I.

Una dintre consecinţele campaniei din ce în ce mai energice pentru apărarea mediului ambiant a
fost redescoperirea, mai ales de către tânăra generaţie, a mijloacelor de transport de dinainte de era
automobilului.
1. Structura pentru apărarea este: a) atr subst prep; b) c c s.
2. Structura de către generaţie este: a) atr subst prep; b) c de agent.
3. Structura de dinainte de era este: a) atr subst prep; b) c c t.
4. Păstrând neschimbat sensul textului, rescrieţi-l astfel încât cele trei grupuri să ilustreze celelalte f. s
5. Extrageţi atributele din text specificând felul lor şi, dacă e posibil, cazul.
6. Extrageţi locuţiunile din text, specificaţi felul lor şi, dacă e posibil, f s.
7. Arătaţi care adjectiv din text apare ca termen regent şi analizaţi-i determinantul.
8. Indicaţi cu ce valori morfologice apare forma a în text.
9. Găsiţi alte 4 omonime morfologice ale acesteia, exemplificându-le şi analizându-le sintactic, acolo
unde este posibil.

II. Printr-o ironie a destinului, apăream acum ca demn luptător împotriva minciunii tocmai eu, care
nu pusesem niciodată preţ pe adevăr.
1. Cazul subst minciunii este: a) D; b) G.
2. Alegeţi 3 prep şi 3 loc prep care cer acelaşi caz, construiţi câte o propoziţie cu fiecare şi analizaţi
sintactic şi morfologic partea de propoziţie introdusă.
3. Grupul prepoziţional împotriva minciunii este: a) atr subst prep; b) c i; c) atr subst gen.
4. Alcătuiţi enunţuri în care grupul de mai sus să îndeplinească alte două f s .
5. Grupul prep pe adevăr este: a) c d; b) c i; c) c c l.
6. Construiţi două enunţuri în acre prepoziţia pe să ceară celelalte două f s .

III. Rescrieţi următoarele enunţuri, corectând greşelile pe care le conţin:

1. În ciuda efortului asidu şi străduinţei depusă, viaţa lui a fost un continu eşec.
2. El numai are putere să spere la vro înoire, căci amintirea a multor nereuşite îl sperie.
3. Dacă se simte un învins în proprii ochi, cum să suporte ochii asprii, şi dojenitori ai fratelui şi ai
sorei lui?
4. Datorită ruşinei şi a groazei de a nu fi compătimit, îşi ascunde eşecul în faţa prietenilor cei mai
apropiaţi.
5. Sbuciumul finţei aceasta desnădăjduită mă impresionează.
6. Fraţii lui, proaspeţi îmbogăţiţi, nu au niciun fel de înţelegere pentru el.
7. Problemele cele mai grele de rezolvat sunt cele de viitor, căcii cooperarea cu familia lui este ca şi
inexistentă.
8. Nepăsarea din ultimile săptămâni a dragei sale familii a avut consecinţe dezastruoase.
9. E absolut nevoie de medic, căci nu mai el poate avea o soluţie vindicativă.
10. Nimic nu-i poate sdruncina încrederea pe acre o are în cei doi miniştrii ai cabinetului său, a căror
măsuri s-au dovedit, totuşi, ineficiente.

IV. Indicaţi cazul şi funcţia sintactică a substantivelor subliniate din enunţurile:

1.. Poate că acesta-i vestitul Ochilă, nepot de soră lui Pândilă.
2. El este nepotul lui Tudor Vianu.
3. Luam în seamă observaţiile exigentului şi, totuşi, blândului nostru profesor.
4. Erau împotriva celor cinci studenţi.
5. erau împotriva a patru studenţi.
6. Erau împotriva a cinci dintre studenţi.
7. Acum se va termina decernarea de premii câştigătorilor.
8. Nu pentru mama, ci pentru tata e cadoul.
9. Le-ar fi convenit o victorie facilă.
10. Aşterne-te drumului!
 V. În vremea asta Cătălin, Băiat din flori şi de pripas,
Viclean copil de casă, Dar îndrăzneţ cu ochii,
Ce împle cupele cu vin
Mesenilor la masă, Cu obrăjei ca doi bujori
De rumeni, bată-i vina,
Un paj ce poartă pas cu pas Se furişează pânditor,
A-mpărătesei rochii, Privind la Cătălina.

1. Rescrieţi propoziţia principală din text.

2. Câte subordonate apar în text? Specificaţi felul lor.
3. Specificaţi modul verbului bată din text.
4. Câte atribute apar în text? Rescrieţi-le, specificând felul lor şi natura morfologică a cuvântului
prin care se exprimă.
5. Identificaţi locuţiunile din text şi specificaţi felul lor.
6. Identificaţi derivatele.
7. Ilustraţi alte valori morfologice, diferite decât în text, pentru: viclean, îndrăzneţ.
8. Alcătuiţi familia lexicală de la masă, a fura.
9. Rescrieţi din text cuvintele aparţinând masei vocabularului.

VI. Indicaţi valorile morfologice şi, dacă e posibil cazul şi f s a lui ce din enunţurile:
1. Ce drag mi-era satul meu! 6. Ştii ce sat e acesta?
2. În ce încurcătură ai intrat? 7. Ce-i cu tine?
3. Ce-ar fi fost dacă ai fi venit? 8. Nu-i judec pe oamenii ce-mi sunt dragi.
4. Învaţă ce învaţă, apoi scrie. 9. Era un ce în spusele lui.
5. Dă în gropi de prost ce e. 10. Ce-ar fi spus, tot nu-i convenea.

VI. Indicaţi felul subordonatelor din frazele:

1. Că m-ai trădat tot timpul nu-ţi socotesc o vină / Păcatul e că astfel pe tine te trădezi…
2. În mijlocul acestei bâiguieli un singur lucru era hotărât în gândul lui; că trebuie să se încredinţeze
dacă e ori nu un cazan cu comoară acolo.
3. Se poate crede că vreodată ce e foc sacru se va stinge / Şi muzele că vor rămâne amăgitoare năluciri?
4. Atâta linişte-i în jur de-mi pare că aud cum se izbesc de geamuri razele de lună…
5. Şi mai merg ei ce mai merg şi de ce mergeau înainte, de ce lui Harap-Alb i se tulburau minţile,
uitându-se la fată…
6. Harap-Alb, fiindcă ai fost ai fost aşa de bun de ţi-a fost milă de viaţa noastră când treceam peste pod
şi nu ne-ai stricat veselia, vreau să-ţi fac şi eu un bine.
7. Poţi să călătoreşti pe toate drumurile lumii, dacă nu te opreşti din când în când să asculţi o tristeţe ce
întârzie în tine, dacă nu ţi s-a prelins măcar o dată în suflet lumina unei zile de vară înseamnă că nu
trăieşti, că nu exişti.
8. Popa Buligă, deşi era bătrân, dacă vede că ni-i treaba de aşa, unde nu-şi pune poalele anteriului în
brâu, zicând…
9. Adevărat este că lumea se dovedeşte plină de vorbe şi înşelări şi ar fi spunând unii de peste munte că
toată treaba asta n-ar fi curată, însă ea nu poate obijdui pe nimeni, fiind încredinţată că D-zeu va
scoate adevărul al lumină.
10. Cum s-a făcut / Nu-i bine să cunoaştem, / Ştim doar că-n spaţii şi în vis / Noi ne-ntâlnim mereu
aceiaşi, / Mereu sub pomul interzis.