Influena religiei i poziiei sociale asupra comportamentul electoral

Studiul comportamentului electoral este unul dintre domeniile sociologiei cruia i-au fost dedicate numeroase cercetri i analize in ultimele decenii. Dreptul de a vota este un drept fundamental, iar ntregul edificiu al democraiei se bazeaz pe posibilitatea exercitrii acestui drept. n ncercarea de a stabilii care sunt factorii care influeneaz opiunea politic mai muli cercettori francezi au efectuat un ansamblu de studii, care s-au desfurat pe parcursul a zece ani, asupra electoratului francez. !naliza datelor culese cu acest prile" au condus la concluzia c exist o dependen str#ns intre apartenena la o anumit clas social, deinerea unui patrimoniu, religie i opiunea politic. $omportamentul electoral poate fi asociat, in termenii probabilistici, unui sistem organizat de reprezentri, atitudini i norme. Sistemul include in primul r#nd percepia asupra universului politic dar nu se reduce numai la aceasta, cuprinz#nd un model de reprezentri ale c#mpului social, al convingerilor i sentimentelor relative la ce nseamn legitimitatea i nelegitimitatea reprezentanilor alei. %u& 'ic(elat i 'ic(el Simon au elaborat dou modele ale acestui sistem simbolic. )rimul este structurat in "urul religiei i pune accentul pe valorile familiei, cminului i muncii, patrimoniu simbolic i material fr de care individul nu i concepe existena. !cest sistem de valorizare i reprezentare este caracteristic in general celor care voteaz cu partidele de dreapta. !l doilea model este structurat in "urul clasei sociale, a antagonismelor i solidaritii in cadrul acesteia. *xperiena realitilor sociale i economice i felul in care ele condiioneaz existena i soarta familiei sale i a celor care triesc in acelai mediu, reprezint referina cea mai utilizat. !cest ansamblu de semnificaii este adeseori asociat cu un vot acordat partidelor de st#nga. %eneza acestor doua sisteme este diferit. )rimul model este legat de rolul dominant pe care l-a avut timp de multe secole biserica catolic in rolul ei de organizatoare a societii. !l doilea este legat de istoria st#ngii politice i de sindicate i, pe termen lung, de micarea muncitoreasc nscut odat cu +evoluia francez. ,ricare dintre cele dou sistemele nu devin ins factori socio-istorici reali dec#t in msura in care ele sunt primite i acceptate de ctre indivizi concrei. $odurile simbolice ale sistemele sunt transmise prin intermediul familiei, colii, bisericii sau altor organizaii, in timpul copilriei i adolescenei ceea ce explic intensitatea afectiv cu care sunt acceptate. Dar nu trebuie subestimat impactul pe care l pot avea condiiile de desfurare ale vieii adulte, raporturile succesive ale individului cu ceilali, factorii economici care ii caracterizeaz existena.

De aici se poate concluziona c individul aparine mai multor grupuri in acelai timp i de aceea analiza trebuia s evalueze efectul combinat al acestei apartenene multiple. )e de alt parte, apartenena la un grup este gradual. )ersoana poate fi mai mult sau mai puin catolic sau poate aparine de mai mult sau mai puin timp unei anume clase sociale. Se poate face ipoteza c cu c#t gradul de integrare intr-un grup este mai mare cu at#t crete participarea la sistemul de simboluri care caracterizeaz acel grup. %rupul este mai mult dec#t un agregat statistic, este un ansamblu real in care indivizii interacioneaz unii cu alii, triesc experiene asemntoare, primesc, modific i transmit elementele unei culturi specifice. In consecin determinarea poziiei unui individ in cadrul grupului prin intermediul unei scri de indicatori de apartenen este important pentru determinarea coordonatelor comportamentului individual. !partenena la comunitatea religioas i influena acestui fapt asupra comportamentului electoral este o problem delicat in#nd cont de dificultatea practic a stabilirii intensitii sentimentului religios la nivel de individ. -niversul religios francez a cunoscut in ultima "umtate de secol transformri semnificative. !pariia clerului de st#nga, reducerea important a numrului practicanilor efectivi, mai ales in r#ndul tinerilor , apariia unor noi secte au determinat o modificare a rolului bisericii in societate i a legturii care exist intre nivelul de integrare religioas i opiunea politic. Dac considerm ca integrarea religioas nsemn in primul r#nd participarea in mod regulat la slu"bele religioase lucrurile nu s-au modificat in ultimul secol. $onform studiile efectuat ./0 din cei declarai practicani regulai 1cei care asist la ma"oritatea slu"belor religioase2 voteaz pentru partidele de dreapta, iar dintre cei considerai practicani iregulari 1care asist la mai puin de "umtate din slu"belor religioase2 se ndreapt in proporie de /30 spre aceleai partide. $onsider#nd c acest criteriu nu este destul de semnificativ pentru a arta gradul de integrare religioas, in#nd cont sc(imbrile care au loc in ultimii ani, specialitii au cutat alte modaliti de stabilire a msurii in care un individ poate considerat religios sau nu. In cadrul unei cercetri desfurate cu ocazia alegerilor prezideniale din 4566, s-a ncercat stabilirea poziiei subiecilor fa de patru c(estiuni fundamentale ale religiei. Intr-o prim etap, s-a construit o scar de baza unui ansamblu de credine semnificative pentru catolicism 1credina in existena diavolului, raiului i iadului, sfintei treimi, "udecii de apoi, prezena real a lui Isus in cadrul eu(arisiei 2. 570 din cei plasai la nivelul cel mai nalt al scrii credinei sunt practicani cu regularitate18.02 sau iregulari1/802. 9a nivelul cel mai de "os al scrii se gsesc 40 practicani cu regularitate, 450 practicani iregulari, :;0 nepracticani i 3.0 atei. *xist indubitabil a legtur puternic intre practica religioas i credinele fundamentale care stau la baza sentimentului religios, oricare ar fi biserica de care aparine< credina in existena in Dumnezeu i in viaa de dincolo de moarte. )roporia celor care susin c exist Dumnezeu este de 5:0 la catolicii practicani, /30 la catolicii nepracticani i 430 la cei fr religie. )rocentul celor care cred in viaa de dup moarte trece de la 630 la 380 i respectiv 460. )entru a considera sentimentul religios independent de apartenena la o biserica i la obligaiile pe care aceasta le impune, a fost aleas o alt form de manifestare religioas< rugciunea, practic intim i de dimensiune experimental. In plus este o practic care implic credin in existena unei entiti supranaturale. +ugciunea apare i ea in str#ns corelaie cu practica dominical. Se roag zilnic 6.0 din practicanii regulai, ;/0 din cei care asist la slu"b doar o dat sau de dou ori pe lun, 370 din cei care asist doar la marile srbtori, 4:0 din nepracticani i :0 din cei fr religie. =iecare dintre aceti indicatori nu msoar dec#t o faet a fenomenului religios, dar sunt foarte legai intre ei i putem spune c fiecare dintre ei msoar nivelul de integrare religioas. >oate datele disponibile confirm validitatea indicatorului de practic religioas ca fiind pertinent in ceea privete nivelul de integrare religioas. +elaia dintre oricare dintre cei cinci indicatori religioi i opiunile electorale rm#ne aceiai 1vezi tabelul nr.42. ?otul acordat partidelor de st#nga trece de la ;:0 la :;0 pe msur ce parcurgem scara credinelor catolice. $u c#t credina in Dumnezeu este mai sigur cu at#t probabilitatea de a vota cu st#nga este mai mic. $ei care se simt apropiai de st#nga politic

estimeaz in general c nu exist via dup moarte. !ceiai corelaie se regsete i intre frecvena rugciunilor i opiunea politic.

!. )e o scar a credinei de la 7-ateu la . practicant frecvent, dumneavoastr cum v considerai@ ,piune electoral de dreapta 7 4-3 /-. 45 :. /4 A. *xistena lui Dumnezeu vi se pareB. ,piune electoral de dreapta Sigur )robabil Improbabila *xclus 8 46 46 48 ,piune electoral de st#nga :/ 38 ;: /5 ,piune pentru comunist 8 / ; :7 electorala partidul ,piune electoral de st#nga ;: 36 :; ,piune pentru comunist 4/ 6 3 electorala partidul

$ .*xist via dup moarte@ ,piune electoral de dreapta Cu Da Cu stiu 48 37 :: ,piune electoral de st#nga /6 :/ 8. ,ptiune pentru comunist 4: : 3 electorala partidul

D. $#t de des spunei o rugciune@ ,piune electoral de dreapta 43 :8 88 3; ,piune electoral de st#nga ;5 /5 3; :5

In fiecare zi !desea +areori Ciciodat

>abel nr.4 Intenii de vot in funcie de indicatorii credinei religioase

!naliza este dus mai departe prin studierea opiunii politice in#nd cont de cele dou caracteristici< integrarea religioas i deinerea unui patrimoniu. +ezultatele celor doi cercettori menionai mai sus sunt sintetizate in tabelul nr.:. D Deinerea unei reedine private D D Dreapta St#nga $omunist

practicani regulai practicani neregulai non-practicani fr religie practicani regulai practicani neregulai non-practicani fr religie

;6 .6 45 35 /5 8/ :. 34 /3 47 46 .4 Deinerea de bunuri de raport .4 6. 4. /4 .: 83 84 /4 /4 44 8: .:

6 :6 38 ;6 / 45 :5 /4

8 4: :8 38 8 47 :4 3:

: ; 4/ 8: 7 : . :7

$onform datelor culese, votul este asociat in toate cazurile cu nivelul de integrare religioas. Dac se declar fr religie, un individ fie c deine sau nu un matrimoniu, va vota cu st#nga sau cu partidul comunist. In acelai timp, un catolic practicant fr patrimoniu va prefera partidele de dreapta. In acelai timp, oricare ar fi nivelul de integrare religioas , Eefectul de patrimoniu este verificatF. Incidena asupra votului a stp#nirii unei reedine, fr a lua in considerare substratul religios, este relativ modest dar nu negli"abil. Deinerea unor bunuri de raport influeneaz ins in mod evident votul, in timp ce variabila religioas este mai puin important. !ceiai concluzie se desprinde dintr-un alt studiu care cerceta cum este influenat votul de ctre deinerea de bunuri mobiliare sau imobiliare. !l doilea model construit de %u& 'ic(elat i 'ic(el Simon pornete de la presupunerea c apartenena la o anume clas social determin orientarea electoral a individului. >ransformrile sociale din ultimul timp< creterea mobilitii sociale i geografice, ridicarea nivelului de via, tendina de apropiere a practicilor culturale sub influena mi"loacelor moderne de comunicare, par susceptibile s slbeasc legtura dintre clasa social i comportamentul politic. Studii de dat recent invalideaz ins aceast ipotez. Conna 'a&er pune in eviden persistena unui cliva" politico-ideologic ma"or intre liber profesioniti i salariai< primii datorit statutului lor de independeni i-au organizat -nul dintre studiile referitoare la legtura intre apartenena la o clas social i opiunea electoral aparine lui Conna 'a&er. !ceasta a pus la punct un indicator care msoare apartenena la clasa muncitoare pe baza a zece caracteristici. $u c#t individul este mai integrat clasei sociale a muncitorilor cu at#t se diminueaz frecvena votului de dreapta i crete cea a votului de stnga 1comunist, socialist sau radical de st#nga 2. Deinerea unui patrimoniu de ctre muncitori nu conduce la modificarea comportamentului electoral. ,ricare ar fi indicatorul patrimonial luat in considerare 1deinerea unei reedine sau de bunuri de raport2, votul de dreapta este cu at#t mai puin probabil cu c#t crete numrul atributelor muncitoreti luate in considerare 1tabel nr.82. Se observ totui o modificare a preferinelor electorale pentru partidele de dreapta pentru cei care dein proprieti, mai ales in cazul deinerii de bunuri de raport. $u toate c proprietatea influeneaz atitudinile ideologice, cliva"ul nu ii opune pe proprietari i non-proprietari, decizia electoral fiind influenat in principal de gradul de integrare in clasa social.

Cr de atribute 7 4 : 8 3-/

Deinerea unei reedine private D D 3/ /5 88 :6 47 84 36 /: 85 :8 :/ 34 /5 38 :5 45 8. ;3 /4 85 4: :/ ./ // 38

D . 47 46 :/ :8

Deinerea de bunuri de raport D D 3. .7 83 4. 5 8; ;7 36 :. 46 87 /7 /3 84 :; :: :. 6: /5 8/

D 8 . ; :/

?ot de dreapta

?ot st#nga

de

partid comunist

?ot de dreapta

?ot st#nga

de

partid comunist

>abel nr.8 ,piunea electoral in funciei de numrul de atributele muncitoreti ale indivizilor i deinerea unui patrimoniu ,rice individ se situeaz la intersecia unei reele de apartenene multiple, un individ aparin#nd in acelai timp unei clase sociale i unei religii. !naliza poate fi desfurat lu#nd in considerare ca variabile apartenena la clasa social i nivelul de integrare religioas. $ercetrile arat c probabilitatea unui vot de dreapta este cu at#t mai mare cu c#t crete nivelul de integrare religioas i scade gradul de apartenen la clasa muncitoare1tabel nr.32. ?ariaiile nregistrate in funcie de variabilele religioase sunt mai importante dec#t cele in funcie de variabilele de clas. !stfel cei fr religie i cu un grad mic de integrare in r#ndul muncitorilor voteaz mai puin cu dreapta dec#t practicanii regulai foarte integrai printre muncitori. !celeai concluzii se desprind i dac se adaug alte variabile cum ar fi < deinerea unui patrimoniu sau nivelul venitului. =iecare dintre variabile influeneaz votul dar acesta variaz mai mult sub efectul cumulat al apartenenei la grupul catolic sau muncitoresc, dec#t sub efectul variabilelor economice.

)ractic religioas +egulat Ceregulat non-practicant =r religie 7 .5 ;; 3: 4/ 4 ;5 35 83 5 : ;. 3: :; 43 D8 /. 8; 45 ;

Cumr de atribute muncitoreti 7 4 : D8 7 47 45 46 84 4 :4 8/ 3: 3: : 83 35 /. ;; 5 ;3 .7 .7 64 :.

4 : 44 46 86

: ; 4; :3 3.

D8 44 4/ 83 ;:

>abel nr.3 ?otul in funcie de nivelul de integrare religioas i gradul de apartenen la clasa muncitoare $oncluziile studiilor efectuate in ultimii douzeci de ani in =rana verific incidena ma"or asupra comportamentului electoral a integrrii religioase i apartenenei. Importana ideologic a dimensiunii patrimoniale nu este de negli"at. Datele studiilor confirm c patrimoniul asociat cu nsuirea ideologiei catolicismului asupra familiei, muncii, ordinii sociale i destinului uman, se traduce printr-un vot orientat spre dreapta eic(ierului politic. 9a cellalt pol, atunci c#nd detaarea religioas i detaarea religioas puternic determin un vot de st#nga. )atrimoniul deinut este revelator i generator de atitudine i ideologice i politice, problema proprietii fiind nc de important in stabilirea comportamentului politic al actorilor sociali. ,piunea politic este legat de dimensiunile subiective cele mai valorizate ale existenei personale dar ea opereaz in funciei de considerentele globale 1principiile2 tributare sistemelor de reprezentare a cror formare ncepe de la primele experiene de socializare. De aici i relativa autonomie a votului fa de variabilele economice 1venit, patrimoniu2 a cror importan subiectiv este in general recunoscut dar a cror rol este important in funcie de locul rol in sistemul interpretativ de ansamblu al fiecrei persoane. !stfel de studii nu ofer o explicaie complet asupra succesiunii complexe de procese care se finalizeaz prin vot dar ele nu ofer o perspectiv asupra influenei poziiei sociale asupra orientrii electoratului.

AIA9I,%+!=I* 4. :. 8. %u& 'ic(elat i 'ic(el Simon - E$omportament dimensiunii simboliceF GaHues $apdevielle i *lizabet( Dupoirer I E*fectul patrimoniuF Conna 'a&er I E$las, poziie social i votF electoralimportana