Sunteți pe pagina 1din 2

Curs 4 MIKEL DUFRENNE SENSIBILUL= substanta operei este alcatuita de fapt dintr-un ansamblu de culori, de forme,de sunete care

ii anunta prezenta succesiv si simultan in actul perceptiei. Este suma acestor atribute ale opere. Este pctul de plecare pt definirea esteticului. Pt Dufrenne, esteticul se situeaza la origine, in acel pct in care amestecate cu lucrurile care ne inconjoara resimte familiarizarea cu lumea. Natura e izvorul expresivitatii purtand in sine fiinta poetica ce cheama la viata constiinta artistului pt a fi descoperita apartenenta fiecarui lucru la fondul inefabil naturii. Esteticul inseamna a resimti consubstantialitatea cu natura ca efect al unei armonii prestabilite (ex1 placerea estetica e contemplarea subiectului in obiect-mimesis,mitul lui Narcis, ex2 Figuri compozite:mitolog greak:zeul Pan, partea superioara fiinta umana, partea inferioara natura). Prin aceasta optica se elimina distinctia din cadrul semnului(dntre semnifant si semnificat). Se revine la conceptul de LOGOS. Kant imparte in homo fenomenum (omul fenomenal) homo nomena(omul esential-supraomul). Filosofia lui inceraca sa concilieze aceste 2 realitati. El spune ca o dimensiune a lui nomena este estica. Neokantienii:Saussure: S1 (semnificantul)-S2(semnificatul-sensul) Lingvistica moderna renunta la postulatul sausurean. Cuvantul este expresiv at cand ne pune de acor cu ceea ce desemneaza si at cand trezeste in noi OB inainte de a-l cunoaste. OBSERVATII: 1. Sistemul lui Dufrenne e o alta incercare de a fundamentare ontologica a esteticului prin categ sesibilului, care ne trimite la consubstantialitatea dintre cultura si natura. 2.Natura=apriori cosmologic, o esenta concreta ce se afla dincolo de distinctia dintre fizic si spiritual. 3.Fenomenologia genetica-ajunge la premise anistorice pt ca exclude sfera socialului din relatia om-lume (Mimesis= concept fundamental pt realism) 4. Dufrenne fructifica conceptul husserian de intentionalitate (prn sentimente si pasiuni artistul esxprima un aspect al lumii in care traieste depasind propria lui dimensiune subiectiva. Lumea devine sensibila artistului potrivit apriorismului sau esential) 5. Ontologia lui D. se dovedeste a fi si de sursa heggeliana. Natura este un fel de idee absoluta. 6. Fenomenologia experientei artistice porneste de la relatia osmotica subiect (noeza) si obiect(noema). Ea este alatuita dn 3 etape: a)prezenta(o cunoastere traita, pre-refllectat, care exprima un sens imediat, anterior deosebirii intre semn si semnificatie); b)reprezentarea(capacitatea creatoare a artstului, de integrare a S cu OB intr-o nongramatica); c) reflectarea(prelungirea prin actul perceptiei operelor a acestui osmoz dintre S si OB.)

Aceasta relatie osmotica e vazuta ca o alta esenta, dar ac esenta e particularizata in fctie de creator(seninatatea lui Mozart) LINIILE ESTETICII FENOMENOLOGICE: *aceasta estetica a adus un aport dintre cele mai pretioase la antomia si filosofia operei- T.Vianu"arta nu are un caracter autonom. Ea nu e deprinsa, ci are si un caracter heteronom prin descoperirile ei culturale". Fenomenologia lui Vianu imbina cele 2 atribute: ala autonomiei si al heteronomiei. *estetica de orientare marxista (atunci cand vand o parte dn mine incepe alienarea mea fata de mine insumi)- fenomenul suprastructurii(cultura tine de supratructura). Raportul dintre BAZA-SUPRASTRUCTURA e relativ. de multe ori suprastructura o poate lua cu mult inaintea bazie. Estetica de origine sociologica-PREMISE: -s-a nascut dintr-o polemica explicita, directa cu idealismul filosofic, dar preluand de la acestea perceptiile heggeliene (teza,antiteza,sinteza) -conceptia deteminista sta la fundamentul acestei estetici: rap.produsele spirituale-prod istorice - rezida in rezolvarea corecta a rap dintre S-OB, Marx "obiectul de arta ca xce produs creeaza si un public cu simt, estetic astfel productia nu produce numai un OB pt S, ci si un S pt Ob.Exista un adevar axiomatic-modul de producere a vietii materiale conditioneaza, dar nu in total, procesul vietii spirituale. - intelegerea dialectica a raportului baza-suprastructura; -unitatea indisociabila geneza-structura. ETAPE: *faza premateriala a lui Demoerit-care vb despre atom si care se prelungeste pana la Aristorel *rationalismul luminilor: Voltaire; *sec XIX: Marx *reluarile lui Lenin *Sec XX Scoala Germana:Gheorg Lucaci si Sc de la Frankfurdt:T.Adorno.

S-ar putea să vă placă și