Citate Octavian Paler I

Nu există sentiment tragic la români. Cred că dragostea la noi parcurge doar distanţa
dintre romanţă şi pat. Avem o psihologie de popor superficial, de popor care poate frige
mititei pe orice Golgotă.
Îmi iubesc ţara atunci când nu mă uit la televizor şi când nu merg pe stradă.
A aştepta înseamnă a supravieţui cât mai mult, a aluneca spre moarte încet.
Curajul este, aş zice, o frică în care s-a pus ordine; ceea ce te ajută să te agăţi de partea de
frică unde pierderile sunt mai mici.
Ce las in urma mea: un destin sau o biografie?
Dragostea e o luptă între două suflete şi între două trupuri în care uneori nu e niciun
învingător, alteori nu e niciun învins.
A iubi înseamnă, poate, a lumina partea cea mai frumoasă din noi.
O iubire pe care esti nevoit sa o pazesti nu reprezinta nimic.
A muri înseamnă de fapt a te muta într-o stea.
Pământul e singurul loc în care se poate crea Paradisul.
Scepticismul este o infirmitate, nu o sursă de vanităţi.
Singurătatea e o târfă care nu te învinuieşte că eşti egoist.
Singurătatea nu e o victorie înaintea celorlalţi, ci e de fapt un naufragiu personal.

Timpul e o fiară care are nesfârşita răbdare de a înghiţi totul.

Oricât de frumoasă ar fi o melodie, vine o clipă când ea e acoperită de tăcere.
Cred că aş putea să înşir câteva sute de mirosuri ale ierbii, în funcţie de ceasurile zilei, de
ploaie, de soare, de anotimp, de pământ, de umbră, de înălţime, de gradul de umezeală ori
de uscăciune. Aş putea deosebi acum, bănuiesc, cu ochii închişi murele oloage de murele
crescute în tufe, foşnetul unui fag de foşnetul unui brad. În schimb, multe din cele trăite
s-au estompat, lăsând în urmă goluri, ca într-o pădure arsă pe jumătate. Această
descoperire mă obligă să admit că memoria mea seamănă acum cu o oglindă spartă, care-
mi restituie frânturi de viaţă.
Tinereţea nu mai e decât o zdreanţă aurie, pe care o târăsc amintirile.
Din ce în ce mai puţin soare şi din ce în ce mai multă amintire a soarelui…
Un nebun nu se mai teme de nebunie.
Nimic nu m-a emoţionat până acum în Mexic ca fluturii proliferaţi pe statui, pe frunţile şi
pe piepturile luptătorilor. Ei îmblânzesc măştile care i-au îngrozit pe spanioli.
Nu există, poate, ceva mai trist decât un om care vrea să fie vesel cu orice preţ.
Nimic nu m-a emoţionat până acum în Mexic ca fluturii proliferaţi pe statui, pe frunţile şi
pe piepturile luptătorilor. Ei îmblânzesc măştile care i-au îngrozit pe spanioli.
Cine a văzut speranţa, nu o mai uită. O caută sub toate cerurile şi printre toţi oamenii. Şi
visează că într-o zi o va întâlni din nou, nu ştie unde, poate între ai săi.
Nu ştiu pentru cine scriu, dar ştiu de ce scriu. Scriu ca să mă justific. În ochii cui? Am
spus-o deja, dar înfrunt ridicolul de a mai spune-o o dată: în ochii copilului care am fost.
Una din prejudecăţile lumii noastre este de a pune eticheta, de a clasifica totul; oamenilor
li se pare că au şi înţeles ceea ce au clasat.
Nu s-a zis că adevărul unui om este ceea ce el ascunde?
Am învăţat să iubesc, ca să fiu iubit.

1
Numai că la o carte e mai uşor să-ţi dai iluzia că poţi să rămâi la aceeaşi pagină. Chiar
dacă şi asta e o iluzie. O minciună. Pentru că, dacă rămâi la aceeaşi pagină, de fapt citeşti
mereu o pagină nouă pe măsură ce îmbătrâneşti.
Noi suntem ca un cântec, nu credeţi? Un cântec nu se poate cânta niciodată de la sfârşit
spre început. Trebuie să-l cânţi totdeauna îndreptându-te spre sfârşit.
Cu toate mizeriile şi nedreptăţile ei, lumea e singurul loc unde putem spera să ni se facă
dreptate.
Pustiul m-a făcut să înţeleg că nu sunt destul de puternic pentru a nu iubi pe nimeni.
Daca iubeşti un om perfect, n-ai niciun merit că-l iubeşti.
Uneori aşteptarea ne maturizează, alteori ne omoară. V-aţi gândit vreodată că o aşteptare
nu seamănă cu alte aşteptări? Aşteptările diferă între ele ca oamenii.
Să avem mai puţin umor, amintindu-ne că filosofia noastră naţională, întemeiată pe ideea
că “bietul om” e “supt vremii”, a fost formulată de un om căruia i s-a tăiat capul.
Trăim cu frenezie o flecăreală continuă, mulţumiţi că avem ce bârfi, fără să ne pese că
ţara în care locuim ar putea fi părăsită de istorie.
Ca să fii profet, trebuie să-i aparţii lui Dumnezeu. Fiecare profet are un Dumnezeu pe
care-l serveşte. Nu se poate să fii aşa, profet pe contul tău.
Tentaţia noastră de a bagateliza orice prin băşcălie, prin zeflemea, nu e singura care ni-l
face străin pe Don Quijote, împiedicându-ne să ajungem la ce este dincolo de partea
amuzantă a aventurilor lui.
În acele nopţi stranii am înţeles că mitologia e un fel de copilărie a istoriei.
Pentru Pitagora sufletul avea forma pătrată. La vechii chinezi pătratul neînchis era
simbolul infinitului. Mondrian şi-a petrecut douăzeci de ani din viaţă desenând pătrate.
S-ar zice că Petraşcu a fost obsedat toată viaţa de o idee scumpă romanticilor: timpul
apus vorbeşte neîntrebat.
Bătrân, Hals dă impresia că şi-a pierdut verva. Dar au fost descoperite la el douăzeci şi
şapte de nuanţe de negru.
Nu ştiu dacă pictorii frumoşi, cum a fost, se pare, Dante Gabriel Rossetti, s-au gândit
vreodată la Narcis, făcându-şi autoportretul. Ceea ce ştiu e că întreg procesul intentat lui
Narcis are la bază o lacună de lectură.
Cine se caută pe sine, găseşte lumea, cine caută lumea, se găseşte pe sine.

Dacă destinul nu depinde de tine, de tine depinde ce faci cu ceea ce îţi dă destinul.
Viitorul există deja, într-o măsură, în noi, sub forma amintirii.
Nu toată lumea e capabilă să stea în mlaştină până la gât şi să surâdă. Unii nu se pot
abţine să nu dea din mâini, încercând să iasă, chiar dacă astfel se scufundă cu totul.
Dragostea seamănă atât de bine cu lipsa ei încât uneori se confundă.
Cei pregătiţi să înţeleagă un lucru n-au nevoie, oricum, ca acel lucru să le fie strigat în
urechi.
Arta, s-a zis, este cel mai scurt drum de la un om la altul. Probabil, tot ea este şi cel mai
scurt drum de la om la el însuşi.
În faţa lipsei de logică a lucrurilor, nu e eficace decât puterea cu care crezi în ceva.
Lacatele din noi se deschid cu o lacrima.
Trebuie să ari când e timpul să ari, nu când ai chef.
Memoria îşi aminteşte chiar şi de uitare.
Am început să-mi dau seama că, din actor pe scena vieţii, deveneam un figurant.

2
Mai târziu” devenea “prea târziu.
Cerul devenise pentru mine ceea ce este pentru orice bucureştean. Ceva lipsit de orice
fior metafizic, un albastru decolorat banal, murdărit de fumul fabricilor, de unde când se
înnorează, cad ploile care umplu oraşul de bălţi.
Eu am reuşit să am, azi, numai îndoieli şi să nu mai ridic ochii spre cer decât ca să ştiu
când trebuie să iau umbrela.
Pustiul nu-l poate înţelege decât cine l-a trăit.
Mă tem de ceea ce sfârşeşte totdeauna prin a ne lăsa singuri.
Orice singurătate are momentele ei de orgoliu.
Loviturile vieţii nu sunt numai distructive, ci şi constructive; ca loviturile ciocanului în
dalta unui sculptor priceput.
Viaţa unui om este o gură de aer.
Pesimismul meu este modul meu de a nu accepta să judec normal o anormalitate.
Începem să murim când nu mai avem puterea de a opta.
Există, poate, o clipă în viaţa fiecăruia când vede limpede că nu negaţia este rostul lui.
Poate că acesta e singurul destin: ceea ce ţinem minte.
Unii se nasc bătrâni şi unii devin bătrâni foarte repede. Iar unii, ca mine, nu se
maturizează niciodată.
Defectele mele sunt principala mea calitate.
Sunt mai mult păgân decât creştin.
Poate, cei care au spus cel mai mult sunt cei care au suferit cel mai mult.
Astăzi ştim că nu putem să facem nimic împotriva morţii, dar că trebuie să facem totul în
favoarea speranţei.
De aceea, azi, înţeleg că destinul se ascunde, deseori, în cea mai cenuşie şi insesizabilă
banalitate.
A te bate cu morile de vant facand calcule, gandindu-te la riscul ca poti sa pari ridicol,
transforma sublimul in stupiditate.

Dorul e focul in care ard sperantele, dorintele, durerile, iar cenusa ce ramane reprezinta
amintirile…
Adevarul care ii face pe oameni liberi este in cea mai mare parte adevarul pe care
oamenii n-ar vrea sa-l auda.
Despartirile au ceva din melancolia asfintitului, o blanda stralucire care ascunde in ea
avertismentul intunericului…
Numai o mare nenorocire ne poate arata cat de marunte sunt nemultumirile
“insuportabile”.
Am avut un vis straniu. Mă aflam dinantea unei oglinzi care se pietrifica sub ochii mei.
Uimit, am văzut-o transformându-se în zid. Ulterior, n-am mai simtit nevoia să caut alt
răspuns în privinţa destinului. Nu poţi fugi de tine însuţi nici măcar când o vrei cu tot
dinadinsul. Sau mai ales atunci.
Când eram tânăr, fugeam prin viaţă fără să mă gândesc că o iubire poate fi tragică, la un
moment dat, din pricină că-i vezi capătul.
Singurătatea, află de la mine, n-o umple lumea, ci o singură fiinţă. Una care te poate
ridica sau nimici.

3
Nu există sentiment tragic la români. Cred că dragostea la noi parcurge doar distanţa
dintre romanţă şi pat. Avem o psihologie de popor superficial, de popor care poate frige
mititei pe orice Golgotă.
În primul rând, sunt conştient că trăiesc într-o ţară de misogini. Şi dacă mă veţi
contrazice, vă voi ruga să-mi daţi un exemplu, măcar unul, de mare poveste de dragoste
la români.
S-a întors spre mine: “Dintre cei iubiţi de tine, cei mai mulţi sunt în lumea umbrelor. De
ce te-ai teme atât?”. “Aici răspunsul e simplu, i-am spus. Pentru că nici pe cei morţi nu
pot să-i iubesc decât trăind.”
Cred că n-am fost fericit decât în clipa în care am putut spune şi eu, ca orice om, că am
iubit. Nu ca scriitor am fost fericit şi nici ca gazetar.
Va daţi seama ce ar însemna să fie luată “ca adevăr” ideea lui Nietzsche că “Dumnezeu a
murit”? Duhoarea metafizică răspândită de cadavrul lui Dumnezeu ar face viaţa
irespirabilă.
Ar fi cinstit să recunoaştem că barbarul care a asediat Roma, pe vremuri, şi a învins-o
avea unele calităţi pe care, ulterior, între zidurile Romei, le-a pierdut.
Cum să explic, oare, de ce cred că nu poţi să iubeşti viaţa şi să rămâi nepedepsit? Sigur,
aş putea spune că zeii care ne-au creat au fost sadici. Ne-au dat capacitatea de a iubi,
ştiind că, astfel, vom descoperi singuri suferinţa. Dar mă îndoiesc că zeii sunt de vină.
Ca lumea să fie impresionată de moartea ta, trebuie să laşi în urmă un cadavru frumos.
Dacă ai ratat prilejul să te sinucizi în tinereţe, mai târziu se va zice doar: “A trăit destul!”.
Ceea ce s-ar spune în cazul meu.
Oamenii nu obosesc să fie banali. Şi uneori sunt fericiţi tocmai din aceasta cauză.
Cred că dragostea ne ridică în proprii noştri ochi. Şi cât de mult ai vrea să fii aşa cum te
vede celălalt! Ai dori, şi chiar încerci, să micşorezi distanţa dintre ceea ce ştii că eşti în
realitate şi ceea ce intuieşti că vede în tine cel pe care-l iubeşti.
Numai că inteligenţa mea a avut întotdeauna un defect faţă de a altora, e o inteligenţă
tristă. Asta e tot.
A te simti singur nu e doar dovada unui gol, ci si o dovada ca inca n-ai pierdut legatura cu
lumea. Remarci absenta celorlalti. Uneori, numai prin singuratate suntem solidari.
Dar nici azi nu pricep cum poate fi cineva mizantrop sub un soare arzator, pe o plaja.
Probabil adevarata nefericire nu e sa nu fii iubit, ci sa nu poti iubi.
Impartind timpul, omul a descoperit ca el curge ireparabil. A observat ca “azi” devine
“ieri” si ca umbra copacilor se alungeste spre asfintit. In clipa aceea a devenit melancolic
si a descoperit regretul. Dar era prea tarziu.
Nu putem vedea toti cerul ca un astronom, pamantul ca un geolog, florile ca un botanist,
norii ca un meteorolog, pasarile ca un zoolog. Am face din univers un Larousse enorm.
Trebuie, probabil, sa existe pe lume si diletanti, a caror singura specialitate e melancolia.
Si, evident, eu fac parte din ei.
Cine se uita in sertarele mele da peste o intreaga farmacie. Dar dragostea de viata e un
sentiment parsiv! In fiecare dimineata, cand vad cerul limpezindu-se, redescoper senzatia
sacrului, desi v-am marturisit ca nu sunt un om religios.
Ceea ce m-a blocat de cate ori m-am temut ca ar putea exista un “maine” cand viata n-ar
mai fi decat o umilinta continua, fara nicio scapare, a fost gandul ca, o data pasul facut,
nu ai cum sa-l regreti.
Ideea mea despre moarte e una goala, fara nicio promisiune.

4
Adevarul nu e niciodata pur si aproape niciodata simplu.
Se pare ca inca dupa vremea lui Caragiale cuvantul ” reactionar ” era compromis.
Am avut timp sa fiu egoist si superficial, am avut timp sa fac din regrete o boala
incurabila. Am avut timp sa descopar ca lumea in care ma aflu nu e lumea in care mi-as fi
dorit sa traiesc, fara sa fiu sigur ca exista vreuna cu care as fi fost compatibil.
Curioasa ideea lui Origene ca fiecare suflet are trupul pe care il merita. Cunosc prea
multe cazuri in care lucrurile au stat pe dos.
Adevarul e ca m-am straduit mereu sa nu recunosc ceva: sunt un om trist. Am preferat sa
confund dragostea de viata ( reala, dar egoista ) cu natura mea intima.
Marea e, probabil, singurul loc unde se poate intelege bine, cu adevarat, diferenta dintre
mitologie si istorie.
Ma intorc tot mai des la ideea ca destinul este dictat de detalii.
Viperele nu dorm in istorie sub pietre.
Viaţa în Lisa nu era de invidiat pentru cineva care judecă doar prin prisma confortului.
Mucosul care nu putea zice ” răsărit” şi “călătorit” umbla în opinci prin zăpadă.
Cand spun “lume mitologică” mă gândesc la ceva simplu. M-aş feri să zic că am avut o
copilărie “de basm”.
Tocmai a căzut prima zăpadă. A nins indolent şi frumos, ca într-un basm nordic. Acum,
crengile îngheţate ale oţetarilor au bandaje albe, iar în curte zăpada (singurul lucru curat
din 2005, îmi vine să spun) n-a apucat, încă, să se transforme în mâzgă purulentă.
Dragostea nu este doar un zâmbet, nu este doar o floare, dragostea este un suflet rănit şi
apoi vindecat de altul.
Grecii ne-au sugerat că marea filosofie are în miezul ei un pahar de cucută.
Pentru mine, Lisa nu e o localitate. E un amestec de lume reală şi mitologie, care nu poate
fi asemănat cu nimic.
N-am urmărit aici mai mult decât să mărturisesc ceea ce am aflat cu ajutorul inimii de la
viaţă.
Mă tem de moarte, pentru că nu cred în viaţa de apoi.
Dacă nu pot să fac istoria, o îndur.
Singura mea satisfacţie reală sunt dezamăgirile mele, asta înseamnă că am avut iluzii
foarte mari.
Sunt un singuratic. Am puţini prieteni. Sunt singur aici, între molii şi cărţi. Certitudinile
mele sunt ca hainele roase de molii.
Maşina de scris a devenit o prelungire a trupului meu. M-am dezobişnuit să scriu de
mână. Nu concep să folosesc calculatorul. Progresul tehnic şi ştiinţific este însoţit de
regresii interioare.
Mitologia este pentru mine un refugiu, un fel de fugă în istorie. Faptul că omul a ieşit din
timpul mitologic şi a intrat în timpul istoriei nu este în avantajul său. Eu sunt un
reacţionar.
Nimic nu mai impiedică acum teoria grecilor că toate popoarele aflate dincolo de
civilizaţia lor erau alcătuite din barbari. Adică din persoane care nu meritau decât dispreţ.
În nouă cazuri din zece, dacă femeile de care m-am despărţit s-ar fi întors înapoi după ce
plecaseră, poate le-aş fi căzut în genunchi.
A doua pasiune a fost şahul. Jucam în fum de ţigară ore întregi fără să mă pot desprinde
de pe scaun. Parcă mă ţintuia cineva acolo… Întreg universul încăpea acolo.

5
Dragostea sau Iubirea este un giuvaer de mare pret dat in dar fiecarei fiinte umane. Daca
l-ai pierdut, viata ta nu mai are nici un sens…
O viata fara dragoste este asemenea unui an fara primavara.
Invatati sa lasati pe chipul vostru sa infloreasca un zambet. Este darul pe care-l oferiti
aproapelui, este darul pe care-l oferiti intregului Univers!
Atinge steaua de neatins si nu-i uita pe cei ce au crezut in tine!
Fara dragoste suntem orfani de toate, fara pasiune suntem ca o moara de vant spanzurata
in vid!
Nu iubesti o femeie pentru ca este frumoasa, ci este frumoasa pentru ca o iubesti tu!
Cine iubeste si este iubit nu va mai fi niciodata acelasi om ca inainte…
Iubirea trebuie invatata, incercata si experimentata… prima atingere nu reprezinta
niciodata expresia ei desavarsita…
Dragostea e speranta si fara speranta lumea nu ar exista…
Iubesti pe cineva atunci cand ai ajuns sa vrei sa-i dai ceea ce ai mai bun si hotarasti sa i te
dai pe tine insuti…

Citate Mircea Cartarescu

Aş vrea să am curajul să redevin un nimeni, dar curajul acesta nu-i este dat oricui.
Mă simt doar un om foarte liber şi — fiindcă preţul libertăţii e cel mai mare — foarte
trist.
Totul venea pe fondul totalei mele indolenţe şi pasivităţi din acea vreme: m-aş fi dus şi în
iad cu aceeaşi placiditate.
Casa inginerului era bătrînească, cu prispă şi acoperiş de şindrilă, şi era înconjurată de o
curte în care creşteau cei mai gigantici maci pe care i-am văzut vreodată, pînă la piept, cu
flori vinete, bătute şi cu măciulii cît merele. Sînt convins că, la o adică, ai fi putut stoarce
la haşiş din ei în veselie.
Văd zilnic oameni care locuiesc în case minunate, în acele case vechi, de pe marginea
bulevardelor sau din zonele tăcute şi aurii ale oraşului, case adevărate, calde, cu
personalitate, pe care le poţi iubi ca pe femeia vieţii tale. Cu ce le merită ei?
Gărgăunii literari cred că mi-au apărut printr-a unsprezecea şi de-atunci au rămas fermi
pe poziţie.
Cu toate acestea, tahistoscopul nu mi se pare ceva cu totul demodat: ar putea fi încă un
instrument ideal pentru cronicarii literari care scriu despre un roman pe săptămînă şi
uneori chiar despre mai multe. Nu e greu de făcut: carton, pioneze, elastic de la chiloţi…

Ceea ce e insuportabil în „noua societate”, ştim cu toţii, nu sînt atît mizeria, frigul şi
foamea, cît minciuna vîrîtă pe gît în fiecare secundă a vieţii tale, prăpastia între realitate
şi ideologia înzorzonată a fericirii generale.
Mergeam cu cartea-n faţa ochilor, clătinîndu-mă ca un drogat, frecîndu-mi uniforma de
ziduri şi garduri, fericit de doza zilnică de poezie pe care mi-o înnoiam mereu.

6
Niciodată, niciodată nu mi-e cineva mai drag ca o fată sau un băiat pe care-i mai văd
uneori, prin metrou, citind un volumaş de poezie. Nimic nu mi se pare, în lumea asta
urîtă, mai mişcător, mai adevărat şi mai miraculos.
Uneori mă-ntreb la ce sînt bune manualele şcolare şi chiar istoriile literare, de vreme ce
ele transformă realitatea culturală a epocilor trecute pînă la a o face de nerecunoscut.
Biografii şablonizate şi falsificate, mituri găunoase, statui rigide, colecţii de citate nobile
şi stereotipe — iată ce se serveşte încă elevilor (dar şi „omului de pe stradă”) drept
imaginea unor oameni şi-a unor epoci.
Cum putem pretinde că înţelegem şi iubim un om căruia i-am construit o mască în care el
nu s-ar fi recunoscut? Cum poţi să iubeşti un neadevăr?
Printre marii scriitori ai lumii există, evident, şi oameni imposibil de buni, şi javre
sinistre, dar mai ales combinaţii din cele două, uneori combinaţii foarte stranii.
Cine urăşte, se urăşte pe sine.

In adolescenta aveam tampitul obicei de a vorbi in citate, fapt pentru care aveam o faima
cam trista in liceul Cantermir.
Nu poti face nimic ca sa ai stil. Stilul nu il ai, ci il esti.
Nenorocita de dupa-amiaza in care “am devenit barbat” e si acum una dintre cele mai
penibile si sordide amintiri ale mele.
Mintea mea elenta si mai mereu dusa aiurea, asa ca ratez, de obicei, clipa.
Noi nu suntem interfata sociala pe care o numim ‘persoana noastra’: cineva dinlauntrul
ei, o fiinta incomparabil mai asta, ne controleaza, modeleaza, cenzureaza de multe ori
gandurile si actiunile.
Cred ca sunt ticnit: uneori iubesc un tablou atat de tare, incat literalmente imi vine sa dau
spargere la muzeu si sa plec cu el.
Daca exista un centru de tristete al lumii, probabil ca el e, azi, in sertarul de sus al
bibliotecii mele.
Cine sunt eu? Care este eul meu cel adevarat? Imi pun si eu aceasta intrebare cel purin de
la varsta de paisprezece ani, dintr-o noapte plina de stele, in care pe pamant nu lumina
decat varful tigarii varului meu, boemul familiei.
Esti ce este, ce se vede, niciun strop mai mult. Eul nostru nu mai e altceva decat vidul
interior indus de viata noastra supraaglomerata, supraocupata, din care nu ne mai alegem
cu nimic din ceea ce cu adevarat conteaza.
Viata e o trebusoara mai complicata decat isi imchipuie creierele noastre de musca.
Facem sex cu un creier de barbat, dar iubim cu unul de copil, increzator, dependent,
dornic de a da si primi afectiune.

Citate Einstein

7
Orice nesabuit inteligent poate face lucrurile mai mari, mai complexe si mai violente.
Trebuie sa ai o sclipire de geniu, si mult curaj, ca sa muti lucrurile in directia opusa.
Imaginatia e mai importanta decat cunoasterea.
Gravitatia nu e responsabila pentru oamenii care cad in patima dragostei.
Vreau sa cunosc gandurile Lui Dumnezeu; restul sunt detalii.
Cel mai greu lucru de inteles din lume e impozitul pe venit.
Realitatea e doar o iluzie, insa una foarte persistenta.
Singurul lucru cu adevarat valoros e intuitia.
O persoana incepe sa traiasca cu adevarat atunci cand poate trai in afara propriei
persoane.

Dumnezeu e subtil, dar nu malitios.

Atitudinea slaba se transforma intr-un caracter slab.
Nu ma gandesc niciodata la viitor. Vine el singur destul de curand.
Eternul mister al lumii e inteligibilitatea sa.
Uneori, platim cel mai mult pentru lucrurile care vin gratuit.
Stiinta fara religie e incompleta. Religia fara stiinta e oarba.
Cine n-a facut niciodata vreo greseala, n-a incercat nimic nou.
Marile spirite au intalnit adesea opozitie din partea mintilor slabe de inger.
Totul ar trebui facut cat de simplu posibil, dar nu mai simplu decat atat.
Bunul simt e colectia de prejudecati dobandite pana la varsta de 18 ani.
Stiinta e un lucru minunat daca nu trebuie sa traiesti din ea.
Secretul creativitatii sta in stiinta de a-ti ascunde sursele.
Singurul lucru care intra in opozitie cu cunoasterea mea e educatia mea.
Lui Dumnezeu nu-i pasa de dificultatile noastre matematice. El integreaza empiric.
Intreaga stiinta nu e altceva decat o varianta rafinata a gandurilor de zi cu zi.
Progresul stiintei e ca un topor in mainile unui criminal patologic.
Pacea nu poate fi pastrata cu forta. Ea poate fi atinsa doar prin intelegere.
Cel mai de neinteles lucru in legatura cu lumea e ca lumea se poate intelege.
Nu putem rezolva problemele folosind acelasi tip de gandire pe care l-am folosit atunci
cand le-am creat.
Educatia e ceea ce ramane dupa ce uiti tot ce ai invatat in scoala.
Cel mai important e sa nu incetezi de a-ti pune intrebari. Curiozitatea are motivele sale
pentru a exista.
Nu-ti fa griji daca matematica iti da batai de cap. Te asigur ca ale mele sunt si mai mari.
Ecuatiile sunt importate pentru mine, deoarece politica e o chestiune de prezent, insa
ecuatiile sunt chestiuni ce tin de eternitate.
Daca A este succesul in viata, atunci A reprezinta x plus y plus z. X este munca, Y este
joaca si Z este capaciatea de a-ti tine gura.
Doua lucruri sunt infinite: universul si prostia umana. Si nu sunt chiar sigur in legatura cu
universul.
Cand legile matematicii se refera la realitate, atunci ele nu sunt sigure. Daca sunt sigure,
nu se refera la realitate.
Oricine isi ia responsabilitatea de a fi judecatorul Adevarului si Stiintei e scufundat de
hohotele de ras ale zeilor.

8
Nu stiu cu ce fel de arme va fi purtat Cel De-al 3-lea Razboi Mondial, insa Cel De-al 4-
lea va fi purtat cu pietre si bete.
Pentru a forma un membru imaculat al unei turme de oi, trebuie sa fii, inainte de toate,
oaie.
Frica de moarte e cea mai nejustificata frica, deoarece, cand esti mort, nu mai exista
riscul vreunui accident.
Prea multi socotim americanii ca fiind ingrozitor de materialisti. Or asta e o calomnie
cruda, chiar daca e afirmata cel mai des de catre americanii insisi.

Petre Tutea, cugetari

1. Se spune ca intelectul e dat omului ca sa cunoasca adevarul. Intelectul e dat omului,

dupa parerea mea, nu ca sa cunoasca adevarul, ci sa primeasca adevarul.

2. Am avut revelatia ca in afara de Dumnezeu nu exista adevar. Mai multe adevaruri, zic
eu, raportate la Dumnezeu, este egal cu
nici un adevar. Iar daca adevarul este unul singur, fiind transcendent in esenta, sediul lui
nu e nici in stiinta, nici in filozofie, nici in arta. si cand un filozof, un om de stiinta sau un
artist sunt religiosi, atunci ei nu se mai disting de o baba murdara pe picioare care se
roaga Maicii Domnului.

3. Acum, mai la batranete, pot sa spun ca fara Dumnezeu si fara nemurire nu exista
adevar.

4. O baba murdara pe picioare, care sta in fata icoanei Maicii Domnului in biserica, fata
de un laureat al premiului Nobel ateu – baba e om, iar laureatul premiului Nobel e dihor.
Iar ca ateu, asta moare asa, dihor.

5. Eu cand discut cu un ateu e ca si cum as discuta cu usa. Intre un credincios si un

necredincios, nu exista nici o legatura. ala e mort, sufleteste mort. Iar celalalt e viu si intre
un viu si un mort nu exista nici o legatura. Credinciosul crestin e viu.

6. Ateii si materialistii ne deosebesc de animale prin faptul ca nu avem coada.

7. Ateii sau nascut, dar sau nascut degeaba.

8. Eu nu detest burghezia. Eu mam lamurit ca un om care vrea sa fie bogat nu este un

pacatos. Spunea odata un preot batran: Circula o zicala ca banul e ochiul dracului. Eu nu
il concep ca ochiul dracului, eu il concep ca pe o scara dubla. Daca il posezi, indiferent in
ce cantitati, si te misti in sus binefacator pe scara, nu mai e ochiul dracului. Iar daca
cobori, atunci te duci cu el in infern, prin vicii, prin lacomie si prin toate imperfectiile
legate de orgoliu si de pofta de stapan.

9
9. Nu pot evita neplacerile batranetii si nu ma pot supara pe Dumnezeu ca ma tinut pana
aproape la nouazeci de ani. Insa batranii au o supapa foarte inteleapta: au dreptul la
nerusinare. O nerusinare nelimitata. Cand ma gandesc la suferintele batranetii, imi dau
seama ca in natura asta oarba cel mai mare geniu este geniul mortii. Faptul ca murim, de
cele mai multe ori la timp, este un semn al dragostei lui Dumnezeu pentru noi.

10. Eu sunt iudeocentric in cultura Europei, caci daca scoti Biblia din Europa, atunci
Shakespeare devine un glumet tragic. Fara Biblie, europenii, chiar si laureatii premiului
Nobel, dormeau in craci. stiinta si filozofia greaca sunt foarte folositoare, dar nu sunt
mantuitoare. Prima carte mantuitoare si consolatoare pe continent – suverana – e Biblia.

11. Exista o carte a unui savant american care incearca sa motiveze stiintific Biblia. Asta
e o prostie. Biblia are nevoie de stiinta cum am eu nevoie de Securitate.

12. Luther, cat e el de eretic si de zevzec, a spus doua lucruri extraordinare: ca creatia
autonoma e o cocota si ca nu exista adevar in afara de Biblie. El nu era asa batran cand a
dibacit chestia asta, ca era calugar augustin … Mie mia trebuit o viata ca sa ma conving
ca in afara de Biblie nu e nici un adevar.

13. Shakespeare, pe langa Biblie, – eu demonstrez asta si la Sorbona – e scriitor din

Gaesti.

14. In afara slujbelor bisericii, nu exista scara catre cer. Templul este spatiul sacru, in asa
fel incat si vecinatatile devin sacre in prezenta lui.

15. stii unde poti capata definitia omului? – te intreb. in templu. in biserica. Acolo esti
comparat cu Dumnezeu, fiindca exprimi chipul si asemanarea Lui. Daca Biserica ar
disparea din istorie, istoria nu ar mai avea oameni. Ar disparea si omul.

16. In biserica afli ca existi.

17. Ce pustiu ar fi spatiul daca nu ar fi punctat de biserici!

18. in afara de carti nu traiesc decat dobitoacele si sfintii: unele pentru ca nu au ratiune,
ceilalti pentru ca o au intro prea mare masura ca sa mai aiba nevoie de mijloace auxiliare
de constiinta.

19. Platon are un demiurg care nu e creator, ci doar un meserias de geniu, fiindca materia
ii premerge. Prima idee de creatie reala, au aduso in istorie crestinii.20. De creat doar
zeul creaza, iar omul imita. Eu cand citesc cuvantul creatie – literara, muzicala, filozofica
– lesin de ris. Omul nu face altceva decat sa reflecte in litere, in muzica sau in filozofie
petece de transcendenta.21. Cum sa fie creatura creator? “Hai tata, sati arat mosia pe care
tiam facuto cand nu eram in viata …” Pai cum sa fie creatura creator?

10
22. Omul e un animal care se roaga la ceva. Cauta un model ideal, si uneori nimereste,
alteori, nu. Cei care au descoperit modelul ideal si succesiunea fenomenului din el sunt
crestinii. Crestinismul nu poate fi identificat cu nici un sistem filosofic, monist, dualist,
sau pluralist. Crestinismul este pur si simplu. Despre crestinism, Bergson spune ca noi il
respiram. Are materialitatea aerului. Seamana cu aerul. Noi suntem crestini fara sa vrem.
si cand suntem atei suntem crestini: ca respiram crestinismul cum respiram aerul.

23. Crestinismul nu e ideologie, ca atunci se aseamana cu marxismul. Religia e expresia

unui mister trait, or ideologia e ceva construit.

24. A fi crestin inseamna a cobori Absolutul la nivel cotidian. Numai sfintii sunt crestini
absoluti. Altminteri, crestinismul, gandit real, e inaplicabil tocmai pentru ca e absolut.

25. Suveran fata de natura, supus Divinitatii, nemuritor si liber prin depasirea
extramundana a conditiei sale – acesta este omul crestin.

26. Nimic nu poate inlocui crestinismul; nici toata cultura antica precrestina. Eu sunt de
parere ca apogeul Europei nu e la Atena, ci in Evul Mediu, cand Dumnezeu umbla din
casa in casa. Eu definesc stralucirea epocilor istorice in functie de geniul religios al
epocii, nu in functie de ispravi politice.

27. Iisus Hristos este eternitatea care puncteaza istoria.

28. Daca nu cunosti revelat – prin gratie divina – sau inspirat, nu cunosti nimic. De pilda,
povestea cu marul lui Newton, care a cazut. Nu stiu unde am citit eu stupiditatea asta: “Il
tomba dans une maditation profonde qui l`a conduit jusqu`a la loi de la gravitation
universelle”. si eu spun: daca Newton gandea pana la Judecata de Apoi, nu descoperea
nimic! Dar el a fost mult mai intelept. Cand a fost intrebat cum a descoperit gravitatia, a
zis: Am fost inspirat. Pai scrie pe mar, sau scrie undeva in natura “legea gravitatiei”?
Fenomenele lumii interioare si ale lumii exterioare tac. Iar omul autonom si orgolios
crede ca exploreaza lumea interioara si exterioara cu jocul lui de ipoteze si ca descopera
ceea ce vrea el. El cauta; dar eu spun ca el cauta, nu ca afla. Sau daca afla, trebuie sa fie
ca Newton, inspirat.

29. Bergson e mai cuviincios ca Aristotel si zice ca democratia e singurul sistem

compatibil cu libertatea si demnitatea umana, dar are un viciu incurabil: nu are criterii de
selectiune a valorilor. Deci democratia e sistemul social in care face fiecare ce vrea si in
care numarul inlocuieste calitatea … Triumful cantitatii impotriva calitatii. Bergson a fost
acuzat in micul dictionar filozofic al lui Stalin ca e fascist.

30. Fara sa gandesc in stilul darwinismului social, nu pot sa raman indiferent la

incapacitatea democratiei de a asigura selectiunea naturala a valorilor. Democratii
gandesc corpul social aritmetizat: numara capetele toate si unde e majoritate, hai la
putere. Sufragiul turmei! Asta e parerea mea despre democratie.

11
31. Eu cred ca omul e facut de Dumnezeu si cred ca Dumnezeu nu a instalat nici un drac
in el. Nu pot sa spun ca Dumnezeu a facut un om purtator de drac. Daca omul e faptura
lui Dumnezeu, dracul intra ocolit acolo, nu intra cu voia Lui.

32. Un filozof care se zbate fie sa gaseasca argumente pentru existenta lui Dumnezeu, fie
sa combata argumentele despre inexistenta lui Dumnezeu reprezinta o poarta spre ateism.
Dumnezeul lui Moise este neatributiv. Cand il intreaba Moise pe
Dumnezeu: Ce sa le spun alora de jos despre Tine? – Dumnezeu ii spune: Eu sunt cel ce
sunt.

33. In fata lui Dumnezeu, geniul e var primar cu idiotul.

34. Binele si raul sunt conceptele pedagogiei lui Dumnezeu fata de oameni.

35. Carui barbat nui plac femeile? In primul rand le iubesti pentru farmecul lor, si in al
doilea rand le iubesti pentru ca fac oameni.

36. Eu incerc o experienta: incerc sa ma deparazitez de filosofie, de paduchernita

metafizicii. Cioran sa deparazitat mai demult, desi face filozofie. Un prieten deal meu
zice: te deparazitezi, dar folosesti sculele ei. Da, dar daca ma urc in tren, nu inseamna ca
zeul meu e calea ferata.

37. in Evul Mediu sa formulat de catre filozofii sireti teoria adevarului dublu: secundum
fidem – adevarul dupa credinta si secundum rationem – adevarul dupa ratiune, ca sa aiba
cale libera pentru filozofie. Adica sa rataceasca pana ii ia dracul … Ca poti, in filozofie,
sa ratacesti pana devii nauc. Ce au realizat filozofii prin autonomia lor? Nimic! Nu au
nici un adevar.

38. Babele evlavioase merg la absolut ruganduse, iar filozoful trancanind silogisme.

39. Francmasoneria doreste puterea cu lozinci democrate. Nu sunt religiosi, au o singura

religie: propria lor doctrina. Pe dusmani ii anuleaza social. Au o structura supranationala,
deci sunt antinaturali. Toti cei care aspira la unitatea speciei om anuleaza principiul
competitiei intre popoare; anuleaza insusi principiul civilizatiei moderne, nascuta prin
lupta.

40. Geniul e relief, noutate, inventie, creare de epoca si stil. Nu e neaparat un intelept, ci
un suprainteligent. Geniile sunt originale, in masura in care originalitatea e posibila. in
fond, maxima mea a fost aceasta: Dumnezeu este creator, iar omul imitator. Prin
incercarea de a imita mereu Divinitatea, prin proximitatea fata de divin, geniul e mai
apropiat de cer; dar nu sunt in masura in care e apropiat sfintul.

41. In fata lui Dumnezeu nu exista genii, Dumezeu lucrand nu cu genii, ci cu oameni.

42. Dumnezeu a facut lumea si pe om; si cu om a incoronat creatia sa. si la insarcinat sa

cunoasca lucrurile. Deacolo vine denumirea lor. – Originea primordiala a capacitatii de a

12
determina numele lucrurilor, care este o operatie logica; originea mistica a gandirii
logice.

43. Aparitia unui mare ganditor e pentru creier ca o baie pentru un om care a muncit, a
asudat, sa murdarit si se spala. Gandirea este o “spalare” a creierului. Asta ma face
cateodata sa cred ca gandirea nu e din creier si ca acest creier e numai un sediu … De ce
gandirea nu e produsa de creier, care e numai un sediu? Fiindca nu o produc toate
creierele. Daca inteligenta ar fi produsul creierului, atunci intre Goethe si nea Ghita nu ar
mai fi nici o diferenta.

44. Am auzit odata un profesor de la Politehnica; am avut impresia ca asist la un balet de

ursi. Daca intrun salon, intrun colt, unul fumeaza si tace, ala e inginer … Inginerul e
practic, savantul nu e practic. Cand i sa spus lui Max Planck, creatorul fizicii cuantice, ca
sa mai gasit o aplicatie, el a spus: care e, ma? Uite care … – Ca sa vezi, nici nu mam
gandit!

45. Inteligenta, oricat de mare nu e suficienta pentru a te curata de prejudecati. Cu cat

inteligenta e mai mare, cu atat prejudecata e mai voinica, pentru ca ai aparat so justifici.

46. Intrebat fiind cum intelege gandirea, in forma pura sau in exemple, Nae Ionescu a
raspuns: exemplele au fost lasate de Dumnezeu pe pamant pentru ca ideile sa fie sesizate
senzorial si de prosti.

47. Nu stiu de ce gluma asta dea face istorie se practica atat de mult. Daca ai cultul
istoriei, ai cultul aparitiei si disparitiei; e consolator acest joc? Istorismul, adica
perspectiva istorica asupra vietii si lumii, a dus in cimitir. Ne inecam in istorie. Pentru ca
istoria nu te invata numai sa faci ceva, ca popor; cu istoria tot ce insemnezi in interiorul
unui popor devine discutabil prin faptul ca nu poti, la infinit, sa lucrezi la facerea ta, ci
dispari si apare altcineva care, chiar daca nu te inlocuieste, te prelucreaza. si daca nu poti
iesi din devenire, nu poti scapa de tristete; tristetea metafizica e fructul devenirii. Sunt
prosti istoricizanti care se consoleaza prin devenire. Devenim mai civilizati, nu? Sau mai
culti … Adica murim ca si caprele, numai ca e mare lucru ca exista Kant, Descartes,
exista Newton, ma rog, atatia mari creatori de cultura, si exista si fauritorul de religie,
Hristos – dar nu ne intereseaza!48. Istoria e intemeiata pe istoria dintre Eva si dracul. Asa
incepe istoria, aceasta ratacire a omului, ca o damnatie. Iar la aparitia lui Hristos, atunci
sau suprapus teandric omul divinizat si divinitatea om si istoria a fost anulata.Cioran are
o afirmatie extraordinara: Istoric este tot ceea ce este supraistoric. Crestinismul a punctat
supraistoric, desi a aparut in istorie.49. Sint doua mari discipline guvernate de principiul
ireversibilitatii: termodinamica si istoria.

50. Nu e om, Kant. Nu a reusit sa fie om cu toata stabilitatea lui. Iar badea Gheorghe,
care se sincronizeaza cu clopotele de la biserica, e laureat al premiului Nobel pe linga
Kant.

13
51. Legionarismul era in insesi ideile epocii, dar leginarismul nu putea sa iasa castigator
deoarece avea la baza o eroare – nationalismul absolut, care este impracticabil. De la
excesul de nationalism li sa tras sfarsitul legionarilor.

52. La comunisti, daca nu esti cu ei – sau nu mai esti cu ei – inseamna ca esti legionar.
De ce acest “sindrom legionar” la bolsevici ma intrebati? Fiindca legionarii sunt singurii
romani care nau avut in dictionar la litera G cuvantul gluma si cand ii prindeau pe
comunisti era vai de cozonacul lor. Dar de fapt, nici comunistii nu stiu de gluma; asta ii
punctul lor comun cu legionarii.

53. Nu se poate spune ca miscarea legionara nu a fost puternica! Nu a avut rezultate

pozitive fiindca extremismele sunt greu suportabile. Nici fascismul italian nu a durat, nici
nationalsocialismul german nu a durat si erau similare cu miscarea legionara.

Deosebirea dintre ele si miscare este aspectul religios al miscarii legionare. Nici
fascismul si nici nationalsocialismul nu aveau caracter religios. Hitler era cu mituri
germanice, Mussolini era ateu. intro intrunire se spune, Mussolini sa uitat la ceas si a zis:
ii dau ultimatum lui Dumnezeu ca in cateva minute sa ma trasneasca daca exista! si apoi
sa uitat la ceas. Au trecut minutele si a demonstrat ca Dumnezeu nu exista.

54. Unde e omul, in imanenta, absolut liber? intro bisericuta din lemn din Maramures,
unde sacerdotul crestin vorbeste de mistere, de taine, si se lasa invaluit de ele ca si
credinciosii.

55. Omul e liber si eliberat numai in templul crestin, acolo, in ritual, cand se comunica
tainele care ii invaluiesc deopotriva si pe sacerdot, si pe credinciosi. Ca sa fii cu adevarat
liber, trebuie sa inlocuiesti infinitul si autonomia gandirii cu credinta in Dumnezeul
crestin: “Robestema Doamne, ca sa fiu liber!” (Imitatio Christi)

56. Libertatea eu o aseman cu o franghie agatata de undeva, de sus. Te poti urca pe ea la

cer, participand la actul mantuirii tale crestine, sau poti sa cobori in intuneric.
Bipolaritatea libertatii. Dupa crestini, libertatea este vehicolul cu care poti sa cobori in
intuneric, daca esti vicios. Infractorii sunt primitivii actuali, pentru ca ei nu sunt
adaptabili la morala zilnica si o calca fiind liberi. Am invatat la inchisoare ca omul e un
animal stupid, deoarece confisca libertatea semenilor sai. Tiranul e un om absurd si lipsit
de rusine. Nu ii e rusine sa isi chinuie semenii. Oricum suntem captivi in univers. Ne
ajunge aceasta grozavie. Dar sa intensifici aceasta captivitate pana la nivelul puscariei –
numai omul e capabil de asemenea nebunie.

57. Liberatea omului e partea divina din el.

58. Limba romana are virtuti complete, adica poate fi vehicol a tot ce se intampla
spiritual in om. E foarte greu de manuit. Prin ea poti deveni vultur sau cantaret de strana.
Limba romana are toate premisele valorice pentru a deveni o limba universala, dar nu stiu
daca e posibil acest mars istoric. Daca am fi fost un popor cuceritor … Noi, romanii, nu

14
punctam universalitatea nicaieri. si asta ne face sceptici. Ceea ce ne lipseste este
indrazneala.

59. Luciditatea este o limpezire a spiritului nimicitoare. Cand esti lucid esti in fata
cimitirului. A fi lucid inseamna ati da seama perfect de limitele si neputintele tale.
Luciditatea este o categorie dizolvanta. in masura in care Dumnezeu trebuie primit, si nu
inteles, la Dumnezeu nu ai acces prin luciditate.

60. Ma intreba Marin Preda cum era cu macedoromanii si iam zis: domnule Preda,
macedoromanii nu sunt romani, sunt super romani, romani absoluti. Atat de napastuti si
goniti, au instinct national de fiara batuta. Iar eu si dumneata pe langa ei, avem forta
domestica de rate. Macaim. Am stat cu macedoromani in temnita. ii bateau pana ii
omorau, dar nu declarau nimic. Au o barbatie perfecta.

61. A sti la scara umana, poate fi folositor – dar in nici un caz mantuitor.

62. E mai mantuitoare o rugaciune intro biserica din Gaiesti decat Platon.

63. Ideea mortii absolute sta la baza smintelii moderne.

64. Heidegger spune asa: ca sa iesi din anonimat, trebuie sa traiesti nelinistea perspectivei
neantului zilnic. El te indeamna, Heidegger, sa traiesti murind absolut in fiecare zi!

65. Moartea ma determina sa fiu esential. Ma impresionat foarte mult sunetul pamantului
cazand pe cosciugul lui Nae Ionescu.

66. Mortii antici nu sunt deloc frumosi. Numai mortii crestini sunt. Am gasit totusi la
Homer un mort de toata frumusetea:
Pentensileea, regina amazoanelor, omorata de Ahile. si plange Ahile ca a omorat
frumusetea asta de femeie … si atunci Tersit – vocea poporului muncitor – se apuca sa
insulte cadavrul Pentensileei. Ahile ii da un pumn si il omoara – pe poporul muncitor – ca
ii obraznic si ca insulta cadavrul aleia. Aici am vazut asadar o frumusete, desi in
principiu, mortii antici nu sunt frumosi. Crestinii sunt cei care au introdus masca
frumoasa a mortului.

67. Cine slujeste lui Cronos este obsedat de imaginea cimitirului. Omul e guvernat pe
pamant de doua morale: de morala dogmelor, care e crestina si eterna, adica absoluta, si
de morala normelor, care, ca morala laica, e construita pe putinatatea si imperfectiunea
omului. Morala laica nu poate fi desprinsa de morala absoluta si ea arata ca omul se
misca asimptotic la perfectiune, pe care nu o poate atinge niciodata. Morala in sine,
autonoma, e mai primejdioasa pentru religie decat ateismul. stiinta moravurilor, ca
teoretizare a moralei laice, este din punctul de vedere al Absolutului religios egala cu
zero. Seamana cu Mersul trenurilor, dupa parerea mea. Poti sa o schimbi, ca pe tren, la
care statie vrei. Omul autonom nu e capabil sa creeze o ordine morala. O primeste de sus,
sau nu o primeste deloc. Cum e posibila morala publica? Prin instapanirea absoluta a
moralei religioase crestine. Dogmele crestine trebuie sa porunceasca normele morale,

15
care, fara ele, nu se deosebesc de Mersul trenurilor decat prin obiect. Morala publica intr-
un stat crestin trebuie sa stea sub imperiul certitudinii dogmelor crestine reflectate
imperfect de omul marginit. Daca nu situam Biserica deasupra statului, ne aflam in treba
si face fiecare ce vrea.

68. Elitele morale sunt mai presus decat cele intelectuale. Mie imi plac oamenii care fac
judecati. Cei care fac silogisme sunt fata de adevar, cum sunt curcile alea care se incurca
printre popice.

69. Napoleon face adevarata istorie a Revolutiei franceze. Un om care a refacut ordinea
naturala, punand parul pe haimanalele de pe ulita. Cand a fost intrebat cum isi explica
intrarea armatelor sale in tarile de Jos ca pe bulevard, in timp ce regii Frantei se pinteau la
ele zadarnic, Napoleon a raspuns: Nu au intrat armatele Frantei, ci ideile revolutionare de
pe drapel! incepuse o noua filozofie a istoriei, cu Napoleon.

70. Fara nemurire si mantuire, libertatea e de neconceput. Omul, daca nu are in substanta
lui ideea nemuririi si mantuirii, nu e liber. Seamana cu berbecul, cu capra, cu oaia …

71. Omul a depasit conditia de animal abia atunci cand in el a aparut ideea nemuririi, care
nu trebuie confundata nici cu pemanenta speciei, nici cu conceptia estetica a gloriei.

72. Fara Dumnezeu omul ramane un biet animal rational si vorbitor, care vine de nicaieri
si merge spre nicaieri. si el ramane asa chiar daca este laureat al premiului Nobel sau
maturator. Cand, unde si in ce scop a aparut el in calitatea asta de om? Daca se intreaba
singur si nu e un zeu in dreptul casei care sa ii reveleze data inceputului, inseamna ca
omul ramane un biet animal rational care vine de nicaieri si merge spre nicaieri.

73. Renasterea italiana, unde omul este situat in centrul universului, este eretica din punct
de vedere crestin. Autonomizarea puterii omului este in sine demonica. Parerea mea este
ca omul este cel mai semnificativ, de fapt, singurul care este om, este homo religiosus.

74. Aotonomia spirituala a omului este iluzorie si ea se misca perpetuu intre Dumnezeu si
dracul. Fara credinta si Biserica, omul ramane un simplu animal rational si muritor,
rationalitatea avand doar caracterul unei mai mari puteri de adaptare la conditiile cosmice
decat restul dobitoacelor. Cand zici ca omul e un animal rational, atributul rationalitatilor
il distinge de restul vietatilor, nescotandul din perspectiva mortii absolute.Moartea devine
relativa, ca o trecere numai prin religie – stiinta, oricat de savanta, nescotand omul decat
aparent din regnul animal. Nici o consolare ca eu ma deosebesc de elefant sau de capra
pentru ca fac silogisme, daca apar si dispar in mod absurd din natura.

75. Scara valorilor umane contine: sfantul, eroul, geniul si omul obisnuit – dincolo de
acestia situanduse infractorul. Sfantul, eroul si geniul sunt fara voia societatii, care e
obligata sai recunoasca. Nimeni nuti contesta dreptul la existenta daca esti om obisnuit,
dar nimeni nu trebuie sa faca confuzie intre tine, sfant, erou si geniu. Oamenii sunt egali
in fata legii, adica trebuie respectati ca atare, dar nu confundati, nu facuti identici, ca e o
gogoasa … Nimeni nu iti contesta dreptul la o viata normala daca porti masca de om.

16
Numai ca daca esti mediocru, nu trebuie sa te instalezi in varf, pentru ca nu e nici in
interesul tau. Acolo trebuie sa stea cei dotati. Sfantul sta in fruntea tablei valorilor pentru
ca el face posibila trairea absolutului la scara umana. Eroul se consuma facand istorie si
nedepasind sfera laicului. Eroul este admirat – asa cum este si geniul – dar nimeni nu i se
inchina, chiar daca fapta lui aduce foloase reale omului. in vreme ce sfantul se situeaza
dintru inceput in eternitate, eroul moare in istorie, pentru ca urma pe care o lasa el, ca om
implinit, este fixata doar in timp si in spatiu.

76. Omul nu e o suma de miliarde de celule sau de organe. Ca nu sunt independente nici
ficatul, nici rinichii, nici stomacul, nici creierul, nici sistemul osos. Omul, ca intreg nu
poate fi gandit decat biblic; stiintific, nu. Moise e mai valabil decat ultima noutate
evolutionista a stiintei.

77. Umanitatea o iubesti lesne. Pe om mai greu.

78. Personalitatea e acel individ inzestrat cu capacitatea de a se darui. Eroul este o

personalitate, deoarece nu isi mai apartine.

79. Eu am afirmat odata intrun salon, ca Platon este miscarea spiritului inlauntru
eternitatii. Cand gandim, toti suntem platonicieni. Daca eu incerc sa gandesc universul,
trebuie sa mut Biblia in universul inghetat al ideilor platonice. Asta inseamna meditatia.
Platon a intuit cel mai bine jalea omului neputincios in fata esentelor.

80. Fata de maretia lui Hristos, Platon e un personaj maruntel si cuviincios. Pe Platon poti
sa il scuturi si constati ca arhetipurile lui sunt filozofice, dar daca muti arhetipurile
acestea in religia lui Hristos, devin modurile in care el vede divinitatea. Platon nu are
divinitate, pentru ca la el divinitatea e un simplu “demiurg”, ceea ce in greceste inseamna
“meserias”.

81. Am dorit dintotdeauna sa fac o teza de doctorat cu tema Aflarea in treaba ca metoda
de lucru la romani.

82. La intrebarile fundamentale “de ce?” si “in ce scop?” apreticao rurala romaneasca
raspunde: “daia”. A venit odata un frantuz la noi, cu niste masini, iar una nu functiona
tocmai cum trebuie. Dar romanul zice: merge si asa! Trebuie sa scapam de acest “mege si
asa”; ca “merge si asa” inseamna ca merge oricum. Nu oricum, nu oriunde, nu oricand si
nu orice.

83. La puscarie am demonstrat vreme de doua ore ca istoria romanilor dezgolita de

crucile de pe scuturile voievozilor e egala cu zero. Ca doar voievozii nu sau batut pentru
ridicarea nivelului de trai! Istoria se face cu Biserica.

84. Cum vad participarea romanilor de acum la mantuirea lor? – Simplu. Ducanduse la
biserica. si folosind stiinta ca peria de dinti. Tot ce spune stiinta sa nu ii lase cu gura
cascata si tot ce spune un popa de la Cucuietii din Deal sa considere adevar ritualic.

17
85. Am facut o marturisire intro curte cu sase sute de insi, in inchisoarea de la Aiud.
Fratilor, am zis, daca murim toti aici, in haine vargate si in lanturi, nu noi facem cinste
poporului roman ca murim pentru el, ci el ne face onoarea sa murim pentru el!

86. Protestantismul este o religie coborata la rangul de morala pentru gradinita de copii.

87. Pudoarea crestina e atat de pura, incat carnea eroticului crestin, capata pecetea
spiritului, ceea ce pana la crestini nu a realizat nimeni.88. Eu cred ca razboiul nu e facut
de oameni; e mult prea serios. Il face Dumezeu. Cum ne da si cutremure, ne da si
razboi.89. Cei mai cranceni si mai straluciti soldati sunt cei ai popoarelor religioase. Cand
mori sub drapel, te gandesti ca te duci la stramosi. Dar o armata care face asta e ca aceea
a lui Wilhelm al IIlea, in care fiecare soldat avea o cruce la gat pe care scria
Gott mit uns.

90. Prima functie a unei religii reale este consolatoare, fiidca fara religie am latra precum
cainii. Ne nastem, traim, ne imbolnavim, imbatranim si murim. si intreg peisajul speciei
om culmineaza in cimitir. Destinul uman nu e o invitatie la fericirea dea trai. Singurul
mod dea evita nelinistea metafizica a cimitirelor este religia. Cu religia intri in cimitir in
plimbare. Cu filozofia intri in cimitir – cum a intrat prietenul meu Cioran – prin
disperare.

91. Cine nu a putut fi inlocuita? Religia! Iar filozofia care speculeaza autonom, face
onanie mintala. si daca vrea sa scoata, sa extraga esente din stiintele naturii, e parazit.
Atat! Nu indraznesti sa spui despre religie, teologal vorbind, – daca esti cinstit – ca a fost
inlocuita de filozofie sau de stiinta. Un crestin iti spune ca advarul se defineste prin jocul
celor doua lumi: cea de aici o oglindeste imperfect pe cea de dincolo. Spune contra daca
poti!

92. Religia este principiul uniformizator al speciei umane si este singura salvare in care
se poate vorbi despre egalitate.

93. Religia transforma poporul intro masa de oameni culti.

94. intre un laureat al premiului Nobel care nu sa idiotizat complet si a ramas religios si
un taran analfabet nu exista nici o diferenta.

95. Nivelul meu intelectual, chiar daca sunt savant, nu depaseste nivelul unui popa obscur
din Baragan. Pentru ca preotul ala, in ritualul lui din biserica aia din lemn sau piatra, sta
de vorba cu absolutul.

96. stiinta se misca asimptotic la absolut. Arta se misca asimptotic la absolut. stiinta este
sediul folosului si arta este sediul placerii.

97. Religia este sediul adevarului transcendent in esenta si unic ca principiu unic al
tuturor lucrurilor. Religia se situeaza peste ultimele speculatii teoretice ale stiintei, prin

18
adevarul absolut unic, care e Dumnezeu. Sa vina un laureat al premiului Nobel ateu. Ce o
sa imi spuna el? O baba care cade in fata icoanei Domnului strabatuta de absolut e om, si
ala e dihor laureat.

98. in Ispita de pe munte – retro satana – Iisus spune: “imparatia mea nu e din lumea
aceasta” Astai nemaiauzit! Dute in
imparatia Lui cu trenul sau cu racheta daca poti. Nu poti! inotam in Univers ca
mormolocii, si lumea lui Hristos se situeaza
transcendent ca in Ispita de pe munte, in mod etern.

99. Revolutia este o inaintare pe loc. Nimic nu mai poate fi inventat dupa facerea lumii;
doar daca te situezi in afara ei si creezi o lume noua. Revolutia nu adauga nimic Ideilor
lui Platon.

100. Revolutia franceza nu a fost o revolutie, nici revolutia rusa nu a fost o revolutie. Nu
exista revolutii, ci doar tehnici insurectionale in batalia pentru putere (Curzio Malaparte).
Daca e o “restructurare” a omului, aceasta sa intamplat o singura data in timp, la aparitia
lui Hristos.

101. Asa am spus eu in temnita: Domnule colonel – eram sase sute de insi intro curte
inchisa – nu veti fi voi, comunistii, niciodata revolutionari pana nu veti imita pe cel mai
generos zeu pe care la dat istoria lumii, pe Hristos. in parabola cu oaia ratacita, un pastor
paraseste o turma intreaga in cautarea unei oi. Sa stiti, asta se cheama “unanimism moral
crestin”. Fiindca in universul lui Hristos o celula care mai palpita intrun muribund e mai
valoroasa decat toate galaxiile posibile.

102. Poarta spre Dumnezeu este credinta, iar forma prin care se intra la Dumnezeu e
rugaciunea. Rugaciunea e singura manifestare a omului prin care acesta poate lua contact
cu Dumnezeu. Gandita crestin, rugaciunea ne arata ca umilinta inalta, iar nu coboara pe
om.

103. Am spus eu odata ca daca un preot din Baragan, cand se roaga, este Dumnezeu cu
el, atunci preotul ala inlocuieste toata Academia Romana ….

104. Sfantul are forta de coeziune a pietrei.

105. Un sfant poate fi si analfabet, dar e superior unui geniu, fiindca ideea de sfintenie e
legata de ideea de minune. Un sfant poate face o minune. Geniul face ispravi, nu minuni.
Lumea, acum e ancorata in cultul genialitatii ca slavire a progresului in afara. Atat. Or, cu
cat suntem mai avansati, mecanic si material, cu atat suntem mai departe de esenta reala a
lumii, de sfintenie.

106. Singurii oameni care nu pot fi suspectati ca se infioara in fata mortii sunt sfintii.

107. A fi sfant inseamna a fi suveranul tau perfect.

19
108. Ma intrebat odata Nae Ionescu ce cred despre evreul acesta, despre Pavel. Stii ce i-
am spus? – asta nui om, domnule, este toata Mediterana.

109. Trei ore am vorbit atunci in curtea inchisorii, de Platon si despre Hristos. Zice
colonelul: Va rog sa scrieti ceati vorbit, ca nu cumva ministrul de interne Draghici sa
spuna ca sunt solidar cu dumneavoastra. – Domnule colonel, cum sa fim noi solidari? Eu
tocmai de aceea am venit aici, ca nu suntem solidari unii cu altii …

110. Este incorect sa ai dispret fata de tehnica. Eu nu sunt tehnocrat, insa recunosc ca in
batalia pentru adaptare, tehnica este
universal utila. Dar asta nu inseamna ca tehnica poarta in ea dimensiunea infinitului.

111. Cand va disparea ultimul taran din lume – la toate popoarele, vreau sa spun – va
disparea si ultimul om din specia om. si atunci or sa apara maimute cu haine.

112. taranul este omul absolut.

113. Iam spus eu parintelui Staniloaie ca nu ma consider un Socrate. Dar cum va socotiti?
Popa, zic. si unde aveti parohia? – Nam parohie, dar spovedesc pe unde pot.

114. Desi sunt bolnav si neajutorat, nu imi pare rau ca exist. incerc eu sa imi para rau, dar
nu are sens. stiti de ce? Pentru ca eu constat, in mod evident, ca exist. Ceea ce ma
confisca pesimismului de a ma autonega este evidenta existentei mele. Omul care se
sinucide na constatat ca e om. Na reusit sa intuiasca existenta sa. Sa se traiasca pe sine.
Eu nu ma pot sinucide – indiferent de starea mea, sanatate sau boala – fiindca nu mam
facut eu. Nu am venit cu voia mea pe lumea asta. si nici nu am sa plec de voie din ea.
Asta este jocul fundamental al existentei mele.

115. Am avut si discipoli … Nu se putea sa nu am discipoli, fiindca sunt un om vorbaret.

Toata suferinta mea se datoreste poftei mele de a vorbi fara restrictii …

116. A fost intrebat un taran, in inchisoare: ce intelegi din tot ce spune Petre tutea! Zice:
nu inteleg nimic, dar e o grozavie!

117. Cand am vazut, in inchisoare, ca tot regimul care mi se aplica e inoperant – puteam
eu, ca om, sami explic asta? si atunci m-am gandit ca exista o forta supracosmica,
transcendenta, numita Dumnezeu. Numai El putea face isprava asta, ca eu sa scap de
inlantuire. Pentru ca, personal, nu ma pot dezlantui si elibera. Iar a vietui acolo, la
inchisoare, fara asistenta Lui nu se poate; au fost oameni care au murit … Atunci sa
nascut in mine credinta nelimitata in atotputernicia si atotbunatatea divina.

118. Am devenit un ganditor crestin cand miam dat seama ca fara revelatie, fara asistenta
divina, nu pot sti nici cine sunt, nici ce este lumea, nici daca are vreun sens sau nu, nici
daca eu am vreun sens sau nu. Nu pot sti de unul singur. Cand miam dat seama ca fara
Dumnezeu nu poti cunoaste sensul existentei umane si universale.

20
119. Ma intrebat cineva odata: ma Petrica, tu cand te asezi la masa de scris cum scrii? –
Sunt emotionat de fila goala. Prima mea grija e sa nu fiu pandit de demonul originalitatii.
Urmaresc sa nu fiu original si sa fiu cuviincios. – Esti inspirat? – Nu, nu sta niciodata un
zeu in coltul camerei mele cand scriu eu. Sunt foarte nelinistit. Eu, care sunt crestin …
Am doua nelinisti; sa nu se afle in expunerea mea nici o inadvertenta terminologica si
nici o impietate.

120. Nu ma intereseaza trecutul. De cate ori ma intreaba cineva cand mam nascut, spun
ca intrunul din anii trecuti.

121. Treisprezece ani de inchisoare … Aveam doar o hainuta de puscarias. Ne dadeau o

zeama chioara si mamaliga fripta. Mau batut … Mau arestat acasa. Nici nu tin minte anul
… Cand mau anchetat am lesinat din bataie. Iacata ca nam murit! Am stat la Interne trei
ani. Am fost dupa aceea la Jilava, la Ocnele Mari si pe urma la Aiud. Eu ma mir cum mai
sunt aici. De multe ori imi doream sa mor. Am avut mereu lasitatea dea nu avea curajul
sa ma sinucid. Din motive religioase … Treisprezece ani! Nu pot sa povestesc tot ceam
suferit pentru ca nu pot sa ofensez poporul roman spunandui ca in mijlocul lui sau
petrecut asemenea
monstruozitati.

122. Ma intrebat un anchetator: De ce ai vorbit impotriva noastra, dom’le? – Nam vorbit,

dom’le. – Cum nai vorbit? – Pai impotriva voastra vorbeste tot poporul roman. Ce sa mai
adaug eu? si miau dat 20 de ani munca silnica fara motive. Mi sa prezentat sentinta de
condamnare ca sa fac recurs. La cine sa fac recurs, la Dumnezeu?

123. Am fost solicitat, in inchisoare, sa scriu pentru revista Glasul patriei, ca si Nichifor
Crainic. Mi sa parut ciudat sa fii arestat si sa scrii, sa meditezi. Adica sa spui: va
multumesc ca mati arestat! Asta era o porcarie nemaipomenita, sa obligi un detinut sa
scrie. El poate sa isi scrie memoriile, dar nu pentru tine, ala carel persecuti …

124. Eu, cultural, sunt un european, dar fundamentul spiritual e de taran din Muscel. La
inchisoare, grija mea a fost sa nu fac neamul romanesc de ras. si toti din generatia mea au
simtit aceasta grija. Daca ma schingiuiau ca sa marturisesc ca sunt tampit, nu ma interesa,
dar daca era ca sa nu mai fac pe romanul, ma lasam schingiuit pana la moarte. Eu nu stiu
daca vom fi apreciati pentru ceea ce am facut; important e ca nam facuto niciodata doar
declarativ, ci ca am suferit pentru un ideal. E o monstruozitate sa ajungi sa suferi pentru
un ideal in mod fizic.

125. Definitia mea este: Petre tutea, romanul. Am aparat interesele Romaniei in mod
eroic, nu diplomatic. Prin iubire si suferinta. Convingerea mea este ca suferinta ramane
totusi cea mai mare dovada a dragostei lui Dumnezeu.

126. Eu nu adun nimic. imi spunea un popa, zice, pai dumneavoastra va risipiti asa, va
poate fura oricine … Zic: uite, parinte, eu am adoptat conceptia regelui Frantei in materie
de risipire a ideilor mele. Conceptia lui despre cartof. Cand au venit cartofii din America,
taranii nui cultivau. “Sa mancam noi buruiana asta din pamant …” Ce a zis regele

21
Frantei? “Ma, seamana, ma, cartofi pe mosia mea si, cand or vedea taranii ca ii pazesc, or
sasi dea seama cas lucru bun. Lasatii sa fure, ca asa se raspandesc cartofii in tara.”

127. Odata, in hol la AthaŠnaŠe Palace, ma arestat Securitatea pe motiv ca fac specula.
Cu ce? iam intrebat. Nu miau raspuns. si atunci mi-am adus aminte de vorba unui prieten
de la Cluj: “Cu idei, frate, cu idei!”

128. Un umanist pur, adica indiferent religios, practica formele vietii de jungla,
impingind cruzimea pana la forma gratuita a bestialitatii tigrului. Vremea noastra este
plina de astfel de exemplare.

129. Umanismul este una din formele grave ale ratacirii omului modern, care pleaca din
antropocentrismul Renasterii. in Renastere, “titanii” sau umflat prin autocunoasterea
necunoasterii. Ei nu se cunosteau pe ei insisi si au crezut ca sau descoperit ca oameni.

130. Omul – javra asta bipeda, pe care eu il consider “animal prost”, homo stultus –
atunci cand se screme sa faca singur ordine, adica cand practica umanismul, il inlocuieste
pe Dumnezeu cu el. Nicaieri Dumnezeu na avut de furca cu dracul mai mult decat in
sacrul spatiu al Italiei. Acolo, adica, unde sa nascut umanismul in Renastere.

131. (Vlad tepes) are meritul de a fi pus pe tronul Moldovei pe cel mai mare voievod
roman, pe stefan cel Mare. Cu armele! Are meritul ca la si batut. si are mai ales meritul
ca a coborat morala absoluta prin tepele puse in cur la nivel absolut. Dormeai cu punga
de aur la cap si iti era frica sa nu o furi tu de la tine. Astai voivod absolut, Vlad tepes. Pai
fara asta istoria romanilor e o pajiste cu miei!

Citate Gandhi

Intotdeauna tinteste catre o armonie completa a gandului, cuvantului si faptei.

Intotdeauna tinteste catre purificarea gandurilor si totul va fi bine.
Nu merita sa fii liber daca nu esti liber sa faci greseli.
Fericirea e atunci cand ceea ce crezi, ceea ce spui si ceea ce faci sunt in armonie.
Uraste pacatul, iubeste pacatosul.
Diferentele oneste sunt adeseaun semn sanatos al progresului.
Cred in egalitatea tuturor, mai putin cea a reporterilor si fotografilor.
Nu va pot invata violenta, pentru ca nu cred in ea. Pot sa va invat doar san u plecati capul
in fata nimanui, chiar cu pretul vietii voastre.
Ma opun violentei pentru ca, atunci cand pare ca e inspre bine, acel bine e doar temporar;
in schimb, raul ce il face este permanent.
Vreau libertate pentru a putea exprima liber intreaga mea personalitate.
In atitudinea tacerii, sufletul gaseste calea intr-o lumina mai clara, iar ceea ce e eluziv si
insulator se transforma in claritate de crystal. Viata noastra este o expeditie lunga si
ardenta dupa Adevar.
Indolenta este o perioada fericita, dar stressanta; trebuie sa facem ceva ca sa fim fericiti.

22
Este mai bines a fii violent daca exista violenta in inima ta, decat sa pui gluga
nonviolentei ca sa acoperi impotenta.
Nu este intelept sa fii prea sigur de intelepciunea ta. Este sanatos sa iti aduci aminte ca cei
mai puternici pot slabi iar cei mai intelepti pot sa se ramoleasca.
Trebuie san u te grabesti sa-ti formezi convingeri, dar odata formate, ele trebuie aparate si
in cele mai improbabile situatii.
Puterea nu se trage din capacitatea fizica. Ea vine din vointa nemasurata.
Cei slabi nu pot ierta niciodata. Iertarea este atributul celor puternici.
Tot ceea ce vei face va fi nesignifiant, dar este foarte important sa il faci.
Cand cad prada disperarii, imi aduc aminte ca pe tot parcursul istoriei caile dreptatii si
dragostei au gastigat pana in final. Au existat tirani si chiminali, iar pentru un timp ei au
paru invincibili, dar in final au cazut. Ganditi-va: intotdeauna a fost asa.
Tu trebuie sa fii schimbarea pe care vrei sa o vezi in lume.
Nu trebuie sa-ti pierzi increderea in omenire. Omenirea este un ocean; daca doar cateva
picaturi ale oceanului sunt murdare, oceanul nu se murdareste.
Ce conteaza pentru cei morti, cei orfani si cei fara adapost daca distrugerea nebuna este
facuta sub numele totalitarismului sau sub cel sfant al libertatii si democratiei?
Victoria obtinuta prin violenta este supusa infrangerii, deoarece este momentara.
Ochi pentru ochi va orbi intreaga lume.
Libertatea nu merita sa fie obtinuta daca ea nu include libertatea de a gresi. Imi intrece
puterea de intelegere modul in care fiintele umane, fiind atat de experimentate si
capabile, pot excela in a priva ceilalti oameni de acest drept pretios.
Intrebat ce crede despre civilizatia occidentala, Mahatma Gandhi a raspuns: Cred ca ar fi
o idée buna.

23