \ntregul popor particip` cu bucurie [i m\ndrie

patriotic` la aniversarea a 60 de ani de via]` [i a 45 de ani de
activitate revolu]ionar` a tovar`[ului Nicolae Ceau[escu, secretarul
general al Partidului, pre[edintele Republicii Socialiste Romnia.
Al`turi de oamenii muncii, de \ntregul popor [i de coana Leana
Ceau[escu, m`runtul prim-secretar Ion Iliescu se bag` [i el \n seam`
printre ling`ii de serviciu ai partidului, de zici c` ar vrea s` i se aprobe
o cerere de ARO sau cel pu]in un CAR.

N-AVEAU KENT, NICI

TELENOVELE, AVEAU PE
NELU {I BELELE

Conducerea de partid [i de stat \n vizit` de lucru la Universitatea ie[ean`.

|n planul secund \l vede]i pe tovar`[ul Ion Iliescu, care pe-atunci, c\nd avea probleme cu studen]ii,
chema nu minerii, ci cizmarii.

Tovar`[ul Ion Iliescu (\n dreapta, cel cu p`l`rie de bol[evic, nu cel cu

chipiu de securist) asist` la o str\ngere c`lduroas` de m\n` \ntre
b`rbatul suprem al ]`rii [i electoratul muncitoresc feminin de la
APACA, \nc` neafectat de restructur`rile imperialieste.

Via]a personal`
[i activitatea
Cine crede c` Ion Iliescu a trecut prin via]a asta comunist`
de unul singur se \n[eal`. A avut al`turi mii de tovar`[i [i
c\teva tovar`[e. Dintre acestea din urm`, pe l\ng` doamna
Nina, mai amintim: Lucia Nicoar` (\n prezent, directoare de
teatru \n Timi[oara), Florina Cercel [i Rodica Becleanu (\n capitalism). Umbl` vorba c` [i Corina Cre]u, tot \n capitalism, dar
noi nu credem. A, era s` uit`m tocmai Constitu]ia pe care-a
chinuit-o p\n` la b`tr\ne]e.

Fotodocumentar de Mihai Burcea.

Mul]umim Mili]iei spirituale pentru ajutorul nepre]uit dat
\n munca de demascare a comuni[tilor.

FERICIREA DE A TE DA LA
CANIBALII AMERICANI
Am l`sat la urm`, pentu cititorii frunta[i pe care i-au ]inut
nervii p\n` aici, un citat din
Fericirea de a tr`i \n Uniunea
Sovietic`, textul acela scris de
tov. bol[ev. Ion Iliescu pe vremea c\nd studia la Moscova:
|mpreun` cu noi mai \nva]`
\n U.R.S.S. [i studen]i din alte
]`ri prietene, studen]i chinezi,
mongoli, coreeni, studen]i
spanioli emigran]i etc. Cu to]ii
sim]im prietenia, \ndrumarea
[i ajutorul tovar`[ilor no[tri
sovietici, ne bucur`m \mpreun` de succesele construc]iei
noastre pa[nice [i sim]im
aceea[i revolt` contra canibalilor americani care s`v\r[esc
bestialit`]i de nedescris \mpotriva eroicului popor coreean [i

care preg`tesc un nou r`zboi

mondial.

ION ILIESCU
student anul III, Institutul Energetic Molotov
Moscova
Sc\nteia, 28 august 1951,
pagina 2

Frumos le mai zicea t\n`rul

`sta. Nou` ne-ar fi cr`pat obrazul de ru[ine, cu tot cu aluni]`.
Lui nu i-a cr`pat nimic. Ba a
mai [i stat \mpreun` cu canibalii americani sub acela[i
curcubeu.