Exerciții seminar Sintaxă

1
Testul nr. 1

I. Se dă textul: „Pe cât, însă, este de sigur că un om cu minte face

mai mult decât o sută de mărginiţi, pe atât este de sigur că îndată
ce din mijlocul unui public este câștigată opinia acelora cu
judecată, și ceilalţi din public vor urma, ca unii ce sunt deprinşi
să se ia după judecata altora." (Titu
Maiorescu)

1. Extrageți propoziția principală (sau propoziţiile principale)

din text.
2. În text, există: a. două subiective şi o predicativă; b. două
subiective şi nicio predicativă; c. o subiectivă și o
predicativă. Alegeţi răspunsul corect, tăindu-le pe celelalte
două.
3. Ultima propoziţie este: a. completivă directă; b. completivă
indirectă; c. predicativă. Alegeţi soluţia corectă, tăindu-le
pe cele incorecte.
4. Analizaţi sintactic și morfologic predicatele conţinând
verbul a fi.
5. A. În text, a. există o propoziţie atributivă; b. nu există o
propoziţie atributivă. Alegeţi soluţia corecta, tăind-o pe
cealaltă. Dacă există, extrageţi propoziţia, indicând
elementul de relaţie, precum și termenul regent.
B. Forma ce apare la cazul: a. nominativ; b. acuzativ.
Alegeţi soluţia corectă.
C. Construiţi un enunţ în care ce, introducând acelaşi tip de
propoziţie, să fie la celălalt caz.

28
II. Se dă textul: „Cauza acestei disproporţii trebuie să fie mai
adâncă și, dacă am fi chemați să o exprimăm într-o singură
frază, am întrebuinţa următoarea formulă din teoria
evoluţionistă aplicată la viaţa spirituală a poporului: pătura
psihologică a generaţiei noastre de astăzi este pregătită pentru
poezia lirică şi pentru novela poporană, dar nu este încă
pregătită pentru lucrarea ştiinţifică [.. ].
Dar ceea ce nu este astăzi trebuie să fie mâine; şi pentru ca
să fie, trebuie să fie pregătit.”(Titu Maiorescu).

6. În text, există: a. patru propoziţii subiective și nicio

predicativă; b. trei subiective și o predicativă; c. două
subiective și două predicative. Alegeţi răspunsul corect,
tăindu-le cu o linie pe cele incorecte.
7. Extrageţi propoziţia principală (sau propoziţiile principale)
din text.
8. Una dintre relaţiile care se stabilesc între propoziţiile textului
se exprimă prin juxtapunere; indicaţi ce tip de propoziţie
este introdus astfel şi extrageţi această propoziţie.
9. În ultima frază din textul al II-lea, verbul a fi are, în ordinea
de apariţie, următoarele valori:
a. predicativ - predicativ - predicativ – auxiliar
b. predicativ - predicativ - predicativ – copulativ
c. auxiliar – copulativ – predicativ - copulativ
A. Alegeţi seria corectă, tăindu-le pe cele incorecte.

29
 B. Construiţi două fraze în care verbul a fi să îndeplinească
celelalte serii de valori.
10. Există în text predicate omonime, adică predicate care, având
aceeaşi formă, să admită, înţr-un caz, o interpretare de
predicat verbal, iar în altul (în altele), de predicat nominal?
Dacă există, extrageţi-le şi analizaţi-le sintactic şi morfologic.

Testul nr. 2
I. Se dau enunţurile:
1. Mârşăvia nu se sfia să şi-o mărturisească ori de câte ori
avea prilejul.
2. Hotărându-se în familie ca băiatul să renunţe la facultate,
nimeni nu s-a mai gândit la viitorul lui.
3. Cum însă speranţele ne-au fost spulberate, de-acum fie ce-
o fi!
4. Decis să nu mai facă niciun compromis, nu-i mai păsa că
va fi hulit şi persecutat de vechii tovarăşi.

a. Extrageţi propoziţiile principale din cele patru enunţuri.

b. Extrageţi şi stabiliţi felul propoziţiilor necircumstanţiale din
aceste enunţuri.
c. i. Extrageţi şi stabiliţi felul subordonatei introduse prin cum
(vezi textul 3).
ii. Construiţi şase fraze în care cum să introducă alt tip de
subordonată decât cea din text. Comparaţi natura gramaticală
a elementului cum (comparaţia se referă la calitatea lui
morfologică şi la cea sintactică); indicaţi, pentru fiecare frază,
felul subordonatei pe care acesta o introduce.
d. i. Indicaţi cu ce valori gramaticale apare a fi în enunţurile date
şi stabiliţi natura predicatului din care acesta face parte.
ii. Caracterizaţi sintactic verbul a păsa din fraza 4, alegând
soluţia corectă dintre următoarele caracterizări posibile: a.
personal predicativ tranzitiv; b. impersonal predicativ
 intranzitiv; c. personal copulativ intranzitiv. Explicaţi, prin
determinanţii pe care îi primeşte, seria de caracterizări aleasă.
e. Stabiliţi ce moduri nepersonale există în cele patru enunţuri;
analizaţi-le sintactic şi morfologic.

II. Se dau enunţurile:

1. „De teama ca liniştea ce domnea în cuibul nostru să nu fi
fost câtuşi de puţin tulburată, tata nu lua nicio hotărâre fără
s-o întrebe şi pe mama, lucru care-şi avea şi neajunsurile lui
şi pe care noi, copiii, îl condamnam." (Mateiu Caragiale)
2. De dragul dumitale care mi-ai arătat atâta prietenie, am
voit, din capul locului, să-mi calc hotărârea de a rămâne
«incognito» timpul cât voi fi silit să zăbovesc aici şi, dacă nu
am făcut-o încă, e numai fiindcă a lipsit prilejul." (Mateiu
Caragiale)
3. În ciuda faptului că jandarmii în curtea cuiva nu puteau
fi ceva de laudă, Catrina înspăimântată de obicei în
asemenea împrejurări, acum stătea în tindă, neputâni să-şi
înăbuşe plînsul." (Marin Preda).

a. Selectaţi şi indicaţi felul propoziţiilor conţinând grupurile: de

teama, de dragul, în ciuda faptului
b. Analizaţi sintactic şi morfologic aceste grupuri.
c. Există, în cele trei enunţuri, subordonate subiective,
predicative şi completive necircumstanţiale? Dacă există,
extrageţi-le şi calificaţi-le sintactic (faceţi abstracţie de
calificarea după scopul comunicării)
d. Indicaţi şi exemplificaţi cinci tipuri de subordonate introduse
prin dacă (două necircumstanţiale şi trei circumstanţiale), care să
fie diferite de tipul existent în 2.
e. Există, în enunţurile date, propoziţii circumstanţiale? Dacă
există, selectaţi-le şi analizaţi-le.

31
 f. Caracterizaţi gramatical forma numai din fraza 2; indicaţi
propoziţia din care face parte şi explicaţi includerea în această
propoziţie.
g. Există propoziţii atributive în cele trei fraze? Dacă există,
selectaţi-le şi indicaţi, pentru fiecare, care este termenul
regent, h. Analizaţi morfologic (iar, acolo unde e posibil) şi
sintactic elementul lor introductiv.
i. Comparaţi sintactic cele două apariţii ale verbului a putea
din fraza 3, indicând, în fiecare caz, funcţia lui sintactică şi
calitatea sintactică a determinanţilor.

32