Fascinatie

Exista dragoste vesnica, putini sant la numar cei care o gasesc. Pentru dragoste vesnica e nevoie de doi, nu de unul, ambii sa-si raspunda in mod egal sentimentelor. Daca unul iubeste mai mult, aceasta dragoste se transforma in chin, durere si suferinta. Toata caldura din jurul nostru, toata lumina si bucuria vietii noastre ni le-aduce insasi ea, dragostea. Fara ea n-am observa soarele rasarind, copacii inflorind si poate n-am auzi pasarile cum canta, sau n-am trai cu-adevarat. Timpul poate sa schimbe adesea orice, poate sa schimbe dragostea in deziluzie si visul in iubire. Timpul poate sa schimbe adesea pe orcine, poate sa-i dea indragostitului indiferenta cruda, iar nepasatoarei poate sa-i sadeasca in suflet o iubire eterna. Timpul, tot el, poate distruge orice, dar ma intreb poate spulbera chiar dragostea adevarata? sau am fost prea indiferenti sau prea lasi ca sa luptam pentru ea. Se-ntampla sa gasesti iubire in locuri simple si ciudate, sa treci fara sa sti pe langa

ea.

Poti s-o gasesti pe strada, in locuri neumblate, departe fi sau poate chiar in fata ta. Iubirea nu-i trebuie sfarsit si totusi capat nu-i gasesti. E ca un labirint, in care alergi fara de rost, un camp, un camp imens pe care toata viata ratacesti si cauti peste tot de ploaie un adapost. Ai vrut iubirea, ai vrut iubire sa gasesti departen zari nemarginite, ai fost un orb, ea s-a aflat in palma ta mereu, in aripile fluturelui, de vantul aspru zdrentuite, si chiar in culorile infinitului curcubeu. Iubire, iubire poti gasi si-n a sufletului tau armura rece, in fulgii de zapada ce-ti cad pe chip neincetat, in iarna grea, in fiecare clipa ce spre eternitate trece, si visele pe care-n urma le-ai lasat. Daca albastrul cer ti-a asezat iubire pe ploapele inchise, si obosit ai adormit sperand sa poti visa, trezeste-te, trezeste-te, zadarnic o cauti in ale tale vise, deschide ochii, e chiar in fata ta, e chiar aici.

Dragostea este o boala de care sufera orice fiinta umana, este simbolul sentiment

la care te gandesti mereu, este caldua ce vine in mijlocul unei seri, este racoarea din miez de vara. Sa iubesti inseamna sa te daruiesti trup si suflet persoanei iubite. Sa iubesti inseamna sa nu urasti. Daca vrei sa iubesti, nu fugi de lume, caci asa nu-ti vei gasi niciodata iubirea adevarata. Succesele marunte din viata duc omul la starea nefireasca in care viata, este considerata ca o leganare placuta fara obstacole si fara renuntari. Este caracteristic pt omul trait in succese de a nu dori o realizare interiaora, de a nu aspiara continuu la o apropiere de fondul intim si originar care alcatuiesc, specificul individualitatii sale particulare. Insuccesele din viata au insa o fecunditate impresionanta, ele nu distrug decat fiintele care nu pot sa renasca. Aici face parte marea categorie a relatiilor care, neavand atata viata pentru a renaste dintr-o decadenta temporara permanetizeaza aceasta decadenta toata viata. Lipsa de sambure launtric duce la o moarte timpurie...... Mijlocul sigur de a reusi onorabil in viata este de a sti sa-ti trezesti marile ambitii: succesele nu te trezesc. Emil Cioran: "Singuratate si mister" Ceea ce pare dezordine in tine este zburdalnicirea,......ceea ce pare scandal este ccea ce pare agitatie este de fapt viata. Prima prietenie e ca o floare aparuta pe mormantul iubirilor trecute. O vei gasi si pe a doua, dar numai in farmecul celei dintai. Nu acorda dragostea ta celui ce ti-o cere, ci celui ce ti-o poarta. Sa gandesti, nu mult, dar cu minte Sa te rogi, nu mult, dar fierbinte Sa trasezi, nu mult, dar cu usurinta. Sa iubesti, nu mult, dar cu credinta. Nu cere sa-ti fie usurata povara vietii, Ci cere curaj sa o poti purta. Nu cere implinire in viata, Ci rabdare pentru a accepta frustrarile. Nu cere perfectiune in tot ceea ce faci, Ci intelepciune pentru a nu repeta greselile.

avant,

Si in sfarsit, nu cere mai mult Inainte de a spune MULTUMESC pentru ceea ce ai primit deja.

Daca nu intentionam sa ne corectam purtarea, n-are nici un rost rugaciunea.

ASTZI doar voi experimenta i m voi bucura la maxim de fiecare or, nencercnd s rezolv toate problemele vieii acum. ASTZI doar, voi ncerca s-mi dezvolt mintea, nvnd mai mult; voi citi ceva ce necesit effort, gndire i concentrare. ASTZI doar, voi fi plcut. M voi aranja, voi vorbi cu o voce blnd, preitenoas i plin de consideraie pentru cei din jur. ASTZI doar, nu voi cuta vinovai i nu voi ncerca s-I schimb pe alii. ASTZI doar, voi avea un scop i un plan. S-ar putea s nu le respect complet, dar voi ncerca. Fcnd acest lucru m voi feri de doi dumani graba i nehotrrea. ASTZI doar, mi voi exersa caracterul voi face o schimbare n bine i o voi ine secret; iar dac cineva o va descoperi nu conteaz. ASTZI doar, voi face cea ce nu a vrea s fac; astfel mi voi nva duhul s domine carnea i voina emoiile. ASTZI doar, nu m voi teme s iubesc i s risc; voi evea curajul s m bucur de toate binecuvnturile lui Dumnezeu i voi avea credin c toate seminele semnate de mine vor rodi n mpria Sa.

Destinul vesnic este detreminat nu de sansa, ci de alegere. Reteta fericirii:

1. Niciodata sa nu iti permiti sa te plangi, sa fi nemultumita de ceva - nici macar de vreme. 2. Niciodata sa nu te imaginezi in alte circumstante sau in alte locuri. 3. Niciodata sa nu compari multimea a ceea ce ai cu a altuia. 4. Niciodata sa nu-ti doresti ca asta sau cealalta sa fi fost altfel. 5. Niciodata sa nu te bazezi pe ziua de maine - nu uita ca ziua de maine esta a Domnului, nu a noastra.

Sti tineretea este cea mai insemnata parte a vietii, atunci sufletul raspandeste cele mai dulci parfumuri si dezvaluie cele mai frumoase flori. Si totusi in tinerete se intampla uneori lucruri ciudate la prima-vedere (bineinteles pentru oamenii mai in varsta ca noi), dragoste, prietenie si amintire. Da, dragostea este sentimentul cel mai maret, care in general face minuni, faureste oameni noi, creeaza cele mai mari valori umane.

Am citit undeva ceva superb care m-a impresionat:(Daca stie cineva de unde am preluat acest fragment, ii ofer un cd cu cele mai tari melodii de dragoste, doar sa-mi trimite-ti un mail): "Chiar daca as vorbi in limbi omenesti si ingeresti, si n-as avea dragoste, sant o arama sunatoare sau chimbal zanganitor. Si chiar daca as avea darul prorociei, si as cunoaste toate tainele si toata stiinta; chiar daca as avea toata credinta asa incat sa mut si muntii si n-as avea dragoste, nu sant nimic. Si chiar daca mi-as imparti toata averea pentru hrana saracilor, chiar daca mi-as da trupul sa fie ars si n-as avea dragoste, nu-mi foloseste la nimic." Povara acestei lumi e mult prea grea pentru ca un om s-o poata purta, iar fiinta Universului prea cruda pentru o singura inima. Deci asa se naste "prietenia" acest nobil fruct al chibzuintei umane, ea este ca un lant invizibil, lant care iti rasfrange libertatea. Uneori fara sa vrei te ridica, alteori te trage in jos. Apoi, dupa ce treci prin cele doua faze, urmeaza amintirea, a tot ce ti s-a intamplat. Amintirea este unicul pom la umbra caruia te poti racori, ea este lampa trecutului in negura a ceea ce exista, care iti va lumina viitorul. Oare vom putea vorbi despre dragoste, pritenie si amintire?

Daca vrei ca lumea sa te vorbeasca de bine, nu vorbi tu nsuti de tine.

In noi nu ne-am spus-o, dar vezi bine ca ne iubim si ca ochii tai de mult asteapta de la mine sa spun cuvantul greu dintai. Cand ne-talnim e-o fericire ce-a fost dorita de-amandoi, nu-i limba in stare sa insire din ochi cat ne spunem noi. Se sorb adanc si insetate a noastre lacome priviri, acelasi gand si dor ne-abate, aceleasi tainice porniri. Si atata ti de inteleasa ce-a sira a ochilor mei tristi, cat rosesti ca o mireasa, clipesti nervos si duci in casa dezmierdare, n-ascuns un zambet imi trimiti,...in noi intunecat tresare misterul vesnicei vieti. Ne-ntelegem de minune cu cat ne intalnim mai des si totusi ne sfiim a spune ce fiecare am inteles. De ramanem singuri vreodata, stam muti cu ochii in pamant, tu parca astepti infiorata, eu in desert inima-mi framant...De ce nu vrei? mai lesne-ti vine sa faci tu cale la-nceput, apropiete bland de mine si intinde-mi mana s-o sarut. Din vraja dulcilor ispite ne mai catand sa te abati, ne-om pomeni pe nagandite ca de cand lumea imbratisati. La ce vrei................la ce vrei sa se risipeasca, atatea visuri in zadar, la ce comoara ta fireasca

sa ti-o ingropi ca un avar. Acum ti-e inima fierbinte, frumoasa esti, iubita esti, ce mai astepti asa cuminte si-n taina singura tanjesti. Nu simti......nu simti? cum prinde sa te-n bete taria infrantelor dorinti, nu vezi cum arzi de sfanta sete a sarutarilor fierbinti. Indemnul tineretii tale asculta-l cat e dentelept,.............. cu atata dor iti cad in cale,.......................... e atata timp de cand te-astept.

Sa-ti fie rusine de tine, daca ai ajuns un suflet obosit ntr-un corp nca plin de vigoare.
Stropi de ploaie pe curand peste-un gand ratacit in noapte adanca si crampei de dor rupte acolo unde imaginile pareau reale.....Pasi grabiti alergand pe un drum cu sens unic, impiedicandu-se de o speranta, o speranta desarta. O viata intreaga avem inainte, atatea de maine ne asteapta rabdatoare la rand, acolo randul zilelor de maine, durerea nu mai e durere, iar lacrima nici nu exista. Iar daca maine va deveni candva un ieri de ce ar mai exista atunci durere si lacrimi, atatea ganduri ratacite incalzite de sperante desarte.

zile

Ferice de cei flamnzi si nsetati dupa neprihanire, caci vor fi sarurati.

In lumea asta noastra se pierd lucruri de care nu ai cum sa sti, se pierd idei, imagini, locuri, momente albe in nopti tarzi, se pierd emotii, sentimente, se pierd tristeti si fericiri, cuvinte cum nu au fost rostite.......Poti pierde ganduri, amintiri........se pierd si stelele din cer, tot ce-i frumos si efemer.......se pierd iluzii de iubirii tinute in taina amagiri.....poti pierde glasuri, soptiri vagi, cum poti pierde pe cei dragi, se pierde multe, mult prea multe si raman pe veci pierdute.....

Caracterul este invincibil. Este o forta launtrica ce nu poate fi nvinsa.

Ma simt singura si pustie ca un luceafar ce rataceste singur pe pamant in cautarea iubirii, in cautarea unei singure clipe de fericire, ce-mi ajunge pentru eternitate, dar stiu, stiu ca nu voi gasi, asa cum nu te voi afla nici pe tine, voi fi condamnata sa ratacesc pana la sfarsitul timpului.... iar tot asa vei rataci si tu, in cautarea sufletului meu pentru ca noi doi santem blestemati sa nu ne gasim niciodata, si ne vom cauta, ne vom cauta cu disperare, pana ce ni se vor stinge stelele si

atunci ne vom pierde si ultima farama de speranta, si vom ramane niste suflete pustii pentru totdeauna.