Anna Karenina

Lev Tolstoi

Toate familiile fericite se aseamana intre ele. Fiecare familie nefericita, insa, este
nefericita in felul ei.
N-avea alt raspuns decat acela pe care viata il da indeobste problemelor celor mai
complicate si insolubile: sa te iei cu treburile zilei, adica sa uiti.
Nu-i mai ramanea decat sa caute uitare in visul vietii.
Asa suntem noi, rusii. Asta e poate trasatura noastra de caracter cea mai frumoasa:
capacitatea de a ne vedea propriile noastre defecte. Dar exageram si ne mangaiem cu
ironiile pe care le avem vesnic pe limba.
N-are niciun rost sa fiu tulburat. Trebuie sa ma linistesc. Ce vrei? Ce ai? Taci,
neroada isi certa el inima. Dar cu cat incerca sa se linisteasca, cu atat mai mult i se
taia rasuflarea.
O vedea cum vezi soarele, chiar fara sa-l privesti.
Caii naravasi, pursange, ii cunosc dupa dangale, iar pe-ndragostitul tanar, dupa ochii
dumisale.
Stia ca pentru el, fetele din lume se impart in doua categorii: intr-una intra toate fetele
din lume, afara de ea fete care au fel de fel de cusururi omenesti, fete foarte comune
iar in cealalta, numai ea, care n-are niciun cusur, fiind o fiinta mai presus de cele
omenesti.
Asta nu e dragoste. Am fost pe vremuri indragostit, dar acuma-i altceva. Nu e un
sentiment al meu, ci o putere dinafara care a pus stapanire pe mine.
E un lucru groaznic ca noi, batranii, oameni cu un trecut... plin nu de dragoste, ci de
pacate... ne apropiem deodata de o fiinta curata, nevinvata lucru respingator, si de
aceea nu poti sa nu te simti nevrednic.
Iarta-ma nu dupa vrednicia mea, ci dupa marinima ta.
Femeile sunt pivotul in jurul caruia se invarte totul.
Nu inteleg ca, dupa ce ma satur acum aici, trecand prin fata unei franzelarii, sa fur un
colac.
Himmlisch ists, wenn ich bezwungen/Meine irdische Begier;/Aber noch wenns nicht
gelungen,/Hatt ich auch recht bbsch Plaisir! (=Cand patima-mi mistuitoare/O-nving
c-un lucru minunat./Dar chiar de cad cumva-n pacat,/Neindoios, placerea-i mare!)
Tagaduirea unui fapt nu-i un raspuns.
Dupa mine, dragostea... cele doua iubiri pe care le defineste Platon in Banchetul,
daca-ti mai aduci aminte... cele doua iubiri sunt pietrele de incercare ale oamenilor.
Unii inteleg numai una din iubiri; altii cealalta iubire. Aceia care inteleg numai
iubirea neplatonica degeaba vorbesc de drama. Intr-o astfel de iubire nu poate fi nicio
drama. Multumesc frumos pentru placere si va salut cu tot respectul. Asta-i toata

drama. Cat priveste iubirea platonica, aici, de asemenea, nu poate fi vorba de drama,
fiindca in aceasta iubire totul e limpede si curat.
Varietatea, farmecul si frumusetea vietii se compun din umbre si lumini.
Incerca un sentiment asemanator aceluia de care este cuprins un tanar inaintea luptei.
Ii zvacnea inima si nu putea sa-si adune gandurile cu niciun pret.
Simtea o incantare nespusa. Sufletul i se umplu de fericire. Nici nu-si inchipuise ca
marturisirea dragostei lui va face asupra-i o impresie atat de puternica.
Cat de aproape fusese Kitty de el cu o clipa mai inainte si cata insemnatate avusese in
viata lui! Si cat de straina ii era acum, cat de departe!
Se stabilisera acele relatii destul de frecvente in societate, cand doua persoane, desi
raman in raporturi aparente de prietenie, se dispretuiesc atat de mult una pe alta, incat
nici nu se pot lua in serios si nici nu se pot simti jignite una de cealalta.
Sunt oameni care, intalnind un rival fericit, sunt gata sa-i nege pe loc orice calitate si
sa nu vada intr-insul decat cusururi; dar sunt si oameni care, dimpotriva, doresc sa
descopere in rivalul fericit tocmai calitatile prin care i-a invins si numai pe acestea le
cauta cu o dureroasa strangere de inima.
Isi aduse aminte cum o iubea acela care-i era atat de drag... inima i se umplu
iarasi de bucurie si-si culca obrazul pe perna cu un zambet de fericire pe buze.
Fericirea ii era otravita de indoieli.
Acoperit de rusine sa fie cel ce se gandeste la ceva rau!
Cei mai multi prefera sa aiba de a face cu femei de moravuri usoare. Esecul pe langa
ele arata numai ca n-ai destui bani, pe cand aici iti pui in joc demnitatea.
O atitudine foarte supusa si foarte respectuoasa, care era cu atat mai plina de supunere
si de respect, in exterior, cu cat inima lui o stima si o iubea mai putin.
Vinovatul se simte mai prost decat victima, daca-si da seama ca toata nenorocirea se
trage din vina lui.
Sa traiesc din nou cu dansul ar fi un chin pentru mine, tocmai fiindca mi-e scumpa
dragostea mea trecuta...
Ceata ce invaluie varsta fericita, cand copilaria se apropie de sfarsit... si se stravede
prin acel val orizontul nemasurat de bucurie si de fericire, spre care se deschide un
drum ce se ingusteaza din ce in ce mai mult... cand pornesti vesel, si totusi cu o
oarecare teama, pe aceasta cale lunga, desi ea iti pare plina de lumina si negrait de
frumoasa...
Si inca mult timp dupa aceea, vreme de cativa ani, privirea aceea plina de dragoste, pe
care i-o aruncase ea si la care el nu raspunsese, ii sfasia inima ca o rusine de neindurat.
Vedea ca Anna e ametita de vinul admiratiei pe care o starnea. Cunostea simtamantul
acesta. Ii stia simptomele si le descoperea acum la Anna. Ii vedea licaririle jucause ale
ochilor, zambetul de fericire si de incantare care-i arcuia involuntar buzele... gratia
plina de siguranta si armonie a miscarilor.
Nu trebuie sa te supui trecutului. Poti sa faci din tine tot ce vrei.
E o copilarie sa te lasi stapanit de trecut. Trebuie sa te lupti ca sa traiesti mai bine,
mult mai bine...
Acum insa, in prima clipa a intalnirii, o cuprinse un sentiment de orgoliu si de bucurie.
Nu avea voie sa-l intrebe ce cauta acolo. Stia tot atat de bine ca se afla acolo pentru a
fi unde era ea.
Spusese tocmai cuvintele pe care le dorea inima sa, dar de care se temea judecata ei.
Anna nu-i raspunse nimic. I se vedea pe figura lupta launtrica.

 In inchipuirea lui intrezarea in viitor unele imagini care s-ar putea infaptui si atunci
inima ii zvacnea nebuneste.
Nimeni nu se multumeste cu bunurile pe care le are, in schimb, fiecare e multumit de
inteligenta sa.
Amorul e o boala, ca scarlatina; trebuie sa treci neaparat prin ea.
Nu poti cunoaste dragostea decat dupa ce te-ai inselat o data si pe urma iti indrepti
greseala.
Dupa cum sunt atatea pareri, cate capete... tot asa si cate inimi, atatea feluri de
dragoste.
In gandul meu, eu nu te pot desparti de mine, suntem una.
Ea-si incorda toate puterile mintii ca sa-i raspunda cum ar fi trebuit, dar nu facu decat
sa-l priveasca cu ochii plini de dragoste si ramase tacuta.
Gandurile, ca si trupul lui, se invarteau intr-un cerc inchis, fara sa poata scapa din el.
Rascolindu-ne sufletul, descoperim adesea lucruri care ar fi ramas acolo nestiute.
Sentimentele apartin constiintei tale.
Primavara e anotimpul planurilor si al nadejdilor.
Sunt fericit pentru ca ma bucur de ceea ce am si nu tanjesc dupa ceea ce-mi lipseste.
Un matematician a spus ca placerea sta nu in descoperirea adevarului, ci in cautarea
lui.
Atata vreme cat lucrul e de vanzare, nimeni nu da pretul adevarat.
Solutie exista pentru orice situatie. Numai ca trebuie sa te hotarasti.
Amintirea pana in cele mai mici amanunte a ultimei lor intalniri ii invapaie
sangele.
Numai iubirea si credinta aduc mangaiere in toate necazurile omenesti.
Indoiala aceea otravea farmecul noii sale vieti.
Dumnezeu da crucea si da si puterea sa o duci.
Motorul tuturor actiunilor noastre este totusi interesul personal.
O prefacatorie oarecare poate insela pe omul extrem de destept si de patrunzator, pe
cand copilul cel mai marginit o descopera indata, din instinct, oricat de bine ar fi
ascunsa prefacatoria, si simte o repulsie fata de ea.
In inima lui care zvacnea simtea cum invia nadejdea pe care o credea inmormantata
acolo pentru totdeauna.
Voi, barbatii, care sunteti liberi si alegeti pe cine doriti, stiti limpede pe cine sa iubiti.
Dar o fata in asteptare, rusinoasa, cu sfiiciunea sa de fecioara, care va vede pe voi,
barbatii, din departare... trebuie sa creada totul pe cuvant si uneori nu stie nici ea
singura ce simte si nici ce sa raspunda.
Voi, barbatii, daca aveti unele ganduri asupra unei fete, va duceti in casa ei, va
apropiati de dansa, va uitati bine si asteptati sa vedeti daca ati gasit ceea ce va place si
pe urma, cand sunteti convinsi ca iubiti, faceti cererea in casatorie... voi sunteti aceia
care faceti cererea in casatorie si n-o faceti decat cand dragostea voastra e coapta, cand
intre doua fete care va plac v-ati hotarat pentru una. Fata nu e intrebata. Lumea vrea ca
fata sa aleaga singura, dar ea nu poate sa aleaga si raspunde numai da ori nu!
Chipurile amandurora vadeau o dragoste puternica, tinereasca, abia trezita.
Orice e mai bine decat minciuna si inselatoria!
Un lucru poate fi privit in mai multe feluri; daca-l iei in tragic, poate fi prefacut intr-un
chin, dar poate fi luat si simplu, asa cum vine, si chiar cu veselie.
Cunoscand numai pe sotia ta, pe care o iubesti, cunosti mai bine femeia decat daca ai
fi avut mii de femei.

 Femeile sunt principala piatra de incercare in activitatile unui barbat. E greu sa iubesti
o femeie si sa realizezi ceva in acelasi timp. De aceea, nu e decat un singur remediu
pentru a iubi fara sa fii impiedicat de la lucru si anume: casatoria.
Nu poti sa duci o povara si in acelasi timp sa faci ceva cu mainile, decat daca aceasta
povara ti-e legata de spinare, adica atunci cand esti insurat.
Aceeasi zi senina si rece de august adusese atata deznadejde.
Nu mai am decat un singur lucru dragostea ta. Daca imi ramane dragostea ta,
neschimbata, atunci ma simt atat de sus si atat de stapana pe mine, incat nimic nu ma
poate atinge.
Daca omul e lenes, bate apa in piua. Cine are obraz, munceste, iar cine nu, n-ai ce-i
face!
Moartea inevitabilul sfrasit a tot ce exista.
Tocmai acei oameni care te stingheresc printr-o ingaduinta si o supunere excesiva, nu
trece mult si ajung sa se poarte de nu le mai poti rabda pretentiile si nazurile.
E putina bucurie pe lumea asta.
Isi puse mainile pe umerii lui si se uita indelung la dansul cu o privire adanca, plina de
dragoste, scrutandu-l pana in fundul sufletului. Ii privea chipul pentru tot timpul cat
nu-l vazuse.
Vronski se uita la ea ca un om care priveste o floare rupta de el, vestejita, in care deabia recunostea frumusetea pentru care o rapise si o facuse sa piara.
Intelegea ca atunci cand dragostea lui era in plina putere ar fi putut poate sa si-o
smulga din inima; acum insa, cand i se pare ca n-o mai iubeste, el stia ca legtura dintre
dansii nu mai putea fi rupta.
Poti sa jignesti un om cinstit si o femeie cinstita. Dar sa spui unui hot ca e hot, asta nu
e decat constatarea unui fapt.
Greselile sunt lucruri firesti si cu putinta de indreptare, in orice chestiune.
Cine urmareste un scop admite si mijloacele de a-l atinge.
Simti deodata o bucurie atat de mare si in acelasi timp o spaima inca si mai intensa, ca
i se taie rasuflarea si nu mai putu rosti ceea ce voise sa spuna.
Influenta o exercita intotdeauna adevarata cultura.
Lipsa de cultura isi are obarsia in lipsa de drepturi.
Nu se poate trai in trei.
Poti sa iubesti pe cei ce te urasc, dar sa iubesti pe acei pe care-i urasti, asta-i peste
putinta.
Fiecaruia ii ajunge partea lui de amaraciune!
N-am ce uita si ierta. N-am incetat sa te iubesc.
In casnicie lucrul principal e dragostea. Daca exista dragoste, exista si fericire,
deoarece fericirea n-o afli decat in tine insuti.
El nu vedea decat ochii ei limpezi si cinstiti, speriati de aceeasi bucurie a dragostei
care-i umplea si lui inima. Ochii acestia luminosi straluceau din ce in ce mai aproape,
orbindu-l cu flacara lor. Ea inainta pana la dansul si-si puse incet mainile pe umerii sai.
Nu mai avea putere. Alergase spre el si i se daruia astfel toata, sfioasa si fericita. Levin
o imbratisa si buzele sale intalnira gura ei intinsa spre el.
Si abia intr-o seara cand, inainte de a se duce la teatru, intra in odaia ei si ii vazu fata
dragalasa plansa si trista din pricina ireparabilei dureri pricinuite de dansul... abia
atunci isi dadu seama de prapastia care se deschidea intre rusinosul lui trecut si
puritatea ei de porumbita.

 Dar acum, cand o cunoscuse si o iubea asa cum merita sa fie iubita, se simtea injosit
inaintea ei si o pierdea pentru totdeauna, lasandu-i numai o amintire rusinoasa.
Ce-a fost atunci s-a dus si n-o sa se mai intoarca. Ea vrea sa stearga asta din amintirea
ei. Dar eu nu pot trai fara toate astea: Cum sa ne impacam?
Erau amintirile fericirii pe veci pierdute, gandul viitorului searbad ce-l astepta si mai
ales strivitoarea umilinta suferita.
Nu e nevoie, se gandi ea, ca un barbat sa vina sa-si ia ramas bun de la femeia pe care o
iubeste, pentru care s-a pierdut, a vrut sa moara si care nu poate trai fara el. Nu, nu e
nevoie!
Se spune ca unele femei iubesc pe barbati chiar pentru viciile lor. Eu il urasc pentru
virtutea lui.
Din orice situatie exista o iesire.
Fericirea poate fi inteleasa in mai multe feluri.
Singurul lucru pe care nu si-l putea smulge din inima, desi nu inceta sa se lupte cu
acest sentiment, era parerea de rau, deznadajduita, ca o pierduse pentru totdeauna pe
Anna.
Nu-si putea insa smulge din inima parerea de rau dupa dragostea ei pierduta. Nu-si
putea sterge din amintire clipele acelea de fericire pe care le traisera impreuna, pretuite
atat de putin pe atunci si care acum il urmareau cu tot farmecul lor.
Sentimentul lui trecuse si in sufletul ei.
Dragostea noastra, daca ar putea sa sporeasca, ar spori prin faptul ca are in ea ceva
inspaimantator.
Indoielile sunt legate de slabiciunea omeneasca.
Fericirea sta numai in a iubi si a dori... a cugeta prin dorintele si prin gandurile ei.
Adica in a nu avea nicio libertate. Asta e fericirea!
Toata fiinta-i, toate dorintele si nadejdile sale erau concentrate asupra acestui barbat,
pe care nu-l pricepea inca si de care o lega un sentiment si mai de neinteles, atragand-o
si respingand-o in acelasi timp.
Totul se marginea numai la asteptare, teama si bucurie de ceva nou, necunoscut.
Coplesite de dragoste, nadejde si teama, rupand cu trecutul si pasind intr-un viitor plin
de taina.
Nu-i venea sa creada si nici nu putea crede ca ceea ce se intampla era adevarat. Numai
cand privirile lor mirate si sfioase se intalnira, Lenin crezu si simti ca acum sunt un
trup si suflet.
De nimic nu se temea atat de mult ca de pierderea dragostei sale, desi n-avea niciun
motiv de temere.
Vesnica greseala a oamenilor care-si inchipuie ca fericirea consta in implinirea
dorintelor.
Se temea insa de aceste intoarceri desarte in trecut.
Cuvantul talent prin care intelegeau un dar innascut, aproape fizic, indepedent de
minte si de inima, si prin care voiau sa desemneze toate emotiile artistului.
Nu-l poti opri pe un om sa-si faca o papusa mare de ceara si sa o sarute. Dar daca
omul cu papusa s-ar aseza in fata unui indragostit si s-ar apuca sa-si dezmierde papusa,
asa cum isi dezmiarda indragostitul iubita, indragostitul ar avea o impresie neplacuta.
Unui om nemultumit ii vine greu sa nu arunce pe altul vina starii sale sufletesti si mai
cu seama pe acela care e cel mai aproape de dansul.
Cat de ciudat ii parea gandul ca el, care nu demult nici nu putea sa creada in fericirea
de a putea fi iubit de ea, se simtea acum nenorocit ca era iubit prea mult!

 Ai ascuns celor intelepti ceea ce ai descoperit copiilor si celor saraci cu duhul.

Simtea ca dragostea il scapa de deznadejde si ca dragostea ajunsese, sub amenintarea
deznadejdii, mai puternica si mai curata.
Cand stai la indoiala, e mai bine sa te abtii.
Placuta nu-i rasplata, ci munca.
Nu lasa pe nimeni sa-i patrunda in suflet fara cheia iubirii.
Pentru noi, pentru mine si pentru dumneata, are importanta numai daca ne iubim. Alte
consideratii nu exista.
Averile adunate necinstit pot rascumpara pana si dispretul.
Cand tii la cineva, iubesti omul in intregime, asa cum este el, nu asa cum ai dori sa fie.
Vreau numai sa traiesc fara sa fac nimanui niciun rau, afara de mine insami.
Zu kompliziert, macht zu viel Bukluk. (=Prea complicat, prea mare bucluc)
Anna prinse aceasta privire si intelesul ei: Daca-i asa, e o adevarata nenorocire!
spunea privirea lui. A fost o impresie de o clipa, dar niciodata n-a mai putut uita-o.
N-ar fi crezut niciodata sa aiba puterea de a-si zavori in fundul inimii amintirea
sentimentelor sale pentru Vronski si nu numai sa para, ci sa si fie de fapt cu totul
linistita si nepasatoare fata de dansul.
Oamenii isi intemeiaza propriile conceptii pe figuri imaginare si conventionale; iar
dupa aceea, cand toate posibilele combinatii sunt facute, se plictisesc de figurile
inchipuite de dansii se intorc la cele mai naturale, mai adevarate.
In iubire nu exista mai mult sau mai putin.
Energia se intemeiaza pe iubire. Dar iubirii nu-i poti porunci.
Simtea insa ca, pe langa dragostea care-i unea, intrase intr-insii spiritul rau al luptei, pe
care ea nu-l putea izgoni din inima lui si cu atat mai putin din propria sa inima.
Nu exista imprejurari cu care omul sa nu se poata obisnui, mai ales daca vede ca toti
din juru-i duc aceeasi viata.
Ca sa iei o hotarare in viata de familie, trebuie sa existe intre soti ori un complet
dezacord, ori o armonie plina de iubire. Cand insa raporturile dintre soti sunt
nedefinite si nu exista nici una, nici alta, nu se poate hotari nimic.
Multe familii raman ani in sir in aceeasi situatie, de care s-au saturat amandoi sotii,
numai fiindca intre dansii nu e nici dezacord deplin, nici armonie.
De aceea era geloasa... si nu din pricina unei anumite femei, ci din cauza ca dragostea
lui se racea.
Nu ma asteptam sa-ti amintesti de sentimentele mele cum ar face-o un om care
iubeste, dar ma asteptam cel putin la oarecare delicateta.
Simteau ca cearta se potolise, dar nu trecuse.
Respectul a fost nascocit ca sa ascunda lipsa de dragoste.
Claritatea nu sta in forma, ci in dragoste.
Femeia care n-a ghicit cu inima unde se afla fericirea si onoarea fiului sau, aceea n-are
inima.
Cand sufletul ii era bantuit de furtuna, cand se simtea la o cotitura a vietii care putea
avea urmari groaznice, ce nevoie avea sa se prefaca in clipa aceea fata de un om strain
care, mai curand sau mai tarziu, avea sa afle totul?
Moartea i se infatisa in minte, limpede si viu, ca singurul mijloc de a redestepta in
inima lui dragostea pentru ea, de a-l pedepsi si de a castiga izbanda in lupta pe care o
ducea impotriva lui duhul cel rau, incuibat in inima ei.
Cel mai ingrozitor e ca nu poti smulge trecutul cu radacina cu tot! Nu poti sa-l smulgi,
dar ii poti ingropa amintirea.

 Habar n-au cat de putin vesela e dragostea si cat de josnica...

Toti vrem lucruri dulci, aromate. In lipsa de bomboane, fie si inghetata murdara!
Dragostea mea e din ce in ce mai patimasa si mai egoista, pe cand dragostea lui se
stinge treptat, iata de ce nu ne mai intelegem.
Pentru mine el e totul. Eu ii cer sa mi se dea din ce in ce mai mult, iar el cauta tot mai
staruitor sa fuga de mine. Inainte de legatura noastra, mergeam unul spre altul; de
atunci, dimpotriva, ne indepartam, fiecare pe alt drum.
Unde se sfarseste dragostea, acolo incepe ura...
Caile vietii noastre se despart. Eu sunt nenorocirea lui si el a mea. Si de schimbat, nu
ne putem schimba nici unul, nici altul. Am facut toate incercarile. Surubul s-a tocit.
Ba nadejdea, ba disperarea ii chinuiau inima spaimantata, care-i zvacnea dureros.
Cat de dureros il iubeste si-l uraste in acelasi timp si cat de infiorator i se zvarcoleste
inima.
Nu-mi pot inchipui nicio situatie in care viata sa nu fie un chin pentru mine, ca noi
oamenii suntem nascuti ca sa ne chinuim ceea ce cunoastem cu totii, cautand vesnic
a nascoci mijloace ca sa ne amagim. Dar ce-i de facut cand vezi adevarul?
Ratiunea a fost data omului tocmai ca sa scape de ceea ce-l supara.
Lumina la care Anna citise cartea vietii, plina de zbucium si inselaciuni, de durere si
rautate, straluci ca o flacara mai vie decat oricand, sfasiind bezna; apoi flacara sovai si
se stinse pentru totdeauna.
Daca binele are o cauza, nu mai e bine... daca are ca efect rasplata, nici atunci nu mai e
bine. Va sa zica, binele e in afara inlantuirii de cauze si efecte.