ROMANIA qi Logoter Analiz[ de Societatea Existen{iala

g|

SAEt
/\

dretexte dre eu)regere exXstenfi-ilil anafflzd

nr. (4) 112005 VII eft

..'../

CE ESTEANALIZA EXISTENTTaIAsI LoGoTERAPIA

Ce esteanalizaexistentiald logoterapia gi
CristianFumici
Articolul ansamblu

Pozitia dizidentd pe car o adopti, atrage dupl sine excluderea Frankl in 1927din asociariade psihologie Iui individuall, la solicitareaexpresda lui Adler, fapt care_l al'ectealdprolund. Desprinsde adlerieni Frankl este atrasdin ce in ce mai mult, prin intermediul lui Rudolf Allers de antropologia filozoficd si fenomenologia lui Max Scheler. inrr-o conferinti. din 1926, el foLseste De indati ce pronuntdm cuvintele logoterapie de sau pentn: prima dati conceptul de ,.logoterapie,', care in anuh"a G^iiieliate, gAndrl;"?uce Ia n-eurologul la si 1933il adaugi pe cel de .,analizdexistentiali,'. inceoAnd psihirrruvienez I vik6lFrank'i. Ndscutla 26 martte1905,Frankl esteintemeietorul d i n l q 3 8 i i l p a r p r . i m e lp u b l i c a l i ip e a c e a s t t e r n j .d a r e a d a t o l i t l r i z b o i u l u is i a i n t e m a r i is a l e i n t r _ u n a r i r d e celeide-atreiaorienriri,,i.*^ in ositrof.opii aupi l concenlrare. in 1946publici prirnelelucr.ir.i psihanatizari"G]iii*,orGi"-;afralam a rri rrbia lu; irajore intrecaresi operas-ade referinti..ArztlicheSeelsoile.. Adler Discipol si continuator al acestora,Frankl isi in care precizeazd propune completare. desdvArqire acestor o fundamentele o teoreticeale los;te_ a orientAri psihoterapeutice r a p i e is i l n r l i z e i e x i s r e n r i a lD . p i c e i n c i d i n r n i l . 5 0 prin aducerea disculie a ,.dimensiunii eu in publici impreunl cu J.H.Schultz si Freiherr von spirituale" a omului qi a problematicii sensului.Se reali_ Gebsattel monrrmentala lucrare in cinci volunte zeazd1n felul acestao adevfi.ati,cotiturd copernicand "Handbuch (Franklta imrginii omului.htii der Neurosenlehre und psychotherapie,,, de cel cultivate orien_ de "Via\a o p e r u u i F r a n k ls e i m b o g l t e s t c o n t i n u u u z e c id e a l r e l tidle anterioare: e tnsdsi esrc cea care Duttetntre_ c titluri de carte, nenumirate ar-ticolesi conferinte biri umului. El nu are nimic ie intrebat,tnai mult, el este finute pe toate meridianele.Intri in conlacr cLlnumeroaseDercel interoSiat, ce rdspunde vielii _ este respottsabil cel sonalitili din lumea filozofiei si psihorerapiei. .lir(i rl. riord'tFttnkl 1995.96t. Franll incearciin l.elul pr.e(J:l la numeroase acesta_si-aduci corectiv perspectivelorantropologice universitb{ide renumedin lumea intreagl iar un p r e s t i g i u l i n c o n t e s t a b id e c a r e s e b u c u r i s c c o n alepsihologiei l abisale, acuzate dejade Husserl Scheler si cretizetzi, in nu mai purin de 25 de titluri de doctor de psihologism;i implicit de reductionism.Aceasti crithonoris causacareii sunt acordate.Se stinge din viari la ici, formulatdde altfel si de cltre alti filozofi psihiatrii si 2 r e p t . I 9 9 7 I a V i e n a I i s i n d i n u r m as - ao - o p e r im o n u _ din epoci. precum K.Jaspers. . L.Binswangersau Vvon G c b s r t r e l ,F r a r r k lo s i n L e t i z e a z.iu * u l , a i s c u s i n t d m e r r l a liin c d r r a t i e u m a n i s mo n o u i o r i e n t a r e .e ud e _ d , c letoricii irr formula conform c{reia, daca psihanaliza a treia, in psihoterapia Vienezi, o gcoall de psihoreraoie si n^enumiirati freudiunii preocupcrd ..voin1a plhceie..iar psi_ e discipolice-i continul opera. de de ,,voin1a hologiaindividualia luiAdler de Incd de la sfirqitul zrrilor '40 metoda psiho-teraoeude purere,,(vezi tici preconizaride Frankl isi gisesreprimii aaepli. in si Nietzsche),orientarea unnlre$te ,.voin; de sens,,_ sa anii '50 incep sI seconstituie,in diverselocuri dinlume. ca motivatje specific umani _ primele doud nefiind in tapt decatexpresia"nevrotici,'a acesteia urmi. societrti de logoterapie. rima. curios. tocmai ijl p din Argentina. In spatiul de limbi germani apar cle aseme_ In momentul in careisi elaboreizl teoria, Frankl nu are n e us o c i e t i r;i i i n s t i r u r d c l o g o r e r a p i e . e v el u i F r a r r k l , insl in vedere e doaraceasticriticl a psihologismuhti l (con_ portamentul uman nu poate fi vlzut ca dependent ElisabethLukas, la rAndul ei autoare a numeroasecifti doar de e. sLructura psihologici de molivatia sau de l psihiii t si rerlrrclroa_ d e s p e c i a l i t a td o v e d i n d u - s e o s e b id e a c t i v An x c e s t i sens.In anul 1982 seinfiinteazd institutul de losoteraoie isn_t-ului (reducerea dimensiunii spirituzLle cea psiholog_ ia ici) ci si a ptm-dete d i n V i e n ap u n d n d u - s e r t f e l p i a t r ad e r e m e l l p r n i r u nninismului (ceeace exclucleliber"ul a Iomarea sistematici de specialisti si pr.ofesionistiin a'bitru, din moment ce in spateleoricirei vointe se afli o trebuinti, un imperativ,precum pozitia in fratrie, domeniu qi dezvoltare in continuare a locoteraniei$ t ! situatia analizei existentiale.Aceasti qcoali ce grrp.ori mar oedipalS educatitt a lwltloqiw rrlri (vezidorr ase4i_ sau si mulli elevi a lui Franklin frunteacirora se situeazicel unealui Freud conform cXreiaorice intrebareasuDra sen_ srrJui dejuo borli sautcptulcAin spatele mai strllucit discipolgi continuator acestuia. estc al orjcliei sn-i_ Alfried danii s-ar afla un conflict sauo nevrozi mascati). Liingle,a cunoscut dezvoltare o deosebit dinamici de

'i

I
'i

4 nnauzA EXrsrENTrALA

CE ESTE ANALIZA EXISTENTIALA SI LOGOTERAPIA

atit in domeniul cercetdriistiin(ifrce si al dezvoltirii teoinffebareafundamentali a existen,tei: sunt- dar pot si eu retice cAt 9i in domeniul practic de intervenlie terapeufiu ?),prin intennediulperceplieigi cagnipelajungAndu-se ticd prin elaborarea unor metode specificede interven{ie Ia iNcREDEREA FUNDAMENIALA; psihoterapeuticdprecunl. analiza existenliald. perso2. a place - vALoRoSLIL = a plac - \aIATA (ce prenald, netodu analizei biografice, metodagd.siriipozitiei supunerlspunsul la intrebereafundamentrli a vietii: eu personale, ca si nu le citlnr decAt pe cele mai importrliesc - dar imi place sb triiesc ?), prin intermediul tante. emnt alunglndu-se la VALOAREA iei FLNDAVE]\ffAIA: in acestnou context ary@-elsfentianqi logotenpia au 3. a avea voie - sA Frr TU INSUTI(ce presupr.rne rispuncunoscut in ultimul deceniu q!-jq4514!9-"9__Cl9gl'oltare la intrebareafundamentalda persoanei:eu sunt- dar sul deosebitl eviilulendG ii ieei "" r,i*t t vedea doar ca o arn voie si fiu a-5a prin intemediul atitudirLii;i tlenti?), cornplctzrle psihoterapiilor a traditionale o merodrde psila ajungitndt-se la VALOAREA PROPRIE. Pentru ca fcdii hoterapie bine structurati gi de sine stititoale recunoscute ca atunci, si doar atunci, cand acestetrei motivatii fundaataresi nominalizald oficial in stateca Aushia si Elvetia ca mentale penonal - existenliale sunt implinite, persoana principall orientarede formare si practicl psihoterapeutic5. umind sdfie pus[ in fa{a aceleirnotivatii, specificumane, Asistdm la o dezvoltaregi nuanlarea cadfului teoretic si pe care Frankl a descris-ogi definit ca: stabilit de Frankl, atit cu privire Ia problernatica sensului, (ce 4.VOINTA(DORINTA) SENS presupunerdspunsul DE cat si a teoriei motivationale elaboratede acesta. la intrebarcaasuprasensuluiexistentei:eu sunt aici - de Introducdndproblematicasensuluiin cAmpulde preocuce estebine acestIucru?), prin actiune,ddruirc ;i conpare al psihologiei, psihoterapiei gi psihopatologiei Frankl sccrure ajungandu-se SENSLIL la VIETII. realizeazl, dupd cum singur afirmi, o adevraruti, cotitLri Aceastl noui. 9i complexi teorie motivalionali, copemicand.C| toatre acestea modul de abordare proble?n a fumizeazi analizeiexistentialeactualeun inshument teoretic maticii sensuluiel rimane la infelegereatraditional5a acestui propriu in bazaciruia poatefi abordatdgi psihodinamica,ea conceptqi anumeceateologici. De aici au rezultat o seriede devenindastfel o metodi Ei docfini psihoterapeutici comneclarititi gi neintelegerice au stat$i la origineaprincipalelor plet5. in plan teoretic se contureazd mai clar o rescrierea tot critici ce i-au fost aduse,culmindnd cu afimatia confom psihopatologieibazati pe filozofia existenlial:st5$i fenomeclreia s-arurmfuii nici mai mult nici mai pr.rtindecAtcrearea nologicl in centrul clreia se sihreazi conceptulde e)dstentI, unui soi de religie surogat. Aceasti abordareidealist - placonceptinteles ca: b{irea si creareade citre om a valorilor tonicianl a problematicii sensuluide citre Frankl ce poatefi din lume. sintetizati in aserliunea: sersul premerge fiinla, este ,l<' Conform analizei existentiale se descriu natru oremise inlocuitd de Alfried Liingle prin una empiric - aristotelicS: Wrrttu exislenld: fiinla ajunge la sens; sensul fiind vlzut din aceastdnoui l. Capacitatea de a accepta condiliile viegii perspectivd a posteriori.Liingle distingeintre un sensexisca (raportarea la realitate qi capacitatea de a avea tential si unul ontologic, doarprimul fiind de competenta psiinordere). hologiei, a psihopatologiei si psihoterapiei,cel de-al doilea 2. De a trlii cu propria sirntire (relatii ;i valori). deplfind competenta acestordomenii. Estelocul de intAlnire 3. Valoriz:rea a ceeace esteindividual $i unic (respect dar si de delimitarc al psihoterapieide teologie. Se realizeazi. fati de felul, libetatea $i demnitateapersoanei,chiar ir.rfblul acesta noul cotituli in abordarea o problematicii senqi a celeiproprii). sului, de acea;t5 datil o cotifi.ffd existentiald. Sensul exis4. A actionagi a seangajapenflx ceeace dd sens. ("logo,s") estedefinit astfel,ca fiind cea mai valotenttal. Astfel, perspectiva teoriei compofianentde si a psihodiroasi posibilitate (de actiune, atitudine sau hiire), acum qi narnicii semodifici diametral,omul ne mai llind intelesdoar aici, - este $ansa sau sarcina (imperativul) momenca fiind condus,m6natde condifioniri qi fo4e inconstienteci "Omul tuJui.(Liingle) ca persoanl $i ca atras,tocmai de valorile din lume. "fiinla aiunge la Dar dacd sens", sensul fiind ceva de tinde a trecedincolo de sine,de a seconsacrasi dlruii altora atins,cevacetrebuiedescoperit, cevasituatla sfirEit, inseam(lucruri, oameni,indatodri) pentfu ca astfel s[ dobAndeascl t'ri.ci qi votnta de sens,vdzutl de Frankl ca principall fortl implinirea sa existentiald. Astfel, analiza existentiald motivational5a omului, este ultima intr-un sir de alte poatefi definiti ca"o psihote,apie fernm,enol@omotivatii ce o premerg. mlu cdtei scopeslc dc o aiuto nerso ne sd aiunpii la o p Analiza existentialdactuall distinge 4 rnotivatii persotrdirc liberd (,spiituald si anotionald), Laatitu{lini autentice nal - existentiale fundamentale (A.Langle), nrotivalii ce .si la ttn comnorlurueut n'stxtrt.sabil dc'viatu si ltunt'a futLi trebuiesc implinite.ca o scard devenirii. a ca penoana sc;lA&incle) trrnrl sI poatdajungela existenti: Din rceasti definitierezultdSi errpelepresupuse de - ucsTENT (ce presupunerlspunsul dat la l. a putea fi procesulrcrapeuric alaliza .*iiGn]iiiil*din

l a\ ii

ANALIZA EXISTENTIALA 5

CE ESTE ANALIZA EXISTENTIALA SI LOGOTERAPIA

- prelucrarea ernotiei si cognitiei din imprcsie si triire - prelucrarea integrativ - biograficl a atitudinilor personale - descoperirea formelor de expresie autentice si corespunzitoeLre situaliei - exersarea realizareaunui comportament qi incdrcat de sens. in decursul timpului, intelesul termenilor de analizi existenliall si logoterapiea evoluat,iar astachiar ?nopera lui Frankl. qi Confuziile neangelegerilefbsrgenerale au de Friurldinsusi,carein dorinta sa de a subliniape de o Darte specificitatea perspecrivei anropologice orienrare sale de existentialistl iar pe de alta particularititile metodei sale de interven{ieterapeuticl a conferit acestortermeni inte_ lesuri sensibilditerite.ScoalaVienezi actuali intelege prin tunli:a existenliali intreaga melodd de psiJroterapie cu tot esafodajul teoretic,logoterapiareprezentand ei doer o partea acestuiintreg Si anume aceeace se Dreocupide ploblemaricasensului.de problematicalegardde cea de-apatramotiva{iefundamentallpersonal- existenfiali. in -9;9gri-,scapuJ--amtkti --extsxn$i atr cs!,e Ae--a edescoperi_,4qq! :IsufiL_ytglgruDIc-slALpf1r-a-trdti -ipl! ulot@ eroI i ei este rr J)e d"t, nP",',S"rrttrl le ma v-![999-!4rlgJ:e]e.* PlinciDalele afirmatj ",,nt; - Ceeace estecel mai profund in om - persoana _ nu sepoateimboln;.vii, esrelibef5 $i intangibila - Cu toate acesteaomul poate ajunge la deznidejde dacdnu-qi descoperl sensulsau dac6nu poatefi. - Omul esreresponsabilpentru libenarea sa. - Omului nu trebuie s5-i placd toate* nici mlcar la el insuqi (capacitatea auto - distantare). de - Omul nu esteintregit do:r din si prin el insuqi_ el are nevoiede o "completare",implinire, prin intermediul celorlalti (auto- transcedere). - Fiecareom are un loc qi o misiune in lume _ ceeace i se cereestedoar si le descopere. in ti*p "., p.in"ipolo ofitrnot Omul poate descoperiun sensin fiecare qi in orjcare situatiede viall (nu prin elaboraresau impunere ci prin aplecare cauritre). si chiar si in situa!ile cele mai dilrcile si lipsitede oricesperanrl prilr: - trdirea a ceea ce este valoros (de ex.: natura, arta, relatia,etc.) - crearea valor.i(materiale,aftistice,spirituale,...) de - suportarea ceeace estede ne inliturat, de a ne schim(boalI, pierdereaunor oameni dragi....) prin ati_ bar tudineade a-qifi credinciossie insu5i5i de a seoutea p r i v ii n i a t i . , Inarmati cu aceasti noui perspectivi teoreticd 5i metodic5,analizaexistenlialhsi logoterapiaactuali.surlt 6 ANALIZA EXISTENTIALA pregitite a face fa,tdprovocirii acestui sfdr;it de mileniu, prcvocar reprezentatd,dupi cum foarte atent sesizeazl NolbertoA.Espinosa, intrareaomenirii intr-o noul erd. de pe care el o define$teca postmetahzicd.O aprecierelucidi ne obligXsi recunoastem marile mutatii survenite ultimii in 50 de ani in felul de a gAndiqi a se rela(ionaal oamenilor, atAtla lume si la ceilald cat si la ei insisi. in noua lurne ce se prefigureaz5, o lume a globalizlrii, mnrile imperative morale ce constituiaujaloane existen[ialecerte, pentru generalia lui Frankl spre exemplu, tind si dispari, irnpunAnd a fi inlocuite cu altele. Ori tocmai aceastaeste sarcina perspectivd analizeiexistentiale logoterapiei. de a si sarcini la care aceastaestepregdtitl a face fati prin intermediul noilor deschideri qi orientlri pe care le propune.

Bibliografie Espinosa, N.A. 1998:Zur Aufgabe der Logolherapieund Existenzaralyse im nachmetaphysischen Zeitalter. In. Existenzanalyze nr.3/ 1998,4- 12. Frankl, VE. 1995:Arztliche Seelsorge.Fischer,96. Frankl, V.E. 1988: Die Sinnfragein der psychotherapie. Piper Rankl, V.E. 1996:Der.Wille zurn Sinn. Miinchen,Ziirich: Piper L2ingle,A. 1994: Sinn-Glaubeoder Sinn-Gespiir? Zur Differenzierung von ontologischem und Existentiellem Sinn in der Logotherapie.in: Bulletinder GLE 11,2, 15-22 Liingle, A. 1994:Sinnvollleben.Niedercisterreichisches

d:."rf:l,cf aco.4]qt.aoJ_9li$e!]EnindrLia!-anuBli"ila i,"

Pressehaus Liingle, A. 1998: Verstiindnis Therapie psychound der Dynamikin derExistenzanalyse. Existenzin: Analyse 1/1998, nr. 16-27. Liingle, A. 1993:Wertbertihrung. LiingleA. (edir.): in: Wertbegegnung. PhAnomene methodische und Zug2inge. Viena:CLE, 22-59 Liingle, A. 1993: Glossar zlt den Emotionsbegriffen.Ibid.- 173 16 I Liingle, A. 1997: DasJazumLeben Finden. Sitchrig in: Sein. Viena:GLE 13-32

Adresa autorului: Dr. Cristian Ftmticd StrGh.Popanr7 ap.2 2900Arad