Octavian Paller

Despre dragoste

Poţi da fara iubire, dar nu poţi iubi fara dăruire. Iubirea nu e doar un
zâmbet, nu e doar o floare, iubirea e un suflet rănit şi apoi vindecat de altul…
Iubirea trebuie învăţată, încercată şi experimentata… prima atingere nu
reprezintă niciodată expresia ei …desăvârşită. O iubire pe care eşti nevoit s-o
păzeşti nu reprezintă nimic. Dar tocmai asta n-au sa înţeleagă niciodată
oamenii cu adevărat geloşi. Gelozia ia naştere odată cu dragostea, dar nu
moare odată cu ea… Cine iubeşte şi este iubit nu va mai fi niciodată acelaşi om
ca înainte. Nu uita: lângă cel mai înalt punct al fericirii se afla cea mai adâncă
prăpastie a durerii… Pentru dragostea care se mai găseşte în lumea aceasta şi
pentru toţi cei care stiu sa o aprecieze, pentru …toţi îndrăgostiţii. LA MULTI
ANI! Fericirea nu înseamnă sa ai ceea ce doreşti, ci sa doreşti ceea ce ai. Nu
rupe firul unei prietenii, caci, chiar daca il legi din nou, nodul ramane… Sa nu
crezi ca poţi stabili cursul iubirii, caci ea, daca te considera vrednic, îţi va
îndrepta ea cursul!… Dragostea nu este numai flori, zâmbete, iubire, ci
înseamnă şi lacrimi, dorinţă, pasiune şi de aceea putini au privilegiul de a-i
descoperi puterea. Cine are capacitatea de a se îndrăgosti poate avea mereu
încredere în iubire şi în valoarea omului de care s-a îndrăgostit! Dragostea e la
fel ca o boala pe care daca nu o tratezi se …agravează. şi ca orice floare pe care,
daca nu o uzi, se ofileşte. Nu iubeşti o femeie pentru ca este frumoasa, ci este
frumoasa pentru ca o iubeşti tu! Iubirea e tot ce dorim, iar, în final, e tot ce-am
avut. Daca exista un sens al vieţii… atunci EA este sensul, daca nu… EA ar
trebui sa fie… Fara dragoste suntem orfani de toate, fara pasiune suntem ca o
moara de vânt spânzurata în vid! In iubire se simte mai mult decât e nevoie, se
suferă mai mult decât se cugeta, se visează mai mult decât se trăieşte. Fericirea
noastră rezida în ceea ce-l determina pe om să-şi dea seama ca este om şi sa
rămână asa. Numai o mare nenorocire ne poate arata cat de mărunte sunt
nemulţumirile „insuportabile”. Parfumul reprezintă sentimentele florilor.
Adevărata prietenie este asemenea unui trandafir: nu-i realizezi frumuseţea
pana când nu se ofileşte. Atinge steaua de neatins şi nu-i uita pe cei ce au
crezut în tine! Iubirea e un sărut furat, un zâmbet inocent, o …îmbrăţişare
pătimaşă. şi un suflet smuls din piept… O dragoste generoasa îşi are
întotdeauna testamentul pregătit din timp. Iubirea împărtăşită de oameni este
forţa cea mai mare care exista în lume şi izvorul cel mai important pentru
poezie. Despărţirile au ceva din melancolia asfinţitului, o blândă strălucire care
ascunde în ea avertismentul întunericului. Prietenia este asemenea unei iubiri
fara aripi… Daca nu ai iubi, cum ai putea preţui orbitoarea lumina a soarelui şi
mângâietoarea lumina a lunii? Măsurarea vieţii omului nu este în funcţie de
timp, ci de buna ei folosire. Doar o viaţă trăită pentru alţii este o viaţă care
merita trăită. Dreptatea poate sa ne avertizeze asupra ceea ce este bine sa
evitam;insa doar inima ne spune ceea ce este mai potrivit sa facem… Nu exista
îndatorire pe care s-o subestimam mai mult decât aceea de a fi fericiţi. Iubirea
de tara, iubirea de părinţi, de prieteni şi de tot ceea ce ne înconjoară este
pretutindeni şi ne copleşeşte în fiecare minut pe care-l trăim. Am o banala
întrebare pentru voi…: „Dragostea s-a născut prin femeie sau Femeia s-a
născut din Dragoste…?” Învăţaţi sa lăsaţi pe chipul vostru sa înflorească un
zâmbet. Este darul pe care-l oferiţi aproapelui, este darul pe care-l oferiţi
întregului Univers! Fiecare are propria sa filosofie a iubirii…, unii şi-au făurit-o
din lemn, alţii din piatra… Dragostea este înţelepciunea nebunului şi nebunia
înţeleptului… Dragostea consta în dorinţa de a da ceea ce este al tau altuia şi
de a simţi fericirea acestuia ca şi cum ar fi a ta. „Când dragostea vorbeşte,
vocile tuturor zeilor par a fi adormite în armonia raiului.” – William
Shakespeare Nu putem merge departe în prietenie, daca nu suntem dispuşi sa
ne iertam unii altora micile defecte… Nu încerca sa găseşti iubirea absoluta,
pentru ca nu exista. Totul este relativ pe lumea asta, pana şi iubirea… O viaţă
fara dragoste este asemenea unui an fara primăvara. Pierduta lucire din raza
de luna, frumoasa mea umbra, ce umbra nebuna, frumoasa lumina, scăpată
din stele, cazuta-i din noapte în visele mele. Adevărul care ii face pe oameni
liberi este în cea mai mare parte adevărul pe care oamenii n-ar vrea să-l audă.
Când iubirea, acel puf de păpădie, ce vine mereu şi pleacă cu primul fir de
vânt, va trece şi pe la poarta ta, atunci vei şti ca m-ai întâlnit. Sa visezi un
înger? …dar am deja un vis… şi am şi un înger. iar îngerul e visul meu… Când
iubeşti eşti cel mai fericit om din lume; cel mai trist lucru este sa suferi din
iubire… Fara IUBIRE nu exista viaţă! IUBIŢI-VĂ! şi alungaţi bezna aceasta ce
ne sugruma în fiecare clipa! Dragostea sau Iubirea este un giuvaer de mare preţ
dat în dar fiecărei fiinţe umane. Daca l-ai pierdut, viaţa ta nu mai are nici un
sens… Dorul e focul în care ard speranţele, dorinţele, durerile, iar cenuşa ce
ramane reprezintă amintirile… In iubire, chiar şi tăcerea e plina de lumina,
având un anume farmec. Iubirea sincera şi profunda nu are nevoie de vorbe
multe. Nu dispreţui lucrurile mici; o lumânare poate face oricând ceea ce nu
poate face niciodată soarele: sa lumineze… noaptea! Loviturile vieţii nu sunt
numai distructive, ci şi constructive; ca loviturile ciocanului în dalta unui
sculptor priceput… Iubirea nu conştientizează, nu ascunde şi nici măcar nu
ignora defectele, ci pur şi simplu le arde. Oamenii ne dau uneori vise, dar viaţa
le spulbera… Iubeşti pe cineva atunci când ai ajuns sa vrei să-i dai ceea ce ai
mai bun şi hotărăşti sa i te dai pe tine …însuţi. Unii oameni vin şi pleacă
repede din viaţa noastră, alţii stau o vreme,punându-şi amprenta pe inima
noastră. După plecarea lor,nu vom mai fi niciodată aceiaşi. Dragostea e
speranţă, si, fara speranţă, lumea nu ar exista… Sa ai curaj sa rişti pentru
adevărul din inima ta, dar sa nu te minţi când il asculţi. Viaţa este frumoasa şi
e păcat sa trecem prin ea fara sa iubim, măcar o singura data, cu …adevărat.
Poţi da fara iubire, dar nu poţi iubi fara dăruire. Iubirea este singura pasiune
care se plăteşte cu o moneda fabricata de ea …însăşi. „jertfa”. Sigur ca exista şi
dragoste la prima vedere, dar este întotdeauna bine sa mai aruncam şi o a doua
privire. Dragostea este un joc ciudat: sau amândoi câştiga sau amândoi pierd…
Iubirea este singurul lucru care poate fi împărţit la infinit fara sa se micşoreze.
Femeia… este cea căreia ii datoram fericirea, tristeţea, bucuria, viaţa. Sa fiţi
iubite, stimate doamne şi domnişoare! Sa aştepţi mereu dragostea ca pe un fel
de jertfa pe care nu ai cum s-o oferi, pentru ca, de fapt, aşteptai o jertfa pe care
sa o poţi oferi ca pe o dragoste… Putem număra stele de pe cer din nebunie ori
din plictiseala. Uneori, din ambele motive. Insa, de cele mai multe ori, uitam sa
ne numărăm şi pe noi… singura stea… singura planeta, singurul soare care
contează!… Privim Universul cu o ciudata neîncredere, de parca nu am putea
concepe ca mai exista şi alte lumi, şi alte realităţi, şi alte locuri în care alte
forme de oameni iubesc, urăsc, ucid, trăiesc… Astfel ca realitatea ne izbeşte
necontenit cu partea ei ascunsa în umbra: Ceea ce nu vedem ne vede. Ceea ce
nu simţim ne simte. Ceea ce nu ne lipseşte ne aparţine. Treptat, insa, lucruri
pe care nu le vedem devin vizibile iar lucrurilor pe care suntem obişnuiţi sa le
avem începem sa le simţim lipsa. Natura noastră ne spune ca omul este un
sistem dinamic în care o infinitate de lucruri pe care le avem face schimb de
materie şi spirit cu o infintate de lucruri pe care nu le avem. Atât timp cat va
exista un echilibru în acest sistem va exista şi armonie. Insa omul este o fiinţă
haotica ce va tinde să-şi asume rolul cunoaşterii şi va claca în fata noilor
infinituri de necunoaştere pe care le va întrezări. Omul nu a fost creat pentru a
fi fericit ci pentru a oscila intre nebunia descoperirii şi plictisela de armonie.
Fericirea este doar momeala ce-l va tine în cursa, pana la sfârşit…

SFÂRŞIT